Deuteronom 1:1 1. Întregului Israel. S-ar părea să fie greu ca glasul lui Moise să fie auzit de o mulţime aşa de mare. De aceea este posibil că toate

Transcriere

1 Deuteronom 1:1 1. Întregului Israel. S-ar părea să fie greu ca glasul lui Moise să fie auzit de o mulţime aşa de mare. De aceea este posibil că toate cuvintele lui au fost repetate de anumiţi conducători care se aflau în mijlocul poporului. Dincoace de Iordan. Adică partea de răsărit a râului. Dincolo de Iordan (RSV) văzută din Palestina de vest. Astăzi, regiunea este cunoscută ca Transiordania. În pustie. Vecinătatea părţii estice a iordanului, alăturată cu pustia prin care au rătăcit. Într-o câmpie. Adică araba Moabului (Numeri 22,1). Termenul araba, tradus aici câmpie, se aplică tuturor regiunilor joase ale râului Iordan, tocmai până la golful Acaba, sau ale vreunei părţi a acestuia. Partea cea mai adâncă a acestei depresiuni geografice este Marea Moartă. Suf. Cuvântul mare nu este în textul ebraic. Când Moise se referă la Marea Roşie, el foloseşte cuvântul mare (Deutronom 1,40). Ebraicul suf, tradus roşie, literal, înseamnă trestie (vezi comentariul pentru Exod 10,19). Probabil că referirea de aici este la o localitate la răsărit de Iordan încă neidentificată. Între Paran. Numele de locuri redate aici nu apar în raportul peregrinărilor israelite (Numeri 33). Unii l-au identificat pe Haţerot cu locul de peregrinaj Ain-Cadra, la jumătatea drumului dintre Sinai şi Eţion-Gheber. De altfel, despre locurile amintite aici nu se cunoaşte nimic. Laban înseamnă alb şi Di-Zahab se referă la o regiune de aur. Deuteronom 1:2 2. Drumul care duce la muntele Seir. Adică pe drumul muntelui Seir, ocolind hotarele Edomului (vezi comentariul pentru Numeri 21,4). Deuteronom 1:3 3. În al patruzecilea an. Acesta include şi anul în care au părăsit Egiptul; al doilea an în care au părăsit Sinaiul, după o staţionare de 11 luni, plus 38 de ani de rătăcire până după moartea lui Aaron (Exod 19,1; Numeri 10,11; Deutronom 2,14). Luna unsprezece. Două luni şi nouă zile înainte de a trece Iordanul (compară cu Iosua 4,19). Cartea Deutronom este un raport a ceea ce s-a întâmplat în acest interval de timp. Deuteronom 1:4 4. După ce a bătut. Vezi Numeri 21,21 la 22,1. Cei doi regi amintiţi aici au fost învinşi în al patruzecilea an al Exodului. Înfrângerea lor a fost una din ultimele realizări ale lui Israel sub conducerea lui Moise. Deuteronom 1:5 5. Moise a început. Literal, Moise a întreprins sau Moise a luat asupra sa... forma verbului ebraic folosit aici sugerează hotărârea lăuntrică a lui Moise. Legea aceasta. Cuvântul tradus aici lege este unul care se referă la instruire în general şi urmează să se aplice oricărei instruiri care vine de la Dumnezeu. Deuteronom 1:6 6. Ne-a vorbit. Vezi Numeri 10,13. La Horeb. Vezi despre Exod 3,1 şi 10,1. Aţi locuit destul. Israel a cantonat la picioarele muntelui Sinai din a treia lună a anului întâi al exodului (Exod 19,1) până în a douăzecia lună a celui de-al doilea an (Numeri 10,11). Rămânerea lor la Sinai a fost consacrată organizării ca biserică şi naţiune şi construirii Cortului Întâlnirii.

2 Deuteronom 1:7 7. Muntele. Nu un munte deosebit, ci toată regiunea muntoasă (RSV) a Palestinei, apoi a teritoriului amorit. Este aceeaşi regiune străbătută de către cele 12 iscoade (Numeri 13,17-25). Toate împrejurimile. Toţi vecinii lor (RSV). Sunt enumerate apoi regiunile învecinate cu regiunea deluroasă a Palestinei. În câmpie. Ebraicul Araba, depresiune incluzând valea inferioară a Iordanului (vezi comentariul pentru Deutronom 1,1; vezi şi Deutronom 3,17; 2 Regi 25,5), Marea Moartă şi câmpia care se întinde spre sud de golful Acaba. Marea Moartă a fost numită marea câmpiei [ Araba] (Iosua 3,16; 2 Regi 14,25). Pe munte. De la acelaşi cuvânt ca munte în versetul anterior, referindu-se la regiunile superioare muntoase ale Palestinei centrale. În vale. Ebraicul Şefela, un termen aplicat regiunii de la picioarele muntelui, aşezată între regiunea înaltă a Palestinei centrale şi câmpia de coastă, mai ales acea parte a ei dintre Iudea şi Filistia. Miază-zi. Literal, Negeb-ul, regiunea din jurul Beer- Şebei şi Cades-Barnea. Ţărmul mării. Câmpia de ţărm a Filistiei şi aceea a Şaronului, la nord de Filistia. Deuteronom 1:8 8. V-am pus ţara. În mod literal, v-am dat ţara, adică am pus-o la dispoziţia voastră. A jurat. O referire la făgăduinţele făcute lui Avraam, Isaac şi Iacov şi raportate în Geneza 15,18; 17,7.8; 28,13. Compară cu Geneza 9,9, 17, ; 35,12; 48,4; Exod 28,43; Numeri 25,13. Deuteronom 1:9 9. Purta. O referire la sfatul lui Ietro din Exod 18 şi la numirea colaboratorilor care să-l ajute pe Moise în lucrarea administraţiei civile. Deuteronom 1: Ca stelele cerului. O referire la binecuvântarea lui Avraam (Geneza 22,17) şi Iacov (Geneza 26,24). Vezi şi Exod 32,13. Deuteronom 1: Cum a făgăduit. Vezi Geneza 12,2; 15,5; 17,5.6; 18,18; 22,17.18 etc. Deuteronom 1: Pricinile. Ceva ce oboseşte o persoană, o istoveşte. Cuvântul astfel tradus mai apare numai în Isaia 1,14, unde este redat necaz. Forma de verb a cuvântului apare numai o dată (Iov 37,11) şi este tradusă încarcă. Povară. O greutate pentru a fi ridicată. Acelaşi cuvânt este tradus datorie în Neemia 10,31 şi bir în 2 Cronici 17,11. Certurile. Dispute, pretenţii, controverse (vezi Geneza 13,7; Deutronom 19,17). Deuteronom 1: Luaţi. Literal, prezentaţi sau alegeţi (RSV). Înţelepţi. Cuvântul tradus astfel poate să se refere la iscusinţa în lucrarea tehnică (Isaia 3,3; Ieremia 10,9), pricepere în administraţie (Geneza 41,33.39), oameni isteţi (2 Samuel 13,3) şi oameni culţi (Exod 7,11). Pricepuţi. De la un substantiv a cărui rădăcină înseamnă a discerne, a fi inteligent, a fi judicios,

