pagina 1 color.qxd

Transcriere

1 Localitate înfrãþitã cu Mejorada del Campo (Spania) ºi Policoro (Italia) www. banesti.ro Numãrul 42 MARTIE 2016 BIBLIOTECA SORIN STOICA BÃNEªTI pagina 11 NUMERE DE TELEFON UTILE PRIMÃRIA BÃNEªTI Tel ; fax POLIÞIA NAÞIONALÃ POLIÞIA LOCALÃ BÃNEªTI DISPENSAR BÃNEªTI DISPENSAR URLETA ªCOALA IOAN DUHOVNICU BÃNEªTI tel ; fax HIDRO BÃNEªTI FIRMA DE SALUBRITATE SC FLORICON SALUB SRL ELECTRICA Periodic administrativ ºi de actualitate - Se distribuie gratuit BÃNEªTENILOR LE PASÃ DE COMUNA LOR! Observãm cu plãcere faptul cã atât locuitorii din Bãneºti cât ºi cei din Urleta manifestã interes ºi în mediul online în legãturã cu ceea ce se întâmplã în comuna Bãneºti. Sesizãrile din partea cetãþenilor sunt întotdeauna binevenite întrucât ne ajutã sã facem la timp modificãrile necesare ºi sã evitãm ca unele deficienþe sã persiste pe viitor. paginile 2, 3 ºi 4 COMPARTIMENT ASISTENÞÃ SOCIALÃ PRIMÃRIA BÃNEªTI CE OBLIGAÞII AU PÃRINÞII CARE PLEACÃ LA MUNCÃ ÎN STRÃINÃTATE Se extinde reþeaua de alimentare cu gaze naturale pagina 12 POLIÞIA LOCALÃ BÃNEªTI Campanie pentru COMBATEREA ªI PREVENIREA VIOLENÞEI ÎN FAMILIE pagina 8 paginile 6 ºi 7 Elevii beneficiari ai BURSEI DE MERIT acordate în semestrul I ºi semestrul al-ii-lea - AN ªCOLAR pagina 5 REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA GOSPODÃRIILE POPULAÞIEI pagina 10

2 2 Gazeta de Bãneºti BÃNEªTENILOR LE PASÃ DE COMUNA LOR! Observãm cu plãcere faptul cã atât locuitorii din Bãneºti cât ºi cei din Urleta manifestã interes ºi în mediul online în legãturã cu ceea ce se întâmplã în comuna Bãneºti, precum ºi referitor la problemele cu care se confruntã aceasta. Referitor la semnalul telefonic al companiei Vodafone (foto 1), cu toþii ºtim cã aceastã problemã persistã încã de la începutul telefoniei mobile, satele Urleta, Mislea, Scorþeni fiind serios afectate de aceastã problemã. De fiecare datã când am avut discuþii cu reprezentanþii acestei companii, am primit promisiuni cã problemele noastre vor fi rezolvate prin efectuarea de îmbunãtãþiri la releele de trasmitere a semnalului, însã pânã în prezent situaþia a rãmas neschimbatã. Am procedat ºi la trimiterea de adrese scrise cãtre reprezentanþii acestei companii, notificandu-i totodatã cã, în situaþia în care nu vor binevoi sã dea curs solicitãrilor noastre, vom proceda la rezilierea abonamentelor avute la aceastã companie. Întrucât pânã în prezent nu am primit niciun rãspuns la solicitãrile scrise, în aceastã lunã am luat mãsura de a rezilia abonamentele telefonice avute cu aceastã companie ºi de a apela la o companie concurentã care, sperãm noi, nu va manifesta nepãsare în legãturã cu interesul comunitãþii noastre. Ne bucurã faptul cã mesajul nostru a fost preluat ºi retransmis de peste o sutã de persoane, ceea ce denotã cã împreunã putem sã schimbãm ceva, iar cei de la Vodafone nu ne vor mai putea trata cu lipsã de interes.(foto 2) 2 1

3 Gazeta de Bãneºti Sesizãrile din partea cetãþenilor sunt întotdeauna binevenite întrucât ne ajutã sã facem la timp modificãrile necesare ºi sã evitãm ca unele deficienþe sã persiste pe viitor 3 Prin intermediul Facebook, am primit o serie de sesizãri, având obligaþia de a face urmãtoarele precizãri: 1. CURÃÞENIA ªI ASISTAÞII SOCIALI Cu toþii ne dorim o comunã mai curatã. Acest lucru va fi posibil printr-un parteneriat activ între locuitorii comunei ºi autoritãþile locale. Ne dorim sã primim sesizãri din partea cetãþenilor care identificã persoane (chiar de pe raza altor localitãþi) care vin cu maºinile ºi aruncã gunoaie pe terenurile virane din localitatea noastrã. Salubrizarea comunei este asiguratã de cãtre SC Floricon Salub SRL începând cu data de În afarã de firma de salubrizare, cei asistaþi social sunt implicaþi periodic în activitatea de igienizare a comunei ºi în toaletarea spaþiului verde. Din pãcate, resursele sunt limitate, dar prin pãstrarea curãþeniei de cãtre fiecare în parte ºi sesizarea la timp a neregulilor, vom putea avea comuna pe care ne-o dorim. În prezent avem pe raza comunei un numar de 15 asistaþi social. Aceºtia au obligaþia de a munci un numãr de 3-6 zile pe lunã, în funcþie de numãrul de persoane avute în întreþinere. Prin urmare, o persoanã care lucreazã un numãr de 3 zile pe lunã, primeºte în schimb o retribuþie de 145 de lei pentru activitatea prestatã. În situaþia în care aceºtia nu se prezintã la muncã, nu sunt retribuiþi. Spre deosebire de alte comune din împrejurimi, avem foarte puþini asistaþi social, marea majoritate a locuitorilor având un loc de muncã stabil. 