euro3.qxp

Transcriere

1 Cifra ediþiei Euro-mituri 434 Reprezintã numãrul total de Programe Operaþionale prezentate spre aprobare Comisiei Europene de cãtre statele membre aflaþi din pagina 12. Este adevãrat cã fondurile structurale sunt cele care continuã fondurile de preaderare? Dar cã banii necheltuiþi se întorc la Bruxelles? Ce este adevãrat ºi ce este doar un euro-mit, exemplare Anul 2 Nr pagini 1 14 octombrie 2007 Tiraj: Fondurile europene pe înþelesul tãu Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor Se distribuie gratuit BLOC NOTES Proiecte de 400 de milioane de euro în 2007 Programul Operaþional Regional ºi lansarea tuturor cererilor deschise de proiecte pânã la sfârºitul anului reprezintã principala prioritate a Ministrului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor, potrivit ministrului de resort, László Borbély. Acesta a precizat cã pentru anul 2007 se prognozeazã contractarea unor proiecte în valoare de 400 milioane euro. Pânã acum, a fost lansatã oficial Axa Prioritarã 2. Axa Prioritarã 1, ce vizeazã sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor, va fi discutatã în data de 30 octombrie, la ºedinþa Comitetului de Monitorizare POR. Pregãtiri pentru proiecte România-Ungaria Grupul de Lucru pe proiecte cu impact strategic din cadrul Programului Operaþional de Cooperare Transfrontalierã România-Ungaria s-a reunit pe19-20 septembrie, la Bãile Felix. Cu aceastã ocazie a fost identificat un portofoliu larg de proiecte ce pot fi depuse spre finanþare în cadrul POCT HU-RO. La ºedinþa de Guvern Comunã Româno-Ungarã, aceste proiecte vor sta la baza procedurilor prin care vor fi alocate, de la bugetele naþionale, fonduri pentru sporirea capacitãþii de absorbþie. Programul de Cooperare Transfrontalierã Ungaria - România are un buget total de 275,2 milioane de euro. CE pregãteºte schimbãri majore privind agricultura Comisarul european pentru agriculturã, Mariann Fischer Boel, va anunþa la 20 noiembrie o serie de planuri de reformã majorã a sectorului agricol, spre care se îndreaptã, la ora actualã, 40% din bugetul Uniunii Europene. Planurile vizeazã reducerea sprijinului comunitar pentru fermieri ºi sporirea asistenþei pentru dezvoltare ruralã. Proiectul sugereazã cã, din 2013, când se va încheia actuala perioadã bugetarã a UE, 13% din fondurile Uniunii pentru agriculturã nu vor mai fi alocate sub formã de ajutoare pentru fermieri ºi producþie, ci pentru activitãþi de dezvoltare a zonelor rurale. Fâneþe ºi pãºuni de de euro Comuna Saschiz din judeþul Mureº s-a dovedit, de curând, a fi un loc propice pentru atragerea banilor europeni, nu doar o amintire a vieþii duse odinioarã de saºii din Transilvania. Biodiversitatea ridicatã a zonei i-a ajutat pe fermierii din partea locului sã atragã fonduri prin Mãsura Sapard 3.3, prima mãsurã de agro-mediu din România. Camelia Moga Radu Gheþea, preºedintele Casei de Economii ºi Consemnaþiuni ºi al Asociaþiei Române a Bãncilor, explicã, pentru, ce paºi trebuie sã parcurgã cei interesaþi sã obþinã credite bancare pentru cofinanþarea proiectelor. Din experienþa fondurilor de preaderare, atât autoritãþile, cât ºi beneficiarii proiectelor finanþate din fondurile europene au dobândit experienþã în elaborarea, implementarea ºi evaluarea proiectelor, experienþã dublatã deseori de instruire în managementul Sãtenii primesc subvenþii europene pentru a-ºi pãstra ocupaþiile tradiþionale Banii puþini existenþi în mediul rural, abandonarea fâneþelor principala sursã de venituri pentru mulþi fermieri ºi agricultura intensivã constituie tot atâtea ameninþãri reale pentru biodiversitatea zonelor rurale sãseºti din Transilvania. Dar unicitatea pãdurilor, a florei ºi faunei din regiune, unde vieþuiesc, încã, multe specii de animale sãlbatice dispãrute în mare parte din restul Europei, a atras atenþia multor specialiºti comunitari, dornici sã conserve specificul locului, neatins de industrializare. Deºi oamenii nu au acces la informaþii ºi mulþi dintre ei nu au vãzut vreodatã un computer, primarul din Saschiz ºi Fundaþia localã Adept i-au ajutat anul trecut sã demareze, în premierã pentru România, un proiect specific pentru fâneþe ºi pãºuni în cadrul Mãsurii SAPARD 3.3. Este vorba despre prima mãsurã de agro-mediu din România, prin care fermierii erau ajutaþi cu bani europeni pentru a pãstra managementul tradiþional al pajiºtilor, pãºunilor ºi fâneþelor, în puþinele locuri unde mai existã. Pentru locuitorii din Saschiz, este o bunã ocazie de a folosi aceastã imagine, de pronunþatã biodiversitate, în promovarea agroturismului ºi a produselor tradiþionale, creându-se astfel o nouã sursã de venit pentru micii producãtori din zonã, a cãror singurã alternativã în cãutarea unui venit decent ar fi rãmas, altfel, doar munca în strãinãtate. Acest lucru ar fi însemnat ratarea unei ºanse unice, mai ales acum, când tot mai mulþi strãini sunt interesaþi de România ºi, în mod particular, de Transilvania, spune englezul Nat Page, unul dintre fondatorii Adept ºi fermier, la rândul sãu, în Anglia. Mãsura 3.3 presupune o finanþare de 95 euro pe hectar într-un an, fãrã fonduri locale de pornire. Potrivit primarului din Saschiz, Ovidiu ªoaitã, pentru urmãtorii cinci ani au obþinut deja o finanþare de euro, iar primii bani vor ajunge la fermieri cel târziu în noiembrie. Pagina 9: Premierã sãseascã: proiect SAPARD pe biodiversitate Radu Gheþea: Este nevoie de voinþa de a face ceva ºi de spirit întreprinzãtor proiectelor. De asemenea, atât autoritãþile, cât ºi beneficiarii finanþãrilor din fondurile europene au constatat cã nu toate ramurile sunt competitive în ansamblul european, astfel cã ar trebui pus accent pe ramurile ºi domeniile care se vor dezvolta în viitor, pentru a asigura o creºtere economicã competitivã pe piaþa internã a Uniunii Europene. (continuare în pagina 11) Noutãþi pentru micro-firme Microîntreprinderile dornice sã primeascã o felie din fondurile europene pot afla în ce condiþii vor avea acces la ele. pagina 4 De unde vin banii pentru turism ia la bani mãrunþi strategia de dezvoltare domeniul turismului: care sunt sursele de finanþare ºi pentru ce perioadã. pagina 7 Educaþie pentru profesori, cu finanþare UE ªi cadrele didactice au ce învãþa. Iniþiativele care presupun schimb de experienþã între profesori din diferite þãri primesc fonduri europene. pagina 8 Intrã în dialog cu redacþia Întreabã tot ce te preocupã despre fondurile europene, ºi experþii cu care colaborãm îþi vor rãspunde. pagina 11 Adaptarea statelor membre la învãþãmântul continuu Învãþãmântul continuu reprezintã un element-cheie al strategiei de dezvoltare pe termen lung a UE. Cifrele reprezintã procentele din populaþia de de ani din þãrile membre UE, care a urmat o formã de instruire în ultimele patru sãptãmâni dinaintea sondajului. (Sursa: Eurostat) EU 15 10,7% 11,2% 11,1% Bulgaria 1,3% 1,3% 1,3% România 1,4% 1,6% 1,3% Republica Cehã 5,8% 5,6% 5,6% Ungaria 4,0% 3,9% 3,8% Danemarca 25,6% 27,4% 29,2% Marea Britanie 29,4% 27,5% 26,6% Germania 7,4% 7,7% 7,5%

2 2 Costin Ionescu Poveºti cu aºa da ºi aºa nu Exemple de bunã practicã. De câte ori aþi trecut cu ochii peste aceastã expresie? De câte ori aþi zis, când aþi auzit-o: hai, mãi, mã laºi?. Dacã nu vi s-a întâmplat dumneavoastrã, testaþi pe pielea celor din jur ce reacþie au când aud aceste cuvinte. Limbajul pe alocuri foarte birocratic ºi sucit al tematicii legate de fondurile structurale produce, adesea, un sentiment de respingere în rândul întreprinzãtorilor ºi administratorilor care îºi pun problema sã apeleze la bani europeni pentru a-ºi pune în practicã ideile. Dincolo de cei rodaþi într-ale PHARE ºi SAPARD, dincolo de iniþiaþii din instituþiile publice, în rândul publicului larg, simpla pomenire a unor aºa-zise cuvinte din dicþionar produce o ofuscare adesea neîndreptãþitã. Dupã cum am avut, recent, ocazia sã-mi dau seama, în aceastã categorie intrã chiar ºi vorbe aflate la temelia economiei ºi relaþiilor europene inclusiv expresia pe care unii specialiºti o cred deja o banalã mostrã de limbaj de lemn, cea a exemplelor de bunã practicã, exemple folosite intens în domeniul fondurilor europene. Exemplul de bunã practicã nu face decât sã sintetizeze, într-un limbaj mai puþin comun, o treabã foarte simplã: el este o poveste. Ca atare, el este unul dintre cele mai simple ºi accesibile moduri de a face sã circule informaþia europeanã fie cã este vorba despre fonduri structurale, fie despre cadrul economic general în care aceste fonduri sunt atribuite. Instituþiile Uniunii Europene au început, de ceva timp, sã se aºtearnã la astfel de poveºti, în tentativa de a-ºi transmite mesajul pe înþelesul cetãþenilor ºi de a se lepãda, astfel, de imaginea de leagãn al unei birocraþii din care nimeni nu poate înþelege nimic. De aici, ºi refuzul multora de a-ºi pierde vremea ascultând cum a învins cutare în lupta pentru una-alta fenomen cu atât mai rãspândit în România cu cât aici, spre deosebire de vechile state membre, oamenilor li s-a acrit de poveºti de la centru. Partea bunã este cã aceste exemple de bunã practicã nu sunt ale uneia sau alteia dintre instituþiile UE. Ele aparþin oamenilor, companiilor, ONG-urilor. Într-o tabãrã de copii, învãþãtorul care spune, seara, poveºti nu este proprietarul acestora: poveºtile aparþin taberei atât celui care le spune, cât ºi celor care ascultã ºi le transmit mai departe. Unui copil, o poveste îi spune ce e bine ºi ce e rãu; îi încurajeazã creativitatea; îi întãreºte senzaþia de apartenenþã la o comunitate, fãcându-l sã transmitã, la rândul sãu, mai departe ce a învãþat. Unui pretendent la fonduri europene cu atât mai mult în România, unde experienþa în domeniu este minimã, încã exemplele de bunã practicã îi spun cum e bine sau nu sã facã un proiect; îi declanºeazã spiritul inovativ ºi îi întãresc capacitatea de adaptare; iar când totul iese cum trebuie, îi aratã cã e bine sã se mândreascã cu ce a izbutit sã facã, sã explice ºi altora cum a reuºit. Pe internet pot fi gãsite sute de exemple de bunã practicã în folosirea fondurilor europene. Se înmulþesc, totodatã, evenimentele în care cei care pot oferi asemenea exemple sunt aduºi laolaltã, pentru a-ºi spune povestea. La sfârºitul lunii noiembrie, la Bruxelles, va fi organizatã în acest sens o conferinþã de amploare. Scopurile declarate ale unor astfel de evenimente: reþelizarea, încurajarea inovaþiei, diseminarea informaþiei. Mai pe româneºte: mai afli una-alta, mai prinzi o idee, apoi te întorci acasã, pui totul în practicã ºi spui mai departe. Ideea, aici, nu este a UE ºi nici nu are drept de proprietate, iar când e bine aplicatã, devine un exemplu de bunã practicã. O nouã poveste. 14 zile De ce am absorbit zero fonduri structurale Au trecut nouã luni din anul 2007 ºi România nu a cheltuit niciun euro din fondurile structurale. Cu siguranþã, este o frazã care vã sunã familiar, fiind vehiculatã adesea în mediul politic. Mai ales în ultimele sãptãmâni, declaraþiile pe tema absorbþiei fondurilor europene s-au înmulþit ºi au fost completate cu diferite combinaþii de cifre ºi argumente, mai mult sau mai puþin convingãtoare. Vom încerca sã analizãm cât de gravã este, de fapt, situaþia. Ioana Morovan În primul rând, trebuie reamintit cã fondurile structurale ºi de coeziune (practic, fondurile postaderare) la care se referã declaraþiile amintite nu pot fi luate, pur ºi simplu, de la Bruxelles, ºi cheltuite. Comisia Europeanã alocã banii pe baza unor strategii ºi programe foarte atent elaborate. Aºa cum am explicat în ediþiile anterioare ale ui, aprobarea acestor strategii ºi programe, pentru România, a avut loc la mijlocul lunii iulie. O datã aprobate, documentele au fost publicate oficial la finalul lunii iulie. Abia din acel moment programele puteau fi lansate efectiv, pentru a primi proiecte. Însã, chiar dacã un program ar fi demarat în data de 1 august, urmând toate etapele necesare, ar fi fost imposibil ca la finalul lui NOUTÃÞI Danuta Hübner: E nevoie de legãturi directe între edilii locali ºi Bruxelles Este important ca oficialitãþile locale din România sã întreprindã vizite la Bruxelles ºi sã-ºi clãdeascã legãturi directe cu instituþiile europene, a atras atenþia comisarul european pentru politici regionale, Danuta Hübner, în cadrul unei vizite întreprinse în Dolj, pentru a se întâlni cu primarii din acest judeþ. Potrivit Danutei Hübner, negocierile constructive cu autoritãþile române au avut drept rezultat politici ce corespund obiectivelor de coeziune ale Uniunii Europene, iar cele cinci programe cofinanþate de Fondul European de Dezvoltare Regionalã ºi Fondul de Coeziune au fost adoptate. Drept urmare, acum este momentul ca pãrþile implicate, la nivel central, regional ºi local, sã colaboreze pentru a transforma fondurile disponibile prin Politica de Coeziune în investiþii propriu-zise, a spus oficialul european. Referindu-se la strategia autoritãþilor române de investire în infrastructurã, capital uman ºi poli regionali de dezvoltare, Hübner a insistat asupra faptului cã, pentru atingerea acestor obiective, este nevoie de proiecte, de o administraþie de calitate, de transparenþã ºi management financiar solid. septembrie sã existe fonduri structurale absorbite. Iatã, pe scurt, etapele la care ne referim. Dupã ce ajung la autoritãþile de resort, proiectele sunt evaluate ºi, dacã sunt selectate, urmeazã semnarea contractelor ºi demararea activitãþilor. Beneficiarul face anumite cheltuieli ºi abia apoi sunt verificate, iar dacã totul este în regulã, sunt decontate. În acel moment, al decontãrii, se poate vorbi despre intrarea unor bani europeni în conturile beneficiarilor, adicã, despre celebra absorbþie. În total, toate aceste operaþiuni dureazã cel puþin trei-patru luni. Pânã acum, numai Programul Operaþional Regional a fost lansat oficial. Celelalte vor fi lansate în luna octombrie, poate chiar noiembrie. Autoritãþilor române li se poate reproºa o întârziere în publicarea documentelor ºi în lansarea licitaþiilor, dupã aprobarea din luna iulie. Oficialii responsabili au explicat de ce: variantele finale ale programelor aprobate la