3 a avea abilitatea de a învăţa. Cunoscuţi. Adică experimentaţi (vezi Exod 18,21.25). Ei au fost recunoscuţi ca nişte oameni competenţi şi experimentaţi. Deuteronom 1: Mi-aţi răspuns. Consimţământul verbal al poporului faţă de planul de alegere a asistenţilor seminţiilor pe lângă Moise este raport pentru prima dată aici. Deuteronom 1: Căpetenii. Cuvântul tradus astfel înseamnă scrib sau secretar şi vine de la verbul a scrie. Probabil că substantivul înseamnă scriitor sau secretar şi se referă la unul însărcinat cu rapoartele scrise. Aceeaşi folosire a unei rădăcini identice se află în limba arabă. Deuteronom 1: Am dat. Adică am instruit sau am dat ordine. Deuteronom 1: Să nu cătaţi la faţa oamenilor. Săracul trebuia să fie tratat la fel ca bogatul, sau ca şi cel cu autoritate. Nu trebuia să se caute la faţa omului (vezi Exod 23,2.5; Levitic 19,5). Dumnezeu face dreptate. Bogăţia, puterea, poziţia, naşterea, educaţia nimic din acestea nu trebuia să influenţeze hotărârea judecătorească. Judecătorii lui Israel ţineau locul lui Dumnezeu. De fapt, ei erau numiţi elohim, literal, zei, chiar cuvântul folosit pentru Dumnezeu în texte ca Geneza 1,1-31 (vezi Exod 7,1). Elohim se aplică la judecător în Exod 21,6 şi 22,8.9 în calitatea lor de a vorbi şi a lua hotărâri în numele lui Dumnezeu. Deuteronom 1: În vremea aceea. Adică în timp ce erau la Horeb. Deuteronom 1: Am plecat. Literal, când ne-am ridicat sau am scos (stâlpii şi ţăruşii). Pustia grozavă. Nu numai întinsă, ci şi fierbinte, potrivită pentru vânturi care ridică nisipul în aşa măsură încât să primejduiască viaţa, de asemenea plină de diferite fiinţe otrăvitoare şi de animale sălbatice. Pe drumul care. Pe drumul spre (RSV). Cades-Barnea. Unde izraeliţii au rămas timp îndelungat în pustia Paran, după refuzul de a intra în Canaan (Numeri 13,3.26). Deuteronom 1: Ni-l dă. Dealurile Palestinei centrale făceau parte din moştenirea promisă. Deuteronom 1: Nu te teme. Compară cu folosirea unei expresii asemănătoare a lui Hristos în Ioan 14,27. Deuteronom 1: Ţara. Vezi Numeri 13, Deuteronom 1: Doisprezece oameni. Vezi Numeri 13,1-16. Deuteronom 1:24

4 24. Au plecat. Adică au lăsat Cades-Barnea în urmă şi au mers mai departe. Valea Eşcol. Vezi Numeri 13,24. Cuvântul Eşcol tradus înseamnă ciorchine, mai ales ciorchine de struguri. Valea Eşcol se crede că ar fi fost la nord de Hebron, o regiune renumită pentru marii ei ciorchini de struguri delicioşi. Deuteronom 1: Roadele. Vezi Numeri 13,23. Bună ţară. Vezi Numeri 13,27; 14,7. Deuteronom 1: Răzvrătit. Literal, răzvrătiţi cu încăpăţânare. Deuteronom 1: Cârtit. Vezi Numeri 14,1. Ne urăşte. Copiii lui Israel au ajuns nesuferiţi pentru Iehova din cauza idolatriei şi a cârtirii lor constante. Deuteronom 1: Copiii lui Anac. Vezi Numeri 13, Deuteronom 1: Merge. Adică în stâlpul de nor ziua şi de foc noaptea (vezi Exod 13,21; 32,34; Deutronom 31,6.8). Se va lupta pentru voi. Vezi Exod 14,14; 17,8; Iosua 10,14.42; 23,3.10. Deuteronom 1: Pustie. Pustia Mării Roşii (Exod 13,18), pustia Sin (Exod 16,1), pustia Sinai (Exod 19,1.2) şi pustia Paran (Numeri 10,12). Te-a purtat. Compară cu Exod 19,4; Isaia 46,4; 63,9; Osea 11,4. Deuteronom 1: Înaintea voastră. Adică în nor (Exod 13,21.22; Numeri 14,14). Un loc. Vezi Numeri 10,33. Deuteronom 1: S-a mâniat. În diferite ocazii (Deutronom 9, ; Isaia 47,6; 57,16.17). Deuteronom 1: Ţara aceea bună. Descrisă iarăşi şi iarăşi în felul acesta (Exod 3,8; Numeri 14,7; Deutronom 3,25; 4,21 etc.). Deuteronom 1: Caleb. Împreună cu Iosua, urmaşul lui Moise, Caleb a făcut excepţie de la blestemul pe care şi l-a atras poporul la Cades (Numeri 14,24.30). Eleazar, fiu şi urmaş al lui Aaron, a intrat de asemenea în Canaan (Iosua 17,4; 24,33). Deuteronom 1: S-a mâniat şi pe mine. Din cauza nesupunerii în apropiere de Cades (Numeri 20,2-5). Deuteronom 1:38

5 38. Slujitorul tău. Adică un slujitor amabil. Lui i s-a dat făgăduinţa intrării în Canaan împreună cu Caleb (Numeri 14,6.7.30). Deuteronom 1: Pruncii. Vezi Numeri 14,31. Vârsta lor fragedă şi nevinovăţia i-a scutit să fie părtaşi la păcatul părinţilor lor. Deuteronom 1: Am păcătuit. Ei au pretins că se pocăiesc şi fac voia Domnului, după ce era prea târziu şi de teama pedepsei care s-a abătut asupra lor (Numeri 14,40). V-aţi încumetat. Literal, aţi privit-o ca pe o treabă uşoară, de la un verb ebraic care înseamnă a privi ca uşor, a face cu uşurinţă. De aceea, atitudinea poporului a fost oarecum diferită de impresia redată prin v-aţi încumetat. Traducerea RSV redă aţi socotit a fi uşor. Deuteronom 1: Nu vă suiţi. Compară cu Numeri 14, Întreaga atitudine a poporului a dat pe faţă judecată slabă şi pocăinţă superficială. Chivotul prezenţei Domnului n-a putut să-i însoţească (Numeri 14,44). Deuteronom 1: V-aţi suit semeţi. Vezi Numeri 14, Verbul ebraic înseamnă a se înfierbânta, a se agita, a acţiona în mod insolent. Ei au sfidat cu aroganţă sfatul lui Dumnezeu. Deuteronom 1: Urmărit ca albinele. O potrivită formulă de exprimare, care înseamnă spontaneitate, rapiditate şi ferocitate în atac. Există riscuri premeditate pe care oamenii le pot lua când au de-a face cu lumea şi, în ciuda acestor riscuri, ei pot să reuşească. Dar niciodată nu sunt în siguranţă când sfidează pe Dumnezeu. Deuteronom 1: Aţi plâns. Lacrimile lor au fost de suferinţă trupească şi de mânie, nu de adevărată pocăinţă. Înaintea Domnului înseamnă în faţa Cortului Întâlnirii, unde se adunau să spună cu glas tare simţămintele lor. Compară cu experienţa notată în Judecători 20, Deuteronom 1: La Cades. De pe vremea când au părăsit Cades-Barnea, până la sosirea lor la muntele Hor, au trecut aproape 38 de ani. Dumnezeu hotărâse ca ei să intre imediat. Dar plânsul falsei pocăinţe nu poate lua locul nici al ascultării şi nici al adevăratei pocăinţe. Comentariile lui Ellen G. White 1-46 TM PP 376, Ed 37; PP ,17 AA 94; PP PP PP PP 394 Deuteronom 2:1 1. Ne-am întors. Ei mergeau acum spre sud, spre ţărmul Mării Roşii.

