ACEST RAPORT A FOST REALIZAT ÎN COLABORARE CU: RAPORT RO 2018 Raportul Planeta Vie 2018 Ţintind mai sus - Rezumat

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "ACEST RAPORT A FOST REALIZAT ÎN COLABORARE CU: RAPORT RO 2018 Raportul Planeta Vie 2018 Ţintind mai sus - Rezumat"

Transcriere

1 ACEST RAPORT A FOST REALIZAT ÎN COLABORARE CU: RAPORT RO 218 Raportul Planeta Vie 218 Ţintind mai sus - Rezumat

2 Institutul de Zoologie (Societatea Zoologică din Londra) Fondată în anul 1826, Societatea Zoologică din Londra (ZSL) este o organizație internațională științifică, ce desfășoară activități de conservare și educaționale. Misiunea sa este de a realiza și de a promova conservarea la nivel mondial a speciilor și a habitatelor acestora. ZSL conduce ZSL London Zoo și ZSL Whipsnade Zoo; realizează cercetări științifice la Institutul pentru Zoologie și se implică activ în conservare având activități pe teren în întreaga lume. ZSL gestionează Indexul Planeta Vie într-un parteneriat de colaborare cu WWF. WWF Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 1 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: Citare WWF Raportul Planeta Vie - 218: Țintind mai sus. Grooten, M. and Almond, R.E.A. (Eds.) WWF, Gland, Elveția Design și infographice realizate de către: peer&dedigitalesupermarkt Paginare - ediția în limba română: Alex Spineanu Foto copertă: Global Warming Images / WWF Children dive into the sea at sunset, Funafuti, Tuvalu Raportul Planeta Vie (Living Planet Report ) și Indexul Planeta Vie (Living Planet Index ) sunt mărci înregistrate ale WWF International. WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 2

3 AVEM NEVOIE URGENT DE UN NOU ACORD PENTRU OAMENI ȘI NATURĂ Puțini oameni au șansa să trăiască momente de răscruce, momente ale unei transformări cu adevărat istorice. Cred cu tărie că aici suntem astăzi. Pe de o parte, știm de mulți ani că forțăm limitele naturale ale planetei. Declinul uimitor al populațiilor sălbatice, conform celui mai recent Index Planeta Vie - o scădere de 6% în doar peste 4 de ani - este un semnal de alarmă și poate cel mai bun indicator al presiunii pe care o exercităm asupra planetei. Pe de altă parte, datele științifice nu au fost niciodată mai clare cu privire la impactul nostru. WWF Marco Lambertini, Director General WWF International Scopul conservării naturii nu constă doar în a asigura un viitor pentru tigri, urși panda, balene și pentru toate viețuitoarele pe care le iubim și prețuim pe Pământ. Țintim mai sus de atât. Nu putem avea un viitor sănătos, fericit și prosper pentru oamenii de pe o planetă cu un climat destabilizat, cu oceane și râuri secătuite, cu terenuri și păduri degradate, toate golite de biodiversitate, această condiție esențială ce face Pământul locuibil. În următorii ani, trebuie să trecem urgent la o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și să oprim și să inversăm procesul de pierdere a habitatelor naturale - prin finanțarea de măsuri verzi, energie curată și producție alimentară prietenoasă cu mediul. De asemenea, trebuie să păstrăm și să readucem terenurile și oceanul într-o stare naturală. Foarte puțini oameni au șansa de a lua parte la transformări cu adevărat istorice. Acestea sunt ale noastre. Avem în față o oportunitate fără precedent, dar totuși pentru o perioadă foarte scurtă, pe măsură ce ne îndreptăm spre anul 22, când lumea își va revizui progresul în ceea ce privește dezvoltarea durabilă prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, al Acordului de la Paris și al Convenției privind Diversitatea Biologică. Și acesta este momentul când ar trebui să adoptăm un nou acord la nivel global, pentru natură și oameni, și să demonstrăm cu adevărat calea pe care o alegem pentru oameni și planetă. Alegerea ne aparține. Rezumat pagina 3

4 PREGĂTIREA CADRULUI DE ACŢIUNE Trăim într-o eră caracterizată de schimbări rapide, fără precedent, la nivel planetar. Într-adevăr, mulți oameni de știință sunt de părere că, din cauza consumului uman în continuă creștere, care generează o cerere sporită de resurse de energie, terenuri și apă, ne îndreptăm către o nouă eră geologică, Antropocenul. Este pentru prima dată în istoria Pământului când o singură specie Homo sapiens exercită un impact atât de puternic asupra planetei. Această schimbare rapidă la nivel planetar, cunoscută sub denumirea de Marea Accelerare, a adus numeroase beneficii societății umane. Însă abia acum înțelegem și faptul că există conexiuni multiple între creșterea globală a nivelului de sănătate, bogăție, asigurare a alimentelor și securitate alimentară, repartizarea inegală a acestor beneficii și starea de degradare a sistemelor naturale ale Pământului. Natura, susținută de biodiversitate, oferă o multitudine de servicii ecosistemice, care constituie pietrele de temelie ale societății moderne; însă, atât natura, cât și biodiversitatea, încep să dispară într-un ritm alarmant. În ciuda încercărilor, mânate de bune intenții, de a opri acest declin prin intermediul unor acorduri globale, precum Convenția pentru Diversitate Biologică, ne confruntăm cu un eșec; țintele actuale, alături de acțiunile implementate în vederea îndeplinirii acestora, asigură, în cel mai bun caz, un declin controlat. Pentru îndeplinirea angajamentelor referitoare la climă și la dezvoltarea durabilă, este esențială stoparea declinului biodiversității. NATURA, SUSŢINUTĂ DE CĂTRE BIODIVERSITATE, OFERĂ O VARIETATE DE SERVICII ECOSISTEMICE, CARE FORMEAZĂ BAZELE SOCIETĂŢII MODERNE; ÎNSĂ ATÂT NATURA, CÂT ȘI BIODIVERSITATEA, DISPAR ÎNTR-UN RITM ALARMANT. Începând cu anul 1998, Raportul Planeta Vie, oferă o evaluare efectuată pe baze științifice cu privire la starea de sănătate a planetei noastre, monitorizează situația biodiversității la nivel mondial. În prezenta ediție aniversară, la 2 de ani de la prima sa ediție, Raportul Planeta Vie 218 asigură o platformă pentru activități de cercetare de vârf, bazate pe cele mai bune opțiuni științifice și pentru exprimarea de opinii diverse cu privire la impactul generat de oameni asupra stării de sănătate a ecosistemelor la nivel mondial. La prezenta ediție au contribuit peste 5 de experți care provin din mediul academic, al politicilor publice și din cadrul organizațiilor care au drept obiect de activitate dezvoltarea internațională și conservarea. Această voce comună, care se face auzită din ce în ce mai intens, este crucială dacă ne dorim inversarea tendinței de pierdere a biodiversității. Se pare că dispariția a milioane de specii din cele existente pe Pământ nu a reușit să capteze suficient atenția liderilor mondiali pentru ca aceștia să catalizeze schimbarea necesară. Împreună, pledăm pentru necesitatea unui nou acord global destinat naturii și oamenilor, care să abordeze aspectele cruciale referitoare la modul în care va fi asigurată hrana pentru o populație globală în creștere, limitarea încălzirii globale la 1,5 C și refacerea naturii. WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 4

5 Toate elementele care susțin construirea societății umane moderne, cu luxul și beneficiile sale, sunt asigurate de natură, și vom continua să avem nevoie de aceste resurse pentru a supraviețui și pentru a prospera. Studiile ne arată, din ce în ce mai mult, importanța inestimabilă a naturii din perspectiva sănătății, bogăției, hranei și securității noastre 1-3. Ce beneficii viitoare am putea descoperi în milioanele de specii care urmează să fie descrise și studiate? Pe măsură ce înțelegem mai bine faptul că depindem de sistemele naturale, este clar că natura nu este doar un simplu lucru de care dispunem. Întreaga activitate economică depinde în cele din urmă de serviciile furnizate de natură, făcând natura o componentă extrem de importantă pentru bogăția unei țări. Se estimează că, la nivel global, natura oferă servicii în valoare de 125 de mii de miliarde de USD anual 4. Guvernele, sectorul de afaceri și cel financiar încep să își pună întrebări cu privire la modul în care riscurile de mediu de la nivel global creșterea presiunii asupra terenurilor agricole, degradarea solului, limitarea resurselor de apă și fenomenele meteo extreme - vor afecta performanța macroeconomică a țărilor, industriilor și piețelor financiare. Figura 1: importanța naturii pentru omenire Natura ne furnizează bunuri și servicii ecosistemice vitale. Adaptare după Van Oorschot et al., NATURA ESTE CĂMINUL BIODIVERSITĂȚII NATURA CA SURSĂ DE HRANĂ, ADĂPOST ȘI MEDICAMENTE NATURA CA FURNIZOR DE APĂ CURATĂ, AER CURAT ȘI SOLURI SĂNĂTOASE NATURA NE INSPIRĂ Rezumat pagina 5

