Microsoft Word - Stiinta Comunicarii - suport curs doc

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Microsoft Word - Stiinta Comunicarii - suport curs doc"

Transcriere

1 Ştiinţa Comunicării Suport curs Inginerie Aerospaţială, anul I, ş.l.dr.ing.silviu Zancu

2

3 Cuprins Cuprins Noţiunile generale Ce este comunicarea umană Schema generală a comunicării De ce şi ce comunicăm Barierele comunicării. De ce (nu) ne înţelegem? Categoriile de limbaj Planurile comunicării: conţinut şi relaţie Nivelurile comunicării Contextul comunicării Spaţiile de comunicare Zona intimă Zona personală Zona socială Zona publică Eficienţa în comunicare şi arta de a comunica Morala şi etica în comunicare Motivaţia şi comunicarea Diversitatea opiniilor, puncte de vedere diferite Imaginile despre lume şi viaţă Valorile Trebuinţele umane şi motivaţia Dacă vrei să asculte ce spui, vorbeşte pe limba lui Ascultarea şi feedback-ul constructiv Ce este ascultarea? Comunicarea începe cu ascultarea Regulile de aur ale ascultării Ascultarea activă Feedback-ul constructiv Elementele constructive ale unui feedback...22 Să ascultăm, să ascultăm, să ascultăm activ şi suportiv...23 Să începem cu o apreciere...23 Să-l implicăm pe interlocutorul nostru...23 Să fim descriptivi şi să nu judecăm...23 Să fim foarte precişi şi concreţi...24 Să atacăm problema, nu persoana...24 Să ne asumăm răspunderea pentru afirmaţiile pe care le facem Categoriile de atitudini...24 Atitudinea de soluţionare imediată...24 Atitudinea investigatoare...25 Atitudinea de încurajare prin negarea existenţei problemei...26 Atitudinea de interpretare...26 Atitudinea de evaluare...26 Atitudinea înţelegătoare, încurajatoare şi de sprijin Comunicarea publică: prelegerea Etapele prelegerii

4 4 Cuprins Pregătirea prelegerii Expunerea Feedback-ul Analiza şi concluziile pentru viitor Pregătirea prelegerii Stabilirea obiectivelor Alegerea formatului Pregătirea materialelor auxiliare...31 Formatul materialelor auxiliare Expunerea Conţinutul expunerii...32 Titlul...32 Deschiderea...32 Scopul prelegerii...32 Structura prelegerii...32 Captarea interesului - ancora...33 Cuvinte care asigură o ancoră solidă...33 Scenariul...34 Corpul prelegerii...34 Informarea...34 Echilibrul prezentării...34 Integrarea...35 Rezumatul final Procesul expunerii...35 Primul moment...35 Privirea...36 Zâmbetul...36 Vocea...36 Cuvintele...37 Îmbrăcămintea...37 Ţinuta...37 Dispunerea scaunelor...37 Evidenţierea aspectelor importate Întrebări şi răspunsuri Concluzie Elemente de Analiză Tranzacţională Introducere Cine vorbeşte? Cele trei stări ale Eu-lui Starea de Părinte a Eu-lui Părintele Normativ Părintele Grijuliu Starea de Adult Starea de Copil Copilul Adaptat Copilul Liber Copilul Creativ Deciziile şi Stările Eu-lui Turul proprietarului Egograma...46

5 Cuprins Disfuncţii Comunicarea adecvată Clasificarea tranzacţiilor Tranzacţiile paralele Tranzacţiile încrucişate Tranzacţiile duble Tranzacţii pozitive şi negative Structurarea timpului...50 Izolarea...50 Ritualul...50 Recreerea...50 Activităţile...50 Intimitatea...50 Jocurile psihologice Comunicarea eficientă cu Process Communication Management Introducere Structura de personalitate Suntem diferiţi Canalele de comunicare Nevoile psihologice Satisfacerea nevoilor psihologice pe căi negative Stresul şi comunicarea Arta de a comunica Concluzie...60 Bibliografie suplimentară...64

6

7 1. Noţiunile generale Într-o lume în care comunicarea câştiga din ce în ce mai mult teren, în care exigenţele de adaptare la mediu sunt din ce în ce mai puternice şi invitaţiile la stres din ce în ce mai frecvente, capacitatea de a înţelege şi de a ne face înţeleşi devine miza majoră. De la femeia de serviciu la directorul general, de la omul politic la copiii săi, de la soţ la soacră, mizele comunicării şi capcanele ei sunt multiple. În scopuri manageriale, comerciale, politice, publicitare, familiale sau amicale, fiecare dintre noi se întâlneşte cu situaţia de a asculta sau de a face ca mesajul sau să fie înţeles. Altfel spus, să se găsească pe aceeaşi lungime de unda cu interlocutorul sau. Un obstacol major în realizarea unei comunicări de calitate este faptul că aşteptam, chiar sperăm ca celălalt să reacţioneze la fel ca noi şi într-un mod acceptabil din punctul nostru de vedere. Realitatea este însă că noi nu suntem structuraţi la fel. A înţelege diferitele feluri de a fi ne permite să dăm sens acolo unde era neînţelegere şi eficacitate acolo unde era lipsa de motivare Ce este comunicarea umană Este dificil de a da o definiţie pentru un lucru atât de simplu despre care toţi ştim atât de multe lucruri, comunicarea umană. Sunt foarte multe definiţii date de experţii în domeniu, dar nici una nu este unanim acceptată. Frank Dance şi Carl Larson (1976) au depus efortul de a aduna definiţiile propuse de diferiţi autori şi s-au oprit la cele mai semnificative 126 de formulări. Nici una dintre definiţiile propuse nu au avut darul de a-i satisface pe toţi specialiştii din domeniu. Comunicarea umană este un proces esenţial existenţei fiinţei umane. Astfel, eforturile de a reuni toate elementele ce caracterizează acest proces într-o singură frază nu mi se par atât de importante. În continuare, vom încerca să descoperim elementele ce definesc comunicarea umană. Totuşi, iată câteva dintre diferitele definiţii existente: Comunicarea umană este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimul cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi (auditoriul). Comunicarea umană înseamnă totalitatea proceselor prin care o minte poate să o influenţeze pe alta. Comunicarea este o acţiune a unui organism sau a unei celule care alterează modelele probabile de comportament ale unui alt organism sau ale altei celule, într-o manieră adaptativă pentru unul sau pentru ambii participanţi Schema generală a comunicării Putem vorbi despre o sursă a comunicării care produce mesajul (Figura 1: Schema fundamentală a comunicării) care poate conţine gânduri, sentimente, idei, sau emoţii. Mesajul nu poate fi transmis în forma pură, ci este trimis prin este tradus în cuvinte însoţite de tot ceea ce înseamnă limbajul nonverbal (vezi 1.5. Categoriile de limbaj). Aşadar, mesajul este codificat în limba emiţătorului şi transmis prin intermediul unui canal (verbal, nonverbal, vizual etc.). În comunicarea umană, rareori folosim un singur canal. În acest moment al comunicării, apar zgomotele care pot perturba 7

8 8 1. Noţiunile generale comunicarea. În categoria perturbaţiilor, putem exemplifica zgomotele fizice (zgomotul străzii, întunericul, ceaţa etc. Perturbaţiile pot apărea şi în etapele de codificare şi decodificare în funcţie de particularităţile sursei şi destinaţiei. Este vorba de diferenţele semantice ale unor cuvinte şi de experienţa de viaţă a fiecăruia (vezi 2.2. Imaginile despre lume şi viaţă). Semnalul este recepţionat şi decodificat la destinaţie. Destinatarul recepţionează şi înţelege mesajul transmis mai mult sau mai puţin în concordanţă cu ceea ce a vrut emiţătorul să exprime: adevărul este cel auzit, nu cel rostit. În continuare, rolurile se pot schimba: destinaţia devine sură şi sursa devine Mesaj Semnal Semnal Mesaj Sursa Codificare Canal Decodificare Destinaţia Perturbaţii (zgomot) Figura 1: Schema fundamentală a comunicării destinaţia De ce şi ce comunicăm În primul rând, să constatăm că nu putem să nu comunicăm. În orice moment, fie că vorbim, fie că nu, comunicăm, exprimând idei, opinii, păreri, emoţii, sentimente, atitudini, fapte, energii, sensuri pentru a ne satisface nevoi (materiale sau psihologice), aspiraţii, dorinţe şi interese, încercând să convingem, să influenţăm, sau să educăm. Ori de câte ori comunicăm, avem în vedere patru obiective majore: să fim recepţionaţi, să fim înţeleşi, să fim acceptaţi şi să provocăm o reacţie, constând într-o schimbare de comportament sau de atitudine. Uneori, nu reuşim să atingem nici unul dintre aceste obiective, caz în care am eşuat în procesul de comunicare. Dacă ştim de ce comunicăm, ce urmărim, care este scopul real, la fel de important este să avem foarte clare răspunsurile şi la întrebările următoare: Ce vreau să spun? Ce doreşte cealaltă persoană să afle? Cine este persoana din faţa mea? Ce personalitate are? Ce nevoi, ce aspiraţii, ce dorinţe are ea? Cum vede ea lumea? Care sunt convingerile ei? Ce ştie despre mesajul meu? Unde are loc dialogul? Care al fi cel mai potrivit loc, cea mai potrivită ambianţă?