6 Muntele Seir. Regiunea deluroasă a edomiţilor, din care făcea parte chiar muntele Seir (vezi 1 Regi 9,26; 2 Cronici 8,17). Deuteronom 2:3 3. Vă ajunge. Trecuseră 39 de ani de când izraeliţii au plecat din Egipt. Ei petrecuseră aproximativ 38 de ani de peregrinare. Spre miază-noapte. Adică de la Eţion-Gheber spre Moab şi Canaan. Deuteronom 2:4 4. Fraţilor voştri. Urmaşii lui Esau (Deutronom 23,7; Amos 1,11; Obadia 10,12; Maleahi 1,2). Să vă păziţi bine. Locuitorii Edomului aveau să fie nervoşi şi neîncrezători şi puteau să atace pe neaşteptate pe Israel. Pe de altă parte, dându-şi seama de teama din inima edomiţilor, izraeliţii puteau să caute să tragă foloase din această teamă şi să invadeze ţara. Deuteronom 2:6 6. Să cumpăraţi... hrană. Literal, cumpăraţi hrană (vezi Geneza 41, ; 42,7.10; 44,1.25; 47,24). Verbul tradus a cumpăra se referă la cumpărarea de cereale (Geneza 47,14), în timp ce substantivul din aceeaşi rădăcină înseamnă grâu (Geneza 42, ; 43,2; 47,14; Amos 8,5). Să cumpăraţi... apa. Apa este un produs preţios în pustiurile deşerte şi uşor poate deveni pricină de ceartă (vezi Geneza 26,17-22). Deuteronom 2:7 7. Călătoria. Grija lui Dumnezeu se aplică la amănuntele călătoriei vieţii (Psalmi 1,6). Patruzeci de ani. Un număr rotund. De la Paştele din Egipt până la primul Paşte la Ghilgal (Iosua 4,19; 5,10) au fost exact 40 de ani. Deuteronom 2:8 8. Elat. Direcţia lor de la Seir a fost spre sud, spre Eţion-Gheber la golful Acaba şi Elat, care probabil că era aşezat aproape de Eţion-Gheber pe ţărm. Apoi, înconjurând teritoriul Edomului, când s-au întors şi au călătorit spre nord, au ajuns pe teritoriul Moabului. Deuteronom 2:9 9. Arul. Descendenţilor lui Lot, ca şi celor ai lui Israel şi Esau, le fusese stabilită moştenirea înainte ca sămânţa lui Avraam să fi ocupat ceea ce a fost hotărât pentru ei. Se pare că Arul a fost cetatea principală a acelui ţinut şi a dat numele lui întregii regiuni (Numeri 21,15.28). Deuteronom 2: Emimii. Pentru a ne reaminti de popor şi de cetatea lor, Şave-Chiriat-aim, vezi Geneza 14,5 şi Iosua 13,19. Deuteronom 2: Horiţi. Vechii locuitori ai muntelui Seir (Geneza 14,6; 36,20), horiţii, a căror istorie, limbă şi religie au fost aduse la lumină numai de curând. Deuteronom 2: Pârâul Zered. Compară cu Numeri 21,12. Modernul Wâdi el-hesa, la colţul de sud-est al Mării Moarte. Deuteronom 2: Oamenilor de război. O expresie folosită pentru a arăta pe oamenii în vârstă de 20 de ani şi mai mari (Numeri 1,3).

7 A pierit. N-a mai rămas nici unul (Numeri 26,64.65). Cum le jurase Domnul. Vezi Numeri 14, Deuteronom 2: Să treci. Adică să înconjori hotarul, fără să-l treci. Deuteronom 2: Copiii lui Amon. Ei nu trebuiau să calce teritoriul copiilor lui Amon, ci să treacă prin ţinutul lui Sihon, regele Hesbonului (vezi Numeri 21,13.24). Deuteronom 2: Zamzumimi. Vezi Geneza 14,5. Nu avem nici o informaţie cu privire la acest neam de oameni, cu excepţia faptului că erau de statură uriaşă şi că au fost alungaţi de amoniţi. Deuteronom 2: I-a nimicit. Amoniţii au fost folosiţi de Domnul pentru a pedepsi poporul. Deuteronom 2: Horiţi. Vezi v.12. Deuteronom 2: Aviţii. Vezi Iosua 13,3.4. Locuitorii băştinaşi ai Palestinei de sud-vest, deposedaţi de filisteni. Caftoriţi. Vezi comentariul pentru Geneza 10,14, precum şi Ieremia 47,4 şi Amos 9,7. Deuteronom 2: Sculaţi-vă. Vezi Numeri 21,13. Porunca de a trece Arnonul şi de a invada teritoriul învecinat cu Iordanul locuit de amoriţi. Sihon Amoritul. Sihon luase acest ţinut de la moabiţi, care s-au retras la sud de Arnon. Deuteronom 2: Groaza. Compară cu făgăduinţa făcută lui Moise (Exod 15,15.16) şi cu experienţa lui Iosua cu amoriţii la Gabaon. (Iosua 10,11). Deuteronom 2: Chedemot. Vezi Iosua 13,18; 21,37; 1 Cronici 6,71, unde este amintită o cetate cu acelaşi nume în câmpia Iordanului. Deuteronom 2: Drumul mare. Un drum împărătesc păstrat pentru călătoria expediţionară a slujbaşilor şi a trupelor (Numeri 20,17; 21,22). Urme ale acestui mare drum antic se văd astăzi de la golful Acaba spre nord, prin Transiordania. Deuteronom 2: Să-mi vinzi. Izraeliţii au oferit orice înlesnire pentru acordarea unei treceri paşnice. Deuteronom 2: Trece Iordanul. O asigurare pentru Sihon că ei nu aveau intenţia să se aşeze în ţinutul lui, deoarece moştenirea lor se afla dincolo de Iordan. Deuteronom 2: N-a vrut să ne lase să trecem. El a suspectat sinceritatea lor şi a pus la îndoială temeinicia cererii lor (vezi Numeri 21,23).

8 Duhul neînduplecat. Adică a îngăduit ca încăpăţânarea lui Sihon să-şi urmeze cursul. I-a împietrit inima. Verbul ebraic tradus astfel înseamnă a fi tare, a fi puternic, a fortifica (Numeri 2,1), hotărâtă (Rut 1,18). Dumnezeu nu avea să Se amestece în acţiunea firească a inimii şi intenţiilor lui Sihon, ci să-l întărească în atitudinea lui (vezi comentariul pentru Exod 4,21). Cineva poate să folosească puterea minţii şi a inimii date de Dumnezeu pentru a persista în rău, sau pentru a se întoarce spre bine. Domnul nu-l constrânge pe om pentru o cale sau alta, dar este gata întotdeauna să conlucreze prin Duhul Său cu omul care alege binele. Acelaşi cuvânt este tradus în Iosua 1,6 cu întăreşte-te şi îmbărbătează-te. Deuteronom 2: Nimicit cu desăvârşire. Literal, pus sub interdicţie, pus deoparte. O astfel de faptă poate fi adusă la îndeplinire numai prin porunca lui Dumnezeu. Acelaşi lucru s-a făcut şi cu privire la Ierihon. Deuteronom 2: Aroer. O cetate amorită pe malul drept al râului Arnon, aproximativ la 13 mile de Marea Moartă (vezi Iosua 12,2; 13,16; 2 Regi 10,33). Numele ei modern este Arî ir. Deuteronom 2: Iaboc. Vezi Numeri 21,24; Judecători 11,22. Conform cu porunca divină, ţinutul amoniţilor nu a fost invadat. Ambiţia trebuie să fie întotdeauna în armonie cu voia lui Dumnezeu şi să nu încerce a trece dincolo de limitele impuse de El. Atunci succesul din această viaţă va fi întru totul binecuvântat. Dar, dacă cineva merge dincolo de voia lui Dumnezeu şi caută mai mult decât permite El, succesul acţiunii riscante poate foarte bine să se dovedească asemenea Mării Moarte. Comentariile lui Ellen G. White 1-37 PP PP 414 4,5 PP PP PP PP ,15 PP PP ,25 PP ,28,30 PP PP 435 Deuteronom 3:1 1. Ne-am întors şi ne-am suit. Vezi Numeri 21,32.33 Basan. Probabil de la rădăcina ebraică ce înseamnă a fi moale, a fi plăcut la pipăit. Substantivul ca nume propriu ar însemna neted, fertil, ceea ce este adevărat despre regiunea de la nord de Iarmuc până la Hermon. Ea are pomi puţini, dar un sol bogat, ideal pentru cereale.