6 MAREA ACCELERARE Traversăm Marea Accelerare un eveniment unic pe parcursul istoriei de 4,5 miliarde de ani a planetei noastre, caracterizat de o creștere explozivă a populației umane și activității economice, care generează o schimbare fără precedent la nivel planetar prin prisma sporirii cererii pentru energie, terenuri și apă (figura 2) 6,7. Această schimbare este atât de amplă încât mulți oameni de știință sunt de părere că suntem pe punctul de a păși într-o nouă eră geologică, Antropocenul 8,9. Unele dintre aceste schimbări sunt pozitive, altele sunt negative, însă sunt toate interconectate. Devine însă tot mai evident faptul că dezvoltarea și bunăstarea umană depind de sănătatea ecosistemelor naturale și că nu putem continua să beneficiem de această dezvoltare și bunăstare fără să ținem cont de sănătatea ecosistemelor naturale. TENDINŢE SOCIO-ECONOMICE miliarde miliarde mii de baraje milioane de vehicule motorizate WORLD POPULAŢIA POPULATION NIVEL GLOBAL URBAN POPULAŢIE POPULATION URBANĂ LARGE BARAJE DAMS MARI TRANSPORTATION WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 6 trilioane USD consum primar de energie mii de km 3 miliarde de abonamente pentru servicii de telecomunicații REAL PIB REAL GDP PRIMARY CONSUM ENERGY PRIMAR USE DE ENERGIE GLOBAL UTILIZAREA WATER GLOBALĂ USE DE APĂ 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1, TELECOMMUNICATIONS TELECOMUNICAŢII trilioane USD milioane de tone milioane de tone 2,5 2 1,5 1,5 FOREIGN INVESTIŢII DIRECT EXTERNE INVESTMENT DIRECTE FERTILIZER CONSUM DE CONSUMPTION ÎNGRĂȘĂMINTE PAPER PRODUCŢIA PRODUCTION DE HÂRTIE INTERNATIONAL TURISM INTERNAŢIONAL TOURISM milioane de sosiri

7 Marea Accelerare: De la începutul Revoluției Industriale, a fost înregistrat un ritm ascendent al schimbării activității umane, anii 5 fiind un exemplu de creștere masivă al acestor schimbări. După această perioadă, activitățile umane (panoul cu grafice din partea stângă) încep să influențeze în mod semnificativ sistemul Pământului de susținere a vieții (panoul cu grafice din partea dreaptă) (sursă date: Steffen et al., 2153) 7. TENDINŢE PRIVIND SISTEMELE PLANETEI Concentrație atmosferică, ppm % pierdere milioane de tone % pierdere (suprafață) CARBON DIOXID DE DIOXIDE CARBON (CO 2 ) STRATOSPHERIC OZON STRATOSFERIC OZONE MARINE STOCURI FISH DE CAPTURE PEȘTE MARIN TROPICAL PIERDEREA FOREST PĂDURILOR LOSS TROPICALE Concentrație atmosferică, ppb anomalie termică, grade Celsius milioane de tone % din toată suprafața terestră ,6,4,2 -,2 -,4 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1,5,5,25 NITROUS OXID DE OXIDE AZOT SURFACE TEMPERATURA TEMPERATURE LA SUPRAFAŢĂ -, SHRIMP ACVACULTURA AQUACULTURE DE CREVEŢI DOMESTICATED TEREN CULTIVAT LAND Concentrație atmosferică, ppb ioni de hidrogen nmol kg -1 Fluxul de H uman, Tone metrice pe an % de declin al mediei abundenței speciilor METHANE METAN OCEAN ACIDIFIEREA ACIDIFICATION OCEANELOR 8,4 8,2 8 7,8 7,6 7,4 7,2 7 6,8 6,6 6, NITROGEN AZOT ÎN TO ZONA COASTAL DE COASTĂ ZONE TERRESTRIAL DEGRADAREA BIOSPHERE BIOSFEREI DEGRADATION TERESTRE

8 AMENINŢĂRI VECHI ȘI NOI Într-un articol recent, cercetătorii care publică în revista Nature (Natura) au analizat cele mai răspândite amenințări cu care se confruntă un număr de peste 8.5 de specii periclitate sau potențial amenințate, incluse pe Lista Roșie 1 a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Acești cercetători au constatat că principalii factorii decisivi ai declinului biodiversității rămân, în continuare, supraexploatarea și agricultura intensivă. Într-adevăr, dintre toate speciile de plante, amfibieni, reptile, păsări și mamifere care au dispărut începând cu anul 15 era noastră, 75 % au fost afectate de supraexploatare, de activitatea agricolă sau de ambele. Dincolo de supraexploatare și agricultura intensivă, speciile invazive, a căror răspândire depinde în mare măsură de activități legate de comerț, de exemplu transportul maritim, reprezintă o altă amenințare des întâlnită. Poluarea și perturbarea, cauzate, de exemplu, de activități agricole, baraje, incendii și minerit, reprezintă surse de presiune suplimentare. Schimbările climatice joacă un rol din ce în ce mai important și încep deja să genereze efecte nu numai la nivel de ecosistem și specii, dar și la nivel genetic 11. ARME, CAPCANE ȘI BULDOZERE: AMENINŢĂRILE DIN TRECUT CONTINUĂ SĂ REPREZINTE PRINCIPALII FACTORI DECISIVI CARE GENEREAZĂ, ÎN PREZENT, DISPARIŢIA SPECIILOR. MAXWELL ET AL Figura 3: Amenințări pentru natură, alături de factorii decisivi și presiunile din spatele acestora Agricultura intensivă și supraexploatarea continuă să reprezinte cele mai mari amenințări pentru biodiversitate și ecosisteme, generând pierderea habitatelor. FACTORI DECISIVI PRESIUNI AMENINȚĂRI BIODIVERSITATE SERVICII ECOSISTEMICE CONSUM AGRICULTURĂ PIERDEREA ȘI DEGRADAREA HABITATELOR SPECII SERVICII DE PRODUCȚIE SILVICULTURĂ PRODUCȚIE SUPRAEXPLOATAREA ECOSISTEME SERVICII DE REGLARE PESCUIT ȘI VÂNĂTOARE PIEȚE SCHIMBĂRILE CLIMATICE SERVICII DE SUPORT SECTORUL FINANCIAR ENERGIE ȘI TRANSPORTURI POLUAREA SERVICII CULTURALE MINERIT GUVERNANȚĂ SPECIILE INVAZIVE INFRASTRUCTURĂ

9 Staffan Widstrand - WWF Ghețar topindu-se pe coasta Qaanaaq, Groenlanda, Arctica Rezumat pagina 9

10 O IMAGINE A CONSUMULUI LA NIVEL MONDIAL Supraexploatarea și activitățile agricole în continuă expansiune sunt determinate de creșterea dramatică a consumului uman. În ultimii 5 de ani, amprenta noastră ecologică un instrument de măsură pentru consumul uman de resurse naturale a crescut cu aproximativ 19 % 12. Crearea unui sistem mai durabil va presupune schimbări majore cu privire la activitățile de producție, furnizare și consum. În acest sens, este necesar să înțelegem în mod detaliat modalitatea prin care sunt interconectate aceste componente complexe, inclusiv actorii implicați, de la sursă la ultima utilizare, indiferent de locul în care se regăsesc pe planetă Figura 4: Harta globală a amprentei ecologice a consumului, 214. Amprenta ecologică totală depinde atât de întreaga populație, cât și de rata consumului. La nivelul unei țări, consumul include amprenta ecologică produsă de aceasta, plus importuri din alte țări, minus exporturi 12. Legendă < 1.75 gha gha gha gha > 7 gha Date insuficiente WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 1

11 Dacă analizăm amprenta ecologică a fiecărei persoane la nivel național, obținem informații suplimentare cu privire la locul în care sunt consumate resursele lumii (figura 4) 16. Nivelurile diferite ale amprentei ecologice se datorează diferențelor înregistrate din perspectiva stilurilor de viață și obiceiurilor de consum, inclusiv din perspectiva cantității de alimente, bunuri și servicii consumată de rezidenți, a resurselor naturale utilizate de aceștia și a emisiilor de dioxid de carbon generate pentru a produce respectivele bunuri și servicii ecosistemice 17. Rezumat pagina 11

12 AMENINŢĂRI ȘI PRESIUNI ASUPRA TERENURILOR În luna martie 218, Platforma Interguvernmentală privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES) a publicat cel mai recent Raport de Evaluare privind Degradarea și Reabilitarea Terenurilor (LDRA), în care constata că numai un sfert din terenurile de pe Pământ este neafectat, în mod semnificativ, de impactul generat de activitățile umane 18. Până în anul 25, se preconizează ca această fracțiune să scadă la numai o zecime. Categoria cea mai afectată este cea a zonelor umede, care, în epoca modernă, au pierdut 87 % din suprafață. ZONELE UMEDE AU AVUT CEL MAI MULT DE SUFERIT, DECLINUL FIIND DE 87% DIN SUPRAFAŢĂ, ÎN ERA MODERNĂ Cauzele imediate ale degradării terenurilor sunt de obicei de ordin local gestionarea inadecvată a resurselor însă factorii determinanți sunt deseori de ordin regional sau global, printre aceștia numărându-se cererea tot mai mare de produse provenite din ecosisteme, cerere peste capacitatea, și așa scăzută, a ecosistemelor de a furniza bunuri și servicii. Degradarea terenurilor cuprinde și pierderea pădurilor; chiar dacă ritmul de pierdere a pădurilor a încetinit la nivel mondial datorită reîmpăduririi și plantațiilor, acest fenomen s-a accelerat în cazul pădurilor tropicale, care conțin unele dintre cele mai ridicate niveluri ale biodiversității din lume 19. Conform unui studiu efectuat în 46 de țări de la tropice și subtropice, agricultura comercială la scară largă și agricultura de subzistență practicată la nivel local au reprezentat factorii responsabili pentru aproximativ 4%, respectiv 33%, din conversia pădurilor, în perioada cuprinsă între anii 2 și Restul de 27 % de păduri defrișate a fost rezultatul dezvoltării urbane, expansiunii infrastructurii și mineritului (această situație este examinată în detaliu în Raportul FAO FRA ). Acest fenomen de degradare continuă să exercite efecte multiple asupra speciilor, calității habitatelor și funcționării ecosistemelor. Efectele negative pot fi directe, precum pierderea directă a biodiversității (de exemplu prin defrișare) și perturbarea habitatelor și a funcțiilor facilitate de biodiversitate (de exemplu formarea solului), sau indirecte, prin efectul exercitat asupra mediului în sens mai larg, care, în ultimă instanță, afectează habitatele, funcțiile și bogăția și abundența speciilor (figura 5). WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 12