9 1. Noţiunile generale 9 Cum ar fi cel mai bine să transmit mesajul? Verbal, sau în scris? Cu imagini, sau în cuvinte? Folosind un limbaj ştiinţific, sau utilizând metafore? Serios, sau folosind glume? 1.4. Barierele comunicării. De ce (nu) ne înţelegem? Uneori ne înţelegem între noi, alteori nu. Există mai mulţi factori care influenţează acest lucru: diferenţele de percepţie, dificultăţile de exprimare, automatismele, lipsa de interes, emoţiile, diferenţele de personalitate. Atunci când mesajul nostru nu este înţeles, avem tendinţa de a da vina pe celălalt. El este de vină vă nu a auzit ce am spus, el este de vină că nu ne-a înţeles, el este de vină că nu ne-a acceptat, sau el este de vină pentru că nu a făcut ce am fi vrut noi să facă. Adevărul este cel auzit, nu cel rostit. Dacă vrem să fim auziţi, înţeleşi, acceptaţi şi să provocăm o reacţie pozitivă din partea celuilalt, este sănătos din partea noastră să ne asumăm responsabilitatea procesului de comunicare. Dacă celălalt nu ne înţelege, acest lucru poate fi din cauza faptului că noi nu am vorbim pe limba lui. Dacă celălalt nu ne înţelege, noi repetăm ce am spus cu o voce mai tare. Nu numai că nu ne va înţelege, dar este foarte probabil să alterăm planul relaţiei (vezi 1.6. Planurile comunicării: conţinut şi relaţie). Este de dorit să verificăm în ce măsură cuvintele pe care le folosim noi au aceeaşi semnificaţie pentru cel din faţa noastră şi, dacă este cazul, să reformulăm mesajul pe care vrem să-l transmitem. Acelaşi mesaj poate fi interpretat distinct de persoane diferite, sau chiar de aceeaşi persoană în situaţii diferite. Pentru a gestiona eficient comunicarea, este esenţial să ţinem cont de faptul că oamenii sunt diferiţi şi că se comportă diferit în funcţie de context. Ţinând cont de propria experienţă de viaţă, noi învăţăm să recunoaştem anumite similitudini ale situaţiilor. Acest lucru pe care-l facem de cele mai multe ori instinctiv este ceva pozitiv şi face parte din procesul propriei noastre învăţări a comunicării. Se poate întâmpla, însă, ca exagerând în această şablonizare a comunicării să dăm greş. De exemplu, să presupunem că prima dată când am întâlnit o anumită persoană, aceasta a avut o atitudine indiferentă, absentă şi chiar de superioritate. Ne putem aştepta ca şi data următoare această persoană să aibă o atitudine asemănătoare. Am putea da greş deoarece, chiar dacă situaţia ne pare identică, persoana respectivă să fie foarte prietenoasă la întâlnirea următoare. Este posibil ca prima dată ea să fi avut o supărare pe care noi nu o cunoşteam şi care a influenţat atitudinea sa. Sintetizând, cauzele pentru care nu ne înţelegem, pe care le putem numi barierele comunicării, pot fi externe (zgomote), sau interne (imaginile despre lume şi viaţă, existenţa presupunerilor sau eroarea de expectanţă, lipsa de interes, concluzii grăbite) Categoriile de limbaj Comunicarea umană are loc pe trei canale diferite: verbal, paraverbal şi limbajul corpului. Conform studiilor şcolii de la Palo Alto, a rezultat că verbalul ocupă o pondere de 7%, paraverbalul 38%, iar limbajul corpului 55%. Putem vorbi şi de un al patrulea canal. Două persoane aflate la distanţe mai mici sau mai mari şi care nu sunt în contact vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, sau tactil pot emite şi primi mesaje. Această comunicare este uneori numită energetică, alteori paranormală.

10 10 1. Noţiunile generale Comunicarea verbală se realizează prin rostirea şi descifrarea cuvântului, adică prin graiul articulat şi prin înţelesurile transmise cu ajutorul cuvintelor unei limbi. Comunicarea scrisă o vom numi tot verbală. Comunicarea paraverbală se face prin intermediul timbrului vocii, a tonalităţii, a inflexiunilor, a pauzelor dintre cuvinte şi prin manifestările sonore fără conţinut verbal: râsul, oftatul, geamătul, ţipătul etc. Limbajul corpului se referă la postura corpului, fizionomie, mimică, gestică, privire şi distanţe. Este important de reţinut că semnificaţia gesturilor poate diferi de la o cultură la alta Planurile comunicării: conţinut şi relaţie Comunicarea decurge în două planuri, planul conţinutului şi al relaţiei. Uneori, fără să ştim de ce, un om ne poate fi simpatic, iar altul antipatic. Planul conţinutului transmite informaţii, în timp ce planul relaţiei transmite informaţii despre informaţii. Cuvintele (conţinut) transportă idei, noţiuni şi concepte, în timp ce tonul vocii şi limbajul corpului (relaţie) transmit atitudini, emoţii şi sentimente. Planul conţinutului reprezintă CE se comunică, în timp ce planul relaţiei concretizează CUM se comunică, definind astfel planul conţinutului. Aşa cum am văzut din propria noastră experienţă de viaţă, sensul comunicării este puternic influenţat, chiar determinat de multe ori de planul relaţiei. Dacă între cele două planuri ale comunicării există concordanţă, atunci avem încredere în ceea ce spune celălalt care ne poate fi simpatic. În caz contrar, dacă percepem o disonanţă între planul conţinutului şi cel al relaţiei, atunci nu avem încredere în mesaj, celălalt ne poate deveni antipatic, putând, uneori, declanşa mecanismele de apărare ce ne caracterizează pe fiecare în parte. În astfel de situaţii, nu ne mai concentrăm asupra mesajului, ci asupra modului în care ne putem apăra interesele, nevoile, sau de anumite pericole reale sau imaginare percepute de noi. Dacă percepem ca pozitive informaţiile din planul relaţiei, atunci lucrurile spuse de celălalt ne pot părea interesante şi chiar savante. Planul relaţiei transmite semnale de dominanţă sau de supunere, de prietenie sau de duşmănie. Relaţia poate fi pozitivă (simpatie, prietenie, acceptare, admiraţie, aprobare), neutră (indiferentă), sau negativă (disconfort, dominanţă, duşmănie, dezaprobare, respingere, dispreţ). Să ne imaginăm mai multe modalităţi de a spune, de exemplu, Bună treabă!. Aceleaşi cuvinte pot fi percepute ca o laudă, sau, dimpotrivă, dispreţ sau bagatelizare. În funcţie de dispoziţia pe care o avem, putem interpreta aceste cuvinte ca pe un reproş, chiar dacă intenţia celuilalt nu a fost aceasta. Dacă relaţia este pozitivă, atunci este foarte probabil ca percepţia să fie de apreciere, laudă. Dacă relaţia este negativă, vom percepe aceleaşi cuvinte ca pe un reproş, o devalorizare, caz în care ne vom apăra. Atunci când relaţia este negativă, planul relaţiei devine mai important decât cel al conţinutului. Comunicarea este deturnată, iar ceea ce se întâmplă în continuare este un şir de replici de atac sau apărare. Relaţiile partenerilor devin pur emoţionale, iraţionale. Tonul agresiv, ironic, cicălitor, arogant, sau plângăcios, gesturile agresive, triviale, sau dispreţuitoare devin factori de alterare ai comunicării. Ce este de făcut atunci când planul relaţiei este alterat? În acest caz, este practic inutil să continuăm discuţia la nivel raţional. Dacă celălalt a declanşat mecanismele de apărare, semn că este în stres negativ, singurul lucru pe care îl putem face dacă vrem să

11 1. Noţiunile generale 11 revenim la comunicarea de interes comun şi de satisfacere reciprocă a unor nevoi, este de a-l ajuta pe celălalt să iasă din stres, de a modifică relaţia. Vom vedea cum putem face acest lucru cu ajutorul modelului Process Communication Management în capitolul destinat gestionării conflictelor Nivelurile comunicării În funcţie de numărul de persoane se poate vorbi de cinci niveluri ale comunicării umane: intrapersonal, interpersonal, de grup, publică şi de masă. Comunicarea intrapersonală este comunicarea cu sine. Fiinţa umană se ascultă pe sine, îşi pune întrebări, se îndoieşte sau se îngrijorează, se judecă sau reflectează, comunică în gânduri sau în imagini. Comunicarea interpersonală este foarte importantă pentru echilibrul psihic. Comunicarea interpersonală este dialogul dintre două persoane. În cazul cel mai fericit, acestea se ascultă pe rând încercând să se respecte şi să se înţeleagă reciproc şi vorbesc pe rând încercând să transmită cât mai clar pentru celălalt nevoile, aspiraţiile, interesele şi dorinţele lor. Comunicarea de grup sau în echipă este dialogul într-un cadru intim de până la 10 persoane. În grup sau echipă, persoana îşi petrece mare parte din viaţa sa socială. Aici se împărtăşesc cunoştinţe şi experienţe personale, se rezolvă probleme şi se iau decizii importante, inevitabil se creează şi se rezolvă conflicte. Acest nivel al comunicării umane va fi abordat mai pe larg în capitolul dedicat comunicării în echipă. Comunicarea publică are loc în cazul unei prelegeri, cuvântări, expuneri, sau prezentări susţinute de o singură persoană. Aparent, persoana care susţine prelegerea comunică mai mult, însă lucrurile nu stau chiar aşa. Fiecare participant comunică verbal sau nonverbal, punând întrebări de clarificare sau dând informaţii cu privire la interesul sau dezinteresul său. Comunicarea de masă are loc prin difuzarea mesajelor scrise, vorbite, sau vizuale de către un sistem mediatic către un public numeros. Cuprinde o mare varietate de forme precum cartea, presa scrisă, audiovizualul. Caracteristica principală a comunicării de masă constă în faptul că răspunsul este decalat în timp, mesajul mergând într-o singură direcţie Contextul comunicării Contextul comunicării include patru dimensiuni: fizică, culturală, socială şi psihologică şi temporală. Contextul fizic se referă la mediul fizic concret: ambianţa sonoră, lumina, încăperea sau spaţiul înconjurător. Contextul cultural se referă la mentalităţi, credinţe, tradiţii şi valori. Ce este bine şi ce este rău poate să difere de la o cultură la alta. Contextul social şi psihologic se referă la statutul social al partenerilor, la caracterul formal sau informal al relaţiei, la situaţia concretă dar şi la percepţia individuală a partenerilor de discuţie. Contextul temporal se referă la momentul de timp în care este plasat mesajul, într-o secvenţă de alte mesaje succesive.

12 12 1. Noţiunile generale 1.9. Spaţiile de comunicare Construirea unei bune relaţii interpersonale poate începe cu alegerea corectă a distanţei potrivite pentru partener. Atât o distanţă prea mică, cât şi una prea mare pot fi percepute ca fiind neadecvate şi pot împiedica construirea unei relaţii bune cu celălalt. Distanţa adecvată diferă de la o persoană la altă. Sunt persoane care preferă o mai mare apropiere, iar atingerea nu este o problemă, în timp ce altele preferă o distanţă mai mare. Totodată, există diferenţe de la un popor la altul, sau de la o cultură la alta. Distanţarea diluează comunicarea, în timp ce apropierea o intensifică. Dacă veştile sunt bune, apropierea poate fi adecvată, dacă sunt proaste, mai degrabă este indicată o distanţare. Pot fi însă şi alte situaţii care depind foarte mult de personalitatea celor în cauză. Putem vorbi de patru categorii de distanţe interpersonale: intimă, personală, socială şi publică Zona intimă Zona intimă este de până la 50 centimetri, cam o jumătate de braţ. Este distanţa dansului intim, a mângâierilor, sexului, dar şi a luptei corp la corp, adică o zonă apărată cu străşnicie. În această zonă permitem accesul doar persoanelor în care avem mare încredere şi care ne sunt foarte apropiate, dar blocăm accesul celorlalţi. Trebuie să privim cu atenţie (nu neapărat cu suspiciune) atingerile celorlalţi. Despre efectele posibil manipulatoare ale atingerilor vom reveni ulterior. Desconsiderarea zonei intime poate fi percepută ca o desconsiderare a persoanei. Întinderea zonei intime depinde de personalitatea fiecărui individ şi de siguranţa de sine a acestuia. Totodată, zona intimă depinde şi de statutul social al persoanei. Şefii cei mari au, de obicei, birouri mari şi scaune înalte Zona personală Zona personală se întinde în intervalul centimetri, corespunzând distanţei normale la care doi oameni conversează pe stradă sau într-o încăpere mare şi se pot atinge dacă amândoi ţin braţele întinse. Această zonă are o semnificaţie psihologică specială: activarea instinctului de proprietate asupra partenerului atunci când pătrunde o persoană de sex opus Zona socială Zona socială este cuprinsă între 1,20 3,5 metri şi este rezervată contactelor sociale, negocierilor, vânzărilor şi relaţiilor profesionale Zona publică Zona publică (> 3,5 m) este spaţiul în care comunicarea îşi pierde caracterul interpersonal. Poate fi vorba de un discurs cu caracter oficial, un curs. Distanţa publică oferă securitate şi o postură cu dominanţă psihologică persoanelor din spatele catedrei, sau de la tribună.