2. CÂINII FÃRà STÃPÂN Siguranþa noastrã ºi a copiilor noºtri trebuie sã aibã prioritate. Primãria Bãneºti a încheiat un contract cu societatea Alextib Construct SRL, care are obligaþia sã strângã periodic de pe strãzile din comunã câinii fãrã stãpân. În ultimul an, au fost strânºi aproximativ 84 de caini din comuna noastrã, costul pentru fiecare câine fiind de 183,52 lei, TVA inclus. Am primit uneori sesizãri cã persoane necunoscute vin cu maºinile ºi elibereazã la marginea localitãþii câini, probabil în scopul de a scãpa de aceºtia. Aºteptãm sã ne semnalaþi ºi pe viitor astfel evenimente negative pentru a putea lua mãsurile legale. 3. DESZÃPEZIREA Pe raza comunei noastre avem un numãr de trei autoritãþi responsabile cu deszãpezirea: - Primãria responsabilã pentru drumurile comunale - Consiliul Judeþean responsabil pentru drumurile judeþene - CNADNR responsabil pentru DN1. Firmele care au încheiat contracte cu aceste autoritãþi au obligaþia sã efectueze activitatea de curãþire a carosabilului cât mai rapid, pentru a nu perturba traficul în localitate. Nu de puþine ori, împreunã cu angajaþii primãriei, am acþionat pentru curãþirea drumurilor ºi pentru împrãºtierea de material antiderapant în pante, unde urcarea sau coborârea se desfãºoarã mai greu în momentul în care asfaltul este acoperit de zãpadã sau gheaþã. Trebuie menþionat cã nu toate drumurile din comunã se aflã în responsabilitatea primãriei, neavând astfel posibilitatea de a acþiona pe aceste tronsoane. În momentul în care se constatã deficienþe pe tronsoanele de drum care nu intrã sub competenþa primãriei, luãm legãtura cu cei responsabili pentru a le aduce la cunoºtinþã imediat problemele care trebuie remediate. 4. FURTUL DE MATERIAL LEMNOS Aceastã activitate intrã în sfera de responsabilitate a Poliþiei ºi a Ocolului Silvic. De fiecare datã când am primit sesizãri de la cetãþeni în legãturã cu asemenea fapte, am sesizat de îndatã cele doua instituþii abilitate. Pentru o mai bunã operativitate, toþi cetãþenii care sesizeazã astfel de fapte sunt îndemnaþi sã sune de urgenþã la numãrul unic 112 pentru ca organele statului sã intervinã la timp ºi sã se stopeze pe viitor astfel de practici. Referitor la reîmpãdurirea spaþiilor unde defriºarea s-a fãcut în mod necontrolat, trebuie menþionat cã legea nu ne permite sã intervenim pe terenurile private, singurul lucru pe care-l putem face este sã apelãm la bunãvoinþa proprietarilor. continuare în pagina 4

4 4 5. CONTINUAREA PROIECTELOR ÎN DERULARE: CANALIZARE, DRUMURI, ETC În legãturã cu canalizarea, cu toate nemulþumirile existente, trebuie spus cã, pânã în prezent, gradul de realizare al lucrãrii este de aproximativ 85%, un nivel cu mult mai bun faþã de al localitãþilor învecinate unde nu s-a depãºit 45%. Lucrarea se aflã în responsabilitatea Hidro Prahova, comuna noastrã fiind beneficiarul lucrãrii, iar contribuþia instituþiei noastre fiind de doar 2% din valoarea totalã a finanþãrii. Din cauza unor neînþelegeri existente între Hidro Prahova ºi constructor, am fost informaþi cã lucrarea va fi reluatã dupã organizarea unei noi licitaþii pentru restul proiectului care nu s-a realizat în Câmpina ºi Bãneºti. Ca ºi în localitãþile vecine, dupã introducerea conductelor au rãmas unele denivelãri, motiv pentru care am solicitat ca asfaltarea sã nu se realizeze imediat, permiþând terenului sã se taseze, pentru a apare cât mai puþine diferenþe de nivel. Problemele rãmase vor fi rezolvate în perioada imediat urmãtoare, întrucât bugetul comunei ne permite acest lucru. În altã ordine de idei, amintim faptul cã realizarea Parcului Fotovoltaic s-a efectuat prin finanþare europeanã, însã procedura în vigoare prevede acoperirea costurilor de cãtre beneficiar, dupã care, pe baza documentaþiei depuse la recepþia lucrãrii ºi inspecþia acesteia, sumele de bani vor fi decontate de cãtre instituþiile europene. Întrucât avem certitudinea cã sumele de bani cu care am contribuit la finanþarea proiectului vor fi returnate în maxim 2-3 sãptãmâni, vom redirecþiona aceste sume de bani în vederea reparãrii drumurilor din Bãneºti afectate de lucrãrile de canalizare. 