13 PERTURBAREA FUNCȚIILOR MEDIUL ÎNCONJURĂTOR poluare, degradare, emisii OPȚIUNI PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR PERTURBAREA HABITATELOR PIERDERE DIRECTĂ A BIODIVERSITĂȚII Figura 5: Efectele negative directe și indirecte, generate de opțiunile de utilizare a terenurilor, asupra biodiversității REABILITAREA TERENURILOR DEGRADATE ESTE EFICIENTĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR, ÎN CIUDA PREŢULUI INIŢIAL RIDICAT, DACĂ AVEM ÎN VEDERE TOTALITATEA COSTURILOR ȘI BENEFICIILOR PE TERMEN LUNG PENTRU SOCIETATE. ESTE NECESARĂ O ACŢIUNE COORDONATĂ, IMPLEMENTATĂ DE URGENŢĂ, PENTRU A ÎNCETINI ȘI INVERSA TENDINŢA DE SUBMINARE PE SCARĂ LARGĂ A BAZEI VIEŢII PE PĂMÂNT. ROBERT SCHOLES, UNIVERSITATEA DIN WITWATERSRAND ȘI COPREȘEDINTE AL PLATFORMEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND BIODIVERSITATEA ȘI SERVICIILE ECOSISTEMICE (IPBES) PENTRU ASPECTUL LEGAT DE EVALUAREA CU PRIVIRE LA DEGRADAREA TERENURILOR ȘI LA REABILITAREA ACESTORA. Rezumat pagina 13

14 CE ESTE ATÂT DE SPECIAL ÎN SOL? Un sfert din întreaga viață de pe Pământ se regăsește sub tălpile noastre 22. Biodiversitatea solurilor cuprinde microorganisme (vizibile numai la microscop, precum fungi și bacterii), microfauna (cu o dimensiune a corpului de sub,1 mm, precum nematodele și tardigradele), mezofauna (nevertebrate cu o lățime a corpului cuprinsă între,1 și 2 mm, inclusiv acarieni și colembole), macrofauna (cu o lățime a corpului cuprinsă între 2 și 2 mm, inclusiv furnici, termite și râme) și megafauna (cu o lățime a corpului mai mare de 2 mm, inclusiv mamiferele care trăiesc subteran, de exemplu cârtițele). Aceste organisme care trăiesc în subteran influențează structura fizică și compoziția chimică a solurilor. Ele sunt esențiale pentru facilitarea și reglarea proceselor critice ale sistemelor, precum sechestrarea carbonului, emisiile de gaze cu efect de seră și absorbția de nutrienți de către plante. Organismele reprezintă un depozit pentru potențiale aplicații medicale precum și pentru noi metode de control biologic al patogenilor și dăunătorilor. Figura 6: Harta globală care evidențiază distribuția amenințărilor potențiale pentru biodiversitatea solurilor. Toate seturile de date au fost armonizate pe o scară de la la 1 și însumate, punctajele totale fiind incluse în cinci clase de risc (de la foarte scăzut la foarte ridicat) 22 Amenințări potențiale pentru biodiversitatea solurilor Nivel foarte scăzut Nivel scăzut Nivel mediu Nivel ridicat Nivel foarte ridicat Informații indisponibile Apă Gheață WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 14

15 Recent publicat, Atlasul Mondial al Biodiversității Solurilor a realizat, pentru prima dată, o hartă a amenințărilor potențiale asupra biodiversității solurilor, la nivel mondial 22. A fost generat un indice de risc, prin combinarea unui număr de opt factori de stres potențiali care pot afecta organismele care trăiesc în sol, și anume: pierderea diversității supraterane, poluarea și supraîncărcarea cu nutrienți, pășunatul excesiv, agricultura intensivă, incendiile, eroziunea solului, deșertificarea și schimbările climatice. S-au selectat indicatori de substituție (de tip proxy) pentru a reprezenta distribuția spațială a fiecăreia dintre aceste amenințări. Figura 6 evidențiază repartizarea punctajelor aferente indicelui și reprezintă o primă încercare de evaluare a distribuției amenințărilor care planează asupra organismelor care trăiesc în sol, la nivel mondial. Regiunile în care se înregistrează cel mai scăzut nivel al riscului sunt concentrate cu preponderență în partea de nord a emisferei nordice. În general, aceste regiuni sunt mai puțin supuse acțiunii efectelor antropice directe (precum cele aferente agriculturii), cu toate că efectele indirecte (precum schimbările climatice) pot dobândi o semnificație sporită în viitor. Deloc surprinzător, regiunile în care riscul este cel mai ridicat sunt acelea care prezintă expunerea cea mai mare la activități umane precum agricultura intensivă, creșterea urbanizării și poluarea. Rezumat pagina 15

16 Polenizatorii: de ce atâta agitaţie? Michael Garratt, Tom Breeze and, Deepa Senapathi, Universitatea din Reading Majoritatea plantelor cu flori sunt polenizate de insecte și de alte animale. Se estimează că proporția speciilor de plante spontane polenizate de animale crește de la o medie de 78 % în comunitățile din zona cu climă temperată, la 94 % în comunitățile cu climă tropicală 23. Din punct de vedere taxonomic, polenizatorii reprezintă un grup divers care include peste 2. de specii de albine, multe alte tipuri de insecte (de exemplu muște, fluturi, molii, viespi și gândaci) și chiar vertebrate precum anumite păsări și anumiți lilieci. Majoritatea polenizatorilor sunt sălbatici, însă există câteva specii de albine care pot fi controlate, de exemplu albinele melifere (Apis mellifera, Apis cerana), o serie de bondari și anumite albine solitare 24. Producția noastră de alimente depinde în mare măsură de polenizatorii mai sus menționați peste 75 % din principalele culturi alimentare la nivel mondial beneficiază de polenizare 25. O parte dintre aceste culturi în special în cazul fructelor și legumelor reprezintă o sursă vitală pentru alimentația umană. Obținerea unui randament ridicat prin producția intensivă pe scară largă a culturilor de mere, migdale și oleaginoase, de exemplu, depinde de polenizarea realizată de insecte, însă aceeași situație se aplică și în cazul culturilor realizate de micii fermieri din țările în curs de dezvoltare, unde starea bună de sănătate a populațiilor de polenizatori sălbatici duce la creșterea semnificativă 29 a recoltelor. Din punct de vedere economic, polenizarea duce la sporirea valorii globale a producției vegetale cu miliarde USD anual, doar la nivelul cultivatorilor, și la menținerea unui nivel scăzut al prețurilor pentru consumatori, datorită aprovizionării stabile 3. Modificarea utilizării terenurilor ca urmare a intensificării producției agricole și expansiunii urbane reprezintă unul dintr-o serie de factori decisivi care generează pierderea polenizatorilor, în special atunci când zonele naturale care le asigură acestora resurse de hrană și cuibărit, se degradează sau dispar. S-a dovedit faptul că îmbunătățirea diversității habitatelor în cadrul peisajului și includerea habitatelor neagricole în cadrul planurilor de gestionare a terenurilor, au dus la scăderea ritmului de dispariție a polenizatorilor, la sporirea numărului acestora și la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice 31. Inițiativele la nivelul peisajului, care urmăresc îmbunătățirea caracterului eterogen și conectivitatea habitatelor, au fost integrate într-o serie de inițiative derulate la nivel național și internațional, menite să asigure protejarea polenizatorilor 32. Abundența, diversitatea și sănătatea polenizatorilor reprezintă elemente care sunt de asemenea amenințate de o serie de alți factori decisivi, printre care schimbările climatice, speciile invazive, bolile emergente și agenții patogeni; sunt necesare acțiuni adecvate la nivel local, național și global, prin care să se atenueze și aceste amenințări 24. O insectă polenizatoare extrem de importantă pentru diferite culturi agricole din Europa este bondarul cu coadă roșie (Bombus lapidarius). WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 16

17 Ola Jennersten - WWF-Sweden

18 INDICATOR PRIVIND POPULAŢIA: INDEXUL PLANETA VIE Indexul Planeta Vie (LPI) este un indicator care reflectă starea biodiversității la nivel mondial și nivelul de sănătate al planetei noastre. Publicat pentru prima dată în anul 1998, acest indicator a continuat să monitorizeze abundența populației pentru mii de specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni, la nivel mondial, timp de două decenii. Indicatorul folosește tendințele emergente, ca modalitate de măsurare a schimbărilor înregistrate cu privire la biodiversitate 33. Datele colectate cu privire la populațiile de specii sunt reflectate în cadrul unui indice global, precum și în cadrul unor indici pentru zone biogeografice mai specifice, cunoscute sub denumirea de regiuni, pe baza unor grupări distincte de specii. Valoarea indicelui (19=1) 2 1 GLOBAL Indicii pentru anul curent includ date din intervalul cuprins între 197 stabilit ca an de începere comun pentru mulți indicatori și 214, întrucât informațiile disponibile pentru perioada dinainte de 197 sau de după 214 nu sunt suficiente pentru a genera un index robust și relevant. Această situație se înregistrează pentru că este nevoie de timp pentru a colecta, procesa și publica date de monitorizare, așadar se poate înregistra un decalaj temporal înainte ca acestea să poată fi adăugate la LPI. Figura 7: Indexul Global Planeta Vie pentru intervalul de timp Abundența medie a unui număr de de populații, reprezentând 4.5 de specii monitorizate la nivel mondial, a scăzut cu 6 %. Linia albă evidențiază valorile indicelui, iar zonele întunecate reprezintă certitudinea statistică din jurul tendinței (interval: -5 la -67%) 34. Legendă Indexul Global Planeta Vie Limita de încredere Indicele global, calculat utilizând datele disponibile pentru toate speciile și regiunile, prezintă o scădere globală de 6 % cu privire la mărimea populației de vertebrate în perioada cuprinsă între 197 și 214 (figura 7) cu alte cuvinte, o scădere medie de peste jumătate, în mai puțin de 5 de ani. În perioada cuprinsă între 197 și 214, scăderea medie anuală cu privire la mărimea populației de specii a fost de 2 %, cu un declin mai pronunțat în anii 8 și 9. După cum se evidențiază cu claritate în figura 7, mărimea actuală a populației de specii vertebrate este încă sub nivelul de referință aferent anului 197. WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 18