13 1. Noţiunile generale Eficienţa în comunicare şi arta de a comunica Drumul spre performanţă şi apoi spre măiestrie are aceleaşi etape în comunicare ca în orice alt domeniu. Ciclul învăţării cuprinde însuşirea noţiunilor teoretice (cum pot fi grilele de lectură din Analiza Tranzacţională şi din Process Communication Management), experienţa comunicării (exerciţii şi conştientizare), revederea şi analiza experienţelor şi aplicarea celor dobândite în viitor. Sunt cei patru paşi ai unui proces de învăţare pe care ni-l putem imagina ca pe o spirală ascendentă: comunicăm, reflectăm şi analizăm, conceptualizăm, progresăm ş.a.m.d. (Figura 2: Ciclul învăţării comunicării). Urmând acest drum, ajungem să devenim performeri ai comunicării. Suntem eficienţi şi ne înţelegem bine cu multă lume. Pentru măiestrie este nevoie de ceva mai mult. Am putea numi acest ceva Comunicăm Aplicăm în situaţii noi Reflectăm Conceptualizăm Figura 2: Ciclul învăţării comunicării integrarea cunoştinţelor, sau integralitatea comunicării. Dacă pentru a fi eficient în comunicare poate fi suficientă cunoaşterea unor principii teoretice de bază şi dobândirea unor deprinderi la nivel comportamental, arta comunicării implică folosirea funcţiilor umane în integralitatea lor: comportament, gândire, intuiţie, senzaţie, emoţie şi, în final, comunicare Morala şi etica în comunicare În timp ce etica se raportează la universul sensurilor, al semnificaţiilor şi al comportamentului uman, morala se refera la norme, adică la reguli, legi şi tradiţii. Putem spune că morala este o punere în practică a eticii, într-un context particular, social, politic şi istoric. Drumul moralei este sinuos, pentru că legile nu sunt fixe. Ceea ce a fost valabil ieri, nu mai este astăzi, iar ceea ce este valabil astăzi, nu va fi, neapărat, valabil şi mâine. Morala evoluează o dată cu schimbările produse în societate, aplicându-se diferit în funcţie de vârstă, clasa socială, cultură, sau civilizaţie. Uneori, morala este un subiect

14 14 1. Noţiunile generale de conflict şi ne obligă la un dialog permanent, ca să ne punem în acord trăsăturile etice, care sunt adesea extrem de diferite. Morala poate fi un factor de progres uman, învăţându-ne să coexistăm şi să ne respectăm. Acest lucru se poate realiza pe baza unei etici ce are ca structură fundamentală de rezistenţă valorile noastre. Morala şi etica nu se pot fonda numai pe ştiinţă, pe competiţii, pe conflicte, sau pe raţiune. Pentru ca etica şi morala să existe, trebuie să existe o conectare la emoţie şi sentimente, care ne pot face să ieşim din noi înşine, şi să comunicăm cu empatie şi respect faţă de semenii noştri. Comunicarea este principalul mijloc de a convinge pe cineva. De aceea, este necesar să avem în vedere şi aspectele morale. Un act de comunicare rămâne corect şi moral câtă vreme îi permite celuilalt să aleagă şi să decidă liber. Din acest punct de vedere, furnizarea unor informaţii false cu scopul de a-l determina pe celălalt să aibă un comportament convenabil nouă, dar nedorit de el, reprezintă ceva imoral pentru mine. Este moral să manipulăm, chiar dacă suntem convinşi că o facem spre binele celuilalt? Este corect să spunem ne-adevăruri, pentru a evita un conflict? Este moral să-l periem pe celălalt, exagerând calităţile acestuia, sau chiar inventând calităţi care nu există, pentru a-i câştiga simpatia şi aprobarea? Este moral să ne impunem altora credinţele şi filozofia de viaţă? Este moral să prezentăm munca altuia ca fiind a noastră în timp ce prezentăm un curs, scriem o carte, sau prezentăm un proiect sau o temă de casă? Dacă avem răspunsuri comune, comunicăm şi convieţuim mai bine.

15 2. Motivaţia şi comunicarea 2.1. Diversitatea opiniilor, puncte de vedere diferite De multe ori avem impresia că realitatea este cea pe care o percepem noi. Cineva ne spune: Am găsit o metodă excelentă pentru a slăbi mâncând normal. Îi răspundem: Aşa ceva nu există! Atunci când nu cunoaştem, n-am văzut noi, sau nu înţelegem, spunem că nu există. Ce ar fi mai sănătos să facem? Să clarificăm. Cum? Punând întrebări. De exemplu: De unde ai luat metoda? În ce constă? Ai încercat-o? Cât timp? Ce rezultate a dat? Pe ce se bazează? Cine altcineva a mai folosit această metodă? Simplu, nu? Pentru unii dintre noi poate fi simplu, pentru alţii nu. În unele situaţii poate fi simplu, în altele complicat. Depinde de situaţie şi de propria noastră dispoziţie. Ca o regulă generală, cu cât ne este mai bine, cu atât mai uşor putem accepta lucruri noi. Dacă lucrurile nu merg şi suntem uşor stresaţi, poate fi mai greu. Ceva nou, sau schimbarea uneia dintre părerile sau convingerile noastre poate să ne inducă o stare de disconfort şi evităm acest lucru. Păreri şi păreri Unul dintre cele mai importante lucruri pentru mine a fost să învăţ şi să accept că oamenii sunt diferiţi. Şi că are sens să fie aşa. Cât de dificil, plictisitor, sau enervant ar fi să fim toţi la fel! De cele mai multe ori, comunicăm şi ne înţelegem mai bine cu o persoană care gândeşte şi simte ca noi. Este mai dificil atunci când celălalt este diferit. Avem două variante: prima, să negăm, să nu acceptăm punctul diferit al celuilalt, iar a doua să acceptăm şi să vedem cu ce ne putem îmbogăţi din această experienţă. Comoditatea ne îndreaptă spre prima variantă. Dacă mergem pe cea de a doua variantă, avem şansa de a ne îmbogăţi, de a ne dezvolta Imaginile despre lume şi viaţă Fiecare individ are propriul său sistem de imagini despre lume şi viaţă. Este ca şi când am privi lumea prin nişte ochelari; fiecare avem propria noastră pereche de ochelari care ne oferă perspectiva asupra lumii exterioare prin intermediul imaginilor. Nu există două perechi identice de ochelari. În cadrul acestui concept general al imaginilor despre lume şi viaţă, din punctul de vedere al comunicării, nu greşim dacă includem aici şi convingerile. Convingerile sunt credinţe generate de experienţa noastră anterioară, convingerile reprezintă tipare pre-formate ale experienţei, sugestii care formează un filtru prin care realitatea 15

16 16 2. Motivaţia şi comunicarea exterioară este percepută; ele funcţionează la nivel subconştient, astfel încât percepţiile şi experienţele ataşate de ele au un caracter automat. În general, renunţăm cu greu la părerile noastre. Unii dintre noi chiar ţinem cu dinţii de părerile noastre şi nu cedăm cu nici un chip. A-l înţelege pe celălalt înseamnă a avea capacitatea de a vedea lumea la fel cum o vede el. Este ca şi când am avea acces la ochelarii săi. Sau, ca şi când am avea noi înşine mai multe perechi de ochelari pe care le schimbăm în funcţie de persoana cu care comunicăm şi de situaţia în care ne aflăm. Nu este un lucru uşor, dar nici imposibil. Este nevoie de antrenament şi de experienţă. Dar, mai ales, de acceptarea faptului că suntem diferiţi. Fără acest lucru, vom rămâne închişi de propriul nostru zid al imaginilor. Conceptul de zid al imaginilor exprimă foarte plastic una dintre dificultăţile de a renunţa sau înlocui o imagine proprie. Să ne imaginăm un zid format din mai multe cărămizi, fiecare cărămidă reprezentând o anumită imagine despre lume şi viaţă. Fiecare imagine, fiecare cărămidă a necesitat un efort pentru a fi inclusă în zid. S-a investit energie emoţională. Înlocuirea acesteia ar însemna renunţarea la energia investită atât în cărămida respectivă, cât şi în toate cele de deasupra care se sprijină pe aceasta. Nu este un lucru uşor, pentru că pe termen scurt, avem impresia că pierdem. Realitatea este că, Imagini "în pericol" Imagine "atacată" Figura 3: Zidul imaginilor cel puţin pe termen lung, câştigăm: ne dezvoltăm, ne îmbogăţim şi ne împlinim. Refuzul de a accepta o nouă imagine înseamnă, aşadar, refuzul de a consuma energie şi irosirea investiţiei emoţionale în imaginile vechi la care trebuie să se renunţe. În concluzie, ori de câte ori ne este atacată o imagine ne apărăm în mod inconştient. Din punct de vedere al comunicării, planul relaţiei devine mai important decât planul conţinutului. De aceea, ori de câte ori constatăm că apar diferenţe de imagini în comunicare, să fim convinşi că dacă punem în discuţie imaginea celuilalt, avem mari şanse să deturnăm comunicarea de la obiectivul iniţial la un duel al mecanismelor de apărare. Se poate continua, totuşi, cu condiţia ca una dintre persoane să aibă energia şi abilitatea de a gestiona în continuare procesul comunicării. Vom reveni asupra gestionării conflictelor latente sau deschise în capitolul destinat modelului Process Communication Management.