9 Deuteronom 3:2 2. Nu te teme. O repetare din Numeri 21,34. Îl dau. Compară cu Exod 23,31; Deutronom 7,24; 20,13. Deuteronom 3:3 3. L-am bătut. Vezi Numeri 21,35. Deuteronom 3:4 4. Argob. Vezi 1 Regi 4,13. Argob înseamnă grămadă de bulgări, movilă de pământ şi poate fi aplicat la ţinutul accidentat. Aceasta este regiunea ţinutului înalt la sud-est de Basan şi a cuprins cetăţile Carnaim şi Aştarot. Deuteronom 3:6 6. Nimicit. Acelaşi cuvânt este în cap. 2,34 şi înseamnă la origine a devota pentru, a dedica, aici pentru nimicire. Deuteronom 3:8 8. Ţara. Teritoriul atribuit lui Gad şi Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase. Arnon până la muntele Hermon. Hotarele sudic şi nordic ale ţării. Hermon, la vreo 2700 m deasupra nivelului mării, domină întreaga regiune. Deuteronom 3:9 9. Sirion. Întrucât hotarele mai mult naţiuni se întâlnesc la muntele Hermon, fiecare i-a dat un nume în propria limbă. Numele Sirion, pentru Hermon, apare în literatura ugaritică a Siriei de nord. Pentru alte cazuri de astfel de diferenţe de nume, vezi Geneza 23,2 şi 31,47. Deuteronom 3: Toate cetăţile. Aici sunt amintite diferitele feluri de cetăţi ale ţinutului din cuprinsul ţării cucerite. Salca şi Edrei. Vezi Iosua 13,11 şi Numeri 21,33. Deuteronom 3: Uriaşi. Literal, refaimiţi, un popor foarte vechi, întâlnit printre cei învinşi de Chedorlaomer şi împăraţii asociaţi cu ei (Geneza 14,5). Ei locuiau pe ambele părţi ale Iordanului şi se pare să fi aparţinut unei grupe mai vechi de locuitori ai regiunii. Patul. Cuvântul tradus astfel mai este redat culcuş (Psalmi 6,6; Amos 3,12; 6,4). El se poate referi şi la un sarcofag sau mormânt. Deuteronom 3: Ţara uriaşilor (engleză). Literal, ţara refaimiţilor (vezi comentariul pentru v.11). Regele Og a fost ultimul dintre uriaşi. Deuteronom 3: Iair. Mama lui era din seminţia lui Manase, dar tatăl lui era din seminţia lui Iuda (vezi 1 Cronici 2,22). Iair cucerise acest teritoriu, care i-a fost dat lui şi urmaşilor lui (Numeri 32,41). Gheşuriţilor şi maacatiţilor. Acesta era ţinutul dintre Iarmuc şi Hermon, fiind partea vestică a Basanului (vezi Geneza 22,24; 2 Samuel 12,8; 1 Cronici 19,6). Deuteronom 3: Machir. Acea porţiune a Galaadului care nu fusese dată copiilor lui Gad a fost atribuită urmaşilor lui Machir (Numeri 32,40).

10 Deuteronom 3: A cărui mijloc. Pârâul care curgea prin vale sau Wadi, avea să formeze hotarul. Iaboc. Pârâul acesta avea să fie celălalt hotar al teritoriului. Aici a fost locul unde Iacov s-a luptat cu îngerul (Geneza 32,33-35). Deuteronom 3: Chineret. Marea Chineret (Iosua 12,3; 13,27). Mai era o cetate cu acelaşi nume (Iosua 19,35), de la care şi-a primit numele lacul. Ea era pe ţărmul nordic al lacului, ruinele ei fiind acum cunoscute ca Tell el- Oreimeh. Marea Chineret este Marea Galileii Noului Testament, cunoscută ca lacul Ghenezaret şi mai târziu ca Marea Tiberiadei. Marea Sărată. Cunoscută şi ca Marea Moartă, marea câmpiei (Deutronom 4,49; 2 Regi 14,25; compară cu Geneza 14,3; Numeri 34,3.12). La picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. Literal, sub panta lui Pisga înspre răsărit (RSV). Muntele Pisga învecinat cu muntele Nebo se cheamă acum Râs es-siâga. Muntele Nebo însuşi este modernul Yebel-Neb?. ambele vârfuri, în munţii Abarim, domină Marea Moartă (vezi Numeri 27,12; Deutronom 34,1-3). Deuteronom 3: V-am dat porunca. O referire la porunca dată seminţiilor lui Ruben şi Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase (vezi Numeri 32,30). Vă dă în mână ţara aceasta. Cum au cerut ei în mod special (Numeri 32,30-22). Înarmaţi. Vezi Numeri 32, Înaintea copiilor lui Israel. Membrii celor două seminţii urmau să fie avangarda oştirii lui Israel. Compară cu curajul lui Gad din cap. 33,20. Deuteronom 3: Femeile voastre. Vezi Numeri 32, Deuteronom 3: Odihnă. Când Ţara Făgăduinţei a fost ocupată, Iosua a eliberat oştirea celor două seminţii şi jumătate de a se întoarce pe teritoriul lor, de cealaltă parte a Iordanului (Iosua 22,4). Deuteronom 3: Ochii tăi au văzut tot. Literal, proprii tăi ochi, aceştia sunt văzători a toate. Apelul lui Moise către popor era ca să-şi aducă aminte de calea pe care i-a călăuzit Dumnezeu. Deuteronom 3: Domnul. Ultima parte a versetului se citeşte literal: Iehova, Dumnezeul vostru, El este Cel ce luptă cu voi. Pronumele El este accentuat. Deuteronom 3: M-am rugat. Forma verbului ebraic sugerează traducerea eu căutam favoarea Domnului pentru mine. Aceasta fost când Dumnezeu i-a spus lui Moise că nu va intra în Ţara Făgăduinţei, ci va trebui să moară la hotar (Numeri 27,12.13). Deuteronom 3: Tu ai început să arăţi. Moise era dornic să participe ca martor la sfârşitul campaniei de cucerire a Canaanului, după cum participase la începutul ei. Mână... puternică. Vezi Iosua 4,24. Mâna este un simbol al puterii, pentru că este unealta prin care

11 este exercitată puterea. Ea este tradusă stăpânire în 1 Cronici 18,3 şi 2 Cronici 21,8. Care este Dumnezeul? Moise ştia că alte naţiuni credeau în ceruri populate de mulţi zei, dar el ştia că există doar un singur Dumnezeu; toţi ceilalţi sunt născociri ale imaginaţiei. Deuteronom 3: Să văd. În sensul de a o cunoaşte în premieră, adică prin experienţă personală. Munţii frumoşi şi Libanul. Literal, această bună ţară muntoasă şi Libanul sau poate mai bine acest munte frumos şi Libanul. Numele Liban este de la verbul a fi alb şi înseamnă vârf alb. Poalele răcoroase şi împădurite ale muntelui şi vârful lui acoperit de zăpadă arătau atrăgător şi vrednic de dorit în contrast cu ţinutul pustiu. Moise a dorit să umble în răcoarea Libanului. Deuteronom 3: S-a mâniat. Dintr-un cuvânt a cărui rădăcină înseamnă a trece peste. Forma folosită aici fiind reflexivă, cuvântul înseamnă a trece de limită adică a-şi ieşi din fire faţă de cineva sau când se iveşte un incident (vezi Psalmi 78, ). Deuteronom 3: Pisga. Vezi comentariul pentru v.17. Nu vei trece. Compară cu Deutronom 3,12 şi Iosua 1,2.11. Deuteronom 3: El va merge. Pronumele este accentuat: El este Cel ce va trece peste. Prin această accentuare Moise a ştiut că hotărârea era irevocabilă. Deuteronom 3: Bet-Peor. Primul cuvânt al acestui termen compus înseamnă casă. Cel de-al doilea cuvânt peor poate fi dintr-o rădăcină care înseamnă a fi lacom, a fi deschis, a avea dorinţă arzătoare. În cazul acesta, cuvântul ar însemna casa dorinţei. Moise a fost înmormântat de Dumnezeu prin apropiere (cap. 34,6). Comentariile lui Ellen G. White 1-11 PP PP PP PP DA 421; PP PP 419, 420; 3T SR MH 508 Deuteronom 4:1 1. Ascultă. În sensul de ia aminte. Capitolul al treilea a făcut un rezumat al călătoriei lui Israel de la Horeb la râul Iordan înainte de a-l trece. Capitolul al patrulea constă în mare măsură dintr-un îndemn la ascultare.