19 Modalitatea de interpretare a Indexului Planeta Vie Indicii Planeta Vie indiferent dacă vorbim de indicele global sau de indicii aferenți unei regiuni specifice sau unui grup de specii arată rata de modificare medie, în timp, în cadrul unui set de populații de specii. Aceste populații sunt extrase din baza de date Planeta Vie care, la momentul de față, cuprinde informații cu privire la peste 22. de populații de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. LPI global se bazează pe puțin peste 16.7 din aceste populații. Acest lucru se datorează faptului că anumite populații se suprapun atât în timp cât și în spațiu; așadar, pentru a evita dubla contabilizare, anumite populații nu sunt incluse în calculul tendinței globale. Figura 8. Interpretarea LPI. Reprezentarea termenilor-cheie pentru a înțelege LPI 1 Nivel de referință Indexul începe de la valoarea 1. Dacă LPI și limita de încredere se îndepărtează de nivelul de referință, putem să spunem că s-a înregistrat o creștere (peste valoarea 1) sau o scădere (sub valoarea 1) comparativ cu anul 197. Valorile indexului Aceste valori reprezintă variația medie a abundenței populației - bazată pe schimbarea relativă a mărimii populației și nu pe schimbarea absolută a acesteia. Zonele întunecate evidențiază limitele de încredere de 95 %. Limitele de încredere ilustrează modul în care se prezintă tendința unui anumit an în raport cu anul 197. Limitele de încredere se extind mereu peste seriile de timp stabilite, pe măsură ce incertitudinea din anii precedenți se adaugă la anul curent. 2 GLOBAL Valoarea indicelui (197=1) Ultimul an pentru care există date Indexul se termină cu ultimul an pentru care avem suficiente date. Asta pentru că este nevoie de timp pentru colectarea, procesarea și publicarea datelor de monitorizare, astfel încât poate exista un decalaj de timp înainte ca datele să poată fi adăugate la LPI. Rezumat pagina 19

20 Ameninţări la adresa populaţiilor incluse în LPI la nivel mondial Toate populațiile de apă dulce și terestre din cadrul LPI global sunt încadrate la una dintre cele cinci regiuni biogeografice majore, care reprezintă regiuni caracterizate de asocieri distincte de specii (definite în Olson et al ). Apoi, indicele este recalculat numai pentru populațiile de specii din respectiva regiune și, atunci când este posibil, sunt catalogate amenințările cu care se confruntă fiecare regiune. Această metodologie ne permite să înțelegem mai bine modul în care se modifică biodiversitatea în diferite părți ale lumii și ne sprijină în identificarea situațiilor în care aceste modificări sunt generate de diferite procese de amenințare manifestate pe plan local. Declinul înregistrat cu privire la populația de specii sunt deosebit de pronunțate la tropice, în regiunea Neotropică, o regiune care cuprinde America de Sud și Centrală, unde se înregistrează scăderea cea mai dramatică: o pierdere de 89% față de 197. Populațiile nearctice și palearctice se descurcă puțin mai bine, înregistrând scăderi de 23%, respectiv 31%. Degradarea și pierderea habitatelor reprezintă, în mod constant, cea mai frecventă amenințare raportată în toate regiunile. Însă există o serie de variații între regiuni și grupurile taxonomice. REGIUNEA NEARCTICĂ Valoarea indicelui (197=1) BIRDS PĂSĂRI MAMMALS MAMIFERE FISHES PEȘTI NEARCTIC REPTILES ȘI AND AMFIBIENI AMPHIBIANS % 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 1% REGIUNEA NEOTROPICALĂ Valoarea indicelui (197=1) BIRDS PĂSĂRI MAMMALS MAMIFERE FISHES PEȘTI NEOTROPICAL REPTILES ȘI AND AMFIBIENI AMPHIBIANS % 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 1% Legendă Degradarea/ pierderea habitatelor Exploatare Specii invazive și boli Poluare Schimbări climatice Ce este o regiune biogeografică? Regiunile biogeografice sunt regiuni caracterizate de asocieri distincte de specii. Acestea reprezintă zone extinse de pe suprafața Pământului, fiind separate de bariere majore pentru migrația plantelor și animalelor de exemplu oceane, deșerturi întinse și lanțuri muntoase înalte unde speciile au evoluat într-o relativă izolare, de-a lungul unor perioade lungi de timp. WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 2

21 Figura 9. Indicii Planeta Vie și repartizarea amenințărilor pentru fiecare grup taxonomic, în cadrul fiecărei regiuni În fiecare regiune, linia albă din graficul LPI din partea stângă arată valorile indexului, iar zonele întunecate reprezintă gradul de siguranță a tendinței (de 95 %). Bara din partea dreaptă a graficului arată distribuția amenințărilor pentru fiecare grup taxonomic al fiecărei regiuni. De asemenea, baza de date a LPI înregistrează informații cu privire la amenințările cu care se confruntă mai puțin de un sfert (3.789) din populațiile incluse în LPI global. Mai mult decât atât, populațiile se pot confrunta cu mai mult de o amenințare în același timp. 34 Valoarea indicelui (197=1) BIRDS PĂSĂRI MAMMALS MAMIFERE FISHES PEȘTI PALEARCTIC REPTILES ȘI AND AMFIBIENI AMPHIBIANS % 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 1% REGIUNEA PALEARCTICĂ REGIUNEA AFROTROPICALĂ Valoarea indicelui (197=1) BIRDS PĂSĂRI MAMMALS MAMIFERE FISHES PEȘTI AFROTROPICAL REPTILES ȘI AND AMFIBIENI AMPHIBIANS % 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 1% REGIUNEA INDOPACIFICĂ Valoarea indicelui (197=1) 2 1 BIRDS PĂSĂRI MAMMALS MAMIFERE FISHES PEȘTI REPTILES ȘI AND AMFIBIENI AMPHIBIANS INDO-PACIFIC % 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 1%

22 MAI MULŢI INDICATORI PRIVIND BIODIVERSITATEA CARE SPUN ACEEAȘI POVESTE Biodiversitatea: Un concept complex care necesită o multitudine de indicatori Adeseori, biodiversitatea este prezentată ca fiind leagănul vieții. Biodiversitatea cuprinde diversitatea tuturor organismelor vii plante, animale și microorganisme și ecosistemele din care fac parte acestea. Biodiversitatea include diversitatea în cadrul speciilor și între specii și poate viza orice scară geografică de la o parcelă de studiu de mici dimensiuni, la întreaga planetă 46. Speciile și sistemele naturale care ne înconjoară reacționează în diverse moduri la presiunile antropice și la intervențiile de conservare, neexistând o măsură unică prin care să se reflecte toate aceste schimbări. Tocmai de aceea este necesară existența unor unități de măsură diferite și a unor indicatori diferiți, care să ne permită să înțelegem schimbarea suferită de biodiversitate, să monitorizăm progresul înregistrat în îndeplinirea țintelor stabilite în materie de biodiversitate și să elaborăm programe de conservare eficiente. În plus, direcția urmată de tendințele cu privire la abundență au fost estimate numai pentru foarte puține specii. De exemplu, Lista Roșie IUCN folosește informații cu privire la scăderea și creșterea populațiilor la nivel de specie pentru a determina riscul de extincție. Baza de date include acum informații pentru 6 % dintre mamifere, 64 % dintre speciile de amfibieni, 92 % dintre speciile de păsări și 52 % dintre speciile de reptile 47 la nivel mondial. Magnitudinea acestor tendințe este cunoscută pentru mult mai puține dintre aceste specii. Alte grupuri taxonomice sunt chiar și mai puțin monitorizate 47. Pentru a compensa lipsa de informații empirice, alte măsurători privind biodiversitatea și alte modele ecologice pot fi folosite pentru a urmări schimbările privind biodiversitatea și pentru a oferi informații pentru strategiile de conservare. Datele cu privire la tendințele urmate de populații reprezintă doar una dintre modalitățile de urmărire a schimbărilor înregistrate în domeniul biodiversității. Mai există trei indicatori în materie de biodiversitate care pot completa Indexul Planeta Vie și care pot plasa tendințele urmate de acest indice într-un context mai larg, și anume: Indicele Habitatul Speciilor, care măsoară schimbările cu privire la distribuția speciilor; Indicele Lista Roșie IUCN, care urmărește riscul extincției speciilor; și Indicele privind caracterul intact al biodiversității, care analizează schimbările înregistrate în componența comunităților (figura 11). Toți acești indicatori evidențiază aceeași imagine respectiv cea a unui declin continuu al biodiversității. ABUNDENŢA DISTRIBUŢIA SPECIILOR COMPONENŢA COMUNITĂŢILOR RISCUL DE EXTINCŢIE WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 22