17 2. Motivaţia şi comunicarea 17 În situaţia în care imaginile noastre de viaţă diferă de cele ale persoanei cu care suntem în comunicare pentru satisfacerea unor nevoi sau interese comune, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne întrebăm dacă chiar este necesar să continuăm şi să punem în discuţie imaginea (convingerea, părerea) celuilalt. Adică, altfel spus, să reanalizăm obiectivele comunicării, să ne revedem propriile nevoi, aspiraţii, interese şi dorinţe, să le analizăm pe cele ale celuilalt şi să decidem dacă este cazul să continuăm. Dacă nu, atunci este mai bine să nu o facem, să nu punem în discuţie imaginea celuilalt Valorile Am putea spune că valorile sunt factorii cei mai importanţi ai comportamentului uman, punctele sale de referinţă. Valorile sunt cele mai importante lucruri, într-un moment dat, pentru o persoană, trăiri şi sentimente a căror obţinere generează, mai mult sau mai puţin conştient, comportamentul persoanei respective. Exemple de valori: iubire, libertate, siguranţă, putere, comunicare, succes, onestitate, loialitate, solidaritate, respect, cunoaştere. Valorile îşi pot schimba locul ierarhic, şi, de asemenea, pot fi înlocuite de altele, pe parcursul vieţii. Valorile se transmit din generaţie în generaţie şi durează în timp. Deşi unii oameni pot desemna ca valori bunuri materiale (casa, maşina, bani), ele nu reprezintă decât mijloace pentru a avea acces la anumite sentimente (reuşită, admiraţie etc). Valorile sunt motivaţiile noastre profunde, sunt surse de dinamism, de angajare, de autodepăşire. Din punctul de vedere al comunicării umane, putem spune că valorile reprezintă deschiderea noastră către ceilalţi. Astfel, una dintre calităţile fundamentale ale valorilor este universalitatea lor. Dragostea, munca, cunoaşterea, libertatea, dreptatea, solidaritatea, respectul, sunt ale tuturor, indiferent de rasă sau naţionalitate Trebuinţele umane şi motivaţia Este binecunoscută piramida trebuinţelor umane ale lui Maslow, astfel încât ne vom opri la descrierea succintă a acesteia. Primele două trepte ale piramidei sunt constituite din nevoi fiziologice de supravieţuire fizică, următoarele două din nevoi psihologice, iar ultima treaptă este reprezentată de nevoia de autodepăşire. "Ţelurile înalte" Nevoile psihologice Nevoile fiziologice şi biologice Autorealizare, autodepăşire Cerinţele Eului: putere, preţuire, recunoaşterea meritelor Cerinţele sociale: nevoia de a fi acceptat de un grup Siguranţă + Protecţie Trebuinţe de bază Figura 4: Piramida trebuinţelor umane Avem nevoie de cunoaşterea acestor lucruri pentru a ne înţelege pe noi înşine şi pentru a-i înţelege mai bine pe ceilalţi. Astfel, avem mai mari şanse să comunicăm

18 18 2. Motivaţia şi comunicarea eficient. Este foarte important de ştiut faptul că nu avem acces la o treaptă superioară câtă vreme nu avem satisfăcute nevoile de pe treptele inferioare. De exemplu, până nu avem asigurată hrana, sau locuinţa, nu ne arde să ne gândim la autodepăşire. În continuare, vom prezenta pe scurt piramida trebuinţelor umane a lui Maslow. Treapta întâi este alcătuită din trebuinţele de bază: aer, apă, hrană, odihnă. Câtă vreme nu sunt satisfăcute aceste trebuinţe, nu simţim nevoia de a le satisface pe cele de pe treptele superioare. De exemplu, dacă interlocutorul nostru este înfometat, sau foarte obosit, trebuie să ne asigurăm că şi-a satisfăcut aceste nevoi înainte de a începe comunicarea cu el. Treapta a doua este treapta siguranţei şi protecţiei. Este vorba de sentimentul unei linişti interioare pe care unii şi-o satisfac printr-o situaţie financiară stabilă, alţii prin căsătorie, iar o a treia categorie printr-o realizare pe linie profesională. Un deficit al siguranţei şi protecţiei conduce la tentative de compensare în cadrul treptei a patra, apărând o aviditate de putere. Când o persoană îşi vede securitatea în pericol prin posibilitatea pierderii locului de muncă, a locuinţei, a venitului sau a economiilor sale, cu greau poate fi abordată (şi motivată) discutând despre altceva. Treapta a treia este treapta socialului, a nevoii de a aparţine unui grup. Dacă treapta a doua era definită de securitatea fizică, treapta a treia este a securităţii psihologice. Grupul oferă siguranţă individului, iar când aceasta lipseşte, persoana este lipsită de încredere. Treapta a patra este legată de cerinţele eului: putere, preţuire, recunoaşterea meritelor. Ne simţim în largul nostru numai atunci când suntem acceptaţi şi preţuiţi. Oamenii care au un deficit pe treapta a doua şi a treia emit pretenţii exagerate legate de recunoaştere. Maslow spunea că un lăudăros are nevoie de a se lăuda deoarece îi lipseşte afecţiunea. Treptele I şi II sunt legate de supravieţuirea fizică a persoanei, în timp ce III şi IV sunt legate de supravieţuirea psihologică. Nevoile de pe primele două trepte le putem numi nevoi fiziologice, în timp ce cele de pe treptele trei şi patru nevoi psihologice. Treapta a cincea este a autorealizării şi autodepăşirii. Din punctul de vedere al comunicării, a-l motiva pe celălalt înseamnă a-i răspunde nevoilor sale, fizice sau psihologice. Aceasta nu înseamnă neapărat a-i satisface nevoile, ci a-i arăta sau a-l ajuta pe celălalt să vadă căi de satisfacere a acestora. Vom reveni asupra nevoilor psihologice şi motivării în capitolul destinat modelului Process Communication Management al lui Taibi Kahler Dacă vrei să asculte ce spui, vorbeşte pe limba lui Pentru a ne înţelege cu celălalt, este necesar să ştim ce vrem să comunicăm şi de ce, să fim conştienţi de nevoile, dorinţele, interesele şi aspiraţiile celuilalt, dar şi de cele proprii, să fim conştienţi de faptul că suntem diferiţi, că avem moduri diferite de a percepe lumea şi avem imagini diferite despre viaţă (Figura 5: Relaţia de calitate).

19 2. Motivaţia şi comunicarea 19 Imagini Eu Canalul adecvat de comunicare Celălalt Sentimentul Stimei de Sine Imagini Figura 5: Relaţia de calitate Pentru a stabili o relaţie de calitate este necesar să-l respectăm pe celălalt cu toate că poate avea opinii diferite, convingeri diferite, sau reglementări morale mai stricte sau mai lejere. Trebuie să-i respectăm imaginile lui despre viaţă şi să evităm, pe cât posibil, să-l convingem să le schimbe. Este important să folosim fiecare prilej pe care-l avem pentru a-l complimenta, pentru a aprecia ceva bine făcut. Nu este vorba de o laudă manipulatoare, ci de o apreciere autentică. De asemenea, este important să folosim canalul de comunicare adecvat. Pe de altă parte, pentru a comunica eficient, este nevoie de a verifica în ce măsură celălalt a înţeles ceea ce am vrut să spunem (Figura 6: Comunicarea eficientă). Pentru aceasta, după ce transmitem mesajul, observăm efectul obţinut. Dacă este nevoie, putem pune întrebări pentru a verifica dacă mesajul recepţionat este cel dorit. În caz contrar, trebuie să găsim o cale adecvată de a reformula mesajul, folosind alte cuvinte şi Mesaj Comunicare Efectul obţinut Schimbă modul de comunicare Figura 6: Comunicarea eficientă eventual alt canal de comunicare.

20

21 3. Ascultarea şi feedback-ul constructiv 3.1. Ce este ascultarea? Este o mare diferenţă între tăcere şi ascultare. Putem să tăcem, fără însă a asculta ce spune celălalt. Evident, este absolut necesar să tăcem pentru a asculta. Apoi, putem auzi fără să fim interesaţi şi fără să înţelegem. Unii dintre noi vorbim foarte mult pentru că ne simţim bine făcând acest lucru. Avem câteva avantaje: ne descărcăm, suntem apreciaţi pentru volubilitatea noastră şi, uneori, pentru isteţimea ideilor enunţate. Deseori însă, avem şi dezavantaje, în special în planul relaţiei. Şi ceilalţi au nevoie să se exprime, iar dacă nu au spaţiu din cauza noastră, se vor simţi neînţeleşi, iar relaţia are de suferit. În cele din urmă, ajungem acolo unde ne doare cel mai mult: vorbim mult, însă nu ne mai ascultă nimeni... Uneori, cei care vorbim mult o facem şi cu voce tare. Vorbeşti atât de tare, încât nu aud ce zici!, ne spun ceilalţi Comunicarea începe cu ascultarea Pentru a depune efortul de a învăţa ascultarea, este folositor să cunoaştem beneficiile pe care le obţinem ascultând. Iată câteva dintre acestea: Îmbunătăţirea relaţiilor. Oamenii se simt bine atunci când sunt ascultaţi şi se simt înţeleşi, astfel încât vor fi disponibili la rândul lor să asculte, să înţeleagă, să sprijine şi să încurajeze. O mai bună înţelegere a oamenilor. Ascultând, vom înţelege mai bine comportamentul celuilalt, ce gândeşte şi ce simte acesta. O mai bună înţelegere a problemei. Prin ascultare atentă şi activă căpătăm toate informaţiile necesare rezolvării problemei. Sprijin şi încurajare. Ascultându-i pe ceilalţi îi facem să se simtă înţeleşi şi încurajaţi, simţind un sprijin din partea noastre şi renunţând la atitudinile defensive. Pentru a ne convinge de beneficiile ascultării, avem o singură cale: să practicăm ascultarea. Sunt persoane cărora le este greu să tacă. Le place să vorbească mult şi să fie apreciate pentru ceea ce spun. La polul opus, sunt persoane care nu au dificultatea de a păstra tăcerea ci, din contra, au dificultatea de a-şi spune punctul de vedere care poate fi diferit de al celorlalţi, de a pune întrebări de clarificare, sau de a rămâne pe recepţie, conectat la ce spun ceilalţi. Tu cum eşti? Suntem diferiţi, astfel încât antrenamentul nostru diferă. Fiecare avem de învăţat câte ceva. Totul este să ştim ce, să acceptăm şi să facem efort Regulile de aur ale ascultării să fim pregătiţi pentru a asculta; să nu întrerupem; să fim interesaţi şi să arătăm acest lucru; să fim deschişi; să ascultăm cu atenţie, urmărind ideile principale; 21

22 22 3. Ascultarea şi feedback-ul constructiv să luăm notiţe dacă este cazul, cerându-i interlocutorului nostru permisiunea; să ascultăm activ, parafrazând reformulând şi clarificând Ascultarea activă Tăcerea este pasivă, ascultarea nu. Cum v-aţi simţi dacă prin tot ceea ce spune şi face, interlocutorul nostru ne transmite următoarele mesaje: Aş dori sincer să-ţi ascult punctul de vedere; Aş putea învăţa ceva de la tine; Te stimez şi îţi respect gândurile şi sentimentele; Eşti o persoană specială şi mă bucur că eşti aici cu mine; Ai tot dreptul să gândeşti ceea ce gândeşti, să simţi ceea ce simţi şi să exprimi ceea ce exprimi. Ascultând activ, ca receptor al mesajului ne putem asigura că am înţeles ceea ce vrea vorbitorul să transmită, punând întrebări de clarificare, cum ar fi Permite-mi să-ţi spun ce am înţeles, Aş dori să clarific ce vrei să spui atunci când afirmi etc. Atunci când transmitem mesajul, căutăm să ne asigurăm că interlocutorul nostru a înţeles corect mesajul, urmărind reacţia lui şi, eventual, punându-i întrebări Feedback-ul constructiv Vorbim despre feedback referindu-ne la situaţia în care suntem martorii unei acţiuni sau unui comportament şi ne exprimăm punctul de vedere cu privire la ce am văzut. Spunem că feedback-ul este constructiv atunci când este focalizat pe dezvoltare şi progres, pe îmbunătăţirea performanţei, sau pe rezolvarea problemei care doare. Un feedback poate fi distructiv atunci când invită la reacţii, sau când celălalt se simte atacat. Însuşirea deprinderii de a oferi feedback constructiv ne sporeşte şansele de a fi mai eficienţi în comunicare şi în tot ceea ce facem. Feedback-ul constructiv nu este o garanţie a reuşitei, ci o condiţie necesară. Nu putem fi siguri că interlocutorul nostru nu se va simţi atacat chiar dacă folosim un feedback constructiv perfect. Sunt persoane foarte sensibile care se pot simţi atacate chiar dacă nu există nici cea mai mică intenţie. Dacă folosim un feedback distructiv însă, putem fi aproape siguri că vom da greş Elementele constructive ale unui feedback Feedback-ul constructiv reprezintă o şansă în plus pentru un dialog de calitate, mai ales dacă respectăm următoarele reguli: să ascultăm, să ascultăm, să ascultăm activ şi suportiv; să începem cu ceva pozitiv, cu o apreciere; să implicăm interlocutorul nostru, cerându-i părerea, să nu ne impunem punctul de vedere; să fim descriptivi, nu evaluativi; să nu judecăm; să fim foarte precişi şi concreţi, să nu vorbim la modul general; să atacăm problema, nu persoana; să ne asumăm răspunderea pentru afirmaţiile pe care le facem.

