Prietenul nostru, LABIRINTUL! resursă educaţională gratuită, pentru uz şcolar 1

Transcriere

1 resursă educaţională gratuită, pentru uz şcolar 1

2 Cuprins: 1. Argument şi motivaţie metodologică pentru utilizarea labirinturilor în activităţile cu elevii 2. Bibliografie: 3.Resurse online si offline 4. Labirinturi ce pot fi integrate în fişele de lucru cu elevii cu CES 5. Exemple de itemi ce se pot însera pe fişe de lucru / evaluare în activităţile de stimulare cognitivă şi / sau de fixare-consolidare 2

3 1. Argument şi motivaţie metodologică pentru utilizarea labirinturilor în activităţile cu elevii Labirinturile sunt, de regulă, îndrăgite de copii, pentru că, pe lângă funcția lor specifică de dezvoltare a unor aptitudini de intelect, sunt jocuri cu finalitate directă, imediat observabilă, copilul obținând, astfel, satisfacția și întărirea pozitivă a competențelor sale, date de rezolvarea corectă a labirintului. Jocurile de tip labirint sau derivate din acestea se pot folosi atât la începutul unei activităţi didactice, ca moment de repaos pe parcursul ei sau la final, însă pot face obiectul multor activităţi de educaţie nonformala, combinate sau nu cu alte jocuri logice. Avantajele utilizării jocurilor de tip labirint : - durata jocului poate varia de la 1-2 minute până la 10 minute sau chiar mai mult - pot fi combinate cu aproape orice tip de joc (static sau de mişcare) sau integrate în acesta - cele desenate necesita o investiţie materială minimală (coală de hârtie, creion, imprimantă), putând fi realizate, fără a necesita cunostiinte speciale, într-o mare diversitate grafico-structurala cu ajutorul computerului, online (activitate la care pot fi implicaţi şi elevii cu C.E.S) - elevii cu C.E.S. reacţionează favorabil, implicându-se cu uşurinţă în joc - există foarte puţine reguli de reţinut de către jucători (instructajul durează câteva zeci de secunde) - elevul poate exersa şi acasă, împreună cu părinţii, fraţii În cadrul activităţilor de stimulare a funcţiilor de intelect a elevilor cu CES (deficienţe mintale, ADHD) obiectivele urmărite prin aplicarea jocurilor de tip labirint sunt diverse (depinzând de tipul său varianta de labirint utilizat), frecvent regăsindu-se : - dezvoltarea motricităţii fine (coordonarea ochi-mână) - dezvoltarea capacităţii de anticipare / găsire a unei strategii de parcurgere a traseului (înainte de a desena traseul, copilul poate scana întregul pentru a găsi drumul) - menţinerea concentrării la un nivel ridicat - stimularea dezvoltării memoriei de lucru, memoriei vizuale, spiritului de observaţie, orientării în spaţiu Exerciţiile şi jocurile de tip labirint se integrează cu succes în activităţile de stimulare a funcţiilor de intelect / psihoterapie, cel puţin ale elevilor cu intelect liminar, deficienta mintală uşoară, ADHD, dar şi în cele ce vizează predarea-invatarea / consolidarea cunoştiinţelor, la aproape orice disciplină. 3

4 Încă de la aplicarea primului labirint cadrele didactice de sprijin vor sesiza interesul copiilor pentru astfel de activităţi (privite de aceştia ca o pată de culoare ), mulţi dintre ei, dorind apoi şi ajungând să rezolve trasee destul de complexe (chiar şi după 7-8 şedinţe). Apreciate sunt traseele de labirint presărate cu surprize (diverse sarcini ce pot privi şi fixarea sau consolidarea cunoştiinţelor predate anterior). 2. Bibliografie: 1. Ghergut, Alois Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, ***, Colecţia IQ Fun- Labirinturi, antrenează-ţi mintea Editura Gama, Programe şcolare in vigoare 3.Resurse online si offline linkuri pentru programe de generare a labirinturilor şi planşe cu labirinturi: ; ; Labirinturi ce pot fi integrate în fişele de lucru cu elevii cu CES Înainte de a fi inserată pe fişa de lucru, fiecare imagine poate fi mărită, după cum consideră necesar cadrul didactic (mai mult, pentru elevii de vârste şcolare mici sau care au anumite probleme de vedere). Cele 24 de labirinturi, au fost generate cu Xefer, Maze generator şi Amaze, 4