6. CAROSABIL ÎNGUST Aceastã situaþie apare îndeosebi pe strada Gherghiceni. Aici avem un proiect de reabilitare a strãzii ºi de lãrgire a carosabilului, lucrare pe care estimãm sã o finalizãm pânã la sfârºitul lunii mai a acestui an. 7. RENOVAREA PARCURILOR În bugetul pe anul acesta au fost alocate sumele necesare pentru realizarea de lucrãri de reabilitare a parcurilor din comunã, lucrãrile urmând a fi finalizate pânã la sfârºitul lunii iunie a acestui an. Va fi achiziþionat mobilier stradal, vor fi îmbunãtãþite locurile de joacã ºi se va amenaja corespunzãtor spaþiul verde, prin plantarea de arbuºti ornamentali. Gazeta de Bãneºti 8. ACOPERIREA ªANÞURILOR DIN URLETA CU TROTUARE ªI ACOPERIREA CAROSABILULUI CU APÃ, ÎNTRUCÂT NU EXISTà RIGOLE DE SCURGERE. Acest aspect a fost unul dintre motivele pentru care lucrãrile la trotuarele din Urleta au fost suspendate. Vechea administraþie nu a luat în calcul faptul cã nu existã rigole de scurgere ºi cã, dupã o ploaie mai serioasã, apa va rãmâne pe carosabil, care se aflã la un nivel mai jos, neavând efectiv unde sã se scurgã. Întrucât anul viitor avem asigurãri cã vor începe lucrãrile de canalizare ºi în satul Urleta, am considerat cã nu este oportun sã irosim banii de care dispunem pe amenajarea de trotuare care vor fi rapid distruse prin introducerea canalizarii. Prin urmare, anul viitor, dupã ce sãpãturile pentru canalizare vor lua sfârºit pe anumite porþiuni ºi vom avea asigurarea unor soluþii de scurgere a apei pluviale prin rigolele de scurgere ce vor fi realizate (întrucât nu este permisã scurgerea apei pluviale în reþeaua de canalizare), vom continua lucrãrile de realizare a trotuarelor în satele Urleta ºi Bãneºti. În continuare, aºteptãm sesizãrile dvs. telefonic, la numãrul sau pe adresa de primariabanesti@yahoo.com. HOTÃRÂRE Privind stabilirea cuantumului unei burse ºcolare ºi numãrul acestora pentru anul ºcolar Având în vedere: Expunerea de motive a primarului comunei Bãneºti privind stabilirea cuantumului unei burse ºcolare ºi numãrul acestora pentru anul ºcolar ; Adresa nr. 2296/ înaintatã de ªcoala Gimnazialã Ioan Duhovnicul, comuna Bãneºti, prin care se solicitã stabilirea cunanumului unei burse ºcolare ºi numãrul acestora pentru anul ºcolar ; Rapoartele comusiilor de specialitate nr. 1 ºi nr. 3 din cadrul Consiliului Local Bãneºti;Avizul secretarului comunei Bãneºti; Prevederile aert. 105 alin (2), lit. d) ºi art. 82 alin (2) din Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011 CONSILIUL LOCAL BÃNEªTI ADOPTà PREZENTA HOTÃRÂRE Art. 1 (1) Pentru anul 2015 cuantumul unei burse ºcolare de merit este în sumã de 50 de lei/ copil pentru un numãr de 25 de burse de merit. (2) Pentru anul 2016 se stabileºte cuantumul unei burse ºcolare de merit la suma de 100 de lei/ copil pentru un numãr de 25 de burse de merit. Art. 2 (1) Pentru anul 2015 cuantimul unei burse ºcolare se ajutor social este 50 de lei/copil pentru un numãr de 35 de burse de ajutor social. (2) Pentru anul 2016 se stabileºte cuantumul unei burse ºcolare de ajutor social la suma de 100 de lei/copil pentru un numãr de 35 de burse de ajutror social. Art. 3 Secretarul comunei Bãneºti va comunica prezenta hotãrâre instituþiilor, auroritãþilor ºi persoanelor interesate.

5 Gazeta de Bãneºti Sumele alocate burselor ºcolare se acordã numai pe perioada cursurilor ºcolare, nu ºi pe perioada vacanþelor. Noapte de martie Vasile Voiculescu 5 Se face moina-n suflet, cu paclampovãratã; Din sloiul amintirii cad picuri tot mai vii, ªi inima, hrãnitã, porneºte rar sã batã, Cu sânge alb de visuri ºi de melancolii... La geamul meu stã noaptea ºi vrea sã intre-n casã, În carnea ei de neguri ard stele mari de foc; Cum n-o poate cuprinde cãmara ce m-apasã, Mã scol ºi suflu-n gânduri ºi-n noaptea mea-i fac loc. Ea intrã ºi târãºte alaiul tot afarã: Se umflã-n mine ape, trec turme de tigãi ªi aburii launtrici iau chip de primãvarã, Cu sâni rotunzi de mãguri ºi coapse moi de vai. Sosesc, scãpaþi ºi teferi din cuscilentrisãrii; Cocorii bucuriei, solia-ntâiei berzi, ªi seºurile minþii, miristile uitãrii Le-mproureazã iarba cu mii de gânduri verzi. Pe dealurile vremii ierneazã neaua încã; Dar cântã gura dulce a vântului de sud, Momiþa, gheaþã-ºi crapã pleoapa ei de stâncã, Surâde ºi pe gingeni ºi-a prins sãrutul crud. Când pururi veºnicia vorbeºte numa-n ºoapte, De unde-atâta foºnet ºi susure ºi sfadã? Mã plec, ascult în mine prin sufleteasca noapte ªi-aud cum se dezbracã pãmântul de zãpadã.