23 3. Ascultarea şi feedback-ul constructiv 23 Să ascultăm, să ascultăm, să ascultăm activ şi suportiv Pentru a ne convinge de beneficiile ascultării, avem o singură cale: să practicăm ascultarea. Pentru a oferi un feedback celuilalt, trebuie să-l înţelegem; pentru a-l înţelege, trebuie să-l ascultăm. În acelaşi timp, pentru a-l înţelege pe celălalt este necesar să ne înţelegem pe noi înşine, să nu confundăm trăirile şi percepţiile lui cu ale noastre. Să începem cu o apreciere Să presupunem că eşti în situaţia de a primi o lucrare pe care l-ai dat unui coleg pentru a-i afla părerea. Cum te-ai simţi dacă el ţi-ar spune: Lucrarea ta conţine mai multe greşeli pe care ţi le-am subliniat cu culoarea roşie. Unele dintre ele sunt de neiertat! Dacă ai fi tu în locul colegului tău, cum i-ai spune? De fapt, cum ţi-ar plăcea să primeşti feedback-ul? Cum ar fi să ţi se spună: Am citit cu atenţie referatul tău şi am găsit câteva lucruri foarte interesante. Mi-a plăcut modul tău original de abordare. De asemenea, m-a impresionat precizia cu care ai tratat subiectul x. Ar fi şi câteva lucruri pe care, din punctul meu de vedere, le-ai putea îmbunătăţi. Vrei să ţi le spun? Apoi, colegul ar putea să-ţi spună precis care sunt aceste elemente care, din punctul lui de vedere, ar pute fi tratate mai bine. Ce variantă preferi? Dacă te simţi mai bine cu cea de-a doua, atunci procedează şi tu la fel: începe cu ceva apreciativ. Spune ce ţi-a plăcut. Fii sincer. Orice lucrare are ceva bun, aşa că uită-te cu atenţie. Apoi poţi vorbi şi despre greşelile pe care le-ai găsit. Să-l implicăm pe interlocutorul nostru Tendinţa naturală a unora dintre noi este să ne grăbim să dăm soluţia. Procedând astfel, interlocutorul nostru poate manifesta unele comportamente nefavorabile unei bune relaţii, descrise mai jos în cadrul în cadrul atitudinii de soluţionare imediată. Îl putem implica pe interlocutorul nostru cerându-i părerea şi evitând să ne impunem punctul de vedere. De asemenea, este de dorit să evităm să exprimăm superioritate, indiferenţă, sau inflexibilitate, deoarece în acest fel neglijăm nevoia de recunoaştere a celuilalt. Superioritatea poate fi percepută în cazul folosirii unui limbaj pretenţios, de specialitate, destinat experţilor dintr-un domeniu, sau printr-o atitudine non-verbală caracterizată prin privirea de sus. Inflexibilitatea se manifestă prin lipsa disponibilităţii de a lua în discuţie şi alte opţiuni decât cele personale. Indiferenţa poate fi exprimată prin neacordare atenţiei interlocutorului nostru, prin evitarea contactului din priviri, prin folosirea unui limbaj impersonal de genul o persoană ar trebui să în loc de dumneavoastră ar trebui să, sau prin întreruperea frecventă a celui care vorbeşte. Pentru a-l implica pe celălalt, este util să-l facem să se simtă recunoscut, să-i validăm ideile, să-l sprijinim să vadă mai clar problema şi să-l acompaniem în găsirea soluţiei adecvate. Este important să începem cu ideile importante pe care le enunţă interlocutorul nostru, cu avantajele, cu aprecierea înainte de a trece la ideile mai puţin importante, la dezavantaje şi la critică. Să fim descriptivi şi să nu judecăm Oamenilor nu le place să fie judecaţi, iar evaluările ar putea să fie eronate din punctul de vedere al interlocutorului nostru. Pentru a rămâne centraţi pe obiectivele noastre, vom

24 24 3. Ascultarea şi feedback-ul constructiv căuta să fim cât mai precişi, descriind ceea ce observăm, fără alte interpretări sau judecăţi de valoare. S-ar putea să ne fie greu la început, deoarece atunci când judecăm, reproşăm, criticăm, sau evaluăm avem câştiguri personale, ne satisfacem într-un mod neadecvat nevoile psihologice. Să ne ferim, aşadar, de etichetări, fie ele negative sau pozitive. Să descriem ce am văzut, să descriem propriile noastre reacţii şi sentimente legate de problemă. Să descriem implicaţiile problemei asupra colectivului. În final, putem discuta cu interlocutorul nostru despre soluţiile posibile. Să fim foarte precişi şi concreţi Claritatea în exprimare este una dintre calităţile importante ale comunicării eficace şi eficiente. A spunem Am citit materialul dumneavoastră. Are părţi bune şi părţi care pot fi îmbunătăţite este bine din punctul de vedere al validării celuilalt, deoarece am început cu cele bune. Dar nu e suficient! Care sunt părţile bune? Ce le face bune? Care sunt elementele care pot fi îmbunătăţite? Ce anume trebuie perfecţionat? De ce? Cum? Sunt doar câteva întrebări care, dacă rămân fără răspuns, eficienţa feedback-ului este practic nulă. Să atacăm problema, nu persoana Oamenii se schimbă greu. Ni se întâmplă frecvent să avem pretenţia ca ceilalţi să se schimbe după pofta noastră, adică aşa cum ne-ar fi bine nouă. Este bine să vizăm problema, urmărind cel mult o schimbare de comportament. De exemplu, o persoană care întârzie nu este nici leneşă, nici lipsită de bun simţ, ci pur şi simplu întârzie. Acest comportament poate avea urmări nedorite în activitatea echipei, sau poate fi contrar valorilor şi regulilor grupului. În această situaţie, problema trebuie atacată şi rezolvată. Dacă dorim rezolvarea problemei în primul rând, atunci este bine de ştiut că avem şanse mai mari dacă facem tot posibilul ca persoana să nu se simtă atacată, iar pentru acest lucru, merită să investim timp. Să ne asumăm răspunderea pentru afirmaţiile pe care le facem Atunci când ni se solicită părerea într-o anumită problemă, este de dorit să ne exprimăm punctul nostru propriu de vedere. Să evităm exprimări de genul se consideră că, experţii recomandă, conducerea este de părere să, s-ar putea spune că, foarte mulţi sunt de părere că. Asumându-ne responsabilitatea celor afirmate, comunicăm interlocutorului nostru că avem disponibilitatea de a investi în relaţia cu el Categoriile de atitudini Să ne punem în situaţia în care discutăm cu o persoană care ne expune problema ei. Atunci când oferim feedback, ne plasăm pe una dintre următoarele poziţii: soluţionarea imediată, investigare, salvare, interpretare, evaluare, judecare, încurajare şi sprijin. Atitudinea de soluţionare imediată Tendinţa naturală a unora dintre noi este să ne grăbim să dăm soluţia. Doar noi ştim cel mai bine cum trebuie făcut, nu-i aşa? În această situaţie, putem fi, în funcţie de caz, expertul, cel care dă soluţii, cel care influenţează sau chiar impune decizia, cel care conduce, cel care dă ordine, sau cel care ameninţă. Exemple: Îţi spun eu ce trebuie să faci

25 3. Ascultarea şi feedback-ul constructiv 25 Ar trebui să ţii cont de ce spun profesorii Du-te şi te scuză imediat! În locul tău m-aş apuca de pictură Atitudinea de soluţionare imediată are o serie de neajunsuri. În primul rând, fondul problemei rămâne neînţeles atât de cel care dă sfaturile, cât şi de cel care le primeşte. Este foarte probabil ca cel care a primit sfatul să nu se aleagă cu o experienţă de viaţă. De asemenea, sfătuitului i se poate submina încrederea, deoarece nu el este cel care poate, ci noi, cei care l-am sfătuit. Totodată, sunt persoane care pot reacţiona negativ la primirea sfaturilor, sau încep să se de-a da, dar. Adică este interesant ce spunem noi, dar n-o să meargă! Uneori, se poate întâmpla ca sfătuitul să fie nemulţumit de soluţia primită pe care o consideră ineficace. Chiar şi în cazul în care acceptă soluţia, este posibil să nu creadă suficient în aceasta. În acest caz, persoana acţionează, însă abandonează după puţină vreme. Cu privire la atitudinea de soluţionare imediată trebuie să facem observaţia că sunt situaţii în care ni se cere explicit acest lucru. În acest caz, decizia de a oferi sau nu sfatul ne aparţine fiecăruia dintre noi. De altfel, în orice situaţie şi orice atitudine adoptăm fiecare în parte, suntem liberi s-o facem aşa cum credem de cuviinţă. Atitudinea investigatoare Atitudinea investigatoare duce la pierderea scopului principal al discuţiei: clarificarea problemei şi acordarea sprijinului pentru luarea deciziei. De cele mai multe ori, o astfel de atitudine provoacă inhibiţie, închidere, sau reacţie violentă. O primă observaţie este legată de faptul că atitudinea poate fi investigatoare, sau poate fi percepută ca fiind astfel. Chiar intenţia noastră nu este de a interoga, ceea ce este important este percepţia celuilalt. Dacă observăm reacţii din partea celuilalt, este indicat să ne ocupăm de planul relaţiei comunicării înainte de a continua dialogul vizând conţinutul. Exemplu: Când am ajuns la Sinaia, mi-a venit ideea de a crea un site dedicat Coacghing-ului. Nu ştiu ce să fac. Tu ce zici? Dar cu ce ocazie ai fost la Sinaia? Am făcut o ieşire de o zi Cu cine ai fost? Asta nu e treaba ta!. În exemplul de mai sus este cât se poate de clar modul în care ne putem îndepărta de problema pe care a vrut s-o discute persoana. Evident, sunt cazuri în care problema expusă este o falsă problemă. În astfel de situaţii, ne putem concentra pe adevărata problemă, folosind însă atitudinea empatică de încurajare şi sprijin.