Bruxelles diferã destul de mult de variantele de lucru. Odatã cu modificarea programului de bazã, trebuie sã se modifice ºi toate celelalte documente necesare pentru licitaþii. Sã ne întoarcem puþin la momentul zero, aprobarea programelor. De ce abia în iulie? Pe scurt, din raþionamente care þin de mecanismul negocierilor între autoritãþile române ºi Comisia Europeanã. Este drept cã au existat perioade de suspendare temporarã a negocierilor, când Comisia a solicitat unele clarificãri ºi modificãri pentru anumite programe. Acest lucru s-a întâmplat în primãvarã, ºi ministerele române responsabile pentru programele respective nu au fost nici atunci private de critici dure. Din nou, aºa cum au explicat oficialii europeni în momentul respectiv, este vorba de niºte etape uzuale în cadrul acestor demersuri. În scopul de a oferi o imagine de ansamblu, la nivel european, trebuie mai sã amintim un aspect: pentru multe dintre statele membre, programele operaþionale pentru perioada Licitaþie pentru reabilitarea centrului istoric din Botoºani Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor a lansat licitaþia deschisã de construcþie pentru reabilitarea centrului istoric ºi a zonei pietonale a Municipiului Botoºani. Proiectul este finanþat din Programul PHARE CES 2006 ºi presupune lucrãri de consolidare, de refacerea faþadelor ºi racordarea la utilitãþi a unui numãr de 18 clãdiri, refacerea infrastructurii de alimentare cu apã, de canalizare ºi iluminat public, refacerea îmbrãcãminþii strãzilor, a zonei pietonale ºi amenajarea a douã parcãri. Valoarea estimatã a lucrãrilor se situeazã între 7 ºi 9,5 milioane euro. Dosarul de licitaþie poate fi consultat la sediul MDLPL sau pe site-ul ministerului ( iar data-limitã de depunere a ofertelor este 20 noiembrie, când va avea loc ºi deschiderea publicã. Licitaþie pentru reamenajarea izvoarelor de ape minerale din Covasna ºi Harghita Reamenajarea izvoarelor de ape minerale din judeþele Covasna ºi Harghita face obiectul unei licitaþii publice de construcþie, lansate de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor la 21 septembrie. Sprijinite financiar prin Programul PHARE 2006, lucrãrile se vor desfãºura pe douã loturi, unul în Covasna (locaþiile Vâlcele, Belin, Baraolt, Malnaº Bãi, 2013 nu sunt încã aprobate. Cine urmãreºte comunicatele Comisiei Europene poate observa cã în fiecare zi se mai anunþã câte un program care a primit undã verde de la Bruxelles. Lista aprobãrilor va continua, în multe þãri ale Uniunii, cel mai probabil, ºi în luna octombrie. Un ultim aspect, deseori trecut cu vederea, dar foarte important: succesul fondurilor pentru anul 2007, conform regulilor acestor programe, se calculeazã abia în Abia atunci vom putea spune cu certitudine câþi bani au fost cheltuiþi. Sau pierduþi. Olteni-sat Bodoc, Sf. Gheorghe-ªugaº Bãi, Mãrtãnuº ºi Bixad), iar celãlalt în Harghita (locaþiile Borsec, Tuºnad, Szejke, Bãile Jigodin, Remetea, Bãile Homorod). Valoarea estimatã a lucrãrilor este cuprinsã între 4 ºi 6 milioane euro pentru Lotul 1 ºi între 3,5 ºi 5 milioane euro pentru Lotul 2. Dosarul de licitaþie poate fi consultat la sediul MDLPL sau pe site-ul ministerului ( Data-limitã de depunere a ofertelor este 19 noiembrie. Propunere de acord pentru dezvoltarea durabilã în zona ruralã Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor a propus un acord cu Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi Ministerul Mediului, în scopul de a identifica moºtenirea culturalã ruralã, a clasifica ºi a descrie elementele componente, felul în care acestea interacþioneazã ºi contribuie la dezvoltarea zonalã ºi naþionalã, în context european. Propunerea a fost fãcutã în cadrul unei reuniuni desfãºurate la Sibiu în perioada septembrie, cu participarea a peste 300 de experþi din întreaga lume, pe tema Peisajul ºi patrimoniul rural. Specialiºtii prezenþi la reuniune au avertizat cã investiþiile imobiliare care nu þin cont de criteriile specifice privind mediul, arhitectura ºi cultura zonei unde sunt programate acestea vor suferi pe termen lung, prin scãderea valorii investiþiei ºi compromiterea dezvoltãrii durabile.

3 exclusiv Matthias Ruete: O problemã a României ºi a celorlalte state UE este întârzierea implementãrii proiectelor mari Programul Operaþional Sectorial pentru Transport al României va primi patru miliarde de euro prin fondurile structurale ºi de coeziune ale Uniunii Europene. Matthias Ruete, ºeful Directoratului General pentru Energie ºi Transporturi (DG TREN) din Cadrul Comisiei Europene, considerã cã acest program ar trebui sã aibã o influenþã imensã asupra economiei României ºi a bunãstãrii românilor. În interviul acordat ui, el sugereazã ºi surse alternative de finanþare, pe care autoritãþile române le pot avea în vedere pentru proiectele de infrastructurã derulate. : Care credeþi cã ar trebui sã fie influenþa fondurilor structurale asupra sectorului românesc al transporturilor? Matthias Ruete: Programul Operaþional Sectorial pentru Transport al României prevede o alocare totalã de 4 miliarde din Fondul de Coeziune ºi din Fondul pentru Dezvoltare Regionalã, pentru proiectele de infrastructurã din þara dumneavoastrã. Întreaga sumã provenitã din Fondul de Coeziune va fi direcþionatã spre trei iniþiative prioritare: autostrada Nãdlac-Constanþa, calea feratã Curtici-Constanþa ºi lucrãrile pe Dunãre. În paralel, pânã în 2013, vor fi realizate studii pregãtitoare, pentru conexiunile rutiere ºi feroviare pânã la podul peste Dunãre dintre Vidin ºi Calafat, astfel încât lucrãrile sã înceapã imediat dupã aceea. O altã sumã, de aproximativ 1,12 miliarde de euro, va fi folositã pentru alte proiecte de infrastructurã în cadrul reþelei principale TEN-T a României sau pentru reþelele regionale. Acest imens program de investiþii ar trebui sã aibã o influenþã imensã asupra economiei României ºi a bunãstãrii românilor. Va susþine creºterea economicã ºi crearea de locuri de muncã ºi va stabili legãturi bune de transport între principalele oraºe româneºti, ca ºi între România ºi vecinii sãi de la vest ºi de la sud. De asemenea, ar trebui sã ajute la îmbunãtãþirea siguranþei, securitãþii ºi calitãþii mediului pe teritoriul þãrii. : Bazându-vã pe experienþa altor state, în ce zone ale sectorului transporturilor aþi spune cã au fost eficiente fondurile? Matthias Ruete: Fondul de Coeziune ºi Fondul pentru Dezvoltare Regionalã au avut contribuþii imense la progresul proiectelor naþionale ºi regionale de infrastructurã în toate statele membre care au beneficiat de astfel de finanþãri. Asistenþa financiarã comunitarã a fost crucialã în promovarea proiectelor majore de infrastructurã de transport, unde costurile sunt relativ mari, iar fondurile publice sunt limitate. Dacã doriþi câteva exemple, aº putea menþiona liniile ferate de înaltã vitezã din Spania sau proiectele de autostrãzi din Grecia. În noile state membre, instrumentele financiare de preaderare, ca PHARE ºi ISPA, împreunã cu Fondurile de Coeziune ºi Dezvoltare Regionalã de dupã aderare, au fãcut posibile proiecte majore de drumuri, cãi ferate ºi aeroporturi. O problemã comunã în România ºi în aproape toate celelalte state membre este întârzierea implementãrii acestor proiecte de scarã largã, rezultatul fiind cã absorbþia fondurilor este mai scãzutã decât aºteptãrile. Sperãm cã, odatã cu experienþa acumulatã pânã acum în proiectele din perioada de pre-aderare, România va putea sã îºi îmbunãtãþeascã simþitor capacitatea de a implementa proiecte corect ºi de a respecta termenele-limitã. Fondurile europene pe înþelesul tãu : Ce alte surse de finanþare aþi recomanda pentru cofinanþarea activitãþilor din acest sector? Matthias Ruete: O altã posibilitate este de a face apel la bugetul Reþelei de Transport Trans-European (TEN-T). Acesta poate fi folosit, în mod complementar cu Fondurile Structurale, pentru a sprijini proiectele prioritare de interes european, dar ºi pentru instalarea Sistemului de Management al Traficului Feroviar European (ERTMS), sau a Sistemului de Informaþii Fluviale (RIS), în cadrul cãruia România a fãcut deja câþiva paºi în direcþia bunã. Totuºi, nivelul cofinanþãrii în cadrul acestui program este mult mai scãzut decât în cazul fondurilor structurale. De aceea, România ar putea sã considere mai folositoare finanþarea studiilor pregãtitoare pentru proiectele prioritare, instalarea ERTMS sau RIS, de vreme ce studiile pot fi finanþate cu pânã la 50%. Împrumuturile, dar ºi alte facilitãþi financiare sunt de asemenea disponibile de la Banca Europeanã de Investiþii (BEI) sau de la alte instituþii financiare, cum ar fi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare sau International Finance Corporation (grupul Banca Mondialã). BEI este foarte activã în finanþarea proiectelor în domeniul transporturilor în Reþeaua de Transport Trans-European, cu un buget de împrumuturi pentru proiecte de transporturi estimat la 75 de miliarde de euro în perioada Infrastructura de transport mai poate fi finanþatã ºi prin parteneriate public-private (PPP). Gestionate corespunzãtor, acestea pot oferi capital adiþional (adesea din partea bãncilor comerciale), resurse alternative de management ºi implementare ºi pot adãuga valoare pentru consumatori ºi publicul larg. Dar PPP pot fi mai eficiente doar dacã proiectul este potrivit ºi dacã existã o structurã de implementare, riscul fiind corect distribuit între partenerii publici ºi cei privaþi. DG TREN încurajeazã finanþarea parteneriatelor între sectorul public ºi cel privat, în special în realizarea proiectelor reþelei transeuropene în cadrul programului TEN-T existã instrumente financiare speciale în acest sens, unele dintre ele gestionate în parteneriat cu BEI. : Cum promovaþi iniþiativele Directoratului General pentru Transporturi, în rândurile companiilor româneºti ºi ce ar trebui acestea sã facã pentru a veni în întâmpinarea politicilor ºi programelor dumneavoastrã? Matthias Ruete: Deocamdatã, nu ne-am implicat în iniþiative specifice pieþei româneºti, cu toate cã unul dintre colegii mei a vorbit recent, la un seminar, despre PPP pentru proiecte de transporturi ºi infrastructurã în Bucureºti. Sper ca sectorul public românesc ºi companiile româneºti, în special promotorii de programe, sã priveascã pe site-ul nostru ceea ce propunem ( europa.eu/dgs/energy_transport/index_en.html) ºi sã lucreze împreunã pentru a înainta propuneri care sã transforme în realitate Reþeaua de Transport Trans-European. Adrian Lungu 3 TREI ÎNTREBÃRI DESPRE PLANUL NAÞIONAL DE DEZVOLTARE Ce este PND ºi de ce are România nevoie de PND? Planul Naþional de Dezvoltare (PND) este un document strategic ce conþine prioritãþile de dezvoltare ale României pentru perioada , precum ºi programarea resurselor financiare naþionale ºi externe disponibile în aceastã perioadã (fonduri structurale ºi de coeziune, fonduri pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, fonduri naþionale, alte fonduri externe provenind de la instituþii financiare internaþionale). În afara faptului cã România are nevoie de o strategie de dezvoltare echilibratã a principalelor domenii de activitate, acest document a fost solicitat de cãtre Comisia Europeanã tuturor statelor membre ale Uniunii. Planurile naþionale de dezvoltare au stat la baza negocierii alocãrilor financiare din fonduri structurale ºi de coeziune ºi din fonduri pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã între Comisia Europeanã ºi statele membre. 2. Care este utilitatea PND pentru solicitanþii de fonduri nerambursabile? Întrucât conþine prioritãþile strategice de dezvoltare ale României în urmãtorii ºapte ani, acest document trebuie respectat în planificarea ºi realizarea tuturor investiþiilor naþionale de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice centrale ºi locale, indiferent cã este vorba despre infrastructura de transport sau de mediu ori de educaþie, sãnãtate, asistenþã socialã º.a.m.d. De asemenea, documentul trebuie respectat ºi de proiectele realizate de întreprinderi, organizaþii neguvernamentale ºi alte tipuri de beneficiari de finanþare de la Uniunea Europeanã. În mod concret, pentru toate categoriile menþionate mai sus, proiectele trebuie sã contribuie la realizarea obiectivelor PND. 3. Care este legãtura între PND ºi alte documente strategice? Fiind cel mai complet ºi complex document strategic de dezvoltare a României pentru perioada , prioritãþile sale acoperã principalele domenii de activitate ale României, dar ºi toate sursele de finanþare posibil a fi utilizate pentru realizarea acestora. Este motivul pentru care celelalte documente strategice existente conþin prioritãþi care contribuie ºi ele la realizarea prioritãþilor PND. Cele mai importante documente strategice direct legate de PND, sunt: Cadrul Strategic Naþional de Referinþã, document ce vizeazã la utilizarea fondurilor structurale ºi de coeziune ºi care contribuie direct la cinci din cele ºase prioritãþi ale PND (prioritatea nr. 5 o sprijinã doar parþial); Programul Naþional pentru Dezvoltare Ruralã, document ce se referã la utilizarea fondurilor europene pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã ºi care contribuie în mod direct la una dintre prioritãþile PND, cea privind economia ruralã. În afara acestor douã documente, multe alte strategii ºi planuri de dezvoltare, naþionale, regionale, judeþene sau locale respectã sau trebuie sã respecte prevederile din PND. Cele mai importante documente de acest fel sunt Planurile de Dezvoltare Regionalã. Cele ºase prioritãþi ale PND sunt: 1. Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaºtere 2. Dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupãrii ºi incluziunii sociale ºi întãrirea capacitãþii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale ºi creºterea productivitãþii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparitãþilor de dezvoltare între regiunile þãrii. Planurile de Dezvoltare Regionalã pot fi consultate pe site-urile agenþiilor de dezvoltare regionalã. Planul Naþional de Dezvoltare poate fi consultat pe site-ul Ministerului Economiei ºi Finanþelor, la secþiunea Asistenþã UE. Ciprian Nicolae