6 6 Gazeta de Bãneºti COMPARTIMENT ASISTENÞà SOCIALà PRIMÃRIA BÃNEªTI CE OBLIGAÞII AU PÃRINÞII CARE PLEACà LA MUNCà ÎN STRÃINÃTATE În temeiul Legii nr. 272 din 21 iunie 2004, republicatã, privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, pãrintele care intenþioneazã sã plece la muncã în strãinãtate este obligat sã desemneze o persoanã ce face parte din familia extinsã, care se va ocupa de întreþinerea minorilor în acesta perioadã. Legea instituie o procedurã prealabilã administrativã ºi una în faþa instanþei de tutelã. Astfel, pãrintele care exercitã singur autoritatea pãrinteascã sau la care locuieºte copilul, care urmeazã sã plece la muncã în strãinãtate, are obligaþia de a notifica aceastã intenþie serviciului public de asistenþã socialã de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a pãrãsi þarã. Confirmarea persoanei în întreþinerea cãreia va rãmâne copilul se efectueazã de cãtre instanþa de tutelã. În acest sens se va depune la judecãtoria din raza teritorialã în care se aflã domiciliul pãrintelui, o cerere prin care se solicitã confirmarea persoanei în întreþinerea cãreia va rãmâne copilul. Dispoziþiile legii sunt aplicabile ºi tutorelui, precum ºi în cazul în care ambii pãrinþi urmeazã sã plece la muncã într-un alt stat. Persoana desemnatã trebuie sã facã parte din familia extinsã, sã aibã minimum 18 ani ºi sã îndeplineascã condiþiile materiale ºi garanþiile morale necesare creºterii ºi îngrijirii unui copil. Instanþa va dispune delegarea temporarã a autoritãþii pãrinteºti cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei pãrinþilor, dar nu mai mult de un an, cãtre persoana desemnatã. Persoana care urmeazã sã îi fie delegatã autoritatea pãrinteascã urmeazã sã-ºi exprime acordul, personal, în faþa instanþei. Instanþa se va pronunþa printr-o hotãrâre care va cuprinde menþionarea expresã a drepturilor ºi îndatoririlor care se deleagã ºi perioada pentru care are loc delegarea. Odatã ce instanþa hotãrãºte delegarea drepturilor pãrinteºti, persoana în sarcina cãreia cad îngrijirea ºi creºterea copilului trebuie sã urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a preveni situaþii de conflict, neadaptare sau neglijenþã în relaþia cu minorul, se aratã în noile reglementãri. Autoritãþile administraþiei publice locale, prin intermediul serviciilor de asistenþã socialã, vor monitoriza modul de creºtere ºi îngrijire a copilului cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinatate. Conform legislaþiei privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate, pãrinþii solicitanþi de locuri de muncã în strãinãtate au obligaþia prezentãrii la agenþii de ocupare a forþei de muncã a unei dovezi emise de SPAS a primãriei de domiciliu în acest sens. În cazul nerespectãrii dispoziþiilor legale, pãrintele riscã aplicarea unei amenzi. Aceste prevederi legale sunt menite sã asigure protecþia copiilor neglijaþi de proprii pãrinþi ºi în acest sens, Guvernul României a aprobat în luna august 2015 o Hotãrâre prin care completeazã procedura de monitorizare a modului de creºtere ºi îngrijire a copiilor cu cel puþin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate, serviciile de care aceºti copii pot beneficia, precum ºi modul de lucru al autoritãþilor publice cu atribuþii în domeniul asistenþei sociale ºi protecþiei copilului. Completãrile legislative au în vedere aprobarea unor instrumente unitare la nivel naþional privind identificarea ºi monitorizarea situaþiei tuturor copiilor aflaþi in risc de separare de familie, inclusiv a copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate, precum ºi de reglementare detaliatã a etapelor ºi responsabilitãþilor ce revin autoritãþilor publice în instrumentarea acestei cazuistici. Modificãrile aduse prin aceasta Hotãrare vizeazã, în principal sprijinirea ºi eficientizarea procesului de identificare a tuturor copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinatate, precum ºi a celor care au revenit în þarã dupã o experienþã de migraþie de cel puþin 12 luni. Astfel, sunt menþionate modalitãþile concrete prin care unitãþile ºcolare ºi serviciile publice de asistenã socialã trebuie sã colaboreze în sprijinul acestei categorii de copii. Serviciul public de asistenþã socialã va solicita în ultimul trimestru al fiecãrui an unitãþilor ºcolare aflate pe raza lor administrativ-teritorialã, informaþii cu privire la copiii: cu un singur pãrinte plecat în strãinatate; cu ambii pãrinþi plecaþi în strãinãtate; cu pãrintele unic susþinãtor plecat în strainatate; reveniþi în þarã dupã o experienþã de migraþie de cel putin 12 luni. Unitãþile ºcolare vor trimite serviciului public de asistenþã socialã listele nominale cu toþi copiii aflaþi în aceste situaþii, în cel mult 15 zile de la solicitare. Listele vor cuprinde, de asemenea, datele personale ºi adresele de domiciliu ale copiilor ºi ale familiilor acestora. Dupã primirea datelor, serviciul de asistenþã socialã are obligaþia de a se deplasa la domiciliul copilului ºi de a verifica dacã pãrintele plecat în strãinatate a notificat, conform legii, plecarea sa, precum ºi desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului. Pentru a fi eligibilã, o persoanã trebuie sã fie majorã, sã facã parte din familia extinsã ºi sã îndeplineascã toate condiþiile materiale ºi morale necesare creºterii ºi îngrijirii unui copil. În plus, persoana care se ocupã de creºterea ºi îngrijirea copilului are obligaþia de a furniza datele de contact ale pãrinþilor plecaþi în strãinatate ºi de a face dovada menþinerii legãturilor cu aceºtia. În primele 6 luni de la nominalizarea persoanei, serviciul public de asistenþã socialã va vizita o datã la douã luni domiciliul persoanelor desemnate, în vederea informãrii ºi consilierii acestora privind rãspunderea ce le revine în creºterea ºi îngrijirea copilului. Ulterior, vizitele vor fi realizate semestrial. Potrivit actului normativ, reprezentantul serviciului public de asistenþã socialã urmãreºte randamentul ºcolar al copilului ºi, în cazul scãderii acestuia, îl informeazã în scris pe învãþãtor sau diriginte care are obligaþia de a solicita sprijinul consilierului scolar. (continuare în pagina 7)