23 National Geographic Stock - Steve Winter - WWF O cameră de monitorizare din Parcul Național Hemis a surprins un leopard al zăpezilor (Panthera uncia), o specie aflată pe cale de dispariție. Parcul Național Hemis este localizat în partea estică a regiunii Ladakh a statului Jammu și Cașmir din India. Rezumat pagina 23

24 ŢINTIND MAI SUS SCHIMBAREA TRAIECTORIEI DESCENDENTE PE CARE SE AFLĂ BIODIVERSITATEA Biodiversitatea este descrisă ca fiind infrastructura care susține întreaga viață de pe Pământ. Sistemele naturale și ciclurile biochimice generate de diversitatea biologică permit funcționarea stabilă a atmosferei, oceanelor, pădurilor, peisajului și căilor navigabile. Așadar, acestea reprezintă, pur și simplu, o precondiție esențială pentru ca societatea noastră modernă și prosperă, să existe și să continue să se dezvolte 1,48. În absența unei acțiuni de amploare care să meargă mai departe decât acțiunile practicate în mod obișnuit (business as usual), actualul declin sever al ecosistemelor naturale care susțin societățile moderne va continua cu consecințe grave la nivelul naturii și oamenilor. Între momentul de față și sfârșitul anului 22 avem o oportunitate unică, ce poate fi folosită pentru a contura o viziune pozitivă pentru natură și oameni. Noi obiective și ținte pentru viitor sunt în curs de stabilire, prin Convenția privind Diversitatea Biologică. Acestea, alături de obiectivele privind dezvoltarea durabilă, vor reprezenta cadrele internaționale vitale pentru protejarea naturii și îmbunătățirea biodiversității. În ciuda numeroaselor studii științifice și acorduri de politică internaționale, care confirmă faptul că utilizarea durabilă și conservarea diversității biologice reprezintă o prioritate globală, tendințele mondiale înregistrate în materie de biodiversitate continuă să evidențieze un declin al acesteia. Figura 1 reliefează în mod clar cât de slab au evoluat sistemele naturale odată cu intrarea în vigoare a angajamentelor de politică stabilite de comun acord la nivel internațional, de exemplu de la stabilirea țintelor din Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD). Totuși, figura 1 oferă și o viziune pentru viitor: dacă țintim mai sus și nu ne limităm la acțiunile practicate în mod obișnuit (business as usual), respectiv dacă implementăm abordări menite să refacă natura și nu doar să monitorizeze un declin controlat, atunci putem pune bazele unei lumi mai sănătoase, mai durabile, care să fie benefică atât pentru oameni, cât și pentru ecosistemele naturale. WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 24

25 Planul strategic pentru Convenția privind Diversitatea Biologică (21-22) include cele 2 de ținte Aichi care trebuie realizate până în 22. Proiecțiile recente sugerează că este puțin probabil ca majoritatea obiectivelor 49 să fie realizate în acest timp. Cu toate acestea, viziunea pentru 25 necesită un obiectiv mult mai ambițios, care va necesita recuperarea biodiversității și schimbarea traiectoriei descendente pe care se află aceasta, până în 23. Linia neagră indică tendințele observate în prezent (până în 215), liniile punctate arată extrapolări din tendințele actuale (negru) și proiecțiile pentru biodiversitate după anul 23, care sunt în scădere (roșu), se stabilizează (portocaliu) sau se refac (verde). Elaborarea de strategii, planuri sau programe naționale prin care să se asigure conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice. Integrarea [ ] aspectelor legate de conservare și utilizarea durabilă a diversității biologice, în planurile, programele și politicile relevante la nivel sectorial sau trans-sectorial CBD...până în 21, reducerea seminificativă a actualei rate de pierdere a biodiversității Indicele Biodiversității Tendințele observate COP6 Deceniul ONU privind Biodiversitatea (211-22): plan strategic, douăzeci de ținte în materie de biodiversitate cuprinse în cinci obiective strategice Ținte Aichi Previziuni stabilite prin modelare Tendințele extrapolate Figura 1: Declinul biodiversității a continuat în ciuda angajamentelor repetate în materie de politică care încercă să încetinească sau să stopeze ritmul privind pierderea biodiversității. (adaptat după Mace et al ) Rezumat pagina 25

26 Angajamente privind biodiversitatea globală, de îndeplinit până în 22, 23 și 25, așa cum sunt acestea consacrate în cadrele de acţiune aferente CBD* și ODD** (Convenţia privind Diversitatea Biologică) * (Obiectivul privind Dezvoltarea Durabilă) ** Viziunea CBD: Până în 25, biodiversitatea este evaluată, conservată, remediată și utilizată în mod rațional, cu menținerea serviciilor ecosistemice, susținând sănătatea planetei și asigurând beneficii esențiale pentru toți oamenii. BD, obiectivul Aichi nr. 5: Până în 22, ritmul de pierdere a tuturor C habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, este cel puțin redus la jumătate și, acolo unde este fezabil, adus la valori apropiate de zero, iar fenomenele de degradare și fragmentare sunt reduse în mod semnificativ. VIAŢA ACVATICĂ VIAŢA TERESTRĂ CBD, obiectivul Aichi nr. 12: Până în 22, extincția speciilor periclitate cunoscute este prevenită, iar starea de conservare a acestora, în special a celor în cazul cărora declinul este cel mai avansat, este îmbunătățită și susținută. ODD, obiectivele 14 și 15: Până în 23 Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine. (ODD 14) și Gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și remedierea degradării terenurilor, oprirea pierderii biodiversității. (ODD 15). Obiectivul 15.5: Luarea unor măsuri urgente și semnificative pentru a reduce degradarea habitatelor naturale, a stopa pierderea biodiversității și a proteja și preveni extincția speciilor periclitate. ECONOMIE ORAȘE ȘI COMUNITĂŢI DURABILE PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII EFICIENTE VIAŢA TERESTRĂ SOCIETATE ENERGIE CURATĂ ŞI LA PREŢURI ACCESIBILE BIOSFERĂ VIAŢA ACVATICĂ WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 26 FOAMETE ZERO SĂNĂTATE ŞI BUNĂSTARE APĂ CURATĂ ȘI SANITAŢIE ACŢIUNE CLIMATICĂ

27 Propunerea de Plan pentru biodiversitate pentru intervalul Degradarea naturii reprezintă una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntă omenirea; cu toate acestea, țintele actuale și acțiunile implementate în vederea îndeplinirii acestora asigură, în cel mai bun caz, un declin controlat. Această secțiune este inspirată dintr-o lucrare concepută pe parcursul sesiunii de brainstorming organizată pentru această ediție aniversară a Raportului Planeta Vie și publicată în data de 14 septembrie 218 în publicația Nature Sustainability. În lucrarea Țintind mai sus - redirecționarea curbei privind pierderea biodiversității 5 se argumentează că lumea are nevoie de obiective îndrăznețe și bine definite și de un set de măsuri credibile prin care să se refacă abundența naturii, la nivele care să permită atât oamenilor, cât și naturii, să prospere. În cadrul lucrării, autorii au recomandat trei pași necesari, incluși într-o foaie de parcurs aferentă agendei post-22: (1) stabilirea cu claritate a obiectivului de refacere a biodiversității, (2) stabilirea unui set de indicatori de progres măsurabili și relevanți, și (3) convenirea asupra unui set de măsuri care pot, în mod colectiv, să îndeplinească obiectivul în intervalul de timp stabilit. O descriere a acestor pași se regăsește mai jos. Figura 11: Stabilirea conexiunilor Johan Rockström și Pavan Sukhdev au modificat un infografic realizat de Carl Folke, Directorul Științific al Institutului pentru Mediu din Stockholm și de alți experți, cu scopul de a prezenta o nouă modalitate de a percepe obiectivele privind dezvoltarea durabilă și de a evidenția modul în care toate aceste obiective sunt corelate cu asigurarea hranei (mulțumiri: Imagini Azote, Centrul pentru Reziliență din Stockholm). Pasul 1: Transformarea viziunii aspiraţionale într-un obiectiv ambiţios Primul pas al procesului de elaborare a unui plan pentru biodiversitate constă în specificarea obiectivului. Conform actualei viziuni a CBD, Până în 25, biodiversitatea este evaluată, conservată, remediată și utilizată în mod rațional, cu menținerea serviciilor ecosistemice, susținând sănătatea planetei și asigurând beneficii esențiale pentru toți oamenii. Atunci când a fost scrisă, această formulare reprezenta o viziune aspirațională pentru viitor. În lucrarea Țintind mai sus se argumentează că această viziune este suficient de concretă și realizabilă pentru a constitui baza pentru stabilirea obiectivului unui acord în materie de biodiversitate pentru perioada post-22. Îndeplinirea acestui obiectiv ambițios va presupune stabilirea unui nou set de obiective care să țintească mai sus și să fie eficiente după 22. Rezumat pagina 27