12 Legile. Adică prevederile codului civil care reglementează comportamentul, în contrast cu poruncile care se referă la administrarea legilor în mod deosebit cu privire la sentinţele judecătoreşti. Cuvântul redat prin porunci este uneori tradus drept, în sensul de dreptate sau sentinţă dreaptă (Geneza 18,25; Iov 34,6.7; 35,2; Psalmi 9,4). Ca să trăiţi. Părinţii lor muriseră în pustie din cauza neascultării. Ei aveau să trăiască dacă ascultau de Dumnezeu în ţara promisă părinţilor lor. Deuteronom 4:2 2. Să n-adăugaţi. Tot ce face Dumnezeu este desăvârşit. A adăuga sau a scoate înseamnă a strica sau a ruina (Deutronom 12,32; Ieremia 26,2; Apocalipsa 23,18). Poruncile. Din cuvântul ebraic tradus de obicei ordin sau poruncă (Geneza 26,5; Exod 15,26; Levitic 4,2; Numeri 15,22; Psalmi 78,8 etc.). Deuteronom 4:3 3. Faptei lui Baal-Peor. Literal în Baal Peor. Pentru păcatul şi rezultatele lui din acest loc, vezi Numeri 25,1-5; Deutronom 3,29; Osea 9,10. Unii comentatori cred că Baal Peor amintit aici a fost un zeu al plăcerii sexuale, aşa cum i se închină în mod atât de liber unii locuitori din India de astăzi. Deuteronom 4:4 4. Alipit. Cuvântul acesta exprimă cea mai apropiată legătură posibilă, ca aceea dintre soţ şi soţie (Geneza 2,24; vezi şi Iov 19,20 şi Ieremia 13,11). Deuteronom 4:6 6. Să le păziţi şi să le împliniţi. A le păzi înseamnă a le accepta cu mintea şi cu inima cu intenţia de a rândui viaţa în conformitate cu ele, a le împlini înseamnă a aduce la îndeplinire intenţia voinţei. Omul trebuie să aibă de gând să facă binele înainte de a-l face. Aceste două îndemnuri sunt repetate mereu (cap. 7,12; 16,12; 23,23; 24,8; 26,16; 28,13). Împlinirea practică a voinţei lui Dumnezeu este ceea ce El apreciază şi preţuieşte cel mai mult. Înţelepciunea... voastră. Respectul lui Israel printre naţiuni avea să fie proporţional cu credincioşia lor în păzirea poruncilor lui Dumnezeu. Binecuvântările lui Dumnezeu asupra poporului Său prin trăirea în armonie cu cerinţele Lui urmau să impresioneze în mare măsură neamurile înconjurătoare. Deuteronom 4:8 8. Toată legea aceasta. Literal, toată Tora aceasta. Cuvântul Tora cuprinde toate instrucţiunile şi doctrina, precum şi toate principiile de purtare. Moise sugerează ideea de comparare a legii lui Dumnezeu, sau a principiilor de purtare cu acelea ale naţiunilor înconjurătoare. Deuteronom 4:9 9. Cu luare aminte. Este necesară o veghere continuă pentru ca viaţa spirituală să poată fi în consonanţă cu voinţa descoperită a lui Dumnezeu. 4,21). Fă-le cunoscut copiilor tăi. Literal fă-le cunoscut copiilor tăi (vezi Exod 12,26; 13,8.14; Iosua Deuteronom 4: La Horeb. Memorabila ocazie când Dumnezeu a descoperit Legea sfântă. Amintirea acestei ocazii trebuia să fie păstrată în mod clar şi pentru totdeauna. Să se teamă de Mine. A te teme de Dumnezeu înseamnă a-l privi cu cinste profundă şi respectuoasă (Exod 19,10-13; 20,20) şi a privi cum se cuvine voinţa Lui (Deutronom 8,6; Proverbe 3,7; Eclesiast 12,13; Isaia 11,2.3.; 33,6). Deuteronom 4:11

13 11. V-aţi apropiat. Vezi Exod 19,17. Aprins. Adică muntele semăna cu un foc, cu rugul care ardea (Exod 3,2; compară cu Evrei 12,18). Deuteronom 4: Domnul v-a vorbit. Vezi Exod 19,20; 20,1.22. Mijlocul focului. Vezi Exod 10,18; 24,17; Deutronom 4, ; 5, ; 9,10; 10,4. Glas. Literal, sunetul cuvintelor pe care le-a rostit Dumnezeu (vezi Exod 19,19; 24,16). Nici un chip. Literal, n-aţi văzut nici un chip. Chip este redat înfăţişare în Deutronom 4,23.25; 5,8; Psalm 17,15 şi Iov 4,16. Deuteronom 4: Legământul. Cuvântul ebraic tradus astfel poate fi aplicat oricărui acord sau contract. Probabil că vine de la verbul ebraic a lega, a împiedica. Este folosit pentru tratat sau alianţă (Geneza 14,13; Exod 23,32), pentru acord (2 Samuel 3, ; Ieremia 34,8) şi pentru jurământul de căsătorie (Maleahi 2,14). Zece porunci. Literal, cele zece cuvinte. Acestea au fost scrise mai târziu chiar de Dumnezeu (Exod 24,12; 34,28; Deutronom 10,4). Deuteronom 4: Mi-a poruncit. Cele Zece Porunci le-a prezentat Însuşi Dumnezeu, dar toate legile civile şi ceremoniale au fost date prin Moise (Exod 24,3). Moise scoate în evidenţă în mod repetat această deosebire (Exod 20,1.19; 21,1; 24,3; Deutronom 5,22). Cartea Deutronom se ocupă în primul rând cu legile civile. Deuteronom 4: Chip. Literal formă (vezi comentariul pentru v.12). Omul este înclinat să încerce să exprima în formă materială, vizibilă concepţiile lui despre Dumnezeu. Manifestarea gloriei divine la Sinai nu trebuia să fie o scuză de a face aşa ceva. Deuteronom 4: Să vă stricaţi. Vezi Exod 20,4. Neamurile păgâne s-au degradat, înfăţişând pe zei parţial oameni şi parţial animale şi făcând reprezentări groteşti ale formei umane. Deuteronom 4: Târăşte. Închinarea la şerpi şi ale creaturi inferioare este obişnuită pentru milioane de oameni chiar în ziua de azi. Peşte. Vechii filisteni, mesopotamieni şi posibil egipteni au inclus în panteonul lor un peşte-zeu (vezi Exod 20,4). Deuteronom 4: Oştirea cerurilor. Închinarea la corpurile cereşti este o cursă în care omul a căzut din cele mai vechi timpuri. Astăzi, o astfel de închinare este obişnuită în multe ţări orientale. Pentru un raport despre acest păcat în poporul lui Dumnezeu, vezi 2 Regi 17,16; 23,3.5; 23,4.5; Ieremia 14,18.19; Ezechiel 8,16; Ţefania 1,5. Deuteronom 4: Cuptorul de fier. În 1 Regi 8,51 şi în Ieremia 11,4 este folosită această expresie pentru a descrie o robie aspră. Isaia defineşte experienţele de disciplinare sub mâna lui Dumnezeu ca un proces de curăţire într-un cuptor (Isaia 48,10; Iov 28,10). Popor pus deoparte. Sau propria Lui moştenire (vezi cap. 32,9).

14 Deuteronom 4: Domnul S-a mâniat. Moise vorbeşte despre faptul acesta a treia oară în dorinţa de a imprima în mintea izraeliţilor pericolele împotrivirii faţă de voia lui Dumnezeu (cap. 1,37; 3,26)- Ţi-o dă. Literal, pe punctul de a o da sau în preajmă de a o da (vezi şi cap. 15,4; 25,19; 26,1). Deuteronom 4: Eu voi muri. Moise a simţit amărăciunea de a fi oprit să intre în Ţara Făgăduinţei (vezi Numeri 27,12-14). Deuteronom 4: Chip cioplit. Pericolul practicilor idolatre apăsa greu pe inima lui Moise (vezi v.16, 25). Deuteronom 4: Un foc mistuitor. Compară cu Psalmi 50,3; Isaia 29,6.30; 27,30; Amos 5,6; Ţefania 1,18; Evrei 12,29. Un Dumnezeu gelos. Dumnezeu nu va îngădui iubire împărţită sau serviciu cu jumătate de inimă (Exod 20,5). Deuteronom 4: De multă vreme. Literal, a cădea de somn. Cuvântul ebraic tradus astfel înseamnă a adormi şi poate fi folosit în mod figurat despre o viaţă spirituală slabă, sau despre pierderea de către cineva a primelor impresii. Deuteronom 4: Nu veţi avea zile multe. Ei aveau să piară ca naţiune (vezi Deutronom 5,33; 11,9; 17,20; 22,7; 30,18; 32,47). Deuteronom 4: Vă va împrăştia. Vezi Levitic 26, Deuteronom 4: Sluji unor dumnezei. Versetul acesta este descrierea celei mai înjositoare forme de idolatrie (vezi 2 Regi 19,18; Psalmi 115,4; 135,15; Mica 5,13). Deuteronom 4: Din toată inima. Motivele omului trebuie să fie curate şi spirituale (vezi cap. 6,5; 10,12; 11,13; 30,2.6.10). Deuteronom 4: În zilele de pe urmă. Literal în zilele de după. Expresia aceasta este într-un sens profetic arătând spre Mesia, împărăţia Sa şi a doua Sa venire (vezi Isaia 2,2; 1 Petru 1,20; 1Io 2,18). Deuteronom 4: Plin de îndurare. Rădăcina de la care vine adjectivul tradus astfel înseamnă a iubi, a fi înclinat spre afecţiune şi în forma lui intensivă a avea compătimire. În cele 13 locuri în care este folosit în Vechiul Testament, acest adjectiv este aplicat întotdeauna la Dumnezeu. Nu te va părăsi. Literal, El nu te lăsa să te afunzi. Verbul este adesea tradus a ajunge slab, a slăbi, a pierde curajul. Deuteronom 4: Întreabă. Aceasta întăreşte pe credincios să-şi aducă aminte de felul cum a lucrat Dumnezeu în timpurile trecute (vezi LS 196).