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO 1. Principii de bază Ce trebuie să luăm în considerare atunci când comunicăm la birou? Comunicarea la birou nu este nici complicată, nici foarte simplă. Fiecare dintre noi are competențe de bază în interacțiunea

Mai mult

Sistemul NLP – Transformă-ți Mintea într-una de Succes!

Sistemul NLP – Transformă-ți Mintea într-una de Succes! Sistemul NLP - Transformă-ți Mintea într-una de Succes! Tehnica care a schimbt viața la milioane de oameni din lumea întreaga va fi explicată pe scurt mai jos și in detalii suplimentare in posturile viitoare.

Mai mult

1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sex

1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sex 1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sexual. Poţi contribui şi tu ca acest lucru să nu i se

Mai mult

Ochelarii dintre terapeut şi clientul său Carpiuc Mihai Cristian Abstract Prezenta lucrare a pornit de la o observaţie personală din practica, avută c

Ochelarii dintre terapeut şi clientul său Carpiuc Mihai Cristian Abstract Prezenta lucrare a pornit de la o observaţie personală din practica, avută c Ochelarii dintre terapeut şi clientul său Carpiuc Mihai Cristian Abstract Prezenta lucrare a pornit de la o observaţie personală din practica, avută cu câţiva clienţi, şi din experienţa împărtăşită de

Mai mult

INITIERE IN PSIHOPEDAGOGIA EXCEPTIONALITATII MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat

INITIERE IN PSIHOPEDAGOGIA EXCEPTIONALITATII MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat un set de caracteristici psihologice specifice copiilor cu tendinţe de abandon şcolar şi social.

Mai mult

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii

Mai mult

EDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf

EDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 CONFLICT Învățământ primar Regulile ajută la rezolvarea conflictelor 4.1. Totul este în regulă! Chiar așa? Ce probleme sau conflicte putem observa în clasa noastră? 4.2. Așa procedăm

Mai mult

Chestionar_1

Chestionar_1 Chestionar 1 Partea I: Informatii cu caracter general: Va rugam bifati raspunsul corespunzator: 1.1 Sunteti: Barbat Femeie Cu domiciliul in mediul urban Cu domiciliul in mediul rural Completati: 1.2. Denumirea

Mai mult

Слайд 1

Слайд 1 CAPITOLUL IV FUNCŢIILE CULTURII FIZICE Lecţia 13 TEMA: Cultura fizică - factor de socializare. Integrarea socială - efect al socializării prin cultura fizică. Cultura fizică - activităţi instructiv educative.

Mai mult

Strângerea de mână

Strângerea de mână semnificaţii de Andy Szekely Felul în care interlocutorul dă noroc cu tine îţi poate furniza o mulţime de informaţii preţioase. În plus, gestul în sine este şi un puternic furnizor de încredere. Dr. Allan

Mai mult

Iulia Cruț Trei săptămâni cu trei copii Parenting, educația pe bază de rețete universale? Editura Meditative Arts Parenting, educația pe bază de rețet

Iulia Cruț Trei săptămâni cu trei copii Parenting, educația pe bază de rețete universale? Editura Meditative Arts Parenting, educația pe bază de rețet Iulia Cruț Trei săptămâni cu trei copii Parenting, educația pe bază de rețete universale? Editura Meditative Arts Parenting, educația pe bază de rețete universale? Fiecare părinte, din fiecare generație,

Mai mult

CONSTIENT Marius Chirila

CONSTIENT Marius Chirila CONSTIENT Marius Chirila Stau cu mine si ma intreb ce as putea sa iti mai ofer in plus. Ai deja totul, esti deja totul. Nu exista limita la ce ai putea sa faci pentru ca nu exista limita la ceea ce esti.

Mai mult

SE-What to Ask and How to Listen

SE-What to Ask and How to Listen Elemente esențiale în vânzări: Cum să pui întrebările și cum să fii un bun ascultător Copyright 2012 by HRDQ Program de studiu individual Modulul 1: O perspectivă asupra ascultării Unde ne aflăm în procesul

Mai mult

NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL

NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL Cuprins: 1. Cine esti tu / cunoasterea eroului (acum faci cunostiinta cu tine insuti) a) cele 12 arhetipuri

Mai mult

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta

Mai mult

CV

CV CV Curriculum Vitae este unul dintre elementele esenţiale de marketing personal, utilizat în demersul obţinerii unui loc de muncă. Pentru un impact puternic este recomandat să fie însoţit de scrisoarea

Mai mult

CODUL ETIC SPAS

CODUL ETIC SPAS PRIMĂRIA COMUNEI VÎNĂTORI NEAMŢ SEVICIUL PUBLIC DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ANEXA LA HCL NR.31 DIN 26.07.2012 CODUL ETIC CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE Art.1. Codul etic cuprinde norme de conduită obligatorii

Mai mult

The 7 Habits of Successful Families Copyright 1997 Franklin Covey Company Franklin Covey and the FC logo and trademarks are trademarks of FranklinCove

The 7 Habits of Successful Families Copyright 1997 Franklin Covey Company Franklin Covey and the FC logo and trademarks are trademarks of FranklinCove The 7 Habits of Successful Families Copyright 1997 Franklin Covey Company Franklin Covey and the FC logo and trademarks are trademarks of FranklinCovey Co Published by arrangement with St. Martin s Press,

Mai mult

Ghidul in materie de fete pentru baieti:Layout 1.qxd

Ghidul in materie de fete pentru baieti:Layout 1.qxd 30 de lucruri pe care nu le po}i afla de la prieteni {i p rin}i CORINT JUNIOR Salutare, Fetele au făcut întotdeauna parte din viaţa ta. Dar până acum, tu şi prietenii tăi v - aţi văzut de treburile voastre,

Mai mult

GRUPA BAMBINI 1 RAPORT EDUCAȚIONAL LUNA MAI 2019 Despre NORMALIZARE Normalizarea este obiectivul final al educaţiei Montessori. Dar ce este normalizar

GRUPA BAMBINI 1 RAPORT EDUCAȚIONAL LUNA MAI 2019 Despre NORMALIZARE Normalizarea este obiectivul final al educaţiei Montessori. Dar ce este normalizar RAPORT EDUCAȚIONAL 2019 Despre NORMALIZARE Normalizarea este obiectivul final al educaţiei Montessori. Dar ce este normalizarea? Normalizarea este un proces de vindecare care te duce înapoi la starea normală,

Mai mult

ELABORARE PROIECTE

ELABORARE PROIECTE IAŞI SEPTEMBRIE 2015 ELABORARE PROIECTE STRATEGII Elaborare proiecte/1 Norme ONU Uniunii Europene forurilor financiare internaţionale # # # formularul depinde de finanţator, diferenţele sunt aproape exclusiv

Mai mult

Cuprins Volumul 2 Călătoria către adevărata forţă a prezentului tău - 11 Capitolul 1 - Motivaţie sau motorul care te împinge către acţiune - 13 Cum să

Cuprins Volumul 2 Călătoria către adevărata forţă a prezentului tău - 11 Capitolul 1 - Motivaţie sau motorul care te împinge către acţiune - 13 Cum să Cuprins Volumul 2 Călătoria către adevărata forţă a prezentului tău - 11 Capitolul 1 - Motivaţie sau motorul care te împinge către acţiune - 13 Cum să faci cu uşurinţă lucrurile pe care alţii le fac greu

Mai mult

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI UNVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CATEDRA: TEORIA ŞI METODICA CULTURII FIZICE TEORIA ŞI METODICA EDUCAŢIEI FIZICE Lecţia nr.2 TEMA: SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE ŞI EDUCARE ÎN EDUCAŢIE

Mai mult

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MODELAREA PROCESELOR SOCIALE REFERAT BUSCA COSMIN MUGUREL CIBERNETICA SI ECONOMIE CANTITATIVA ANUL II 1 Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati. "Ce ar fi daca ne-am

Mai mult

Apel de participare în Grupul de Coordonare Județeană CIVIT Dacă ești interesat(ă) de această oportunitate, te rugăm să te înscrii folosind acest form

Apel de participare în Grupul de Coordonare Județeană CIVIT Dacă ești interesat(ă) de această oportunitate, te rugăm să te înscrii folosind acest form Apel de participare în Grupul de Coordonare Județeană CIVIT Dacă ești interesat(ă) de această oportunitate, te rugăm să te înscrii folosind acest formular online (http://bit.ly/civit-a1) până la data de

Mai mult

ANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/ LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile

ANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/ LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile ANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/27.01.2011 LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile 1. DESCRIERE I. PROIECTUL 1.1 Titlul La Teatrale cu Matale 1.2 Localizare: Bucureşti sector6 1.3

Mai mult

Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx

Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx 1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluționist și sunt inspirați de teoria lui Darwin asupra evoluției. Idea calculului evoluționist a fost introdusă în

Mai mult

Recrutarea: Un ghid digital 1

Recrutarea: Un ghid digital   1 Recrutarea: Un ghid digital www.thomasinternational.net/ro-ro 1 Cuprins 3 Ce este recrutarea si de ce este importanta? 4 Evaluare Definirea clara a postului vacant si selectie 7 Numirea persoanei potrivite

Mai mult

Microsoft Word - Studiul 2_Analiza nevoilor la nivelul UVT.doc

Microsoft Word - Studiul 2_Analiza nevoilor la nivelul UVT.doc CENTRUL DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ (CCPOC) UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE CERCETARE STUDIUL 2 ANALIZA NEVOILOR DE STRUCTURĂ, COMPETENŢĂ ŞI RELAŢIONARE ALE STUDENŢILOR

Mai mult

Este Depresia post-partum o problemă de sănătate?...statisticile spun că da pentru 1 din 9 femei

Este Depresia post-partum o problemă de sănătate?...statisticile spun că da pentru 1 din 9 femei Este Depresia post-partum o problemă de sănătate?...statisticile spun că da pentru 1 din 9 femei Ce se întâmplă cu mine? Am născut şi am un copil, sunt fericită, dar în acelaşi timp mă simt tristă, neliniştită

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Consilierea şcolară Cojanu Elena Expert Educarea/Consilierea grupului ţintă Şcoala cu clasele I-VIII nr. 12, Buzău Motto: Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la om. Aşa, bazinul se umple cu apă, focul

Mai mult

CUPRINS: Mulţumiri... IX Prefaţă... XIII Introducere... XVII Capitolul 1 Tu eşti deja perfect... 3 Capitolul 2 Amintirile... 9 Capitolul 3 Ştergerea a

CUPRINS: Mulţumiri... IX Prefaţă... XIII Introducere... XVII Capitolul 1 Tu eşti deja perfect... 3 Capitolul 2 Amintirile... 9 Capitolul 3 Ştergerea a CUPRINS: Mulţumiri... IX Prefaţă... XIII Introducere... XVII Capitolul 1 Tu eşti deja perfect... 3 Capitolul 2 Amintirile... 9 Capitolul 3 Ştergerea amintirilor... 15 Capitolul 4 Puterea cuvântului Mulţumesc...