7 Gazeta de Bãneºti Obligaþiile învãþãtorului sau dirigintele copilului cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinatate 7 Învãþãtorul sau dirigintele copilului cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinatate are obligaþia de a solicita sprijinul consilierilor ºcolari din cadrul centrului judeþean de resurse ºi asistenþã educaþionalã ºi, în cazul în care, în termen de trei luni de la înscrierea la ºcoalã, situaþia ºcolarã ºi integrarea în mediul ºcolar nu se îmbunãtãþesc, reprezentantul serviciului public de asistenþã socialã va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului atunci când existã suspiciuni de afectare a stãrii emoþionale a copilului. De asemenea, prin noile modificãri legislative se are în vedere identificarea copiilor care se afla in situatii de risc de separare de familie. Aceste situaþii de risc vor fi identificate de cãtre angajaþii serviciului public de asistenþã socialã ca urmare a vizitei la domiciliul în care locuieºte copilul, pe baza unor criterii stabilite prin acest act normativ. Criteriile pe baza cãrora se evalueazã situaþiile de risc au în vedere date despre gospodãrie, despre familie ºi situaþia economicã a acesteia, date despre membrii familiei ºi despre persoana care îngrijeºte copilul/copiii, informaþii referitoare la practicile parentale ºi sãnãtatea copilului, precum ºi dezvoltarea sa în funcþie de segmentul de vârstã în care se aflã, date despre educaþia ºi bunãstarea copilului, precum ºi date despre locuinþã. În cazul în care numãrul riscurilor este stabilit la mai puþin de 5 situaþii, vizitele reprezentantului social vor fi fãcute anual. În schimb, vizitele reprezentantului social vor fi semestriale, în cazul identificãrii unui numãr între 6 ºi 10 situaþii de risc, pe când o ratã de 10 situaþii de risc va impune vizite trimestriale. În urma vizitelor, reprezentantul serviciului public de asistenþã socialã va întocmi un raport ce va fi adus la cunoºtinþã atât familiei, cât ºi persoanei care îngrijeste copilul, raport ce va conþine informaþii cu privire la performanþele ºcolare, starea fizicã a copilului, grupul de prieteni ºi anturajul acestuia. În cazul în care, în urma evaluãrii, se constatã cã existã suspiciuni de afectare a stãrii emoþionale a copilului, situaþia ºcolarã ºi integrarea acestuia în mediul scolar nu se imbunatatesc, starea sa de sãnãtate este degradatã sau este constatatã afilierea copilului la grupuri cu un comportament SPAS BÃNEªTI - TELEFION interior 105 infractional, reprezentantul social are obligaþia de a solicita în scris sprijinul serviciilor de specialitate, în conformitate cu problemele remarcate. În cazul identificãrii unor semne de abuz/neglijenþã/exploatare, va fi contactatã Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului pentru iniþierea procedurilor prevãzute de lege. Elaborarea acestui act normativ a avut la baza consultãri realizate cu reprezentantii autoritãþilor administraþiei publice centrale, judeþene ºi locale, ai mediului non-guvernamental ºi specialiºti independenþi, în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie. Gazeta de Bãneºti PUBLICAÞIE A PRIMÃRIEI BÃNEªTI REDACÞIA Tel./fax: ziarulgazeta@yahoo.com Tiraj: buc ISSN ISSN - L Se distribuie gratuit

8 8 Gazeta de Bãneºti Violenþa în familie se manifestã sub mai multe forme: VIOLENÞA VERBALÃ adresarea unui limbaj jignitor, utilizare de insulte, ameninþãri, cuvinte ºi expresii degradante sau umilitoare; VIOLENÞA PSIHOLOGICÃ impunerea voinþei sau controlului personal, provocarea de stãri de tensiune ºi de suferinþã psihicã în orice mod ºi prin orice mijloace, controlul vieþii personale, act de gelozie,ºi alte acþiuni cu efect similar; VIOLENÞA FIZICÃ - vãtãmarea corporalã ori a sãnãtãþii prin lovire, îmbrâncire, trântire, înþepare, tãiere, ardere, muºcare, în orice forma ºi de orice intensitate; VIOLENÞA SEXUALÃ - agresiune sexualã, impunere de acte degradante, hãrþuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreþinerii unor relaþii sexuale forþate, viol conjugal; VIOLENÞA ECONOMICÃ - interzicerea activitãþii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenþã primarã, cum ar fi hranã, medicamente, obiecte de primã necesitate, refuzul de a susþine familia, impunerea de munci grele ºi nocive în detrimentul sãnãtãþii, inclusiv unui membru de familie minor, precum ºi alte acþiuni cu efect similar; VIOLENÞA SOCIALÃ - impunerea izolãrii persoanei de familie, de comunitate ºi de prieteni, interzicerea frecventãrii instituþiei de învãþãmânt, privare intenþionatã de POLIÞIA LOCALÃ BÃNEªTI STOP VIOLENÞEI ÎN FAMILIE Campanie pentru combaterea ºi prevenirea violenþei în familie acces la informaþie, precum ºi alte acþiuni cu efect similar; VIOLENÞA SPIRITUALÃ - subestimarea sau diminuarea importanþei satisfacerii necesitãþilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraþiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderãrii la credinþe ºi practici spirituale ºi religioase inacceptabile, precum ºi alte acþiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare. Trebuie sã ºtiþi cã: Victima violenþei în familie are dreptul la respectarea personalitãþii, demnitãþii ºi a vieþii sale private. Victima violenþei în familie are dreptul la informare cu privire la exercitarea drepturilor sale Victima violenþei în familie are dreptul la protecþie specialã. Victima violenþei în familie are dreptul la servicii de consiliere, reabilitare ºi asistenþã medicalã gratuitã Victima violenþei în familie are dreptul la consiliere ºi asistenþã juridicã gratuitã. Persoana a cãrei viaþã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violenþã din partea unui membru al familiei, poate solicita instanþei ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecþie prein care sã dispunã, cu caracter provizoriu, obligaþii sau interdicþiim faþã de agresor. CU TITLU DE EXEMPLU: obligarea agresorului la pãstrarea unei distanþe minime determinate faþã de victimã, faþã de copii acesteia sau faþã de alte rude ale acesteia ori faþã de reºedinþa, locul de muncã sau unitatea de învãþãmânt a persoane protejate; interdicþia pentru agresor de a se deplasa în anumite localitãþi sau zona determinatã pe care persoana protejatã le frecventeazã sau viziteazã periodic; interzicerea oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenþã sau orice alt mod, cu victima. Instanþa poate dispune ºi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologicã, psihoterapiue sau poate recomanda luarea unor mãsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicãrii.