28 Pasul 2: Identificarea de modalităţi de măsurare a progresului în raport cu obiectivul stabilit Ținerea unei evidențe a stării biodiversității și a progresului înregistrat în raport cu țintele stabilite reprezintă acțiuni ce presupun existența unor indicatori adecvați. Pentru evaluarea biodiversității sunt necesare măsuri multiple, implementate la scări spațiale diferite și la dimensiuni ecologice diferite. Diferitele sisteme de măsurare de uz comun captează diferite proprietăți ale biodiversității, iar reacția acestora la presiuni variază 51. Mace et al. pledează pentru indicatori care pot urmări trei dimensiuni-cheie ale biodiversității, care sunt necesare în lumina viziunii și obiectivelor descrise în acest document și în țintele stabilite prin CBD și ODD, respectiv: 1) Rata de dispariție a speciilor la nivel mondial: măsura în care speciile sunt amenințate de riscul extincției este estimată de Indexul Planeta Vie (LPI) 54. 2) Schimbări cu privire la abundența speciilor: Tendințele înregistrate cu privire la abundența speciilor sălbatice sunt bine reflectate prin indicatori la nivelul populației, de exemplu prin Indicele Lista Roșie (RLI) 52,53. 3) Schimbări cu privire la biodiversitatea pe plan local: schimbările înregistrate cu privire la starea de sănătate a ecosistemelor pot fi estimate prin realizarea unei comparații între situația existentă și situația care a existat la un anumit moment dat într-o locație definită, utilizând indicatori precum Indicele privind caracterul intact al biodiversității (BII) 55,56. Pasul 3: Identificarea măsurilor necesare pentru a asigura transformarea necesară a biodiversităţii la nivel mondial Prin intermediul scenariilor și modelelor, oamenii de știință pot vizualiza și explora modalitățile în care măsurile alternative afectează interdependențele dinamice dintre natură, beneficiile pe care natura le asigură oamenilor și calitatea vieții. Cu toate acestea, provocarea cu care ne confruntăm ține de faptul că nu trebuie numai să identificăm căi potențiale prin care să putem restabili biodiversitatea, ci trebuie, totodată, să realizăm transformarea necesară continuând să asigurăm hrana pentru o populație încă în creștere, în condițiile în care efectele schimbărilor climatice, într-o lume aflată într-o schimbare rapidă, cresc în intensitate. Prin urmare, deși intervențiile tradiționale pentru conservarea biodiversității - de exemplu planificarea acțiunilor pentru zone protejate și conservarea speciilor - continuă să fie extrem de importante, măsurile trebuie să abordeze și factorii determinanți majori care generează declinul biodiversității și modificarea ecosistemelor, precum agricultura intensivă și supraexploatarea. WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 28

29 Figura 12 Traiectorii de urmat pentru cei trei indicatori propuși în materie de biodiversitate. Acestea reflectă stadiul de conservare (respectiv riscul de extincție global), tendința privind evoluția populațiilor (schimbări în raport cu abundența medie a populației) și integritatea biotică (modificări ale diversității locale, funcționale) din prezent până în anul 25, pe baza angajamentelor din Caseta 1. Aceste curbe ar reprezenta o refacere și o reabilitare de succes a naturii. A se reține că, în timp ce curbele se bazează pe date și analize recente, acestea sunt, în mod neapărat, indicative, astfel încât axele indicatorului nu prezintă cifre (adaptat după Mace et al ). Cele două grafice de sus ilustrează atât date privind speciile amenințate cu dispariția, cât și pentru toate speciile, deoarece prevenirea extincției este scopul țintei Aichi 12 și este o măsură absolută a succesului sau a eșecului conservării. Legendă Toate speciile Speciile amenințate cu dispariția Tendința privind evoluția populațiilor Stadiul de conservare În graficul de jos, am inclus biomuri deoarece monitorizarea modificărilor la nivel de biomuri este importantă pentru ținta Aichi 5. Există, de asemenea, o linie care reprezintă ecoregiunile, deoarece acestea sunt folosite în cadrul țintei 11 ca parte a elementului privind ariile protejate și pentru a se asigura faptul că biodiversitatea în diferite zone ale lumii este reprezentată în mod egal (a se vedea caseta 1 pentru mai multe informații despre toate aceste ținte). Legendă Biomuri Ecoregiuni Integritatea biotică Rezumat pagina 29

30 CALEA DE URMAT Zi după zi, devine din ce în ce mai evident că supraviețuirea omenirii depinde de sistemele noastre naturale; cu toate acestea, continuăm să distrugem sănătatea naturii, într-un ritm alarmant. Este clar că eforturile pentru a stopa pierderea biodiversității nu au dat roade și că acțiunile practicate în mod obișnuit (business as usual) vor asigura, în cel mai bun caz, un declin controlat. Acesta este motivul pentru care, alături de colegi - oameni de știință și specialiști în conservare din toată lumea, pledăm pentru realizarea celui mai ambițios acord internațional din toate timpurile un nou acord global destinat naturii și oamenilor, prin care să redirecționăm curba ce ilustrează declinul. Pentru a realiza viziunea care să permită omenirii și naturii să prospere, este necesar ca factorii de decizie de la fiecare nivel, de la persoane fizice, la comunități, țări și până la societățile comerciale, să facă alegerile corecte din punct de vedere politic, financiar și al modului de consum. Această viziune poate deveni realitate doar dacă ne-o asumăm cu toții. Reîncadrarea dezbaterii: Natura este singura noastră casă Raportul Planeta Vie se alătură unui număr în creștere de lucrări de cercetare și propuneri de politici publice care atrag atenția asupra importanței fundamentale pe care o au sistemele naturale pentru societatea noastră. Raportul indică faptul că, în intervalul anilor , populațiile speciilor au înregistrat un declin de 6%, în timp ce ratele actuale ale extincțiilor speciilor sunt de 1 până la 1 de ori mai mari decât rata naturală de bază (extincția înainte ca presiunea umană să devină un factor proeminent). Alți indicatori care măsoară diferite schimbări privind biodiversitatea ilustrează aceeași imagine - cea a pierderii dramatice și continue. Cu toate acestea, se pare că viitorul a milioane de specii de pe Pământ nu a captat suficient atenția liderilor încât să ia măsurile necesare și să oprească declinul biodiversității. Trebuie să semnalăm importanța politică a biodiversității și să promovăm o mișcare coezivă între actorii statali și nonstatali, care să conducă schimbarea și să se asigure că atât factorii de decizie publici, cât și cei privați înțeleg că menținerea situației actuale (business as usual) nu este o opțiune. De acum și până în anul 22, an în care liderii mondiali vor lua deciziicheie în ceea ce privește biodiversitatea, schimbări climatice și dezvoltarea durabilă, avem o ocazie unică de a face lobby pentru cel mai ambițios acord unul acord care să ofere un plan pentru biodiversitate și pentru oameni până în anul 25 și după acesta. Schimbarea traiectoriei descendente pe care se află biodiversitatea - cu un nou cadru pentru biodiversitate care WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 3

31 poate începe să inverseze pierderea provocată naturii până în 23 - trebuie să stea la baza inițiativelor. Un astfel de acord este esențial nu doar pentru natură, ci și pentru oameni, deoarece combaterea declinului sistemelor naturale este esențială pentru realizarea Agendei 23 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Un nou acord global pentru natură și oameni Pentru a-și aduce contribuția la acest acord, WWF colaborează cu un consorțiu format din aproximativ 4 de universități, organizații care acționează în domeniul conservării și organizații interguvernmentale, cu scopul de a lansa inițiativa de cercetare inițiativa de cercetare Bending the Curve of Biodiversity Loss (Schimbarea traiectoriei descendente pe care se află biodiversitatea, n.r). Modelele și scenariile pot ajuta la cartarea celei mai bune propuneri. Prin aceasta inițiativă esențială, biodiversitatea va fi inclusă în mod explicit în procesul de modelare a viitoarelor sisteme, ceea ce ne va sprijini în stabilirea soluțiilor integrate și comune optime și în înțelegerea compromisurilor pe care s-ar putea să fie nevoie să le acceptăm. Aceste modele și analize de sistem vor constitui piatra de temelie a unei viitoare ediții a Raportului Planeta Vie. Participăm cu mândrie la această inițiativă comună. Este nevoie ca această ambiție să fie îmbrățișată de toată lumea. Faptul că punem cap la cap cele mai mari amenințări cu care se confruntă natura nu înseamnă decât că vom fi capabili să o protejăm mai bine. Nu mai avem mult timp la dispoziție. SUNTEM PRIMA GENERAŢIE CARE DISPUNE DE O IMAGINE CLARĂ A VALORII NATURII ȘI A IMPACTULUI IMENS PE CARE ÎL EXERCITĂM ASUPRA ACESTEIA. TOTODATĂ, AM PUTEA FI ȘI ULTIMA GENERAŢIE CARE POATE ACŢIONA ÎN SENSUL INVERSĂRII ACESTEI TENDINŢE. ESTE POSIBIL CA PERIOADA CUPRINSĂ ÎNTRE MOMENTUL DE FAŢĂ ȘI ANUL 22 SĂ REPREZINTE UN MOMENT ISTORIC DECISIV. Rezumat pagina 31