4 4 afaceri de ti(m)p nou ªanse de finanþare pentru microîntreprinderi Micile firme pot beneficia de 285,84 milioane de euro prin componenta special dedicatã microîntreprinderilor, din Programul Operaþional Regional (POR). Dragoº Comache Finanþarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuãrii procesului de restructurare ºi redresare economicã a zonelor aflate în declin, îndeosebi a oraºelor mici ºi mijlocii. Pentru ca o microîntreprindere sã poatã beneficia de finanþare, trebuie ca sediul sãu sã fie în mediul urban ºi sã îºi desfãºoare activitatea în domeniul producþiei, serviciilor sau al construcþiilor. Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor a publicat recent, pe pagina de internet a POR ghidul solicitantului pentru Axa prioritarã 4 Domeniul de intervenþie 4.3. Versiunea documentului nu este însã cea finalã, ci doar o variantã de lucru. Publicarea în aceastã variantã are ca scop îmbunãtãþirea ºi clarificarea prevederilor ghidului în vederea finalizãrii acestuia, precum ºi familiarizarea potenþialilor solicitanþi cu condiþiile de accesare a finanþãrii din cadrul acestui domeniu major de intervenþie din POR. Consultantul Cristian Fotache considerã cã întreprinzãtorilor nu le va fi tocmai uºor sã primescã finanþare. Este propusã «o macro-documentaþie» ce cuprinde anexe ºi referinþe Cine nu este eligibil Microîntreprinderile nu sunt eligibile dacã îºi desfãºoarã activitatea în minerit, siderurgie, producþia de fibre sintetice, construcþii navale, pescuit, acvaculturã, activitãþi legate de procesarea primarã a produselor agricole, achiziþionarea de autovehicule de transport rutier de marfã, în cazul agenþilor economici care presteazã activitãþi de transport rutier de marfã, pentru închiriere sau pentru obþinere de profit sau export cãtre terþe þãri sau state membre ale Uniunii Europene. De asemenea, solicitanþii nu pot beneficia de finanþare dacã activeazã în unul din urmãtoarele domenii din Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN) în vigoare pânã la : A Agriculturã, vânãtoare, silviculturã, H Hoteluri ºi restaurante, J Intermedieri financiare, K Tranzacþii imobiliare, închirieri ºi activitãþi de servicii prestate în special întreprinderilor, L Administraþie publicã ºi apãrare. Asigurãri sociale din sistemul public, O Alte activitãþi de servicii colective, sociale ºi personale cu excepþia 92 Activitãþi recreative, culturale ºi sportive ºi 93 Alte activitãþi de servicii personale, Q Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale. În ceea ce priveºte codurile CAEN în vigoare de la , solicitanþii nu sunt eligibili dacã activeazã în A Agriculturã, silviculturã ºi pescuit, I Hoteluri ºi restaurante, K Intermedieri financiare ºi asigurãri, M Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice, N Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport, O Administraþie publicã ºi apãrare. Asigurãri sociale din sistemul public, R Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative, U Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale. la documente oficiale, întinsã pe 130 de pagini, fãrã a lua în considerare diverse documente conexe ºi linkurile cãtre alte documente legislative, aratã Fotache. În documentaþie mai sunt cuprinse condiþii de participare ºi precizãri cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, a proiectelor, a solicitanþilor, a activitãþilor ºi alte referiri cu privire la terminologia specificã, la politicile regionale ºi planurile de dezvoltare. Nu putem sã nu recunoaºtem comprehensivitatea ghidului o lecturã atentã îþi poate asigura o culturã solidã în domeniul politicilor de dezvoltare, legislaþiei în domeniu, în privinþa ajutoarelor de stat ºi regionale, ºi lista poate continua, a mai spus Cristian Fotache. Printre aspectele pozitive, consultantul evidenþiazã coerenþa ghidului ºi claritatea cu care au fost enunþate condiþiile esenþiale, lãsând puþin loc interpretãrilor ºi neînþelegerilor, aceasta fiind o variantã de departe mai clarã, mai completã ºi mai folositoare decât vechile ghiduri pentru fonduri de preaderare. Cu toate acestea, dimensiunile doctorale ale lucrãrii sunt de naturã sã descurajeze microîntreprinzãtorii. Documentaþia stufoasã ºi complicatã riscã sã transforme competiþia pentru atragerea de fonduri într-o chestiune cu accente puternic birocratice, slãbindu-i pe microîntreprinzãtori în unele din punctele lor forte flexibilitatea, uºurinþa de miºcare ºi de rãspuns la provocãrile pieþei, este de pãrere Cristian Fotache. În ceea ce priveºte sumele alocate pentru microîntreprinderi, Fotache crede cã acestea sunt mai mult simbolice ºi nu ne putem aºtepta la un impact real asupra economiei, având în vedere cã media naþionalã de finanþare pe an nu depãºeºte cinci microîntreprinderi pe judeþ. În acelaºi timp, gama foarte variatã de coduri CAEN ce sunt eligibile va determina o competiþie realã, cu un numãr mare de participanþi la concursul de finanþare. Un lucru poate fi sigur: sumele nu vor rãmâne necheltuite, riscul de absorbþie precarã a acestor fonduri fiind practic nul, datoritã competiþiei acerbe, a încheiat Cristian Fotache. Peste 80 de muncitori calificaþi ºi angajaþi în urma unui proiect PHARE Firmele care doresc sã obþinã finanþare pentru instruirea angajaþilor proprii sau a ºomerilor care vor putea fi angajaþi ulterior, pot învãþa din experieþa celor care au derulat proiecte asemãnãtoare prin programul PHARE. Dragoº Comache Firmele care vor sã acceseze fonduri europene în domeniul resurselor umane nu se aflã pe teren virgin. Experienþa celor care au accesat în trecut fonduri PHARE pentru dezvoltarea resurselor umane s-ar putea dovedi utilã companiilor care se pregãtesc sã investeascã în acest domeniu. Întreprinzãtorii pot obþine finanþare pentru asemenea proiecte prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Un bun exemplu îl oferã proiectul unei firme din Râmnicu-Vâlcea, care a accesat, în vederea calificãrii forþei de muncã, un grant de peste de euro. Firma a solicitat finanþare pentru douã proiecte PHARE. Mai întâi, a obþinut fonduri europene pentru realizarea unui atelier de tâmplãrie PVC. Dupã încheierea acestui proiect, a depus o cerere de finanþare pentru PHARE 2003, componenta de resurse umane. Suma obþinutã a acoperit 80% din costul total al proiectului. Principalele activitãþi în cadrul proiectului au constat în calificarea confecþionerilor în domeniul tâmplãriei AL-PVC, a lãcãtuºilor, dulgherilor ºi instalatorilor pentru încãlzire centralã. Proiectul a fost destinat tinerilor ºomeri ºi ºomerilor de lungã duratã. Am calificat 84 de persoane, din care aproximativ jumãtate au fost angajate în cadrul firmei noastre, iar 20 de persoane vor fi plasate la alþi agenþi economici de profil din judeþul Vâlcea, a declarat Elena Drãghici, contabil-ºef la Edivil Râmnicu Vâlcea. Totodatã, prin acest proiect s-a dorit ºi diversificarea activitãþii firmei. Pentru întocmirea proiectului, reprezentanþii societãþii au apelat la un consultant specializat, care, în opinia Elenei Drãghici, a fost cel mai important factor care a contribuit la corecta întocmire a dosarului ºi, implicit, la obþinerea finanþãrii. Cele mai multe probleme întâmpinate de societate au fost în organizarea licitaþiilor. Ne-a fost greu sã gãsim un furnizor de echipamente ºi material didactic. La licitaþie au participat mai multe firme, însã, de exemplu, unul ne putea aproviziona cu hârtie, iar altul cu rulete. Nu am gãsit foarte uºor un furnizor de la care sã procurãm toate materialele necesare, a spus reprezentantul companiei. Elena Drãghici este de pãrere cã firmele care doresc sã facã un proiect asemãnãtor trebuie sã ºtie, în primul rând, ce vor de la acel proiect. Trebuie urmãrit punct cu punct fiecare paragraf din norme, iar dosarul trebuie întocmit cu multã grijã. Cred însã cã cel mai important, în toatã aceastã ecuaþie, este consultantul e obligatoriu sã ai un consultant serios, a mai spus Drãghici. În prezent, proiectul realizat de Edivil Râmnicu- Vâlcea este încheiat ºi se aºteaptã tranºa finalã a finanþãrii. Ne gândim cã am mai putea face ceva cu bani europeni. De fapt, tocmai lucrãm la un proiect, tot pe resurse umane, pentru perfecþionarea salariaþilor, a încheiat Elena Drãghici. Prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, care se aºteaptã sã fie lansat în luna octombrie, companiile vor putea primi finanþare pentru proiecte de instruire a angajaþilor sau ºomerilor în cadrul Axei 3 Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi întreprinderilor. Aceastã axã are ca domenii majore de intervenþie: promovarea culturii antreprenoriale, formare ºi sprijin pentru întreprinderi ºi angajaþi pentru promovarea adaptabilitãþii, dezvoltarea parteneriatelor ºi încurajarea iniþiativelor pentru partenerii sociali ºi societatea civilã. Mai multe detalii, pe site-ul Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei

5 social-sãnãtate 5 Proiecte care au fost dezvoltate în cadrul Programului PHARE 2003 Susþinerea categoriilor sociale defavorizate primeºte o nouã infuzie de fonduri europene prin schema PHARE, lansatã în luna septembrie. Cine este interesat sã deruleze activitãþi în domeniu ºi nu mai prinde bani prin acest program se poate pregãti pentru Fondul Social European. Liliana Niþã De curând, s-a deschis sesiunea pentru propunerile de proiecte pentru Programul PHARE 2006, ultimul din seria de programe din perioada de preaderare. Cei care au propuneri de proiecte pentru dezvoltarea serviciilor sociale le pot depune pânã la data de 7 decembrie. Potrivit Ministerului Muncii, sunt disponibile fonduri de 7 milioane de euro pentru aceste proiecte. Din cele 7 milioane de euro, 5,25 milioane sunt fonduri PHARE iar restul provin de la bugetul de stat al României. Banii sunt destinaþi dezvoltãrii serviciilor sociale, mai exact, promovãrii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile ºi dezvoltãrii resurselor umane. Iar pentru aceasta, vor fi realizate parteneriate între autoritãþile publice locale ºi organizaþiile neguvernamentale care activeazã ca furnizori autorizaþi de servicii sociale. Proiectele propuse trebuie sã furnizeze servicii sociale cu caracter primar, care au ca scop prevenirea sau limitarea unor situaþii dificile. Pentru aceastã categorie de iniþiative, finanþarea disponibilã va fi cuprinsã între ºi euro. Tot în cadrul Programului PHARE 2006, pot fi depuse propuneri de proiecte care sã furnizeze servicii specializate, ce vizeazã menþinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitãþilor individuale pentru depãºirea unei situaþii de nevoie socialã. Pentru astfel de servicii, solicitanþii pot primi minimum de euro ºi maximum de euro. Schema de grant pune punct posibilitãþilor de finanþare a acestui domeniu prin PHARE. Începând din toamna anului curent, dezvoltarea resurselor umane va fi susþinutã prin intermediul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Obiectivul general al acestui program îl reprezintã dezvoltarea capitalului uman ºi creºterea competitivitãþii acestuia, prin corelarea educaþiei ºi a învãþãrii, pe tot parcursul vieþii, cu piaþa muncii. În cadrul POS DRU, cea de-a ºasea componentã, numitã axã prioritarã, are ca scop facilitarea accesului pe piaþa muncii a grupurilor vulnerabile. Practic, beneficiarii programelor dezvoltate în cadrul Axei prioritare 6 sunt acele grupuri marginale care nu pot fi incluse în politicile principale ºi care au nevoie de o atenþie specialã. Este vorba despre persoane cu dizabilitãþi, membrii etniei rrome, tinerii de peste 18 ani care au pãrãsit sistemul de protecþie a copilului. Programele vor urmãri dezvoltarea aptitudinilor de bazã ºi a calificãrilor pentru grupurile vulnerabile, astfel ca oamenii sã se poatã integra pe piaþa muncii. Vor fi sprijiniþi ºi membrii familiilor care se ocupã de îngrijirea persoanelor dependente. Urmeazã sã fie înfiinþate parteneriate pentru schimbul de experienþã în ceea ce priveºte adaptarea formãrii profesionale la noile tehnologii. Totodatã, va fi promovat transferul de expertizã privind incluziunea ºi ocuparea ºomerilor de lungã duratã. Finanþãri pre ºi postaderare pentru servicii sociale Ce reprezintã FDSC Fundaþia pentru Dezvoltarea Societãþii Civile este o organizaþie neguvernamentalã, independentã, înfiinþatã ca persoanã juridicã fãrã scop lucrativ în anul 1994, la iniþiativa Comisiei Europene. Este un purtãtor de cuvânt al sectorului neguvernamental, un partener pentru Guvern, donatori ºi cetãþeni, un cadru de dezvoltare a abilitãþilor ºi competenþelor profesionale. Practic, FDSC ajutã ONG-urile sã dezvolte proiecte cu finanþare europeanã. Fundaþia acordã consultanþã ºi asistenþã tehnicã pentru programele cu finanþare europeanã. În plus, FDSC este un centru de cercetare a sectorului nonprofit. Serviciile sociale în PHARE ºi POS DRU Directorul Executiv al Fundaþiei pentru Dezvoltarea Societãþii Civile (FDSC), Ionuþ Sibian, ne-a explicat care este diferenþa dintre PHARE ºi POS DRU. Sã luãm ca exemplu, un grup de persoane cu dizabilitãþi. În cadrul proiectelor dezvoltate prin fonduri PHARE, li se asigurã oamenilor un cãmin ºi asistenþã de specialitate. Prin proiectele POS DRU, aceste persoane sunt ajutate sã obþinã o calificare ºi sã se integreze pe piaþa muncii. Astfel, pe lângã veniturile suplimentare pe care le obþin, oamenii se simt utili societãþii ºi integraþi. Referitor la oportunitãþile oferite de POS DRU, Ionuþ Sibian nea spus cã reprezentanþii ONG-urilor active pe resurse umane sunt entuziasmaþi de acest program. POS DRU pare un bun instrument pentru dezvoltarea socialã. Consider însã cã legislaþia româneascã, modalitãþile în care aceasta poate fi aplicatã, vor îngreuna dezvoltarea proiectelor, a adãugat directorul de la FDSC. Titlul proiectului: Serviciul Social Toþi egali, toþi diferiþi Beneficiari: Fundaþia Inimã de Copil Bugetul total: euro, contribuþia UE: euro Prezentare: Proiectul a avut ca scop integrarea socioprofesionalã a persoanelor cu dizabilitãþi din judeþul Galaþi. A fost creat un centru