Mai mult

Chestionar privind despăgubiri collective

Chestionar privind despăgubiri collective Chestionar privind despăgubiri colective Răspunsuri chestionar despăgubiri colective (collective redress) 1. Ce valoare adaugată ar aduce introducerea unui nou mecanism de despăgubire colectivă (încetarea

Mai mult

Collaboration

Collaboration Colaborarea Pentru îmbunătățirea învățării Colaborare? Zidind împreună Lucrând împreună Gândind împreună Crescând împreună Crescând Colaborare împreună Gândind Lucrând Zidind Relații Care este elementul

Mai mult

MergedFile

MergedFile PROIECT DIDACTIC Clasa a V-a Informatică și T.I.C. Proiect didactic realizat de Anișoara Apostu, profesor Digitaliada, revizuit de Radu Tăbîrcă, inspector școlar Informatică Textul și ilustrațiile din

Mai mult

Microsoft Word - BAC sociologie

Microsoft Word - BAC sociologie Colecţia SUBIECTE POSIBILE Editura Paralela 45 Lucrarea este elaborată conform programei şcolare în vigoare pentru bacalaureat. Redactare: Daniel Mitran Tehnoredactare: Iuliana Ene Pregătire de tipar &

Mai mult

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimbarii, organizata de doua persoane de la care am avut

Mai mult

Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Tim

Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Tim Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Timp de o săptămână, au transformat pasiunea și talentul

Mai mult

ANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DE EVALUARE a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă Unitatea de învăţământ:... Numele şi prenum

ANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DE EVALUARE a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă Unitatea de învăţământ:... Numele şi prenum ANEXA nr. 3 la metodologie a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă Inspecţia este efectuată de directorul/directorul adjunct:... Aspecte urmărite Cunoaştere ştiinţifică şi curriculară

Mai mult

1

1 Raport de evaluare a programului de asistenţă din cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili, RO2014_C4_64 1 2 Cuprins Introducere... 4 Date socio-demografice ale respondenţilor...

Mai mult

Research methods

Research methods Schimbarea paradigmei educaționale: de la predare la învățare Erik de Graaff Departmentul Planificare degraaff@plan.aau.dk Agenda Paradigma educațională tradițională Trecerea de la predare la învățare

Mai mult

Sesiunea de comunicări ştiinţifice studenţeşti – Ediţia 2019

Sesiunea de comunicări ştiinţifice studenţeşti – Ediţia 2019 1 REGULAMENT Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti Ediţia 2019 Scopul Organizator: Universitatea Politehnica Bucureşti Departamentul de Fizică Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti îşi

Mai mult

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Titlul programului : Oportunități integrate de diminuare

Mai mult

Microsoft Word - Pascale Evdochia_Sa nu uitam limba stramoseasca.docx

Microsoft Word - Pascale Evdochia_Sa nu uitam limba stramoseasca.docx Programa de opțional pentru grădiniță SĂ NU UITĂM LIMBA STRĂMOŞEASCĂ ARGUMENT Ruşii lipoveni, avându-şi originile în Rusia, fac parte din diaspora rusă europeană şi utilizează drept limbă de comunicare

Mai mult

3 POSTURI DIRECTIA DEZVOLTAREA AFACERILOR INITIATIVA CONNECT NORD EST DESPRE NOI Suntem o echipă mică dar cu visuri mărețe și o misiune curajoasă! O r

3 POSTURI DIRECTIA DEZVOLTAREA AFACERILOR INITIATIVA CONNECT NORD EST DESPRE NOI Suntem o echipă mică dar cu visuri mărețe și o misiune curajoasă! O r 3 POSTURI DIRECTIA DEZVOLTAREA AFACERILOR INITIATIVA CONNECT NORD EST DESPRE NOI Suntem o echipă mică dar cu visuri mărețe și o misiune curajoasă! O regiune în care oamenii cred și participă colectiv,

Mai mult

PROIECT DIDACTIC Şcoala Gimnazială Nicolae Iorga Slatina CLASA: a VII -a A DATA: DISCIPLINA: Consiliere şi Orientare PROFESOR: IORDACHE VIOLETA Motiva

PROIECT DIDACTIC Şcoala Gimnazială Nicolae Iorga Slatina CLASA: a VII -a A DATA: DISCIPLINA: Consiliere şi Orientare PROFESOR: IORDACHE VIOLETA Motiva PROIECT DIDACTIC Şcoala Gimnazială Nicolae Iorga Slatina CLASA: a VII -a A DATA: DISCIPLINA: Consiliere şi Orientare PROFESOR: IORDACHE VIOLETA Motivaţia :,,Relaţiile de orice fel sunt ca nisipul pe care-l

Mai mult

Cod Deontologic Unic

Cod Deontologic Unic Cod Deontologic Unic Adoptat la reuniunea Conventiei Organizatiilor de Media 23 24 octombrie 2009 1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA 1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă în mod regulat de colectarea,

Mai mult

Microsoft Word - AFTER SCOOL doc

Microsoft Word - AFTER SCOOL doc AFTER SCHOOL SCOALA 71 IOVAN DUCICI Incepand cu anul scolar 2009-2010 Scoala cu clasele I-VIII nr. 71 Iovan Ducici, trece la functionarea intr-un singur schimb cu program intre orele 08 00 14 00. Acest

Mai mult

programă şcolară pentru clasa a 11a, liceu

programă şcolară pentru clasa a 11a, liceu Anexă la OMECI nr. 5099 din 09.09.2009 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Sisteme de gestiune a bazelor de date) CLASA A XII-A CICLUL

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Modul 8: de securitate şi sănătate în muncă HG nr. 971/2006 Prezenta hotărâre de guvern: stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; nu se aplică

Mai mult

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea   marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu

Mai mult

PROG

PROG MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: PSIHOLOGIE Aprobata

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Centrul de consiliere și orientare in cariera CONSILIEREA ÎN CARIERĂ Fiecare persoana isi alege viitoarea meserie în funcţie de anumite criterii. Astfel sunt mai multe tipuri de alegeri: social orientate:

Mai mult

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzile adunate. Uită-te la aceste exemple simple despre

Mai mult

POLITICA DE SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ

POLITICA DE SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ Avenor College Complex Greenfield Str. Drumul Pădurea Pustnicu nr. 125 A, Sector 1, București 014042 Tel: 021 386 02 12; 021 386 02 10 office@avenor.ro, www.avenor.ro POLITICA PRIVIND NEVOILE EDUCAȚIONALE

Mai mult

CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi desti

CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi desti CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi destinate îngrijirii copiilor 4 Cum să înţelegeţi somnul

Mai mult

Microsoft Word - Anexa ,, Peste limite,,

Microsoft Word - Anexa ,, Peste limite,, ANEXĂ la H.C.L. S.6 nr..../... Peste Limite: Copii cu nevoi speciale la escaladă 2016 1. DESCRIERE PROIECTUL 1.1 Titlul Peste Limite: Copii cu nevoi speciale la escaladă 1.2 Localizare: BUCUREŞTI, SECTOR

Mai mult

Microsoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last

Microsoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last Profilul formatorului secolului XXI Prezentul document este un rezumat al studiului de cercetare O1 - Profilul formatorului secolului XXI Pentru a defini profilul formatorilor VET, cercetarea a analizat

Mai mult

Vreau şansa mea DOMENIU: Educație LOCALITATE: Botoșani DURATA IMPLEMENTĂRII: 7 luni INIȚIATOR: Geanina Olga Ipate "Proiectul Vreau Şansa Mea! este un

Vreau şansa mea DOMENIU: Educație LOCALITATE: Botoșani DURATA IMPLEMENTĂRII: 7 luni INIȚIATOR: Geanina Olga Ipate Proiectul Vreau Şansa Mea! este un Vreau şansa mea DOMENIU: Educație LOCALITATE: Botoșani DURATA IMPLEMENTĂRII: 7 luni INIȚIATOR: Geanina Olga Ipate "Proiectul Vreau Şansa Mea! este un proiect şansa pe care o dăm semenilor noştri şi despre

Mai mult

PENTRU TINE ȘI COPILUL TĂU Jocurile copilăriei 5 activități în aer liber Oferit de: Te așteptăm la:

PENTRU TINE ȘI COPILUL TĂU Jocurile copilăriei 5 activități în aer liber Oferit de: Te așteptăm la: PENTRU TINE ȘI COPILUL TĂU Jocurile copilăriei 5 activități în aer liber Oferit de: Sezonul cald a sosit, iar noi am pregătit o listă de jocuri perfecte pentru a petrece timpul alături de cei dragi! Echipa

Mai mult

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc DISCURS/ Embargo : 3.11.2007 - Leonard Orban Comisar european pentru multilingvism Asigurarea încrederii în învăţarea limbilor străine Conferinţă, Universitatea din Bucureşti Bucureşti, 3 noiembrie 2007

Mai mult

PROIECT Cu privire la Regulamentul privind modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul DASPF Edineț REPUBLICA MOLDOVA CON

PROIECT Cu privire la Regulamentul privind modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul DASPF Edineț REPUBLICA MOLDOVA CON PROIECT Cu privire la Regulamentul privind modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul DASPF Edineț REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL EDINEŢ DECIZIE nr. din 14 decembrie

Mai mult

Noi competențe pentru un job de calitate cod proiect /ROBG178 LOCURI DE MUNCA SI COMPETENTE Veliko Tarnovo 11 ianuarie

Noi competențe pentru un job de calitate cod proiect /ROBG178 LOCURI DE MUNCA SI COMPETENTE Veliko Tarnovo 11 ianuarie Noi competențe pentru un job de calitate cod proiect 16.4.2.024/ROBG178 LOCURI DE MUNCA SI COMPETENTE Veliko Tarnovo 11 ianuarie 2019 Proiect cofinanțat de UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională,

Mai mult

Plan de activități Domeniul: Siguranța online Tema: Reputația mea online Grupul țintă: Elevii claselor a VIII-a IX-a Obiective operaționale O1 Elevii

Plan de activități Domeniul: Siguranța online Tema: Reputația mea online Grupul țintă: Elevii claselor a VIII-a IX-a Obiective operaționale O1 Elevii Plan de activități Domeniul: Siguranța online Tema: Reputația mea online Grupul țintă: Elevii claselor a VIII-a IX-a Obiective operaționale O1 Elevii exprimă prin propriile cuvinte sensul noțiunilor de,,imagine

Mai mult

Microsoft Word - Varsovie_RO_EIF common recommendations EN.DE.FR - Copie - Copie

Microsoft Word - Varsovie_RO_EIF common recommendations EN.DE.FR - Copie - Copie 1 LANOUVeLe2009/38/ECDirECtivECE Recomandări privind negocierile pe perioada transpunerii (din 5 iunie 2009 în 5 iunie 2011) Aceste recomandări nu înlocuiesc liniile directoare sau check-lists existente.