32 BIBLIOGRAFIE 1 Díaz, S. et al. Assessing nature s contributions to people [Evaluarea contribuției pe care natura o aduce omenirii], Publicația Science (Știința) 359: 27, doi:1.1126/science.aap8826 (218). 2 Millennium Ecosystem Assessment. Ecosystems and human well-being: Synthesis. [Evaluarea ecosistemelor mileniului. Ecosisteme și bunăstarea umană: Sinteză] (Institutul pentru Resurse Mondiale, Washington, DC, USA, 25). 3 Whitmee, S. et al. Safeguarding human health in the Anthropocene epoch [Protejarea sănătății umane în era Antropocenului]: raportul cu privire la sănătatea planetară, elaborat de Fundația Rockefeller Comisia Lancet. Lancet 386, , doi:1.116/s (15)691-1 (215). 4 Costanza, R. et al. Changes in the global value of ecosystem services. Global Environmental Change [Schimbări în valoarea globală a serviciilor ecosistemice. Schimbarea de mediu la nivel global] 26: , doi:1.116/j.gloenvcha (214). 5 Van Oorschot, M. et al. The contribution of sustainable trade to the conservation of natural capital: The effects of certifying tropical resource production on public and private benefits of ecosystem services. [Contribuția comerțului durabil la conservarea capitalului natural: Efectele certificării utilizării resurselor tropicale asupra beneficiilor publice și private generate de serviciile ecosistemice] (PBL, Agenția pentru Evaluarea Mediului din Olanda, Haga, Olanda, 216). 6 Steffen, W. et al. Traiectoriile sistemului planetar în Antropocen. Proceedings of the National Academy of Sciences [Lucrările Academiei Naționale de Științe], doi:1.173/pnas (218). 7 Steffen, W., Broadgate, W., Deutsch, L., Gaffney, O. & Ludwig, C. The trajectory of the Anthropocene: The Great Acceleration. The Anthropocene Review [Traiectoria Antropocenului: Marea Accelerare. Evaluarea Antropocenului], 2: 81-98, doi:1.1177/ (215). 8 Waters, C. N. et al. The Anthropocene is functionally and stratigraphically distinct from the Holocene. [Antropocenul este distinct din punct de vedere funcțional și stratigrafic în raport cu Holocenul]. Publicația Science 351 (216). 9 Gaffney, O. & Steffen, W. The Anthropocene equation. The Anthropocene Review [Ecuația Antropocenulului. Evaluarea Antropocenului] 4: 53-61, doi:1.1177/ (217). 1 Maxwell, S. L., Fuller, R. A., Brooks, T. M. & Watson, J. E. M. Biodiversity: The ravages of guns, nets and bulldozers [Biodiversitatea: Ravagiile generate de arme, capcane și buldozere]. Publicația Nature (Natura), 536: (216). 11 Scheffers, B. R. et al. The broad footprint of climate change from genes to biomes to people. [Amprenta vastă a schimbărilor climatice pe traiectoria gene-biomuri-oameni], Publicația Science, 354 (216). 12 Rețeaua Amprentei Globale. Evidențe privind amprenta națională, ediția 218. < footprintnetwork.org/> (218). 13 SEI și programul Global Canopy Trase Earth < (Institutul pentru Mediu din Stockholm (SEI) și Global Canopy, 218). 14 Godar, J., Persson, U. M., Tizado, E. J. & Meyfroidt, P. Towards more accurate și policy relevant footprint analyses: Tracing fine-scale socio-environmental impacts of production to consumption. [Pe calea către analize de amprentă mai exacte și mai relevante din perspectiva politicii: Urmărirea impactului social și de mediu exact generat de producție asupra consumului], publicația Ecological Economics (Economia Ecologiei), 112: 25-35, doi:1.116/j.ecolecon (215). 15 Croft, S. A., West, C. D. & Green, J. M. Capturing the heterogeneity of sub-national production in global trade flows [Reflectarea caracterului eterogen al producției subnaționale în fluxurile comerciale internaționale]. Jurnalul Cleaner Production [O producție mai curată] (218). 16 Galli, A., Wackernagel, M., Iha, K. & Lazarus, E. Ecological footprint: Implications for biodiversity [Amprenta ecologică: Implicații asupra biodiversității]. Publicația Biological Conservation [Conservarea biologică], 173 doi:1.116/j.biocon (214). 17 Wackernagel, M. & Rees, W. E. Our Ecological Footprint Reducing Human Impact on the Earth. Environment și Urbanization [Amprenta noastră ecologică Reducerea impactului antropic asupra Pământului. Mediul și Urbanizarea] 8: (1996). 18 IPBES. Summary for policymakers of the thematic assessment report on land degradation and restoration of the Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and ecosistem Services [Rezumat destinat factorilor de decizie politică implicați în raportul de evaluare tematică privind degradarea și reabilitarea terenurilor, elaborat de Platforma interguvernmentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice]. (Secretariatul IPBES, Bon, Germania, 218). 19 FAO. Global Forest Resources Assessment 215: How are the world s forests changing? [Evaluarea resurselor globale de pădure, 215: Cum se modifică pădurile lumii?], a doua ediție. (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Roma, Italia, 216). WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 32

33 2 Hosonuma, N. et al. An assessment of deforestation and forest degradare drivers in developing countries [O evaluare a factorilor determinanți ai defrișării și degradării pădurilor în țările în curs de dezvoltare]. Publicația Environmental Research Letters [Corespondență privind cercetarea de mediu], 7 (212). 21 FAO. State of the World Forests [Starea pădurilor lumii]. (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Roma, Italia, 216). 22 Orgiazzi, A. et al. Global Soil Biodiversity Atlas [Atlasul Mondial al Biodiversității Solurilor]. 176 (Comisia Europeană, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Uniunii Europene, Luxemburg, 216). 23 Ollerton, J., Winfree, R. & Tarrant, S. How many flowering plants are pollinated by animals? [Cât de multe plante cu flori sunt polenizate de animale?], Oikos 12: , doi:1.1111/j x (211). 24 Potts, S. G. et al. Safeguarding pollinators and their values to human well-being [Protejarea polenizatorilor și valorile generate de aceștia pentru bunăstarea umană]. Publicația Nature 54: (216). 25 Klein, A.-M. et al. Importance of pollinators in changing landscapes for world crops. Proceedings of the Royal Society Biological Sciences [Importanța polenizatorilor în condițiile schimbării peisajului aferent culturilor globale. Lucrările Societății Regale pentru Științe Biologice], 274: (27). 26 Klein, A.-M. et al. Wild pollination services to California almond rely on semi-natural habitat [Serviciile de polenizare cu polenizatori sălbatici, pentru midgalele californiene, se bazează pe habitate seminaturale]. Journal of Applied Ecology [Jurnalul de Ecologie Aplicată], 49: , doi:1.1111/ j x (212). 27 Garratt, M. P. D. et al. Insect pollination as an agronomic input: Strategies for oilseed rape production [Polenizarea prin intermediul insectelor, ca input agronomic: Strategii pentru producția de rapiță]. Journal of Applied Ecology, doi:1.1111/ (218). 28 Garratt, M. P. D. et al. Avoiding a bad apple: Insect pollination enhances fruit quality and economic value [Fără mere stricate: Polenizarea prin intermediul insectelor îmbunătățește calitatea fructelor și valoarea economică a acestora]. Publicația Agriculture, Ecosystems & Environment [Agricultura, Ecosistemele & Mediul înconjurător], 184: 34-4, doi:1.116/j.agee (214). 29 Garibaldi, L. A. et al. Mutually beneficial pollinator diversity and crop yield outcomes in small and large farms [Diversitatea, reciproc avantajoasă, a polenizatorilor și randamentul culturilor în fermele de mici și mari dimensiuni]. Publicația Science 351: (216). 3 Breeze, T. D., Gallai, N., Garibaldi, L. A. & Li, X. S. Economic measures of pollination services: shortcomings and future directions [Măsurarea economică a serviciilor de polenizare: deficiențe și direcții pentru viitor]. Publicația Trends in Ecology & Evolution [Tendințe în ecologie & evoluție],31: , doi:1.116/j.tree (216). 31 Senapathi, D. et al. The impact of over 8 years of land cover changes on bee și wasp pollinator communities in England [Impactul generat de peste 8 de ani de schimbări în utilizarea terenurilor, asupra comunităților de albine și viespi polenizatoare din Anglia]. Lucrările Societății Regale B 282: , doi:1.198/rspb (215). 32 Senapathi, D., Goddard, M. A., Kunin, W. E. & Baldock, K. C. R. Landscape impacts on pollinator communities in temperate systems: evidence and knowledge gaps [Impactul generat de peisaj asupra comunităților de polenizatori din sistemele cu climă temperată: dovezi și lacune de cunoaștere]. Publicația Functional Ecology [Ecologia Funcțională] 31: 26-37, doi:1.1111/ (217). 33 Collen, B. et al. Monitoring Change in Vertebrate Abundance: Living Planet Index [Monitorizarea schimbării cu privire la abundența vertebratelor: Indicele Planeta Vie ]. Publicația Conservation Biology [Biologia conservării] 23, , doi:1.1111/j x (29). 34 WWF/ZSL. Baza de date a Indicelui Planeta Vie, < (218). 35 Olson, D. M. et al. Terrestrial ecoregions of the worlds: A new map of life on Earth [Ecoregiunile terestre ale lumii: O nouă hartă a vieții pe Pământ]. Publicația Bioscience [Bioștiința], 51: , doi:1.1641/6-3568(21)51[933:teotwa]2..co;2 (21). 36 Dunn, M. J. et al. Population size and decadal trends of three penguin species nesting at Signy Island, South Orkney Island [Dimensiunea populației și tendințele decadale pentru trei specii de pinguini care cuibăresc în Insula Signy, Insula South Orkney]. Publicația PLOS One 11: e16425, doi:1.1371/ journal.pone (216). 37 Forcada, J., Trathan, P. N., Reid, K., Murphy, E. J. & Croxall, J. P. Contrasting population changes in sympatric penguin species in association with climate warming [Evoluții contrastante ale populației la speciile simpatrice de pinguini, în legătură cu încălzirea climatică]. Publicația Global Change Biology [Biologia schimbărilor globale] 12: , doi:1.1111/j x (26). 38 Lynch, H. et al. In stark contrast to widespread declines along the Scotia Arc, a survey of the South Sandwich Islands finds a robust seabird community [În totală contradicție cu declinul pe scară largă de-a lungul Scotia Arc, o anchetă realizată în Insulele South Sandwich identifică o comunitate robustă de păsări marine]. Publicația Polar Biology [Biologia polară], 39: (216). Rezumat pagina 33