15 Deuteronom 4: Popor care să fi auzit. Aceasta reflectă teama lor respectuoasă în prezenţa lui Dumnezeu. Omul păcătos nu poate vedea literal pe Dumnezeu şi să trăiască (Exod 33,20; Judecători 13,22). Deuteronom 4: Să fi căutat. Adică aventurat sau încercat. Încercări. Literal, încercări. Aici nu este nici o idee de a duce în ispită, ci mai degrabă este vorba de experienţe grele. Semne. Vezi Exod 4,9; 7,9.10. Minuni. O referire la plăgile Egiptului (Exod 7,3; 11,9.10). Lupte. Înfrângerea egiptenilor la Marea Roşie (Exod 14,14; 15,3). Braţ întins. Vezi Deutronom 3,24; 9,29; precum şi Exod 6,6; 7,5. Deuteronom 4: Focul lui cel mare. O referire la slava lui Dumnezeu (vezi comentariul pentru Deutronom 4,11.24). Deuteronom 4: A ales sămânţa lor. Vezi Geneza 12,7; 13,15.16; 22,17.18; Exod 32,13. Deuteronom 4: A izgonit. Literal, a deposedat cum este tradus în Numeri 32,39. Mai mari şi mai tari. Aşa de mult încât la raportul iscoadelor, Israel s-a temut şi s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu (Numeri 13,28-31). Deuteronom 4: Nu este alt. Vezi Isaia 44,8; Fapte 4,12. Deuteronom 4: Să ai zile multe. Vezi cap. 5,17; 6,2; 11,9. Aici se încheie prima cuvântare a lui Moise. Deuteronom 4: A ales trei cetăţi. Literal, a făcut să fie separate trei cetăţi, adică cetăţile de scăpare. Acelaşi cuvânt tradus separat este folosit la punerea deoparte a seminţiei lui Levi de a duce mobilierul sfânt al Cortului Întâlnirii (cap. 10,8). Ezechiel 42,20 vorbeşte despre zidul care despărţea locul sfânt de cel nesfânt. La răsărit. Adică spre est, însemnând la răsărit de Iordan în teritoriul ocupat de cele două seminţii şi jumătate. Deuteronom 4: Aceste cetăţi. Vezi cap. 19,1-13 pentru legile privitoare la cetăţile de scăpare. Deuteronom 4: Beţer. De la un cuvânt care înseamnă fortăreaţă sau împrejmuire. Cuvântul este tradus apărare în Iov 22,25 (engleză). Aşezarea Beţerului n-a fost identificată. Ramot. Cuvântul tradus astfel este dintr-o rădăcină ce înseamnă mărgean. Ramotul a jucat un rol important în istoria de mai târziu a regilor lui Israel (vezi 1 Regi 4,7.13; 22,1-40; 2 Regi 8,28.29). Numit acum Tell R?ith, această aşezare se află la 25 mile est de Iordan în linie dreaptă.

16 Golan. Probabil de la cuvântul care înseamnă cerc. De obicei el este identificat cu satul modern Sagem el I?lân, la 18 mile est de Marea Chineret. Deuteronom 4: Legea. Tora, care înseamnă instrucţiuni în general, inclusiv cele Zece Porunci. A dat-o. Literal, a pune, a aşeza, aici în ideea de apune legea înaintea ochilor lor (vezi Exod 19,7; unde este redat prin a pus-o ). Deuteronom 4: Învăţăturile. Cuvântul ebraic astfel tradus este folosit de 60 de ori în Vechiul Testament şi aproape fără excepţie despre cele Zece Porunci. Deuteronom 4: Bătut. În al 40-lea an al exodului (Numeri 21,24; 33,38). Deuteronom 4: Dincoace de Iordan. Vezi Iosua 1,15; 12,1. Deuteronom 4: Muntele Sionului. Nu muntele Sionului din Ierusalim, ci fie un alt nume pentru Sirion, nume sidonian al muntelui Hermon, fie numele unuia din vârfurile lui (Deutronom 3,8.9.12; Psalmi 29,6). Comentariile lui Ellen G. White 1-49 FE PK 294 5,6 PP COL 289; MM 26; SR 150, 6T CT 428; FE 393, TM DA 28; Ed 40, 174, 220; GC 230; PK 30, 83, 500; PP PP PK PK TM PK PP PK ,24 PP 466

17 24 DA 600; EW 102; 3T 238, 248; 4T 370; 8T PP PK PK PP ,31 PK ,35 PP ,40 FE 508 Deuteronom 5:1 1. Legile şi poruncile. Aceleaşi cuvinte ebraice care sunt date în cap. 4,1. Deuteronom 5:2 2. A încheiat un legământ. Vezi Exod 19,5-8; 24,3-8. Deuteronom 5:3 3. Părinţii noştri. Adică strămoşii, referindu-se la Avraam, Isaac, Iacov şi cei 12 patriarhi. Acordul dintre Dumnezeu şi părinţi a fost de natură personală. La Sinai, pentru prima dată în istorie, Dumnezeu a intrat în legământ cu un popor întreg. El urma să fie Împăratul lor, iar ei poporul Lui. Deuteronom 5:4 4. Faţă în faţă. Ei au fost în imediata Lui prezenţă, totuşi n-au văzut nici un chip (Deutronom 4,12; vezi şi Exod 20,22). Deuteronom 5:5 5. Între Domnul şi voi. Moise a fost mijlocitor între Dumnezeu şi Israel (Exod 19, ; Galateni 3,19). Deuteronom 5:8 8. Chip cioplit. Concepţiile omeneşti de formă nu pot fi aplicate lui Dumnezeu. El este micşorat de orice încercare a-l reprezenta în formă materială (Ioan 4,24). Reprezentările materiale ale lui Dumnezeu pot să dea doar o concepţie denaturată şi nedesăvârşită a maiestăţii şi caracterului Său nemărginit şi de aceea ele dispreţuiesc pe Dumnezeu. Singurul chip pământesc care poate doar foarte pe departe să se asemene cu Dumnezeu este caracterul uman transformat după asemănarea divină (Geneza 1,26.27; Ioan 3,3; Romani 8,29; 2 Corinteni 3,18; Coloseni 3,10). Deuteronom 5: Cei ce Mă iubesc. Numai cei ce-l iubesc pe Dumnezeu sunt capabili să-l asculte. Ascultarea care nu vine din inimă nu este nimic mai mult decât o încercare legalistă de îndreptăţire de sine, prin care omul caută să se laude în faţa lui Dumnezeu. Aşa ceva nu este deloc ascultare înaintea lui Dumnezeu. Fără spiritul ascultării, litera, forma exterioară sunt fără valoare. Dar cel care-l iubeşte pe Dumnezeu mai presus de orice va găsi cea mai mare plăcere în conlucrarea cu El. Deuteronom 5: În deşert. Literal, spre deşertăciune, care înseamnă, în mod fals, ipocrit, sau într-un fel comun, necugetat. Atitudinea omului faţă de Dumnezeu trebuie să fie arătată prin veneraţie şi aceasta trebuie să fie reflectată în cuvinte şi fapte. Deuteronom 5:12