accesibil pentru asistarea persoanelor cu dizabilitãþi, în cadrul cãruia sunt furnizate servicii de recuperare psihosocialã, terapie prin artã ºi socializare, precum ºi servicii de consiliere pentru integrarea socialã. Titlul proiectului: Serviciu Social Comunal Beneficiari: Asociaþia Agora Buget total: euro, contribuþia UE: euro Prezentare: În cadrul proiectului, a fost creat un serviciu social pentru persoanele de vârsta a treia din comuna Bulbucata, judeþul Giurgiu, serviciu ce cuprinde un centru de zi ºi îngrijire la domiciliu. Acest centru de zi ºi îngrijire la domiciliu a fost frecventat de 225 de persoane. Titlul proiectului: Locul meu e lângã voi Beneficiari: Fundaþia Estuar Buget total: euro, contribuþia UE: euro Prezentare: Proiectul ºi-a propus creºterea nivelului de incluziune socialã a adulþilor cu probleme de sãnãtate mintalã. Desfãºurate în cinci locaþii (Bucureºti, Cluj-Napoca, Constanþa Ploieºti, Botoºani), activitãþile proiectului au inclus furnizarea de servicii sociale pentru adulþii cu probleme de sãnãtate mintalã ºi familiile acestora. Proiect de resurse umane: Persoanele cu dizabilitãþi monitorizeazã presa Un exemplu tipic de proiect ce poate primi finanþare în cadrul Axei 6 a Programului Operaþional Sectorial (POS) Dezvoltarea Resurselor Umane este cel derulat în prezent, cu sprijin financiar PHARE, de cãtre Agenþia de Monitorizare a Presei (AMP), intitulat Inclusiv eu. Proiectul, în valoare de de euro, vizeazã integrarea în societate a persoanelor cu dizabilitãþi psihiatrice grave ºi încadrarea lor în câmpul muncii. Integrarea în proiect a comunitãþii vizate Proiectul AMP prevede întâlniri cu reprezentanþii mass-media, ai mediului de afaceri ºi ai profesioniºtilor din domeniul sãnãtãþii mintale. El are, de asemenea, o componentã de monitorizare a presei scrise, monitorizare ce urmãreºte cum se reflectã în presã imaginea persoanelor cu probleme de sãnãtate mintalã. AMP a decis sã implice, în programul de monitorizare, persoane cu probleme psihice, iar rezultatul este foarte bun. Raportul se încadreazã exact în standardele AMP Academia Caþavencu, fãrã nicio diferenþã de eficienþã sau productivitate, dupã cum spune preºedintele Agenþiei, Mircea Toma. Scopul acestei metode este acela de a arãta cã ºi astfel de persoane pot munci, lucru demonstrat de cãtre psihologi ºi de cãtre medicii de specialitate. Continuitatea programului AMP va fi asiguratã printr-un alt proiect PHARE, care urmeazã sã se desfãºoare sub forma unei campanii de presã (print, radio ºi internet). Proiectul are o perioadã de derulare de 11 luni ºi s-a încheiat în septembrie. El prevede întâlniri cu jurnaliºtii, patronii ºi profesioniºtii din domeniul sãnãtãþii mintale în opt oraºe din þarã, trei fiind bifate pânã la jumãtatea lunii mai. Alternative Coordonatorul proiectului, Oana Zãbavã, spune cã, potrivit rezultatelor Fondurile europene pe înþelesul tãu primelor întâlniri, interesul patronilor pentru acest subiect nu este foarte mare, iar preocuparea existentã se manifestã în alt mod decât prin angajarea persoanelor cu dizabilitãþi mintale. În general, specialiºtii în resurse umane sunt mai deschiºi decât patronii. O idee dominantã este aceea cã se doreºte o implicare în susþinerea financiarã a acestor persoane, dar nu ºi angajarea lor, spune Zãbavã. În prima parte a derulãrii proiectului, dintr-un total de peste 600 de articole monitorizate, aproape jumãtate stigmatizeazã persoanele cu probleme psihice, prin conþinut sau prin sintagmele folosite, aratã realizatorii proiectului. Doar puþin peste 100 conþin elemente educative ºi doar câteva criticã sistemul de îngrijire în spitalele de profil. POS Dezvoltarea Resurselor Umane, prin care vor putea fi derulate astfel de proiecte, este finanþat din Fondul Social European cu peste 3 miliarde de euro. În cadrul Axei Prioritare 6 Promovarea incluziunii sociale, un asemenea proiect s-ar încadra mai ales în domeniile de intervenþie Dezvoltarea economiei sociale ºi Îmbunãtãþirea accesului ºi participãrii grupurilor vulnerabile pe piaþa muncii.

6 6 infrastructura Ministrul dezvoltãrii Asen Gagauzov: cum s-au pregãtit bulgarii pentru fonduri structurale Ministrul bulgar al dezvoltãrii, Asen Gagauzov, explicã pentru în ce stadiu se aflã Bulgaria cu pregãtirile pentru absorbþia fondurilor structurale. Pânã acum, de idei de proiecte ale potenþialilor beneficiari au fost evaluate într-un program de simulare, finanþat cu bani PHARE, instruindu-i astfel, în avans, cum sã meargã la sigur pentru obþinerea unei finanþãri. Camelia Moga : În ce stadiu se aflã Programul Operaþional Dezvoltare Regionalã al Bulgariei în negocierile cu Comisia Europeanã ºi care va fi suma totalã alocatã acestuia? Asen Gagauzov: Aºteptãm confirmarea din partea Comisiei Europene, iar fondurile europene ce vor fi alocate domeniilor majore de intervenþie din cadrul Programului se ridicã la 1,6 miliarde euro. : Ministrul român al dezvoltãrii spune cã România are mai multe proiecte gata de start pe infrastructurã. Care este situaþia în Bulgaria? Asen Gagauzov: A avut loc, deja, o licitaþie pentru primele proiecte ºi este vorba de drumurile de categoria I-a, a II-a ºi a III-a, care sunt incluse în cadrul acestui program, iar pânã la sfârºitul lunii octombrie, în cadrul Programului Operaþional Dezvoltare Regionalã, vom negocia proiecte în valoare de circa 270 milioane euro. Campanii de informare ºi pregãtire : Sunt companiile, ONG-urile ºi autoritãþile locale pregãtite sã facã proiecte pentru accesarea fondurilor structurale? Asen Gagauzov: Pentru moment, toþi beneficiarii noºtri aºteaptã noile indicaþii din Ghidul Solicitantului. Mulþi dintre ei sunt într-un stadiu avansat cu pregãtirile. Conform prevederilor europene, Bulgaria este acum împãrþitã pe ºase regiuni, cu 264 de municipalitãþi. Potenþialii beneficiari ai regiunilor nu au experienþã în implementarea proiectelor pe fonduri structurale. Totuºi, înainte de 1 ianuarie 2007, municipalitãþile au avut posibilitatea sã aplice ºi sã implementeze proiecte cofinanþate prin programele de preaderare PHARE, Ispa ºi Sapard. În 2005, pentru pregãtirea ºi implementarea cu succes a Programului Operaþional Dezvoltare Regionalã am înfiinþat ºase departamente regionale, în centrul regiunilor menþionate anterior. Rolul lor principal este sã asigure consultanþã solicitanþilor privind dezvoltarea ºi prezentarea documentelor necesare pentru finanþare. Altfel spus, un helpdesk pentru solicitanþi. Ministerul bulgar de Finanþe a organizat chiar o campanie informativã Fii Activ, care include ºi traininguri pentru solicitanþii tuturor programelor operaþionale. Trainingurile aratã cât de mare este interesul pentru fonduri În ultimele 12 luni, am organizat mai multe întâlniri ºi seminarii, în cadrul cãrora potenþialii beneficiari au aflat în detaliu regulile de finanþare ale Programului Operaþional. Alte mii de bro- ºuri ºi materiale informative au fost distribuite pânã în cel mai îndepãrtat colþ de þarã. Ca parte a unui proiect finanþat printr-un Program PHARE, toate municipalitãþile bulgare au participat la simularea unei proceduri de aplicare ºi evaluare a proiectelor depuse pentru finanþare cu fonduri structurale. Departamentele regionale ale Autoritãþii de Management au evaluat peste de idei de proiecte, aflate în diferite stadii de pregãtire. Pânã acum, s-au incheiat deja 19 module ale proiectului finanþat de PHARE, iar alte 19 traininguri vor fi organizate pânã la sfârºitul lunii octombrie Fãcând toate acestea, nu doar îi învãþãm pe solicitanþi cum sã-ºi facã proiectele, ci avem ºi ocazia sã culegem informaþii despre cât de active sunt municipalitãþile sau sã facem eforturi speciale pentru cei care nu ºi-au manifestat încã interesul. : Ce prioritãþi ºi-a stabilit Bulgaria în cheltuirea fondurilor structurale, pentru alinierea la cerinþele comunitare în urmãtorii ºase ani? Asen Gagauzov: Viziunea pe termen lung pentru Bulgaria combinã douã obiective specifice pe termen mediu, pentru perioada Acestea au fost elaborate pe baza prioritãþilor UE ºi se încadreazã în normele strategice comunitare: întãrirea competitivitãþii economiei, pentru a atinge creºteri rapide ºi de duratã, ºi dezvoltarea capitalului uman, în vederea asigurãrii unei mai bune încadrãri în muncã, unor venituri mai bune ºi a integrãrii sociale. Pe de altã parte, pentru a atinge obiectivele generale pe termen mediu, Bulgaria trebuie sã se concentreze asupra a patru prioritãþi strategice trei tematice ºi una teritorialã: îmbunãtãþirea infrastructurii de bazã; îmbunãtãþirea calitãþii capitalului uman, cu accent pe încadrarea în muncã; cultivarea antreprenoriatului, a unui mediu de afaceri favorabil ºi a bunei guvernãri; ºi sprijinirea dezvoltãrii teritoriale echilibrate. Feribotul de la Cãlãraºi-Silistra revitalizeazã cooperarea româno-bulgarã România ºi Bulgaria trec împreunã printr-o perioadã de pregãtiri intense pentru cheltuirea banilor pe care îi vor primi de la UE în cadrul unor programe comune, susþin miniºtrii dezvoltãrii din ambele þãri. Pe lângã programele operaþionale naþionale, programele de cooperare transnaþionalã sunt ºi ele foarte importante. Transportul între cele douã þãri pe Dunãre este doar una dintre prioritãþi. Camelia Moga Pentru a-ºi atinge obiectivele de interes bilateral, România ºi Bulgaria au la dispoziþie schemele de granturi PHARE ºi Programul Operaþional de Cooperare Transfrontalierã România Bulgaria La acestea, se adaugã Programul Operaþional Comun de Cooperare în bazinul Mãrii Negre ºi Programul de Cooperare Transnaþionalã pentru Sud-Estul Europei, care includ ºi þãrile vecine, nemembre ale Uniunii Europene. Pânã acum, un exemplu de proiect PHARE încheiat cu succes este linia de feribot de la punctul de frontierã Cãlãraºi-Silistra, care s-a lansat luna aceasta. Început acum trei ani, punctul de frontierã face parte din programul PHARE 2001 ºi este un proiect de cooperare transfrontalierã între România ºi Bulgaria. Investiþia a cuprins reabilitarea DN 3, prin lãrgirea la patru benzi, construcþia punctului de trecere Proiecte ce pot fi finanþate: 1. Infrastructurã: reabilitarea porturilor, sisteme de informaþii privind condiþiile de trafic ºi de comunicare cu zonele izolate. 2. Protecþia ºi managementul mediului: consolidarea ºi reîmpãdurirea malurilor Dunãrii, înfiinþarea unui centru comun de monitorizare a calitãþii apei ºi a unui centru comun pentru situaþii de urgenþã. 3. Dezvoltarea economicã ºi socialã: crearea unor centre de afaceri comune, traduceri, organizãri de evenimente, schimb de experienþã între ºcoli, programe pentru ºomeri ºi festivaluri de artã pentru promovarea obiceiurilor bulgãreºti ºi româneºti. În aria eligibilã a programului sunt cuprinse ºapte judeþe din România (Mehedinþi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraºi ºi Constanþa) ºi nouã districte din Bulgaria (Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Târnovo, Pleven, Ruse, Dobrich, Silistra ºi Razgrad). a frontierei ºi achiziþia feribotului pentru transportul mãrfurilor ºi al cãlãtorilor între cele douã localitãþi. Prin realizarea trecerii peste Dunãre între Cãlãraºi ºi Silistra, traseul de tranzit rutier dinspre Orientul Apropiat spre Bulgaria, România, Moldova, Ucraina ºi mai departe cãtre þãrile baltice ºi scandinave se scurteazã cu aproximativ 300 km. Valoarea totalã a investiþiei, inclusiv achiziþionarea bacului, se ridicã la 8,3 milioane euro, din care 63 % fonduri PHARE, beneficiarul întregii lucrãri fiind Consiliul Judeþean Cãlãraºi. Donato Chiarini, ºeful Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti, considerã cã proiectul care tocmai s-a finalizat este o premierã, prin impactul pe care l-ar putea avea în Balcanii de Vest. Þãrile vecine vor gãsi o sursã de inspiraþie în proiectul dintre România ºi Bulgaria. Deºi a întâmpinat o serie de dificultãþi mai cu seamã inundaþiile din ultimii ani - iniþiativa a fost printre puþinele proiecte PHARE care nu au înregistrat întârzieri, aratã ºi ministrul român al dezvoltãrii, Laszlo Borbely. Însã, dacã nu vor exista încã cel puþin trei punþi de legãturã între România ºi Bulgaria, comunicarea va fi dificilã, spune ministrul bulgar al dezvoltãrii, Asen Gagauzov. În acest sens, strategia româno-bulgarã de dezvoltare a regiunii de frontierã prevede, pânã în 2050, alte ºapte poduri peste Dunãre. Sute de milioane de cheltuit în ºase ani Delegaþii ale României ºi Bulgariei se vor întâlni, în octombrie anul acesta, pentru a discuta posibile noi proiecte cu bani PHARE, urmând sã stabileascã în detaliu calendarul ºi procedura lansãrii ºi evaluãrii schemei de granturi PHARE CBC În urmãtorii ºase ani, pentru Programul Operaþional de Cooperare Transfrontalierã România-Bulgaria , sunt alocate 262 milioane euro. Din aceastã sumã, aproximativ 217 milioane euro reprezintã contribuþia comunitarã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR), iar 44 milioane euro, cofinanþarea naþionalã a celor douã state. Programul va promova atât cooperarea între regiunile, comunitãþile ºi autoritãþile din zonele de frontierã, cât ºi iniþiativele locale în domeniile economic, social ºi mediu. Proiectele trebuie elaborate ºi executate în comun de cãtre partenerii români ºi bulgari, dupã principiul dezvoltare comunã, execuþie în comun, personal comun, finanþare comunã. Un alt program important de finanþare este Programul Operaþional Comun de Cooperare în bazinul Mãrii Negre , în care sunt incluse zece state (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia ºi Ucraina). Conform ministrului dezvoltãrii Laszlo Borbely, cele 18 milioane de euro alocate programului sunt insuficiente pentru a putea susþine proiecte de amploare, având în vedere importanþa strategicã a zonei. Sinergia Mãrii Negre este foarte importantã pentru noi ºi vom cere mai multe fonduri de la Comisia Europeanã, spune el. În ceea ce priveºte Programul de Cooperare Transnaþionalã din Sud-Estul Europei, cele douã state au posibilitatea sã dezvolte proiecte în domeniul prevenirii riscurilor naturale, managementului apelor ºi al dezvoltãrii conexiunilor de transport.