Mai mult

Microsoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc

Microsoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc Anexa nr. la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. /. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Tehnoredactare asistată

Mai mult

Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea

Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea rezultate ca manager inseamna sa actionezi in permanenta

Mai mult

FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR

FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR Carte de colorat Dalia Teodora Ana 27/02/2016 este locul unde venim pe lume şi în care ne dezvoltăm (creştem). Este locul unde găsim dragoste, respect, linişte, înţelegere,

Mai mult

Presentation of Module 3 training on « ERDF Project Implementation »

Presentation of Module 3 training on  « ERDF Project Implementation » UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE STRATEGII DE DEZVOLTARE A FIRMEI CURS 11 Lect. Univ. Dr. NANCU Dumitru 1 Planul de afaceri Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretică şi

Mai mult

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere proprie sau o idee, când comunicăm anumite impresii

Mai mult

Str

Str HCA 53/05.09.2017 Director, Prof. Velicu Laurentiu STRATEGIA EVALUĂRII ŞI ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI IN LICEUL TEORETIC CAROL I FETESTI pentru perioada 2017-2020 1 SUMAR I. INTRODUCERE Misiunea CEAC

Mai mult

12 STRATEGII SĂ ÎȚI CREȘTI CHARISMA Charisma sau efectul charismatic este unul dintre cele mai importante calităţi pe care le poate avea un vorbitor.

12 STRATEGII SĂ ÎȚI CREȘTI CHARISMA Charisma sau efectul charismatic este unul dintre cele mai importante calităţi pe care le poate avea un vorbitor. 12 STRATEGII SĂ ÎȚI CREȘTI CHARISMA Charisma sau efectul charismatic este unul dintre cele mai importante calităţi pe care le poate avea un vorbitor. Este cel mai greu de format, dar nu imposibil. De multe

Mai mult

REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL UNGHENI MD-3600, or.ungheni, str.naţională, 11 tel/fax (236) , DECIZIE nr. 8/2

REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL UNGHENI MD-3600, or.ungheni, str.naţională, 11 tel/fax (236) ,   DECIZIE nr. 8/2 REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL UNGHENI MD-3600, or.ungheni, str.naţională, 11 tel/fax (236) 2-27-26, e-mail: contact@crungheni.md DECIZIE nr. 8/24 din 27.12.2018 Cu privire la aprobarea Regulamentului

Mai mult

Descriere

Descriere Despre noi Viața este un dar de la Dumneazeu. Când dăruim iubirea devenim parte din minunea Creației. Doar iubind putem avea milă, compasiune, înțelegere față de aproapele nostru, ajutându-l când are mai

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation VIOLENŢA o formă de manifestare a agresivitaţii ce presupune utilizarea forţei pentru a manifesta superioritatea. Este o conduită agresivă acuta cu finalitate distructivă, sau transformativă. DISCUTAM

Mai mult

Manual clasa a Xa bun de tipar George

Manual clasa a Xa bun de tipar George CAPITOLUL IX NOŢIUNI LEGISLATIVE PRIVIND CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ Contractul individual de muncă. Definiţie. Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică (salariat)

Mai mult

VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. P

VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. P VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. Popa Daniela Livia Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon,

Mai mult

SUBIECTE PROBA SCRISĂ Subiectul 1-2 puncte Enumeraţi 8 (opt) fapte, ale funcţionarilor publici cu statut special, care pot constitui abateri disciplin

SUBIECTE PROBA SCRISĂ Subiectul 1-2 puncte Enumeraţi 8 (opt) fapte, ale funcţionarilor publici cu statut special, care pot constitui abateri disciplin SUBIECTE PROBA SCRISĂ Subiectul 1-2 puncte Enumeraţi 8 (opt) fapte, ale funcţionarilor publici cu statut special, care pot constitui abateri disciplinare, aşa cum sunt prevăzute în Legea Nr. 293/2004 forma

Mai mult

Cum creștem copii fericiți – Bianca Gai

Cum creștem copii fericiți – Bianca Gai CUM CREȘTEM COPII FERICIȚI Ghid practic cu jocuri și activități simple Bianca Gai La ce ne ajută aceste jocuri? Beneficii pentru copii: creșterea încrederii în sine exprimarea emoțiilor în mod iubitor

Mai mult

Microsoft Word - carte_exprimare_FINAL

Microsoft Word - carte_exprimare_FINAL Cuprins Cuvânt înainte... XIII Argument... XV Abrevieri... XIX Titlul I. Simetria reglementării principiului libertăţii de exprimare la nivel regional... 1 Capitolul I. Generalitatea normativă a principiului

Mai mult

Detectivii Apei Pierdute

Detectivii Apei Pierdute by ALIN ANCHIDIN O poveste adaptată De ce ai pierderile aşa de mari, bunicuţo?, o poveste adaptată A fost odată ca niciodată, sau, mai corect spus, a fost, există şi va exista o bunicuţă care avea o nepoţică

Mai mult

imposibilulQ8

imposibilulQ8 CUPRINS Mulţumiri...................................... 7 Ce înseamnă de fapt să realizezi imposibilul?....... 13 Introducere.................................... 15 Îndrăzneşte să faci imposibilul...................

Mai mult

PROIECT -TABǍRA COPILǍRIEI! FIŞA ACTIVITǍȚII ScoalaGimnaziala nr.1 Lehliu, judcalarasi, com lehliu Nivelul de invatamant: inv. primar - clasa a III-a

PROIECT -TABǍRA COPILǍRIEI! FIŞA ACTIVITǍȚII ScoalaGimnaziala nr.1 Lehliu, judcalarasi, com lehliu Nivelul de invatamant: inv. primar - clasa a III-a PROIECT -TABǍRA COPILǍRIEI! FIŞA ACTIVITǍȚII ScoalaGimnaziala nr.1 Lehliu, judcalarasi, com lehliu Nivelul de invatamant: inv. primar - clasa a III-a si a IV-a Numarul elevilor : 20 Numarul cadrelor didactice

Mai mult

Teacher Training Plymouth Experience

Teacher Training Plymouth  Experience ACTIVITATI: Prezentarea sistemului educațional din UK; atelier de lucru: înțelegerea barierelor și mecanismelor pentru realizarea schimbării în procesul educativ; activități de colaborare în clasă; Prezentare:

Mai mult

Ce trebuie să ştiţi despre divorţ:

Ce trebuie să ştiţi despre divorţ: La ce vă folosesc căile de atac şi care sunt acestea Acestea vă dau posibilitatea să îndreptaţi greşelile săvârşite de instanţele de judecată, prin aducerea lor la cunoştinţa instanţelor superioare, care

Mai mult

Academician Nicolae Dabija: Un nou pact Ribbentrop-Molotov?

Academician Nicolae Dabija: Un nou pact Ribbentrop-Molotov? În toamna anului 1989 un grup de deputaţi ai Sovietului Suprem al URSS am fost invitaţi de un grup de senatori americani în SUA, scrie în literaturasiarta.md, Nicolae Dabija preluat de Romanian Global

Mai mult

Grafice romana martie 2004.xls

Grafice romana martie 2004.xls Partea I. Atitudini civice Au fost utilizate patru tipuri de întrebari pentru a evalua influenta media asupra atitudinilor civice. Aprilie 2004 pag. 1 CURS-SA pentru CNA 1. Perceptia populatiei cu privire

Mai mult

REGULAMENT SOCIAL IMPACT AWARD 2018 Social Impact Award este o competiție de idei de afaceri sociale și un program educațional pentru tinerii care vor

REGULAMENT SOCIAL IMPACT AWARD 2018 Social Impact Award este o competiție de idei de afaceri sociale și un program educațional pentru tinerii care vor REGULAMENT SOCIAL IMPACT AWARD 2018 Social Impact Award este o competiție de idei de afaceri sociale și un program educațional pentru tinerii care vor să producă o schimbare în societate într-un mod constructiv.

Mai mult

Chestionarul MOSPS

Chestionarul MOSPS Chestionar de evaluare a siguranței pacienților în cabinetele de consultații de medicină primară (AHRQ MOSPS) INSTRUCȚIUNI Gândește-te la modul în care se fac lucrurile în cabinetul de consultații și exprimă-ți

Mai mult

Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISB

Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISB 232 ASSERTIVENESS IN COMMUNICATION Elena Oliviana Epurescu Assist. Prof., PhD, Politehnica University of Bucharest Abstract: Assertiveness is the ability: direct communication, open and honest, which makes

Mai mult

Dreptul transporturilor zi.docx

Dreptul transporturilor zi.docx PA 7.5.1 PROGRAMA ANALITICĂ (CURRICULUMUL CURSULUI) RED.: 01 DATA: 19.11.2 008 Pag. 1 / 7 Aprobat la şedinţa catedrei Drept Privat proces-verbal nr. din 3 septembrie 2016 Şef catedră, Drept privat Rotaru-Maslo

Mai mult

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT - KINETOTERAPIE FESTIVAL NAŢIONAL U

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT - KINETOTERAPIE FESTIVAL NAŢIONAL U UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT - KINETOTERAPIE FESTIVAL NAŢIONAL UNIVERSITAR DE GIMNASTICĂ AEROBICĂ ŞI DANS 2017 1. Scopul

Mai mult

INSTRUCŢIUNI privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, repu

INSTRUCŢIUNI privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, repu INSTRUCŢIUNI privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Mai mult

Umeno

Umeno 1 Acesta este un translator manual. Kon'ichwa. Hello Oops, versiunea în limba engleză. Kon'ichwa. Bună Dimineata. Gogo, Gogo ( după-amiaza ). Bună ziua. În câțiva ani sau cam asa ceva, avem un telefon

Mai mult

OBICEIURI DIGITALE SĂNĂTOASE CEVA CE CREĂM ÎMPREUNĂ Sfaturi utile pentru părinții copiilor cu vârsta între 0-18 ani

OBICEIURI DIGITALE SĂNĂTOASE CEVA CE CREĂM ÎMPREUNĂ Sfaturi utile pentru părinții copiilor cu vârsta între 0-18 ani OBICEIURI DIGITALE SĂNĂTOASE CEVA CE CREĂM ÎMPREUNĂ Sfaturi utile pentru părinții copiilor cu vârsta între 0-18 ani I BUNI STABILESC LIMITE, ASTFEL ÎNCÂT SĂ ȘTIM CUM SĂ NE COMPORTĂM ATUNCI CÂND CREȘTEM

Mai mult

TEMATICA, BIBLIOGRAFIA ȘI TESTELE GRILĂ ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL PARTE SPECIALĂ PENTRU PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIAL

TEMATICA, BIBLIOGRAFIA ȘI TESTELE GRILĂ ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL PARTE SPECIALĂ PENTRU PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIAL TEMATICA, BIBLIOGRAFIA ȘI TESTELE GRILĂ ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL PARTE SPECIALĂ PENTRU PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIALITATE DIN CADRUL EXAMENULUI DE LICENȚĂ AFERENT PROGRAMULUI

Mai mult

GEN

GEN Consiliul Uniunii Europene Bruelles, 11 iunie 2015 (OR.en) 9832/15 INST 200 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Secretariatul General al Consiliului Destinatar: Comitetul Reprezentanților Permanenți/Consiliul Subiect:

Mai mult

DECIZIE nr

DECIZIE nr DECIZIE nr. 308 din 26 martie 2019 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European Având în vedere dubla calitate a Consiliului

Mai mult

Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește

Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește - plante sau animale. Având înțelesuri asemănătoare

Mai mult

GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit

GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit şi bun TEMA ACTIVITĂŢII: Fata babei şi fata moşneagului

Mai mult