9 Gazeta de Bãneºti 9 ÎN ATENÞIA CETÃÞENILOR Administraþia publicã localã aduce la cunoºtinþã cetãþenilor faptul cã în luna ianuarie a acestui an o Comisie constituitã la nivelul Comitetului Judeþean pentru situaþii de urgent Prahova s-a deplasat la solicitarea Instituþiei Prefectului- Judeþului Prahova, în comuna Bãneºti pentru verificarea stãrii de degradare a podului vechi, peste râul Doftana. Comisia a constatat cã starea actualã a podului este gravã ºi prezintã pericol de prãbuºire. "Drept urmare se vor lua mãsuri de blocare ºi interzicere a accesului pietonal ºi rutier pe aceastã rutã." Constatãrile comisiei nu sunt o noutate pentru administraþia publicã, deoarece în anul 2014 a fost întocmitã Expertiza tehnicã. Mãsurile impuse de comisie au fost realizate de cãtre instituþie în nenumãrate rânduri, dar spre dezamãgirea noastrã cetãþenii ignorã gardul de protecþie ºi plãcuþele de avertizare riscându-ºi viaþa. Pânã când cele douã administraþii publice (Mun. Câmpina ºi Comuna. Bãneºti ) vor obþine fonduri pentru construirea unei alte cãi de legãturã în zona respectivã vã sfãtuim: "NU VÃ MAI RISCAÞI VIAÞA, IGNORÂND MÃSURILE INTREPRINSE DE AUTORITÃÞI" Calendar Ortodox - APRILIE V Sfânta Cuvioasa Maria Egipteanca Post 2 S Sfântul Cuvios Tit, fãcãtorul de minuni (Pomenirea morþilor) Dezlegare la ulei ºi vin 3 D Sfântul Nichita Mãrturisitorul - Ap. Evrei IV, 14-16V, 1-6Ev. Marcu VIII, 34-38IX, 1glas 3, voscr. 11 Duminica Sfintei Cruci - Ap. Evrei IV, 14-16V, 1-6Ev. Marcu VIII, 34-38IX, 1glas 3, voscr. 11 Duminica nr: 1 4 L Sfântul Iosif, scriitorul de cântãri Post 5 M Sfinþii Mucenici Agatopod ºi Teodul 6 M Sfântul Eutihie, patriarhul Constantinopolului 7 J SfântulMucenic Caliopie 8 V Pomenirea Sfinþilor Apostoli Irodion, Agav ºi Ruf 9 S Sfântul Mucenic Eupsihie (Pomenirea morþlor) Dezlegare la ulei si vin 10 D Sfinþii Mucenici Terentie, African, Maxim si Po 11 L Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Mucenic Antipa; Sfântului Farmutie Post 12 M Sfântul Mucenic Sava de la Buzãu 13 M Sfântul Mucenic Artemon (Denia Canonului Mare) 14 J Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin 15 V Sfinþii Apostoli Aristarh, Pud ºi Trofim (Denia Acatistului Bunei Vestiri) 16 S Sfintele Muceniþe Agapi, Hionia ºi Irina (Pomenirea morþilor) Dezlegare la ulei si vin 17 D Sfântul Simeon, episcopul Persiei - Ap. Evrei IX, 11-14Galateni III, 23-29Ev. Marcu X, 32-45Luca VII, 36-50glas 5, voscr. 2 Predica la Duminica Sfintei Maria Egipteanca - 18 L Sfântul Cuvios loan, ucenicul Sfantului Grigorie Decapolitul Post 19 M Sfântul Cuvios loan Paleolavritul 20 M Sfantul Teotim, Episcopul Tomisului 21 J Sfântul Mucenic Ianuarie 22 V Sfântul Cuvios Teodor Sicheotul 23 S Sfântul Mucenic Gheorghe (Sâmbãta lui Lazar - Pomenirea morþilor) Dezlegare la ulei ºi vin 24 D Intrarea Domnului în Ierusalim (Dezlegare la peºte) Sfinþii Ierarhi Mãrturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici ºi Iosif din Maramures; Sfinþii Mucenici Pasicrat ºi Valentin de la Durostorum (Denie) - Ap. Filipeni IV, 4-9Ev. Ioan XII, 1-18 Dezlegare la peºte Predica la Duminica Floriilor - Ap. Filipeni IV, 4-9Ev. Ioan XII, L Sãptãmâna Patimilor - Lunea Mare; Sfânta ºi Marea Luni (DENIE) Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mãrului; Sfântul Evanghelist Marcu 26 M Sãptãmâna Patimilor - Marþea Mare; Sfânta ºi Marea Marþi (DENIE) Sfântul Mucenic Vasile, Episcopul Amasiei; Sfinþii Mucenici Chiril, Chindeu ºi Tasie din Axiopolis 27 M Tãlcuirea Evangheliei din Miercurea Mare; Sfânta ºi Marea Miercuri (DENIE) Sfântul Apostol Simeon, ruda Domnului 28 J Joia din Sãptãmâna Pãtimilor; Sfânta ºi Marea Joi (DENIA CELOR 12 EVANGHELII) Sfinþii Apostoli Iason ºi Sosipatru Post 29 V VINEREA MARE - MOARTEA ªI ÎNGROPAREA DOMNULUI; Sfânta ºi Marea Vineri (Zi aliturgicã. DENIA PROHODULUI DOMNULUI) Sfinþii Nouã Mucenici din Cizic 30 S Coborârea la iad a Mântuitorului; Sfântul Apostol Iacov

10 10 Situaþiile de urgenþã, la gospodãriile populaþiei, pot fi preîntâmpinate dacã cetãþenii cunosc ºi respectã regulile ºi mãsurile de prevenire a acestora. 1. Reguli ºi mãsuri de prevenire la grajduri, magazii ºi alte dependinþe: a) este interzis a se intra în aceste construcþii cu lumânãri, chibrituri aprinse sau lãmpi de petrol, iluminatul realizându-se cu corpuri de iluminat electrice prevãzute cu globuri de protecþie sau cu felinare de vânt în stare bunã; cablurile electrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibile; b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis în aceste spaþii ; c) uºile grajdurilor vor fi construite fãrã praguri ºi se vor deschide spre exterior. Nu este permisã blocarea uºilor cu diferite obiecte sau materiale; d) încãlzirea grajdurilor este admisã numai cu sobe cu acumulare de cãldurã, iar aprinderea ºi alimentarea focului trebuie sã se facã numai din exterior; e) se interzice depozitarea în magazii sau în alte dependinþe a oricãrui fel de carburant în cantitate mai mare decât cea stabilitã de reglementãrile în vigoare; f) este interzisã folosirea afumãtorilor improvizate, care prezintã pericol de incendiu, în magazii, ºuri sau instalate în apropierea materialelor combustibile. 