18 12. Ziua de odihnă. Vezi comentariul pentru Exod 20,8-11. Porunca a patra are un temei natural care se întinde până la creaţiune (Geneza 2,1-3). Ea mai mare şi un temei moral în legătura dintre creaţiune şi Creator. Scopul primar al Sabatului ca instituţie este de a păstra această legătură. Sănătatea fizică cere o zi de odihnă în fiecare săptămână, tot aşa şi sănătatea spirituală pretinde Sabatul pentru exercitarea minţii şi a inimii în căutarea lui Dumnezeu, ca să putem căuta pe Dumnezeu şi să-l găsim (Fapte 17,27). Deuteronom 5: Ai fost rob. Orice faptă a lui Dumnezeu în favoarea noastră constituie un motiv pentru care să ne aducem aminte, adică să reflectăm, să recunoaştem şi să apreciem această iubire şi purtare de grijă. Scopul lui Dumnezeu este ca în ziua Sabatului tot ce vine în opoziţie cu părtăşia personală şi directă dintre Creator şi fiinţa creată să fie lăsat la o parte. Sabatul este o zi în care avem fericitul privilegiu să cunoaştem mai bine pe Tatăl nostru din ceruri, cunoaşterea căruia este viaţa veşnică (Ioan 17,3). A-L cunoaşte pe Dumnezeu înseamnă a-l iubi (vezi 1 Ioan 4,8), a-l cinsti şi a preţui dovezile bunătăţii Sale părinteşti (Romani 1,21). Eliberarea lor din Egipt a constituit un motiv în plus pentru care izraeliţii să cinstească Sabatul, totuşi chiar cuvintele poruncii a patra arată spre originea Sabatului la creaţiune (Exod 20,8-11) ca motiv pentru porunca de aici de a păzi ziua de Sabat şi a o sfinţi. Trebuie să fie reamintit că forma în care a rostit Dumnezeu cele Zece Porunci pe Sinai este cea dată în Exod 20, nu în Deutronom 5. După cum arată şi numele ei, cartea Deutronom este o recapitulare a diferitelor legi transmise lui Israel la Sinai, cu explicaţii suplimentare date de Moise într-o încercare de a imprima în popor importanţa păzirii cu credincioşie a tot ce le fusese poruncit să facă. Dacă amintirea eliberării din Egipt în legătură cu porunca a patra urmează să fie luată ca limitând păzirea ei, în principiu, la cei care au fost astfel eliberaţi Israelul literal atunci principiile Celor Zece porunci ca întreg aparţin numai iudeilor, pentru că atât aici (Deutronom 5,6), cât şi în Exod 20,2, Dumnezeu prezintă Legea Sa ca fiind întemeiată pe faptul că îi scosese din ţara Egiptului. După cum Israelul literal a fost eliberat din robia Egiptului, tot aşa poporul lui Dumnezeu de astăzi a fost eliberat de robia păcatelor (Romani 6,16-18). Sabatul devine astfel pentru creştin o aducere aminte nu numai despre creaţiune, ci şi despre restatornicirea chipului lui Dumnezeu în propria inimă şi minte (vezi comentariul pentru Deutronom 5,8). Sabatul este astfel un semn al sfinţirii (Ezechiel 20,12), al răscumpărării şi al creaţiunii. Deuteronom 5: Cinsteşte. Compară cu instrucţiunea apostolului Pavel din Efeseni 6,1-3 (vezi şi Exod 20,12). Numai copilul care învaţă să cinstească şi să respecte autoritatea părinţilor lui va învăţa să-l cinstească şi să-l venereze pe Dumnezeu. Deuteronom 5: Adunarea. Cuvântul tradus astfel se referă la adunarea împreună a poporului sau a reprezentanţilor aleşi ai lui. Adesea el este tradus congregaţie (Levitic 4,14.21) şi gloată mare (Ezechiel 23,46). Două table de piatră. Mai sunt numite tablele legământului (cap. 9, ) şi cele două table ale mărturiei (Exod 31,18; 32,15; 34,29). Deuteronom 5: Pentru ce să murim. Poporul fusese pe drept impresionat de maiestatea lui Dumnezeu şi a înţeles că, păcătoşi fiind, nu puteau nici măcar să trăiască în prezenţa Lui. Povara păcatului i-a făcut să se teamă pentru viaţa lor. Cei răi vor alege, până la urmă, să moară decât să trăiască în prezenţa lui Dumnezeu (Apocalipsa 6,15-17). Deuteronom 5: Ce au zis este bine. Adânca lor temere evlavioasă faţă de manifestarea puterii şi gloriei divine a fost tocmai atitudinea minţii şi a inimii pe care a dorit s-o nască Dumnezeu în ei. Numai atunci când omul devine smerit înaintea lui Dumnezeu, când îşi dă seama de totala lui păcătoşenie şi neputinţă în contrast cu dreptatea şi atotputernicia lui Dumnezeu, numai atunci poate Dumnezeu să lucreze în el şi pentru el.

19 Deuteronom 5: Aceeaşi inimă. Sau astfel de dispoziţie a minţii. Viaţa este numai o proiectare a cugetelor inimii sau minţii. Cum cugetă omul aşa şi este (Proverbe 23,7). Dumnezeu nu este atât de mult preocupat de faptele exterioare, cât de motivele care au dat naştere la fapte. Dacă un om îşi propune în inima lui să conlucreze cu Dumnezeu, dacă este bunăvoinţă (2 Corinteni 8,12), viaţa va fi schimbată în mod corespunzător (Romani 12,2). Ascultarea din inimă este singura ascultare adevărată şi numai aceasta poate fi primită de Dumnezeu. Deuteronom 5: Întoarceţi-vă. O poruncă dată cu recunoaşterea cererii lor de a fi eliberaţi de prezenţa lui Dumnezeu. De aici înainte Moise avea să fie intermediarul (v.5). Deuteronom 5: Să nu vă abateţi. De la cei care intră în legământ se aşteaptă să-i slujească cu o inimă neîmpărţită şi să nu se abată ca să urmeze propriile lor înclinaţii (vezi cap. 17,11.20; 28,14). Deuteronom 5: Să aveţi zile multe. Binecuvântarea lui Dumnezeu este condiţionată de ascultarea de preceptele Sale, nu prin decretul Lui arbitrar, ci pentru că această conlucrare cu principiile veşnice tinde în mod firesc să prelungească viaţa. Ba mai mult, ocuparea ţării făgăduinţei era condiţionată de continua lor credincioşie. Dreptul lor la Canaan se întemeia exclusiv pe prevederile legământului. Dacă aveau să calce cerinţele lui, aveau să piardă dreptul asupra acelei ţări. Comentariile lui Ellen G. White 1-33 PP ; TM PK 182 Deuteronom 6:1 1. Poruncile. Aceleaşi cuvinte ebraice în aceeaşi ordine ca în cap. 5,31. Deuteronom 6:2 2. Să te temi de Domnul. Cuvântul ebraic a se teme înseamnă a sta cu teamă evlavioasă, a venera, a cinsti (vezi comentariul pentru cap. 4,10). Deuteronom 6:3 3. Înmulţiţi mult. Compară cu făgăduinţa lui Dumnezeu făcută patriarhilor (Geneza 12,2; 17,6; 22,17.18). Deuteronom 6:4 4. Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Literal, Iehova, Dumnezeul nostru, singurul Iehova (este). În contrast izbitor cu naţiunile din jur, care erau politeiste, evreii credeau într-un singur Dumnezeu adevărat. Această mărturisire de credinţă a fost lozinca neamului evreiesc timp de mai mult de 3000 de ani (vezi Marcu 12,29). Apostolul Pavel mărturiseşte acelaşi adevăr ca doctrină a creştinătăţii (1 Corinteni 8,4-6; Efeseni 4,4-6). Înainte de descoperirea sulurilor de la Marea Moartă, cel mai vechi manuscris ebraic existent din oricare parte a Vechiului Testament a fost papirusul Naş din primul secol al erei creştine, care conţine Decalogul şi Deutronom 6,4.5. Deuteronom 6:5 5. Să iubeşti. Cuvântul ebraic tradus aici iubeşte este un termen general care sugerează şi ideea de dorinţă, afecţiune, înclinaţie, o apropiere mai intimă între două suflete. Legătura credinciosului cu Dumnezeu este întemeiată pe iubire (1 Ioan 4,19) şi iubirea este principiul fundamental al legii Lui (Marcu 12,29.30). A iubi cu desăvârşire înseamnă a asculta din toată inima (Ioan 14,15; 15,10).