7 turism 7 Strategia din turism gânditã pe 20 de ani, finanþatã pe cinci ani din bani europeni Banii europeni vor acoperi proiecte cuprinse în strategia de dezvoltare a turismului românesc doar în primii cinci ani. Cu toate cã autoritãþile au realizat un Master Plan pe 20 de ani, fondurile alocate de Comisia Europeanã pot finanþa doar un sfert din strategie. Din fondurile structurale se pot acoperi majoritatea acþiunilor în primii cinci ani ai strategiei de dezvoltare a turismului, strategie fãcutã pentru perioada , au declarat reprezentanþi din Ministerul Turismului. Anda Georgescu Sumele provin, în cea mai mare parte, din Programul Operaþional Regional. Banii sunt destinaþi, în principal, valorificãrii patrimoniului cultural ºi a resurselor naturale cu potenþial turistic, îmbunãtãþirii calitãþii infrastructurii turistice de cazare ºi agrement, dar ºi promovãrii brandului turistic naþional. Cea mai mare sumã va veni prin axa prioritarã cinci, care vizeazã dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului. Propunerea totalã de alocare financiarã pentru aceasta este de aproximatix 600 de milioane de euro. Se adaugã alte 235 de milioane de euro alocate finanþãrii zonelor cu potenþial turistic care aparþin patrimoniului UNESCO sau patrimoniului cultural naþional. Beneficiari eligibili sunt reprezentanþii administraþiei publice locale ºi centrale, asociaþiile de dezvoltare intercomunitarã ºi instituþiile de cult, iar proiectele pot fi depuse în perioada Microîntreprinderile, companiile mici ºi mijlocii ºi chiar ONG-urile care opereazã în domeniul turismului vor putea avea contribuþia lor în accesarea fondurilor europene. Acestea pot depune proiecte care vizeazã valorificarea resurselor naturale cu potenþial turistic, reabilitarea, modernizarea ºi extinderea structurilor de cazare ºi a infrastructurii turistice de agrement sau promovarea produselor româneºti. Ele vor avea la dispoziþie peste 480 de milioane de euro pentru a-ºi cofinanþa afacerile în domeniu. Pe lângã POR, turismul beneficiazã de alte douã programe de finanþare Proiectele din domeniul turismului pot accesa ºi fonduri comunitare din Turismul românesc, transformat în Master Plan Master Planul a fost realizat de Organizaþia Mondialã a Turismului ºi departamentul pentru turism din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale. El propune o strategie de dezvoltare a turismului românesc pe perioada Autoritãþile urmeazã sã prezinte proiectul, pentru ca apoi acesta sã se transforme în lege. Potrivit formei actuale a Master Planului, programul de dezvoltare regionalã a turismului trebuie orientat în urmãtoarele direcþii: weekend turistic în Bucureºti culturã, recreere; circuitul turistic în Transilvania turism cultural, naturã, ecoturism, schi ºi turism balnear; litoralul Mãrii Negre plajã, recreere, turism balnear; Bucovina turism cultural, ecoturism, naturã, schi; Maramureº turism cultural, naturã, ecoturism; ºi Delta Dunãrii naturã, ecoturism ºi turism de recreere. OMT estimeazã cã numãrul turiºtilor strãini care vor veni în þarã va depãºi 15 milioane pânã în 2026, faþã de 6 milioane înregistraþi în Cei mai mulþi turiºti peste 8,6 milioane vor fi din Uniunea Europeanã. Fondul Social European ºi Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã în domeniul resurselor umane, protecþiei mediului ºi managementului acestora. Operatorii din domeniul turismului vor putea implementa proiecte în cadrul axelor prioritare doi, trei ºi cinci, care vizeazã conectarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa muncii, creºterea adaptabilitãþii forþei de muncã ºi a întreprinderilor ºi promovarea mãsurilor active de ocupare. Prin Programul Operaþional Sectorial de Mediu, activitãþile din domeniul turismului vor putea fi finanþate în cadrul Axei patru, care are ca obiective conservarea diversitãþii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de florã ºi faunã sãlbaticã, precum ºi asigurarea managementului eficient al ariilor protejate. Scopul acestei axe este de a sprijini conservarea biodiversitãþii ºi a naturii, prin acþiuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate, inclusiv pentru siturile Natura Aceasta include dezvoltarea infrastructurii pentru ariile protejate, activitãþile de operare ºi monitorizare. În situaþiile în care sunt avute în vedere ariile protejate, coordonarea operaþiunilor va fi asiguratã ºi cu POR, în ceea ce priveºte mãsurile necesare pentru dezvoltarea turismului ºi a mediului de afaceri. Tur ciclistic în jurul Mãrii Nordului, cu de euro de la UE Turismul pe bicicletã este una dintre cele mai noi ºi mai prietenoase forme de turism, susþinut cu finanþãri europene de mulþi ani, ca alternativã ecologicã la turismul clasic. George Florea ªase þãri riverane Mãrii Nordului ºi-au unit forþele, în 1998, ºi au întocmit un proiect comun, prin care îºi propuneau sã realizeze infrastructura necesarã dezvoltãrii acestei activitãþi reacreative, a cãrei popularitate este într-o continuã creºtere în þãrile nordice. Proiectul North Sea Cycle Route, cu o lungime totalã de de kilometri, a fost dezvoltat cu ajutorul Programului INTERREG III B North Sea Region al Comisiei Europene, care a finanþat jumãtate din valoarea totalã, de de euro. Germania, Danemarca, Norvegia, Olanda, Marea Britanie ºi Suedia sunt cele ºase þãri care au demarat proiectul prin care s-a realizat un circuit continuu de-a lungul coastelor Mãrii Nordului. În circuit sunt incluse ºi câteva legãturi cu feribotul. Parteneri în dezvoltarea ineditului proiect sunt numeroase autoritãþi locale ºi regionale, birouri turistice, agenþii turistice ºi organizaþii nonguvernamentale din cele ºase þãri, efortul logistic pentru realizarea unei poziþii comune fiind considerabil. Douã sunt motivele care au stat la baza elaborãrii acestui proiect. Primul a fost necesitatea dezvoltãrii unei alternative ecologice la turismul clasic, iar ciclismul a fost vãzut drept soluþia idealã. Al doilea motiv þine de popularitatea crescândã a acestei forme de recreere în rândul europenilor. Efecte colaterale : locuri de muncã ºi turism cultural Prognozele realizate la acea datã în sectorul turistic au demonstrat cã va exista o creºtere puternicã a numãrului de consumatori ai acestui tip de turism, relevatã ºi de evoluþia ascendentã a numãrului de biciclete cumpãrate. Lansat în 1998, proiectul transnaþional include ºi câteva legãturi cu feribotul, pentru a asigura o rutã continuã în jurul Mãrii Nordului. Printre avantajele aºteptate de la acest circuit, se Fondurile europene pe înþelesul tãu numãrau crearea ºi menþinerea de noi locuri de muncã, precum ºi promovarea unor activitãþi legate de turismul cultural. Iniþiativa a debutat cu un studiu de fezabilitate care a luat în calcul toate legãturile cu feribotul Fotografii: existente, astfel încât sã poatã fi definitivatã ruta pe uscat. Odatã aceste informaþii adunate, partenerii au aprobat, în mai 1999, o strategie bazatã pe ideea cã o promovare internaþionalã a proiectului este fãcutã mai eficace decât promovarea separat de cãtre fiecare partener. Turul ciclist al Mãrii Nordului se bazeazã, în cea mai mare parte, pe trasee deja existente în momentul realizãrii proiectului. Croazierele pe bicicletã au început efectiv în anul 2000, iar în 2001 a avut loc o cursã care a marcat oficial deschiderea circuitului. Cursa a început în Hamburg (Germania) ºi s-a încheiat în oraºul scoþian Aberdeen. Promovarea proiectului Iniþial, Turul ciclist al Mãrii Nordului a fost promovat printr-o broºurã publicatã în ºase limbi (danezã, englezã, germanã, olandezã, norvegianã ºi suedezã), care include o hartã completã a turului ºi un manual cu informaþii despre itinerariu ºi atracþiile sale turistice. De asemenea, a fost realizat ºi un site, la adresa unde se poate gãsi un calendar al acþiunilor de promovare, precum ºi informaþii detaliate despre atracþiile acestui tur. Pe site, existã un forum de discuþii între cicliºti ºi o secþiune dedicatã sfaturilor pentru cei care se încumetã sã plece la drum pe douã roþi. Ca o curiozitate, turul a intrat în ediþia londonezã a Cãrþii Recordurilor, fiind considerat cea mai lungã rutã ciclistã din lume.