2. Respectarea regulilor ºi mãsurilor de prevenire la depozite de furaje, paie ºi alte materiale: a) furajele, paiele ºi alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupã posibilitãþi, cât mai departe de casã, bucãtãrii de varã, cuptoare, magazii etc.; b) este interzisã folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacãrã deschisã pe lângã furaje ºi materiale combustibile ; c) focurile deschise fãcute în curþi, la o distanþã mai mare de 10 m faþã de depozitele de furaje, paie ºi alte materiale, trebuie atent supravegheate, în locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vânt sunt interzise. 3. Respectarea regulilor ºi mãsurilor de prevenire la folosirea bucãtãriilor de varã, cuptoarelor ºi maºinilor de gãtit : a) este interzis a se instala cuptoare, maºini de gãtit sau bucãtãrii de varã improvizate în apropierea grajdurilor, ºurilor, locurilor de depozitare a furajelor ºi a altor materiale combustibile; b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastrã sau pe sub streaºinã fãrã sã fie izolate pe pãrþile combustibile ale construcþiei. Izolaþia se face pe o distanþã de 40 cm de o parte ºi de alta a locului de trecere, prin lãsarea unei distanþe de 15 cm între faþa exterioarã a burlanului ºi elementele combustibile, precum ºi prin îmbrãcarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vatã de sticlã tencuitã sau cu un strat echivalent de azbest. Când acoperiºul este construit din material combustibil, nu este permisã scoaterea burlanului sub streaºinã; c) este interzisã aruncarea la întâmplare, pe lângã furaje, ºuri, grajduri sau alte materiale combustibile, a cenuºii. Cenuºa se va depozita într-o groapã anume amenajatã, dupã ce mai întâi a fost stins cu apã jãraticul rãmas în ea. 4. Respectarea regulilor ºi mãsurilor de prevenire ºi stingere a incendiilor la instalarea ºi folosirea sobelor: a) sobele de metal nu trebuie sã fie instalate la o distanþã mai micã de 1 m faþã de pereþii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde uºor. Când pereþii de scândurã sunt izolaþi, distanþa poate fi de 70 cm. Izolarea se face prin cãptuºirea peretelui cu cãrãmizi aºezate pe muchie, pe o suprafaþã care sã depãºeascã cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical ºi orizontal ; b) este interzis ca sobele de metal sã fie aºezate direct pe duºumeaua de scânduri. Dacã înãlþimea picioarelor sobelor depãºeºte 25 cm, ele vor fi aºezate pe un postament de cãrãmidã în grosime de 7 cm. Dacã picioarele sobelor au înãlþimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie sã depãºeascã perimetrul sobei cu 25 cm, iar în faþa uºii cu 50 cm ; c) nu este permis sã se foloseascã sobe cu uºiþele defecte; Gazeta de Bãneºti REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA GOSPODÃRIILE POPULAÞIEI d) este interzis a se aprinde focul în sobã cu benzinã sau cu alte lichide inflamabile, în asemenea condiþii încât sã prezinte pericol de incendiu, ori sã se ardã în sobã lemne lungi, netãiate, care pe timpul arderii nu intrã în întregime în sobã ; e) sobele de cãrãmidã vor avea pe duºumea, în faþa uºilor, o tablã metalicã cu dimensiunile de 70x50 cm ; f) nu este permis sã se punã la uscat la mai puþin de 1 m depãrtare de sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde uºor. De asemenea, astfel de obiecte nu trebuie sã se punã pe sobele de zid sau în imediata lor apropiere; g) focul în sobe nu trebuie lãsat fãrã supraveghere sau în grija copiilor; h) se va urmãri ca sobele de metal sau de cãrãmidã sã nu se încãlzeascã peste mãsurã, deoarece pot aprinde uºor obiectele din jur. 5. Respectarea regulilor ºi mãsurilor de prevenire ºi stingere a incendiilor la instalarea ºi folosirea coºurilor ºi burlanelor: a) coºurile de zid vor fi izolate faþã de elementele combustibile ale planºeelor ºi acoperiºurilor astfel: la trecerea prin planºeu, prin îngroºarea zidãriei de cãrãmidã a coºurilor la 25 cm. În spaþiul dintre coº ºi planºeu se introduc un strat de azbest sau douã straturi de pâslã îmbibate cu argilã; la trecerea prin acoperiº, prin lãsarea unei distanþe de cel puþin 10 cm între faþa exterioarã a zidãriei coºului ºi elementele acoperiºului, iar golul produs se închide cu un ºorþ de tablã; b) nu este permis ca în coºuri sã fie zidite elemente combustibile ale acoperiºului, planºeului etc.; c) coºurile se prelungesc deasupra acoperiºului cu 0,5-0,8 m ; d) coºurile de zid vor fi permanent întreþinute fãrã crãpãturi ºi curãþate. Este interzis a se folosi coºurile de zid netencuite; e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanþã mai micã de 70 cm faþã de pereþii de scândurã sau paiantã. (va urma) ªef SVSU, Bratosin Gabriela