5 fiind ordonate după creşterea gradului de complexitate; pe coloana a doua au fost indicate soluţiile; elevii se pot autoevalua comparând cele două trasee, pot lucra individual sau în echipa un labirint sau porţiuni ale acestuia, delimitate de cadrul didactic. Instructajul iniţial: - veţi primi o foaie pe care este desenată o formă geometrică, numită labirint (se va prezenta un labirint de mica complexitate, indicându-se culoarele spaţiile pe unde se va înainta în labirint şi pereţii segmente de culoare neagră, ce nu vor fi tăiate / atinse de conturul traseului ; pentru uşurarea înţelegerii se poate folosi analogia cu o cameră / locuinţă) culoar traseu pereţi -veţi găsi drumul care duce de punctul de intrare (plecare), până la cel de ieşire (sosire) (aceste puncte pot fi evidenţiate sau elevul le poate găsi) -parcurgeţi traseul fără a atinge pereţii (se poate face o demonstraţie de rezolvare a unui labirint de mică complexitate, apoi elevul reia traseul) Alte posibile sarcini de lucru - se dă elevului o formă geometrică plană în care i se cere să reprezinte / construiască un labirint - se dă un labirint incomplet, urmând că elevul să îl completeze - se prezintă un labirint realizat pe o coală cartonată, elevul trebuie să rezolve, apoi să îl taie în 4-6 bucăţi pe care le va reasambla (ca piesele unui puzzle) -într-un traseu de labirint se pot introduce şi litere, de regulă 3-6 ; se poate cere elevului să găsească acele litere şi să le aranjeze, obţinând un anumit cuvânt sau anumite cuvinte (care ar putea fi răspunsul la o întrebare adresată acestuia), să formeze cu două-trei dintre ele anumite cuvinte, să separe vocalele de consoane etc - într-un traseu de labirint se pot introduce şi numere, solicitând elevului să citească / scrie numărul său numerele obţinute (după anumite criterii impuse), să efectueze anumite calcule aritmetice (folosind diverse semne matematice, aflate sau nu in labirint) etc - într-un traseu de labirint se pot introduce diferite imagini, simboluri, semne grafice, figuri geometrice, solicitându-se elevului să le mărească, să le combine (pentru a obţine noi forme), să creeze pe baza lor o scurtă povestire etc 5

6 - pentru sporirea capacităţii de concentrare se pot prezenta elevilor labirinturi cu linii şerpuite, solicitandu-i-se să le rezolve, de regulă, fără creion Exemplu (labirintul de mai jos) elevului i se solicita să urmărească vizual traseele ce au punctele de plecare în partea stăngă, numerotate de la 1 la 7, găsind numărul ce corespunde punctului terminus Labirinturi rezolvate: 6

7 7

8 8

9 9

10 10

11 11

12 12

13 13

14 14

15 15

16 5. Exemple de itemi ce se pot însera pe fişe de lucru / evaluare în activităţile de stimulare cognitivă şi / sau de fixare-consolidare 16

17 Aria curriculară MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE DISCILINA MATEMATICĂ (dar se poate utiliza şi la Fizică, cl. a VI-a) TEMA Unităţi de măsură pentru lungimi. Măsurarea lungimilor Clasa: a V-a (dar se poate folosi şi pentru elevi cu CES de clasa a IV-a sau a VI- a) Competente vizate (conform Programei scolare pentru disciplina MATEMATICĂ, clasele a V- a a VIII-a, București, 2017, anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/ ): Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură I.1. a) Rezolvă labirinturile şi scrie literele care le-ai întâlnit (pe cel mai scurt traseu). 17

18 b) Citeşte cuvintele obţinute şi reprezintă prin săgeţi corespondenţa cu ordinile lor de mărime: 18

19 da k h c) Procedează la fel (ca mai înainte) pentru următoarele labirinturi: 19

20 I.2. a) Scrie cifrele întâlnite (în ordine) pe traseul cel mai scurt. Ce număr ai obţinut? 20

21 b) Trasează un segment a cărui mărime (în mm) să fie egală cu acel număr. Trasează un segment a cărui mărime (în mm) să fie egală cu numărul citit invers. Compară mărimile celor doua segmente. c) Măsoară lăţimea / lungimea labirintului. Află perimetrul I.3. a) Realizează un labirint, că cel prezentat mai jos, folosind betisoare. Câte beţişoare ai folosit? (pentru a uşura numărarea beţişoarelor se va ţine cont al construire că labirintul are 6 x 5 celule, deci lungimea sa este de 6 ori mai mare decât a unui beţişor, iar lăţimea de 5 ori) 21

22 b) Estimează lungimea traseului care rezolva labirintul. Rezolvă-l, folosind un fir de aţă, apoi află lungimea firului c) Pe acelaşi labirint parcurge traseul folosind doar segmente (care să facă unghiuri drepte, fără linii curbe), apoi măsoară lungimea acestui traseu I.4. Joc didactic Labirintul cu surprize - pentru doi elevi participanţi la activitate Parcurgeţi traseul labirintului. Când întâlniţi un număr fiecare va alege un bileţel cu acelaşi număr din coşuleţul de pe masă, rezolvând sarcina, într-un minut. 22

23 Exemple de sarcini (în mod similar se poate proceda şi pentru celelalte unităţi de măsură studiate): Nr Primul elev Al doilea elev 1 Măsoară înălţimea uşii Măsoară lăţimea mesei 2 Este adevărat enunţul : Kilometrul este de 100 de ori mai mare decât metrul? Este adevărat enunţul: Decimetrul este mai mare decât decametrul de 10 de ori? 3 Efectuează : 3120 m 200 m =. m Efectuează : 1265 mm mm -...mm 4 Transformă: 400 cm =. m Transformă: 2 m =.cm -o- 23