8 8 educaþie it&c Cercetarea ºi dezvoltarea din România aºteaptã sprijin european Comparativ cu media europeanã, în România, finanþãrile publice ºi private alocate cercetãrii ºi dezvoltãrii au avut, în general, un nivel destul de scãzut, anul trecut fondurile publice reprezentând doar 0,33% din PIB. Autoritãþile române sperã ca statutul de þarã membrã a Uniunii ºi banii care vor veni în perioada urmãtoare sã reducã din diferenþa constatatã la nivelul cheltuielilor alocate acestui sector. Adrian Vasilache Unul dintre pilonii de bazã ai Strategiei Lisabona, domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii, reprezintã o grea provocare la nivelul întregii Uniuni Europene, rezultatele activitãþilor din acest sector fiind în strânsã legãturã cu capitalul uman angajat. În România, finanþãrile publice pentru cercetare ºi dezvoltare (C&D) au atins anul trecut nivelul de 0,33% din PIB, iar politica naþionalã þinteºte ca nivelul cheltuielilor din acest sector sã ajungã la 1% din PIB pânã în anul Personalul C&D este în uºoarã creºtere, însã salariile mici, infrastructura învechitã, ca ºi oportunitãþile oferite de programele de cercetare ale altor þãri au dus la o creºtere a mediei de vârstã, în prezent aproximativ 50% dintre cercetãtorii români având peste 45 de ani. Finanþãri prin POS CCE Unul dintre programele de finanþare pentru acest sector este Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice (POS CCE). În cadrul acestuia, Axa prioritarã II este destinatã cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi inovãrii pentru competitivitate, fiind divizatã în trei domenii majore de intervenþie. Unul dintre acestea este cercetarea în parteneriat între universitãþi/institute de cercetare ºi întreprinderi, în vederea obþinerii de rezultate aplicabile în economie. Pe lângã proiectele în parteneriat, mai pot primi finanþare ºi proiectele C&D de înalt nivel ºtiinþific, la care vor participa specialiºti din strãinãtate. În primul caz, valoarea maximã a finanþãrii acordate unui proiect este de douã milioane lei. În cadrul celei de-a doua operaþiuni, un proiect poate primi o finanþare maximã de patru milioane lei. Proiectele vor putea fi lansate în 2008, 2010 ºi Un alt domeniu major este cel al investiþiilor în infrastructura C&D ºi dezvoltarea capacitãþii administrative pentru cele mai performante universitãþi ºi instituþii de C&D publice. Aici pot fi finanþate patru operaþiuni: dezvoltarea ºi crearea de noi infrastructuri C&D, dezvoltarea de poli de excelenþã, dezvoltarea unor reþele de centre C&D, coordonate la nivel naþional ºi racordate la reþele europene ºi internaþionale de profil, precum ºi întãrirea capacitãþii administrative. În cazul primei operaþiuni, valoarea maximã a finanþãrii pentru un proiect mic se situeazã între 2 ºi 9,5 milioane lei, în timp ce pentru un proiect mare finanþarea este cuprinsã între 9,5 ºi 65 milioane lei. Cererile pentru astfel de proiecte se vor lansa în 2007, 2009 ºi Un proiect axat pe dezvoltarea de poli de excelenþã poate primi o finanþare maximã de 15 milioane lei (nu mai mult de echivalentul a cinci milioane euro). Cererile vor putea fi depuse în 2009 ºi Finanþarea unui proiect aparþinând celei de-a treia operaþiuni poate atinge maximum 1,5 milioane lei. Nu în ultimul rând, valoarea maximã a finanþãrii pentru un proiect care urmãreºte întãrirea capacitãþii administrative este de lei. Cererile pentru proiecte aparþinând acestor douã operaþiuni vor putea fi lansate în 2008 ºi Ultimul domeniu major aparþinând acestei axe este acela al accesului întreprinderilor la activitãþi C&D. Aici, pot fi finanþate trei operaþiuni. Cea dintâi are ca obiectiv sprijinirea creãrii spin-off-urilor (activitãþi economice dezvoltate separat în cadrul unei întreprinderi) ºi dezvoltãrii start-up-urilor (întreprinderi nou-înfiinþate) inovative. Un proiect în aceastã direcþie poate primi o finanþare de cel mult lei. O altã operaþiune finanþatã este aceea a dezvoltãrii infrastructurii C&D a întreprinderilor. Aici, proiectelor de mici dimensiuni li se poate acorda o sumã cuprinsã între 1 ºi 9,5 milioane lei, în timp ce valoarea maximã acordatã proiectelor mari se situeazã între 9,5 ºi 30 milioane lei. Cea din urmã operaþiune finanþatã este promovarea inovãrii în cadrul firmelor. Valoarea maximã pentru un astfel de proiect poate atinge patru milioane lei. Proiectele aferente primei operaþiuni vor putea fi lansate în acest an, iar pentru operaþiunile 2 ºi 3 cererile se vor lansa anual, începând cu 2008, în limita fondurilor disponibile. Interes mare pentru programe doctorale ºi postdoctorale Al doilea program de finanþare de care va beneficia acest sector este Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritarã I: educaþia ºi formarea profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere. Unul dintre domeniile majore care se încadreazã aici este acela al programelor doctorale ºi postdoctorale în sprijinul cercetãrii. Trei operaþiuni vor primi finanþare în cadrul Axei prioritare I a acestui program. Prima se referã la consolidarea sistemului naþional de studii doctorale ºi postdoctorale, inclusiv sprijin pentru reþele între universitãþi, centre de cercetare ºi întreprinderi. A doua urmãreºte dezvoltarea conþinuturilor inovative, inclusiv prin dezvoltarea abilitãþilor manageriale ale cercetãtorilor. Cea de-a treia operaþiune finanþatã vizeazã participarea la programe doctorale ºi la activitãþi de cercetare postdoctoralã, inclusiv prin dezvoltarea cooperãrii transnaþionale ºi a mobilitãþii. Pentru toate aceste operaþiuni, pot fi depuse proiecte strategice ºi proiecte de grant, valoarea finanþãrii situându-se între 1,5 ºi 5 milioane lei pentru proiectele strategice ºi între ºi 1,5 milioane lei pentru proiectele de grant. Profesorii români au dat de gustul educaþiei permanente Învãþãmântul continuu se numãrã, fãrã îndoialã, printre punctele-cheie ale politicilor europene de dezvoltare. În acest sens se desfãºoarã programe specifice, care încearcã sã ajute profesioniºti din toate domeniile sã se adapteze la noile cerinþe care apar odatã cu evoluþia pieþei muncii ºi a sistemelor de învãþãmânt. Adrian Vasilache Învãþãmântul continuu presupune instruirea în toate etapele vieþii, sub diferite forme ºi într-o multitudine de domenii. El este, potrivit Comisiei Europene, un element central nu numai pentru încurajarea concurenþei în UE ºi sporirea nivelului de ocupare a populaþiei, ci ºi pentru incluziunea socialã, dezvoltarea personalã ºi implicarea cetãþenilor Uniunii în treburile comunitãþilor din care fac parte. Conform CE, acest proces presupune investiþii sporite în oameni, promovarea cunoaºterii, dezvoltarea de oportunitãþi ºi adaptarea la era digitalã, iar sistemele de educaþie au un rol esenþial în eforturile ca acest ideal, promovat prin Agenda de la Lisabona, sã devinã o realitate. Pentru toate acestea, nu este nevoie de resurse financiare foarte mari, iar proiecte de învãþãmânt continuu se desfãºoarã ºi în România, prin diverse programe finanþate inclusiv prin fonduri PHARE. Un exemplu este cel oferit de doi profesori de la ªcoala nr. 113 din Bucureºti, care ºi-au fãcut curaj ºi au plecat, anul trecut, prin programul Socrates, în Lisabona ºi, respectiv, Londra, cu scopul de a-ºi îmbogãþi cunoºtinþele. Întorºi în þarã, ei întocmesc proiecte de parteneriat ºcolar ºi se pregãtesc pentru accesarea fondurilor structurale. Anul trecut, Marilena Stroescu, director al ªcolii nr. 113 din Bucureºti, ºi Zina Bujor, profesor de limbi strãine în cadrul aceleiaºi instituþii, au plecat prin programul Socrates, Acþiunea Comenius 2.2.C de formare continuã, la Lisabona ºi respectiv Londra, în scopul perfecþionãrii studiilor. Cursurile au avut durata de ºapte ºi respectiv 12 zile. Neavând experienþã în acest sens, îþi pui problema: de ce sã aplic? Cã s-ar putea sã nu obþin banii! Reticenþa în ceea ce priveºte aplicarea pentru finanþare este principalul obstacol, explicã Marilena Stroescu. Comparativ cu obiectivul propus, costurile unui astfel de proiect pot fi deosebit de mici. În cazul programului de o sãptãmânã, valoarea acestuia a fost de euro, din care 690 euro proveniþi din fonduri Socrates prin Agenþia Naþionalã pentru Programe Comunitare în Dome-niul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale (ANPCDEFP) ºi 810 euro prin fonduri PHARE. Experienþa de afarã aduce în þarã proiecte de parteneriat Unul dintre obiectivele programului a fost uniformizarea principiilor manageriale la nivel UE, fãrã a se pierde specificul educaþional al fiecãrei þãri. Pentru cã vin oameni din multe þãri, cursurile constituie un bun prilej de a stabili contacte cu cadre didactice, directori, inspectori din alte þãri, persoane cu care se pot apoi implementa proiecte comune. Acum ne pregãtim sã aplicãm pentru un proiect de parteneriat cu ºcoli din Grecia, Finlanda ºi Germania. Vorbim pe internet ºi încercãm sã gãsim o temã comunã pentru alcãtuirea planului de activitãþi. Dacã tema prezintã interes, Agenþia Naþionalã ne va acorda fondurile necesare, care, la fel, au o componentã PHARE, a mai precizat Stroescu. În urmã cu trei ani de zile, ºcoala cu clasele I-VIII din sectorul 4 al Capitalei a mai câºtigat finanþare pentru un astfel de proiect de parteneriat cu ºcoli din Cehia ºi Germania. Proiectul, în valoare de de euro ºi având tema Religie ºi non-religie în Europa modernã, s-a desfãºurat pe o perioadã de trei ani. Profesorii se pregãtesc pentru accesarea fondurilor structurale Pe lângã reticenþa în aplicarea pentru finanþare, directoarea ºcolii din Capitalã identificã drept o altã mare problemã necunoaºterea unei limbi strãine. Sunt cadre didactice care au o anumitã vârstã, ar putea câºtiga o astfel de finanþare datoritã experienþei ºi rezultatelor obþinute dar nu ºtiu limbi strãine, spune Stroescu. Directoarea ºcolii, profesoarã de matematicã, nu intenþioneazã sã se limiteze la experienþa dobânditã prin plecarea într-o þarã strãinã ºi la schimbul de idei cu alþi profesori. Revenitã în România, a identificat, în cadrul instituþiei pe care o conduce, colegi cu care sã facã o echipã de management al proiectelor ºi care urmeazã deja cursurile de pregãtire organizate de cãtre Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), în vederea accesãrii fondurilor structurale. Cât priveºte Programul sectorial Comenius ºi educaþia permanentã, un alt profesor de matematicã din cadrul acestei ºcoli va pleca în acest an la Roma.

9 Unele proiecte pentru accesarea fondurilor europene alocate dezvoltãrii rurale se pot depune de la sfârºitul lunii octombrie, conform Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. Acest lucru este valabil pentru trei mãsuri prevãzute în Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã: modernizarea fermelor, creºterea valorii adãugate a produselor agricole ºi forestiere ºi renovarea satelor. Claudia Pîrvoiu agriculturã Cine are prioritate la fondurile pentru dezvoltare ruralã Grupurile de producãtori, cooperativele ºi asociaþiile cu personalitate juridicã pot primi, prin Mãsura 121 privind modernizarea exploataþiilor agricole, sprijin pentru investiþiile orientate cãtre dotarea cu utilaje ºi echipamente performante, cãtre adaptarea construcþiilor agricole la standardele comunitare ºi creºterea competitivitãþii exploataþiilor agricole. Prioritare, în acest caz, sunt proiectele privind fermele ecologice, sectoarele de legume, fructe, struguri de vin ºi orez, precum ºi proiectele ce vizeazã sectorul de creºtere a animalelor. În cadrul acestei mãsuri, sunt disponibile, între altele, fonduri pentru construirea sau modernizarea clãdirilor utilizate pentru producþia agricolã la nivel de fermã, modernizarea infrastructurii interne, construirea sau modernizarea fermelor de vaci de lapte care se încadreazã în sistemul european al cotei de lapte sau construirea sau modernizarea serelor, achiziþionarea de utilaje agricole noi. Pentru aceastã mãsurã, cheltuiala publicã se va ridica, în perioada , la circa 674 milioane de euro, din care 20% reprezintã contribuþia naþionalã ºi 80% cea europeanã. Plafonul maxim al sprijinului public nerambursabil este de euro. Pentru un proiect care include ºi investiþii vizând obþinerea de energie electricã regenerabilã, plafonul se ridicã la euro. Mãsura 123 privind creºterea valorii adãugate a produselor agricole ºi forestiere Prin aceastã mãsurã sprijinul se acordã pentru realizarea de investiþii corporale (ce þin de infrastructurã) ºi necorporale (ce þin de managementul calitãþii, siguranþã ºi tehnologii) în cadrul unitãþilor pentru procesarea ºi marketingul produselor agricole care proceseazã materii prime. Mãsura se adreseazã sectoarelor laptelui, cãrnii, cerealelor, legumelor, nutreþurilor, vinului, seminþelor oleaginoase, plantelor textile, zahãrului, mierii de albine, lemnoaselor ºi fructelor de pãdure. Banii pot fi folosiþi pentru dezvoltarea de noi produse, procese ºi tehnologii; promovarea investiþiilor pentru utilizarea energiei din surse regenerabile; adaptarea la cerinþele pieþei; promovarea investiþiilor pentru producerea biocombustibililor; promovarea de investiþii pentru respectarea standardelor comunitare; creºterea productivitãþii muncii în sectorul agro-alimentar; aplicarea mãsurilor de protecþia mediului ºi creºterea numãrului de locuri de muncã ºi a siguranþei la locul de muncã. De asemenea, în domeniul forestier, sprijinul mai poate fi utilizat pentru investiþii în scopul obþinerii de combustibil ecologic din biomasã forestierã. În cadrul acestei mãsuri, sunt sprijinite prioritar microîntreprinderile, unitãþile de lapte ºi carne, precum ºi unitãþile de colectare, depozitare ºi refrigerare a produselor agricole. Sprijinul public nerambursabil reprezintã 80% contribuþie comunitarã ºi 20% contribuþie naþionalã. Un cuantum de 50% din valoarea eligibilã a investiþiei ºi un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de de euro se acordã microîntreprinderilor ºi unitãþilor de colectare, depozitare ºi refrigerare a produselor agricole deþinute de asociaþii cu personalitate juridicã, cooperative ºi grupuri de producãtori. Un cuantum de 50% din valoarea eligibilã ºi un plafon maxim de euro se acordã unitãþilor din sectoarele de lapte ºi carne. De asemenea, un cuantum de 45% din valoarea eligibilã ºi un plafon maxim de euro se acordã întreprinderilor mici ºi mijlocii, indiferent de sectorul de producþie. Pentru aceastã mãsurã cheltuiala publicã va reprezenta, în perioada , circa un miliard de euro. (continuare în numãrul urmãtor) 9 Detalii despre axele prioritare ale PNDR Axa 1 