20 Inima ta. Creştinismul cere tot ceea ce un om este şi are mintea, iubirea şi toată capacitatea lui de acţiune (1 Tesaloniceni 5,23). Cuvântul tradus aici inimă, la general, se referă la motive, afecţiune, simţăminte, dorinţe şi voinţă. Este izvorul acţiunii şi centrul gândirii şi simţirii (vezi Exod 31,6; 36,2; 2 Cronici 9,23; Eclesiast 2,23). Cuvântul tradus suflet înseamnă principiul de viaţă din om, viaţa, dar cuprinde şi poftele şi dorinţele lui trupeşti (vezi Numeri 21,5). El este redat poftă în Proverbe 23,2; Eclesiast 6,7. Cuvântul tradus putere este de la un verb care înseamnă a înmulţi. Substantivul, ca aici, înseamnă belşug şi poate să se refere la lucrurile de care a avut parte un om în viaţa lui. Deuteronom 6:6 6. În inima ta. Literal, pe inima ta (vezi cap. 11,18). Deuteronom 6:7 7. Să le întipăreşti. Cuvântul tradus aici întipăreşti înseamnă a ascuţi, (vezi Deutronom 32,41; Psalmi 64,3; 140,3; Isaia 5,28). Apelul acesta este pentru a lămuri învăţături tăioase. Părinţii au răspunderea dificilă de a instrui zi de zi pe copiii lor cu privire la îndatorire şi scop. Deuteronom 6:8 8. Să le legi. Mai târziu, iudeii au aplicat acest cuvânt literal, purtând filacterii pe cap şi pe partea interioară a braţului stâng (vezi Exod 13,9). Deuteronom 6:9 9. Pe uşiori. În unele ţări orientale este astăzi un obicei de a scrie cuvinte de binecuvântare şi făgăduinţa dorită pe uşiorii uşii. Aceasta o fac musulmanii şi hinduşii, precum şi chinezii, mai ales în timpul anului nou. Deuteronom 6: Vezi. Versetele rămân ca o avertizare pentru Israel când au intrat într-o ţară în care toate lucrurile bune ale vieţii se găseau din belşug. Ei nu trebuiau să fie atât de absorbiţi de bunurile lor noi, încât să-şi uite îndatoririle faţă de Dumnezeu. O dată cu înmulţirea bunurilor materiale există întotdeauna tendinţa de a uita pe Domnul, prin a cărui putere au venit. Casa robiei. Literal, casa sclavului. Aici se face referire la fostul lor loc de şedere, Egiptul, ca la o casă. Deuteronom 6: Să juri. Adică cineva să se lege printr-un jurământ. Cuvântul tradus astfel este din aceeaşi rădăcină cu numeralul şapte. Implicaţia este că atunci când un om jură, el se leagă de şapte ori, în sensul că ia asupra sa o obligaţie de care nimic nu-l poate elibera. Deuteronom 6: Alţi dumnezei. Porunca aceasta este în strânsă legătură cu v.13; ei nu trebuiau nici măcar să amintească numele altor zei (Exod 23,13; Iosua 23,7; Ieremia 5,7). Deuteronom 6: Un Dumnezeu gelos. Vezi Exod 20,5; 34,14; Deutronom 4,24. Rădăcina cuvântului tradus gelos înseamnă a deveni foarte colorat la faţă, adică de emoţii adânci, precum iubirea, zelul sau mânia. Prin însăşi natura Lui, Dumnezeu nu poate fi altfel; cum ar putea El să împartă afecţiunea poporului Său cu alţi zei (2 Corinteni 6,14-17)? Lumina şi întunericul nu pot fi împreună; pentru ca cineva să primească întunericul în suflet, trebuie ca întâi să alunge lumina. Deuteronom 6: Ispitiţi. Literal, a încerca, a pune la încercare. Aici el nu are sensul modern de seducere, de atragere în păcat. Acelaşi cuvânt este folosit despre Dumnezeu ca probând, sau punând la încercare pe oameni pentru a-şi clădi caracterul şi a-şi întări credinţa şi loialitatea faţă de El (vezi Geneza 22,1; Exod

21 20,20; Deutronom 8,2.16; Daniel 1,14). Cuvântul englezesc încercare este din aceeaşi rădăcină latină ca şi cuvântul a ispiti. O perioadă de probă este o perioadă de încercare, sau probare. La Masa, Israel a inversat procesul şi în mod sfidător a pus pe Dumnezeu la încercare (Exod 17,2.7). Când Satana L-a provocat să sară de pe aripa templului, Hristos a citat din Deutronom 6,16 (Matei 4,7). Dacă Hristos ar fi fost de acord cu sugestia, ar fi dovedit încredere în sine şi nu credinţă. Încrederea în sine este contrafacerea credinţei. Deuteronom 6: Ca să fii fericit. Îndeplinirea cu credincioşie a îndatoririlor face posibil ca Dumnezeu să acorde binecuvântări suplimentare. Moise scoate tot mereu în evidenţă necesitatea credincioşiei neabătute faţă de Iehova. Deuteronom 6: Toţi vrăjmaşii tăi. Adică toţi cei care s-au împotrivit ocupării ţării făgăduite. Prin refuzul lor continuu de a-l onora pe adevăratul Dumnezeu, ei ajunseseră vrăjmaşii Lui şi astfel ai poporului Său ales. Deuteronom 6: Fiul tău te va întreba. Vezi Exod 13,14. Întotdeauna hotărârea lui Dumnezeu a fost că părinţii trebuie să-şi asume răspunderea de a-i instrui pe copiii lor cu privire la răspunderile faţă de El. Deuteronom 6: Ne-a scos. Eliberarea lor miraculoasă din robia literală trebuia să fie mereu amintită ca dovadă a puterii lui Dumnezeu şi a pretenţiilor Sale asupra lor. Eliberarea din Egipt înseamnă şi eliberarea din păcat (vezi Romani 6,12-23; 8,21). Deuteronom 6: Ca să fim fericiţi. Tot ce cere Dumnezeu de la noi este spre propriul nostru bine. Restricţiile pe care le pune El sunt pentru ocrotirea noastră în faţa pericolelor spirituale care pot să nu fie vizibile. Un păstor nu trebuie să ridice un staul împrejurul oilor lui pentru a le împiedica să petreacă bine cu lupii, ci pentru ca el să le poată păstra în viaţă. Să ne ţină în viaţă. Adică atât ca naţiune cât şi ca indivizi. Deuteronom 6: Îndurarea Lui. Literal, dreptatea ne va fi (acordată). Ideea este că ascultarea de voia descoperită a lui Dumnezeu, în puterea pe care el ne-o dă (Romani 8,3.4; Galateni 2,20) este considerată de El ca şi când dreptatea ar fi a noastră. Omul este îndreptăţit numai prin credinţă (Romani 5,1), dar credinţa fără fapte este moartă (Iacov 2,20). Comentariile lui Ellen G. White 1 PK 296 4,5 PP 305, 373 5T TM 140 Deuteronom 7:1 1. Multe neamuri. Hetiţii sunt amintiţi de multe ori in Scripturi (vezi Geneza 10,15). Ghirgasiţi. Un trib canaanit din Palestina de vest (vezi Geneza 10,16; Iosua 24,11). Amoriţii. Vezi comentariul pentru Geneza 10,16. Acest popor numeros şi mult răspândit este adesea amintit în Scriptură (Geneza 14,7,13; 15,16,21; 48,22; etc.). Numele lor apare în 18 cărţi ale Vechiului Testament.