11 11 Gazeta de Bãneºti BIBLIOTECA SORIN STOICA BÃNEªTI - O carte pentru toþi - Motto: Un singur prieten rãmâne neschimbat CARTEA (Konstantin Fedin) O carte este un dar pe care îl poþi deschide iar ºi iar. (Garrison Keillor) Biblioteca comunei Bãneºti îºi desfãºoarã activitatea în clãdirea Grãdiniþei Bãneºti. În data de 14 ianuarie 2010 a primit numele scriitorului Sorin Stoica. Biblioteca este parte integrantã a procesului de instruire, formare ºi educare, are caracter enciclopedic rãspunzând cerinþelor de informare, documentare, lecturã, recreere ºi studiu ale cititorilor. Biblioteca colecþioneazã, organizeazã ºi conservã cãrþi. Primãria comunei Bãneºti este principalul finanþator al bibliotecii, prin sumele prevãzute ºi aprobate în bugetul local dar un numar mare de cãrþi provin ºi din donaþii ale cetãþenilor din localitate. În prezent, biblioteca dispune de un fond de carte de de volume, care cuprind diverse domenii de interes pentru toate categoriile de cititorii: literaturã românã literaturã universalã dicþionare enciclopedii ilustrate cãrþi de specialitate: psihologie, sociologie, filozofie, informaticã Accesul la colecþiile bibliotecii este liber ºi gratuit, înscrierea se face cu prilejul solicitãrii primului împrumut de carte, când se întocmeºte FIªA DE ÎNSCRIERE. Pentru completarea corectã ºi completã a fiºei de înscriere, utilizatorul/cititorul, trebuie sã prezinte bibliotecarului Carnetul de Note, Buletinul de Identitate sau Cartea de Identitate. ORARUL DE FUNCÞIONARE AL BIBLIOTECII CU PUBLICUL: MARÞI JOI orele ºi SÂMBÃTA orele Bibliotecar: Mihaela Tudose

12 12 Gazeta de Bãneºti Se extinde reþeaua de alimentare cu gaze naturale Primãria Bãneºti lucreazã la un proiect de extindere a reþelei de alimentare cu gaze naturale pe mai multe strãzi din localitate. Am alocat fondurile necesare pentru extinderea reþelei de alimentare cu gaze naturale, astfel încât familiile care locuiesc pe strãzile pe care le-am identificat sã se poatã racorda la conductã. Reþeaua care se va construi va face legãtura între strada Augsburg ºi Drumul Urletei, precum ºi în zona Cãþin. Am luat legãtura cu o firmã specializatã care se va ocupa de întocmirea proiectului tehnic. Ulterior, vom face demersurile cãtre compania GDF Suez care este distribuitorul de gaze din zona noastrã pentru a obþine autorizaþia de construire. Administraþia localã va finanþa integral execuþia acestui proiect iar, la final, noua reþea va fi predatã operatorului pentru a fi pusã în folosinþã, ne-a declarat George Stoica, primarul comunei Bãneºti. Bãneºti, cinci secole de istorie Cu o vechime de peste cinci secole, Bãneºtiul a cunoscut o viaþã neîntreruptã, chiar dacã a trecut prin momentele grele ale istoriei, cum ar fi invaziile turcilor sau pe cele ale tãtarilor. Localitatea este aºezatã pe Valea Prahovei, la aproximativ 30 km. N-V de Ploieºti ºi 3 km. S-E de Câmpina, în decursul timpului profitând din plin de avantajele oferite de drumul comercial al Vãii Prahovei ( ), care fãcea legãturã între Braºov ºi Þara Româneascã, perioadã când este amintitã localitatea Comarnic. În prima perioadã a secolului al XIII-lea, anii , se presupune cã invazia tataro-mongolã a distrus ºi vechea vatrã a satului Bãneºti, numitã Siliºtea, despre care bãtrânii spun cã în Vinerea Mare, locuitorii satului au fost prinºi în bisericã ºi mãcelãriþi de hoardele invadatoare. Un supravieþuitor, ciobanul Neguþ, care se afla cu oile la pãscut a scãpat ºi, îngrozit de cele vãzute a mutat vatrã satului pe dealul Negutesti, iar un urmaº al acestuia, peste ani, a întemeiat Bãneºtiul, la o altitudine care variazã de la 340 m la 420 m. De menþionat este faptul cã pânã în anul 1864 satul Bãneºti a aparþinut unor familii de mari boieri ºi mãnãstirii Mãrgineni. În anul 1625 apare prima menþionare documentarã a cãtunului Urleta, însã acesta era cu mult mai vechi, întrucât legenda spune cã trei ciobani din Brebu au cerut învoire sã aºeze stâna cu oile pe platoul din S-E al Bãneºtiului, numit La Urlãtoare de la apa care, cãzând în cascadã se auzea vuind, de unde ºi-a luat numele de Urleta. În anul 1857 în catagrafii apare comuna Bãneºti cu satul Urleta. Legea comunalã de organizare a satelor ºi cãtunelor hotãrãºte cã în anul 1864 comuna sã fie condusã de consiliu în frunte cu un primar. Tot acum, odatã cu secularizarea averilor bisericeºti, comuna Bãneºti, care aparþinea mãnãstirii Mãrgineni, trece în proprietatea statului. La 14 august 1864, dupã noua lege agrarã, din moºia Bãneºti- Urleta, au fost împroprietãriþi 218 þãrani, pãmântul dându-se în funcþie de numãrul de vite pe care îl avea fiecare. În anul 1929 satul Urleta iese din administrarea comunei Bãneºti ºi trece la Mislea.