Creºterea competitivitãþii sectoarelor agricol si forestier (45%) se pot înfiinþa ºi moderniza exploataþii agricole ºi unitãþi de procesare a produselor agricole modernizarea infrastructurii agricole ºi silvice (modernizare drumuri de acces, corectare de torenþi situaþi în fondul forestier ) sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (investiþii în achiziþie de animale, de utilaje agricole, achiziþie de sãmânþã certificatã, construcþie de locuinþe ) sprijinirea fermelor de semisubzistenþã (sprijin pentru îmbunãtãþirea managementului exploataþiei, prin diversificarea producþiei ºi utilizarea eficientã a factorilor de producþie) Axa 2 Îmbunãtãþirea mediului în spaþiul rural (25%) sprijin pentru zonele defavorizate natural (zona montanã) sprijin pe suprafaþã pentru agro-mediu (pajiºti, agriculturã ecologicã) sprijin pentru prima împãdurire a terenului agricol ºi neagricol Axa 3 îmbunãtãþirea calitãþii vieþii în mediul rural si diversificarea economiei rurale (30%) investiþii pentru dezvoltarea de activitãþi nonagricole (frizerii, grãdiniþe, cabinete veterinare) investiþii pentru renovarea satelor (drumuri comunale, faþade de clãdiri, amenajarea centrului civic, conservarea patrimoniului rural) investiþii pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea de microîntreprinderi (cu pânã în zece angajaþi) Axa 4 LEADER (2,5%) implementarea de strategii de dezvoltare localã, organizate dupã principiul participãrii la nivel de decizie a trei tipuri de actori: publici, privaþi, ONG-uri va implementa mãsuri cuprinse în Axele I ºi III Anda Georgescu Premierã sãseascã: proiect SAPARD pe biodiversitate Satele sãseºti din Transilvania pãstreazã, încã, un peisaj rural dispãrut în mare parte din Europa. În plus, biodiversitatea ridicatã a locului ºi interesul pentru noi surse de venit au fãcut posibilã finanþarea cu bani europeni a fermierilor din zonã, prin Mãsura Sapard 3.3, prima mãsurã de agro-mediu din România. Camelia Moga Un exemplu în acest sens este comuna Saschiz din judeþul Mureº, care, cu ajutorul primarului ºi al Fundaþiei locale Adept, a reuºit anul trecut sã demareze, în premierã pentru România, un proiect specific pentru fâneþe ºi pãºuni, pe Mãsura Sapard 3.3. Comuna este situatã în zona Sighiºoara-Târnava Mare, renumitã pentru pãdurile ºi pajiºtile bogate în flori ºi animale sãlbatice. Deºi pentru Mãsura Sapard 3.3 fusese propus ca proiect-pilot pentru finanþare doar Parcul Retezat, membrii Adept ºi primarul comunei, susþinuþi cu dovezi de cãtre specialiºti români ºi englezi, au reuºit sã-i convingã pe gestionarii fondurilor Sapard 3.3 cã biodiversitatea locului meritã conservatã cu bani de la UE. Ce presupune un proiect Sapard 3.3 Sapard 3.3 este prima mãsurã de agro-mediu din România prin care fermierii sunt ajutaþi cu bani europeni sã pãstreze managementul tradiþional al pajiºtilor, pãºunilor ºi fâneþelor. Însã, proiectele depuse au ºi câteva reguli specifice. Între altele, fâneþele trebuie cosite cel puþin o datã pe an, dupã 15 iunie, ºi este interzisã folosirea substanþelor chimice. Nu ºtiu dacã se poate numi noroc, dar oamenii sunt sãraci ºi nu au bani de chimicale, spune Cristi Gherghiceanu, directorul executiv al Fundaþiei Adept. Pe scurt, mãsura 3.3 presupune o finanþare de 95 euro pe hectar, într-un an, fãrã fonduri locale de pornire. Potrivit primarului din Saschiz, Ovidiu ªoaita, pentru urmãtorii cinci ani au obþinut deja o finanþare de euro, iar primii bani vor ajunge în buzunarele fermierilor cel târziu în luna noiembrie. Beneficiile fermierilor sunt multiple Localnicii au nevoie de astfel de proiecte dacã vrem sã pãstrãm biodiversitatea în zonã. Oamenii vor sã vadã beneficii care sã acopere diferenþele rezultate dintre agricultura tradiþionalã extensivã ºi agricultura intensivã, spune Gherghiceanu. ªi primarul din Saschiz este mulþumit cã tinerii din sate au acum o nouã sursã de venit, iar unii dintre ei nu vor mai fi nevoiþi sã plece la muncã în afarã. Fondurile europene pe înþelesul tãu Strãinii sunt interesaþi de România, în mod particular de Transilvania Pe lângã banii din fondurile UE, micii producãtori ai comunei pot folosi avantajul biodiversitãþii ridicate a locului ºi pentru promovarea agroturismului ºi a produselor tradiþionale. Mai mult, accesarea mãsurilor de agromediu poate fi un prim pas spre coversia cãtre agricultura ecologicã, explicã Gherghiceanu. Potrivit lui John Akeroyd, un renumit botanist englez, zona ar putea atrage, în 25 de ani, la fel de mulþi vizitatori cum au, în prezent, sate cu profil similar din Italia, Grecia ºi Spania. Dacã în Anglia te poþi plimba doar un sfert de orã pe dealuri cu fâneþe, iar în Polonia vreo jumãtate de orã, în România ai ocazia sã te plimbi cinci- ºase ore numai prin fâneþe, fãrã sã se termine, spune Akeroyd. Strãinilor le place sã vinã aici în vacanþe, afirmã ºi Nat Page, unul dintre fondatorii Fundaþiei Adept. Dar nu mã aºtept sã vinã prea mulþi care sã petreacã timp aici ºi sã se implice în proiecte. Însã viitorul nu este al nostru, al strãinilor, pentru extinderea acestor proiecte, ci este de datoria românilor sã facã acest lucru, spune el. Ajutãm oamenii sã aplice pentru fonduri, nu doar sã cheltuiascã aceºti bani. ªi, mai mult, este important ca oamenii sã înveþe sã fie flexibili. Sã fii flexibil înseamnã sã fii în stare sã cheltuieºti toþi aceºti bani, explicã el. Multe avantaje, dar obþinute cu greu Oamenii de rând nu prea au acces la informaþii ºi nici nu ºtiu cui sã se adreseze pentru programele de finanþare, aratã Cristi Gherghiceanu. Mai mult, au fost obiºnuiþi sã se întâmple totul de sus în jos. Nu au încredere ºi nici curajul sã încerce, aratã el. Nu poþi sã-i ceri unui þãran sã-þi scrie un CD, când el n-a vãzut în viaþa lui un calculator, comenteazã situaþia ºi Johann Schasser, cel mai tânãr sas din Saschiz. Sunt foarte multe acte de completat, ceea ce a fãcut ca mulþi fermieri sã renunþe, spune Johann. A dat ºi el o mânã de ajutor la scrierea dosarelor, însã lipsa de flexibilitate a autoritãþilor ºi faptul cã în zonã lumea nu prea are acte de proprietate le-au dat mari bãtãi de cap, spune el. Am fost singurii din þarã care am aplicat pe aceastã mãsurã ºi ni s-a creat cale liberã pentru discuþii cu cei de la Bucureºti. Fapt ce a fãcut ca noile mãsuri de agro-mediu sã arate mult mai bine ºi sã fie mai uºor de finalizat, explicã Gherghiceanu. Când prezint acest model ºi în alte zone, toþi întreabã ce se ascunde în spatele lui. S-a tot vorbit 15 ani ºi, dintr-odatã, se întâmplã ceva concret, ºi asta sperie un pic, conchide el.

10 10 legea, la bani mãrunþi DICÞIONAR Termeni generali Alocaþie Financiarã Nerambursabilã (AFN) partea din bugetul unui proiect suportatã din surse publice (de la bugetul Uniunii Europene ºi de la bugetul României). În limbajul curent, se mai foloseºte ºi noþiunea de grant. În înþelesul proiectelor finanþate din Fonduri Structurale ºi de Coeziune, bugetul proiectului se referã doar la cheltuielile eligibile. Cofinanþare partea din bugetul unui proiect suportatã de beneficiarul de finanþare. Bugetul proiectului Rambursare transfer financiar de la Autoritatea de Certificare ºi Platã (direct sau prin intermediul autoritãþilor de management sau al organismelor intermediare) la beneficiar, pentru cheltuielile efectuate în cadrul proiectului. Pentru aceasta se mai poate folosi ºi noþiunea de decontare. Cerere de rambursare document financiar, întocmit de beneficiarul finanþãrii ºi transmis autoritãþilor competente, în vederea recuperãrii sumelor de bani cheltuite în cadrul proiectului. Alocãri sumele de bani alocate de la bugetul Uniunii Europene spre a fi cheltuite de cãtre statele membre, respectiv de cãtre diversele categorii de beneficiari, prin proiectele pe care le realizeazã. Contractãri sumele de bani aprobate de autoritãþile competente pentru proiectele realizate de diversele categorii de beneficiari. Plãþi sumele efectiv ºi în mod corect cheltuite de cãtre beneficiarii de finanþare ºi rambursate acestora de cãtre Autoritatea de Certificare ºi Platã. Rolul consultanþilor în creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor structurale Capacitatea de absorbþie a fondurilor structurale ºi de coeziune în România depinde de patru factori esenþiali pentru procesul gestionãrii ºi cheltuirii banilor. Aceºtia þin atât de solicitanþi, cât ºi de instituþiile publice implicate în managementul fondurilor europene. Firmele de consultanþã au un rol important în toate etapele acestui proces. Ciprian Nicolae Cei patru factori esenþiali pentru accesarea ºi cheltuirea finanþãrilor UE sunt: capacitatea beneficiarilor de a pregãti ºi implementa proiecte, capacitatea pieþei de a realiza bunurile, serviciile ºi lucrãrile ce urmeazã a fi achiziþionate în cadrul proiectelor, capacitatea de cofinanþare a proiectelor de cãtre beneficiari (inclusiv existenþa unui sistem bancar flexibil, care sã sprijine beneficiarii prin credite) ºi capacitatea structurilor instituþionale ºi administrative desemnate a gestiona procesul de accesare a acestor fonduri. Consultanþii specializaþi în accesarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune se pot implica în dezvoltarea tuturor factorilor menþionaþi, însã cu precãdere în ceea ce priveºte capacitatea beneficiarilor de a pregãti ºi implementa proiecte. Aceasta se poate face atât în mod direct, cât ºi indirect. În mod direct, consultanþii se pot implica în pregãtirea dosarelor de finanþare pe care doresc sã le depunã beneficiarii. Aceasta poate consta în pregãtirea cererii de finanþare, a diverse studii ºi analize (studiu de fezabilitate, analize economico-financiare, planuri de afaceri etc.), precum ºi în sprijinirea beneficiarului în vederea obþinerii tuturor certificatelor ºi avizelor necesare. De asemenea, consultanþii pot participa efectiv la implementarea proiectelor, oferind sprijin pentru organizarea ºi derularea procedurilor de achiziþii publice, pentru pregãtirea documentelor financiare ºi nonfinanciare ale proiectului ºi a vizitelor de monitorizare ºi evaluare pe care le pot primi beneficiarii. Indirect, consultanþii pot crea competenþe de pregãtire ºi implementare de proiecte prin derularea de cursuri pentru beneficiarii de finanþare. În ceea ce priveºte contribuþia consultanþilor la ceilalþi trei factori de care depinde capacitatea de absorbþie (piaþa de bunuri, servicii ºi/sau lucrãri; asigurarea cofinanþãrii; cadrul instituþional), aceasta constã în special în recomandãrile pe care le pot adresa autoritãþilor ºi instituþiilor responsabile de gestionarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune în România. Detalii despre Autoritatea de certificare ºi platã Gabriela Gongorici Pentru perioada , fiecare stat membru al Uniunii Europene deci ºi România este obligat sã îºi desemneze o entitate care sã joace rolul de administrator financiar în utilizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune. Aceastã entitate, denumitã Autoritatea de Certificare ºi Platã: în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 are urmãtoarele atribuþii: verificã documentele financiare transmise de beneficiari spre rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor dã bun de platã pe cererile de rambursare a cheltuielilor ºi efectueazã plãþi cãtre beneficiari (fie direct, în cazul proiectelor mari, cum ar fi cele finanþate din programele operaþionale de Mediu ºi Transporturi; fie indirect, prin intermediul unitãþilor de platã din cadrul autoritãþilor de management sau organismelor intermediare) dacã este necesar, efectueazã verificãri pe teren transmite cereri de platã spre decontare la Comisia Europeanã. În România, Autoritatea de Certificare ºi Platã a fost desemnatã în cadrul Ministerului Economiei ºi Finanþelor, la nivelul Fondului Naþional. Aceasta îºi exercitã atribuþiile pentru toate cele trei Fonduri Structurale ºi de Coeziune de care va beneficia România, adicã pentru toate programele operaþionale elaborate pentru perioada

11 la sfat cu cititorii 11 Bani europeni pentru deschiderea unui cãmin de bãtrâni sau a unui showroom auto? ANALIZà DE OPINIE Radu Gheþea Este nevoie de voinþa de a face ceva ºi de spirit întreprinzãtor (urmare din pagina 1) Oportunitatea accesãrii fondurilor structurale a aprins spiritele întreprinzãtorilor români ºi nu numai, însã drumul de la idee la practicã nu este tocmai facil. Cum poate fi finanþatã înfiinþarea unui cãmin de bãtrâni privat, în condiþiile în care întreprinzãtorul deþine un spaþiu generos, plasat excelent, sau cum poate un service auto sã-ºi extindã serviciile pânã la crearea unui showroom, sunt doar câteva dintre întrebãrile la care consultanþii ui au oferit rãspunsuri. Adrian Vasilache Cel care a formulat prima dintre aceste întrebãri încerca sã afle dacã se poate beneficia de fonduri europene pentru înfiinþarea unui cãmin de bãtrâni. Solicitarea a fost formulatã astfel: Doresc sã fac un cãmin de bãtrâni privat ºase camere 11 locuri. Casa este într-o staþiune balnearã. Vã rog sã-mi daþi toate informaþiile necesare acestei proceduri. Rãspunsul a fost oferit de cãtre Ciprian Nicolae, consultant în cadrul companiei ConsTrain. Pentru realizarea unui astfel de cãmin, vã recomandãm Programul Operaþional pentru Dezvoltare Ruralã, mãsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunãtãþirea serviciilor de bazã pentru economia ºi populaþia ruralã ºi punerea în valoare a moºtenirii rurale, domeniul Crearea ºi dezvoltarea serviciilor de bazã pentru populaþia ruralã, acþiunea Investiþii noi în infrastructura socialã ºi dotarea aferentã pentru centre de îngrijire copii, bãtrâni ºi persoane cu nevoi speciale. Nicolae a precizat cã o condiþie esenþialã pentru îndeplinirea acestui proiect este aceea ca respectivul cãmin de bãtrâni sã fie realizat în mediul rural. Nu în ultimul rând, este foarte important de ºtiut cã finanþarea poate fi primitã numai de cãtre un consiliu local sau o asociaþie de dezvoltare intercomunitarã, conform legislaþiei naþionale în vigoare, sau de cãtre o organizaþie nonguvernamentalã (ONG), aºezãmânt cultural sau instituþie de cult, definite conform legislaþiei naþionale în vigoare. Nicolae a mai precizat cã alte detalii pot fi gãsite în Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR), paginile , care este disponibil spre consultare pe site-ul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale ( O altã solicitare transmisã consultanþilor ConsTrain, în luna august a acestui an, punea în discuþie cazul unei mici întreprinderi a cãrei activitate prezentã era aceea de service auto. Întrebarea concretã: Sunt o întreprindere micã ºi desfãºor în prezent activitate de service auto. Aº dori sã fac o investiþie nouã constând în showroom auto, birouri ºi service auto în cadrul aceluiaºi proiect. Pe ce program al fondurilor structurale pot sã accesez o finanþare ºi în ce mod? Consultanþii au furnizat un rãspuns în acest sens. Pentru întreprinderi mici care activeazã în mediul urban, existã finanþare în special pe producþie, standarde de calitate, cercetaredezvoltare, IT º.a. Programul Operaþional Sectorial care asigurã finanþarea este Creºterea Competitivitãþii Economice. În acest program nu se prevede însã finanþarea unor proiecte care sã includã ceea ce aþi menþionat dumneavoastrã. Dacã eraþi microîntreprindere (potrivit Legii nr. 346/2004, microîntreprinderile au mai puþin de 10 angajaþi ºi cifrã de afaceri de maximum douã milioane euro), cu activitate desfãºuratã pe Cod CAEN 5020 Întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, aþi fi putut solicita finanþare în cadrul Programului Operaþional Regional (POR), Axa 4, domeniul 4.3 Sprijinirea dezvoltãrii microîntreprinderilor. Pe de altã parte, dacã vã derulaþi activitatea în mediul rural, atunci aþi putea încerca obþinerea unei finanþãri din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR), mãsura Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea de microîntreprinderi. Atenþie! PNDR este în curs de finalizare, aprobarea lui de cãtre Comisia Europeanã preconizându-se spre finele acestui an. De aceea, documentul existent în prezent pe site-ul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale ( ar putea suferi modificãri. Notã: vã invitã sã adresaþi întrebãri despre aspectele care vã intereseazã, legate de accesarea fondurilor europene. Consultanþii colaboratori ai ui ºi experþi din cadrul autoritãþilor de resort vã vor rãspunde cu toate informaþiile disponibile. Ne puteþi adresa întrebãri prin adresa de europeanul@chelgate.ro ºi la telefon 021/ În vederea asigurãrii cofinanþãrii proiectelor de investiþii care beneficiazã de fonduri europene, solicitanþii de credite (IMM-uri, administraþii publice locale) care au contractat credite de la bãnci sunt pregãtiþi ºi pentru contractarea de Foto: ROMPRES credite în vederea cofinanþãrii proiectelor, deoarece au întrunit condiþiile de eligibilitate bancarã. Pentru a nu întâmpina probleme în asigurarea cofinanþãrii, beneficiarii trebuie sã se prezinte la bãnci pentru a afla dacã întrunesc sau nu condiþiile de eligibilitate. Rata ºi dobânda creditului trebuie sã fie suportabile pentru solicitant, astfel încât fluxul de numerar ºi indicatorii economicofinanciari sã demonstreze viabilitatea proiectului pe toatã perioada programului de investiþie. Capacitatea administrativã de absorbþie a fondurilor postaderare nu se situeazã încã la un nivel suficient, existând multe ºi serioase slãbiciuni, care trebuie, însã, rezolvate cât mai rapid. Existã senzaþia unei oarecare lipse de autoritate ºi de coordonare a procesului de pregãtire pentru administrarea fondurilor. Este nevoie doar de voinþa de a face ceva ºi de spirit întreprinzãtor. Organizaþiile din sistemul bancar românesc au creat deja mecanismele pentru finanþare, dar se confruntã cu lipsa informaþiilor definitive cu privire la termene, responsabilitatea ºi corelãrile existente între instituþiile guvernamentale implicate în proiectele fondurilor structurale. Banca nu poate definitiva un produs bancar de finanþare, atâta timp cât nu se ºtie exact care sunt paºii necesari pentru acordarea fondurilor europene. Beneficiarii proiectelor eligibile finanþate din fondurile europene, la care cofinanþarea va fi asiguratã prin credit bancar, trebuie sã dovedeascã faptul cã au capacitatea de a rambursa creditul contractat, conform graficului stabilit. Întrebãri ºi rãspunsuri despre Fondurile Structurale ºi de Coeziune Care sunt sumele maxime de care poate beneficia un IMM? Dintre întrebãrile primite de la cititori am selectat-o pe cea trimisã de Liliana Stan: Care este limita maximã a împrumutului nerambursabil pe activitãþi pentru IMM-uri?. Trebuie menþionat, în primul rând, cã investiþiile IMM-urilor sunt finanþate prin Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice. Ne vom referi, în cele ce urmeazã, la dimensiunea grantului. În al doilea rând, limita maximã de finanþare depinde de axa prioritarã ºi domeniul major de intervenþie (DMI), astfel: Axa prioritarã 1 Un sistem inovativ ºi eco-eficient de producþie DMI 1. Investiþii productive ºi pregãtirea pentru concurenþa pe piaþã a întreprinderilor, în special a IMM Operaþiunea a Sprijin pentru consolidarea ºi modernizarea sectorului productiv prin investiþii tangibile ºi intangibile Investiþii mici pentru IMM-uri: maximum euro - Investiþii mari pentru IMM-uri: max. 1,5 mil euro Operaþiunea b Sprijin pentru achiziþionarea serviciilor calificate pentru implementarea standardelor europene pentru fiecare certificare sau standard: euro pentru laboratoare de încercãri ºi etalonãri: euro. Operaþiunea c Sprijin pentru accesul la noi pieþe ºi internaþionalizare proiecte de marketing ºi promovare ºi accesul la reþele de afaceri: euro participarea la târguri internaþionale, expoziþii ºi misiuni economice: euro: Servicii de consultanþã: euro DMI 3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil infrastructuri de afaceri: 15 milioane de euro pentru întreprinderile incubate: euro integrarea întreprinderilor în cadrul lanþurilor de furnizori ºi clusterelor: euro. Axa prioritarã 2 Cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi inovare pentru competitivitate DMI 1. CD în parteneriat între universitãþi/ institute de cercetaredezvoltare ºi întreprinderi, în vederea obþinerii de rezultate aplicabile în economie. Valoarea grantului poate varia între ºi un milion de euro DMI 2. Investiþii pentru infrastructura de CDI a) Dezvoltarea infrastructurii de CD existente ºi crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare): proiectele mici pot primi între ºi 3 milioane euro, proiectele mari, între 3 ºi 20 milioane euro b) Dezvoltarea de poli de excelenþã: 5 milioane euro c) Dezvoltarea unor reþele de centre de CD, coordonate la nivel naþional ºi racordate la reþele europene ºi internaþionale de profil (GRID, GEANT): euro d) Întãrirea capacitãþii administrative euro Fondurile europene pe înþelesul tãu Axa prioritarã 3 Tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor pentru sectoarele privat ºi public DMI 1 Susþinerea utilizãrii tehnologiei informaþiei a) Sprijinirea accesului IMM la internet (broadband) ºi la servicii conexe: euro; b) Sprijinirea IMM pentru construirea reþelelor broadband ºi infochioºcuri, prin care sã fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband, în special în zonele de eºec al pieþei: 1 milion euro c) Suport pentru autoritãþile publice pentru construirea reþelelor broadband ºi infochioºchuri, prin care sã fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband, în special în zonele de eºec al pieþei: 1 milion euro d) Sprijin pentru conectarea unitãþilor ºcolare la internet prin conexiuni de Broadband: 40 milioane euro DMI 3 Dezvoltarea e-economiei a) Sprijin pentru constituirea sistemelor de afaceri ITC ºi a altor aplicaþii electronice pentru managementul afacerilor: de euro b) Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de e-comerþ (comerþ electronic, online) ºi alte soluþii bazate pe internet, pentru eficientizarea afacerilor: de euro Sursa: Prezentare Dimensiune Grant-uri IMM-uri Asistenþa financiarã comunitarã acordatã României Stat Membru al Uniunii Europene, Implicarea Ministerului Economiei ºi Finanþelor în gestionarea fondurilor structurale, Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice

12 12 fãrã glumã :-) AGENDà 1-2 octombrie, Lisabona (Portugalia) Reuniune ministerialã pe Justiþie ºi Afaceri Interne FOTOGRAFIA EDIÞIEI CONCURS 1-5 octombrie Cursuri de creºtere a capacitãþii de absorbþie. Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB) vã invitã sã participaþi la nouã serie de cursuri cu tema Creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor structurale , , bogdan.zaval@ ccib.ro 1-2 octombrie, Luxemburg Reuniune a miniºtrilor Transporturilor, Telecomunicaþiilor ºi Energiei 4-5 octombrie, Ljubljana (Slovenia) eveniment la nivel transnaþional, al cãrui scop este facilitarea stabilirii de parteneriate între potenþiali beneficiari din cadrul programelor de cooperare transnaþionalã 8 octombrie, Luxemburg Eurogroup, consiliul miniºtrilor de finanþe din grupul þãrilor care au adoptat moneda euro 9 octombrie, Luxemburg ECOFIN, consiliul miniºtrilor economiei ºi finanþelor din Uniunea Europeanã 10 octombrie, Bruxelles conferinþã de presã a preºedintelui José Manuel Barroso ºi a comisarului Joe Borg. Comisia urmãreºte adoptarea unui pachet legislativ referitor la o nouã politicã maritimã. 10 octombrie, Bruxelles conferinþã de presã a vicepreºedintelui Comisiei Europene, Gunter Verheugen, ºi a comisarului ªtiinþei ºi Cercetãrii, Janez Potoènik. Comisia va lua douã decizii importante, care ar urma sã sporeascã potenþialul energetic al hidrogenului în Europa octombrie European Hydrogen and Fuel Cell Review Days 2007 Octombrie Lansare licitaþie deschisã de proiecte: Axa Prioritarã 5: Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului Domeniul Major de Intervenþie 5.3 Promovarea potenþialului turistic ºi crearea infrastructurii necesare, în scopul creºterii atractivitãþii României ca destinaþie turisticã. O publicaþie editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: Adresa: str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti europeanul@chelgate.ro Un proiect: Când e vorba de un subiect atât de intens discutat precum Fondurile Structurale ºi de Coeziune, este inevitabil ca unele dintre lucrurile spuse ºi scrise sã nu conþinã inexactitãþi. Noi încercãm sã risipim ceaþa produsã de miturile apãrute. Mit: Fondurile Structurale ºi de Coeziune sunt nici mai mult, nici mai puþin decât continuatoarele fondurilor de preaderare. Realitate: Diferenþele dintre fondurile europene de dinainte de aderare ºi cele de dupã aderare sunt mai numeroase decât asemãnãrile. În primul rând, Fondurile Structurale ºi de Coeziune sunt mult mai multe decât PHARE, ISPA ºi Sapard. Atât sumele, cât ºi diversitatea domeniilor de intervenþie sunt mai consistente. Fondurile structurale sunt administrate exclusiv de cãtre autoritãþile române, pe când cele de preaderare se distribuiau cu intervenþia Delegaþiei Comisiei Europene. Licitaþiile pentru proiecte se vor face conform legislaþiei româneºti de cãtre beneficiarii finanþãrilor, ºi nu de cãtre ministere. Proiectele cu fonduri Redactor-ºef: Ioana Morovan Secretari generali de redacþie: Costin Ionescu, Adrian Lungu Redactori: Dragoº Comache, Anda Georgescu, Camelia Moga, Adrian Vasilache, Vlad Telibaºa, Ana-Maria Barbu, Adina Popescu, Liliana Niþã Editori-colaboratori: Cristian Pantazi, Dan Tãpãlagã Consultanþi fonduri structurale: Ciprian Nicolae, Aida Catanã Corespondenþi locali: Eugen Mãruþã (Târgu-Jiu), Oana Burghelea (Iaºi), Gabriela Popa (Brãila), Innes Radu, Attila Biro (Cluj) Editor foto: Dan Popescu Fotoreporter: Dan Popescu, Petricã Pavel DTP: Dan-Petru Petrici Corector: Carmen Lungu Management proiect: Manuela Preoteasa, Alexandru Lãzescu Coordonator proiect: Mirela Meiþã Coordonator proiect MDLPL: Iulia Munteanu În locul fotografiei de mai sus se poate afla una trimisã de tine. Surprinde o imagine sugestivã pe teme europene. Fotografiile originale, revelante pentru tematica propusã, vor fi publicate în paginile ziarului, în urma evaluãrii echipei editoriale. Dintre Despre diferenþe ºi asemãnãri între fonduri ºi destinaþia sumelor necheltuite Foto: Royer structurale vor fi constrânse la o duratã de desfãºurare mai scurtã, sumele trebuind cheltuite în doi sau trei ani, spre deosebire de PHARE unde se putea ajunge la patru ani. Mit: Fondurile necheltuite se întorc la Bruxelles. Realitate: Într-adevãr, banii europeni necheltuiþi nu rãmân automat României. Dar fondurile neabsorbite într-un anumit an se reporteazã pentru anul urmãtor, fiind din nou disponibile pentru contractare. Absorbþia fondurilor depinde în mare mãsurã de pregãtirea instituþionalã a administraþiei române ºi este normal (dupã cum se poate vedea din experienþa altor state) ca, în primii ani, mecanismele sã nu permitã rate mari de absorbþie. Mai ales în ceea ce priveºte administraþia localã, fondurile reprezintã o mare provocare, pentru cã autoritãþile nu sunt pregãtite sã identifice prioritãþi de dezvoltare. Adrian Lungu Colaboratori din partea MDLPL: Raluca Stroie, Roxana Savin Secretariat proiect: Diana Moroianu Tipar: Marinex Print Partener de conþinut: ( Notã: opiniile exprimate în aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor. MDLPL mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului urmãtorilor parteneri : CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional Henri Coandã, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele EUROPA Comunicarea, cheia modernizãrii: antenele de satelit au ajuns ºi în vârful muntelui. (Cabanã pe malul lacului Vidraru. Autor: Silvia B.) fotografiile publicate, una va fi premiatã. Aºteptam cât mai multe propuneri pe ul redacþiei: europeanul@chelgate.ro. TEST Cât de multe ºtii despre fondurile structurale? Regula N+2 / N+3 are în vedere: a. Efectuarea angajamentelor de platã asumate pentru anul N, pentru un program de finanþare, pânã la sfârºitul celui de-al doilea sau al treilea an b. Efectuarea de plãþi, în condiþii speciale, de cãtre Comisia Europeanã cãtre un stat membru în primii doi, respectiv trei ani de la aderare. c. Realizarea de controale în privinþa respectãrii acordului de finanþare timp de doi sau trei ani de la primirea finanþãrii. Programul operaþional Asistenþã Tehnicã poate fi accesat: a. de cãtre toate categoriile de potenþiali beneficiari b. numai de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice implicate în gestionarea fondurilor c. de cãtre instituþii care au în domeniul de activitate prestarea de servicii de asistenþã tehnicã Rãspunsuri pentru întrebãrile din nr. 2: 1. DG Regio (Directoratul General pentru Politicã Regionalã) administreazã Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã ºi Fondul de Coeziune. 2. Cadrul Strategic Naþional de Referinþã pentru România a fost aprobat de Comisia Europeanã. 3. Acordul de finanþare se semneazã între beneficiar ºi Autoritatea de Management / Organismul Intermediar. Adrian Lungu Urmãriþi numãrul viitor pentru a afla rãspunsurile corecte.