34 39 Kato, A., Ropert-Coudert, Y. & Naito, Y. Changes in Adélie penguin breeding populations in Lutzow- Holm Bay, Antarctica, in relation to sea-ice conditions [Schimbări în populațiile de reproducție a pinguinilor Adélie în Golful Lutzow-Holm, Antarctica, în raport cu condițiile banchizei]. Publicația Polar Biology 25: (22). 4 Ratcliffe, N. & Trathan, P. N. A review of the diet and at-sea distribution of penguins breeding within the CAMLR Convention Area [O evaluare a regimului alimentar și distribuția pe mare a pinguinilor din regiunea acoperită de Convenția CAMLR]. Publicația CCAMLR Science 19: (212). 41 Hogg, A. E. & Gudmundsson, G. H. Impacts of the Larsen-C Ice Shelf calving event [Impactul evenimentului Larsen-C de rupere a calotei glaciare]. Publicația Nature Climate Change [Schimbările climatice], 7: , doi:1.138/nclimate3359 (217). 42 IPCC. Climate Change 27: Impacts, Adaptation and Vulnerability [Schimbări Climatice 27: Efecte, Adaptare și Vulnerabilitate]. 976 (Biroul de Presă al Universității Cambridge, Cambridge, Marea Britanie, 27). 43 Lescroel, A., Ballard, G., Gremillet, D., Authier, M. & Ainley, D. G. Antarctic climate change: extreme events disrupt plastic phenotypic response in Adélie penguins. [Schimbările climatice în Antarctica: fenomenele extreme perturbă reacția fenotipică plastică la pinguinii Adélie], Publicația PLOS One 9: e85291, doi:1.1371/journal.pone (214). 44 Ropert-Coudert, Y. et al. A complete breeding failure in an Adélie penguin colony correlates with unusual and extreme environmental events [Un eșec total în reproducția unei colonii de pinguini Adélie este corelată cu fenomenele de mediu neobișnuite și extreme]. Publicația Ecography 38: , doi:1.1111/ecog.1182 (215). 45 Humphries, G. R. W. et al. Mapping Application for Penguin Populations and Projected Dynamics (MAPPPD): data and tools for dynamic management and decision support [Aplicație de cartografiere pentru populațiile de pinguini și dinamica proiectată (MAPPPD): date și instrumente pentru gestionare dinamică și suport decizional]. Publicația Polar Record, 53: , doi:1.117/ S (217). 46 Națiunile Unite. Convention on Biological Diversity: Article 2 [Convenția pentru Diversitate Biologică: Articolul 2]. (Convenția pentru Diversitate Biologică (CBD), Națiunile Unite, Montreal, Canada, 1992). 47 IUCN și BirdLife International. Red List Index of species survival, calculated from data in the IUCN Red List of Threatened Species [Indicele Lista Roșie cu privire la supraviețuirea speciilor, calculat pe baza datelor din Lista Roșie a speciilor periclitate a IUCN], disponibil at: (218). 48 Griggs, D. et al. Sustainable development goals for people and planet [Obiective de dezvoltare durabilă destinate oamenilor și planetei]. Publicația Nature 495: 35, doi: (213). 49 Tittensor, D. P. et al. A mid-term analysis of progress toward international biodiversitate targets [O analiză pe termen mediu a progresului înregistrat cu privire la îndeplinirea obiectivelor de biodiversitate stabilite la nivel internațional]. Publicația Science 346: , doi:1.1126/ science (214). 5 Mace, G. M. et al. Aiming higher to bend the curve of biodiversity decline [Stabilirea de ținte mai înalte pentru redirecționarea curbei urmate de declinul biodiversității]. Publicația Nature Sustainability [Durabilitatea naturii], 1: , doi:1.138/s (218). 51 Hill, S. L. L. et al. Reconciling Biodiversity Indicators to Guide Understanding and Action [Reconcilierea indicatorilor de biodiversitate, ca ghid pentru înțelegere și acțiune]. Publicația Conservation Letters (Corespondență privind conservarea) 9: , doi:1.1111/conl (216). 52 Butchart, S. H. M. et al. Measuring global trends in the status of biodiversity: Red List Indices for birds [Măsurarea tendințelor globale în legătură cu starea biodiversității: indicii pentru păsări din Lista Roșie]. Publicația PLOS Biology 2: , doi:1.1371/journal.pbio.2383 (24). 53 Butchart, S. H. M. et al. Improvements to the Red List Index [Îmbunătățiri la Indicele Lista Roșia]. Publicația PLOS One 2: e14, doi:1.1371/journal.pone.14 (27). 54 McRae, L., Deinet, S. & Freeman, R. The diversity-weighted Living Planet Index: controlling for taxonomic bias in a global biodiversity indicator [Indicele Planeta Vie ponderată cu factorul diversitate: ținerea sub control a distorsionării taxonomice în cadrul unui indicator global al biodiversității]. Publicația PLOS One 12: e169156, doi:1.1371/journal.pone (217). 55 Newbold, T. et al. Has land use pushed terrestrial biodiversity beyond the planetary boundary? A global assessment [A depășit biodiversitatea terestră granița planetară din cauza utilizării terenurilor? O evaluare globală]. Publicația Science 353: , doi:1.1126/science.aaf221 (216). 56 Scholes, R. J. & Biggs, R. A biodiversity intactness index [Un indice privind caracterul intact al biodiversității]. Publicația Nature 434: 45, doi:1.138/nature3289 (25). WWF Raportul Planeta Vie 218 pagina 34

35 REŢEAUA INTERNAŢIONALĂ A WWF Birouri WWF Africa de Sud Armenia Australia Austria Azerbaidjan Belgia Belize Bhutan Bolivia Brazilia Bulgaria Cambodgia Camerun Canada Chile China Columbia Coreea Croația Cuba Danemarca Ecuador Elveția Emiratele Arabe Unite Fiji Finlanda Franța Guyana Franceză Gabon Georgia Germania Grecia Guatemala Guyana Honduras Hong Kong India Indonezia Insulele Solomon Italia Japonia Kenya Laos Madagascar Malaezia Marea Britanie Maroc Mexic Mongolia Mozambic Myanmar Namibia Nepal Noua Zeelandă Norvegia Pakistan Panama Papua Noua Guinee Paraguay Peru Filipine Polonia Republica Centrafricană Republica Democrată Congo România Rusia Singapore Slovacia Spania Statele Unite ale Americii Surinam Suedia Tanzania Thailanda Tunisia Turcia Țările de Jos Ucraina Uganda Ungaria Vietnam Zambia Zimbabwe Asociați ai WWF Fundaction Vida Silvestre (Argentina) Pasaules Dabas Fondas (Letonia) Nigerian Conservation Foundation (Nigeria) Detalii despre publicație Publicat în octombrie 218 de către WWF World Wide Fund for Nature (anterior World Wildlife Fund), Gland, Elveția ( WWF ). Orice reproducere integrală sau parțială a acestei publicații trebuie să fie în conformitate cu regulile de mai jos și să menționeze titlul și autorul de mai sus ca deținător al drepturilor de autor. Citare recomandată: WWF Raportul Planeta Vie - 218: Țintind mai sus. Grooten, M. și Almond, R.E.A. (Eds). WWF, Gland, Elveția. Text și grafică: 218 WWF. Toate drepturile rezervate. Reproducerea acestei publicații (cu excepția fotografiilor) în scop educațional sau în scop necomercial este autorizată cu notificarea prealabilă în scris a WWF și menționarea deținătorului drepturilor de autor, așa cum este indicat mai sus. Reproducerea acestei publicații pentru revânzare sau alt scop comercial este interzisă fără permisiunea scrisă prealabilă. Reproducerea fotografiilor pentru orice scop este supusă aprobării prealabile, în scris, din partea WWF. Desemnarea entităților geografice din această carte și din prezentarea materialului nu reprezintă exprimarea oricărei opinii din partea WWF cu privire la statutul juridic al vreunei țări, vreunui teritoriu sau vreunei zone sau ale autorităților acestora sau în ceea ce privește delimitarea frontierelor sau granițelor acestora. Rezumat pagina 35

36 RAPORTUL PLANETA VIE 218 NATURA CONTEAZĂ Biodiversitatea este esențială pentru sănătatea, bunăstarea, hrana și siguranța noastră, precum și pentru stabilitatea sistemelor economice și politice la nivel mondial. AMENINŢĂRI Cele mai mari amenințări pentru biodiversitate sunt exploatarea excesivă și agricultura, ambele rezultate în urma consumului uman în continuă creștere. De ce existăm Pentru a stopa degradarea mediului înconjurător și pentru a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Bd-ul Tudor Vladimirescu nr: 29, sector 5, București, România BIODIVERSITATE Indexul Planeta Vie, care măsoară abundența biodiversității bazându-se pe date pentru populații a 4.5 specii de vertebrate, arată un declin de 6%, față de 197. ŢINTIND MAI SUS 1% RECICLAT Este nevoie de un nou acord global, penru natură și oameni, cu obiective clare și ambițioase, cu ținte și monitorizare constantă, pentru a schimba traiectoria descendentă pe care se află biodiversitatea. NASA RAPORTUL PLANETA VIE REZUMAT WWF.RO

Présentation PowerPoint

Présentation PowerPoint Educaţia pentru dezvoltare durabilă - considerente generale - 7-11 noiembrie 2018, Iaşi 1 Rețeaua de ONG-uri pentru EDD. O propunere de politică publică EDD. Intervenție EDD în 23 de școli. Rețeaua de

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului LIMITE SUSTDEV 76 RELEX 434 ENV 451 ONU 54 ACP 48

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din de completare a Regulamentului (UE) nr

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din de completare a Regulamentului (UE) nr COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 30.4.2018 C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 30.4.2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

Mai mult

Microsoft Word - Modificari globale ale mediului.doc

Microsoft Word - Modificari globale ale mediului.doc FIŞA DISCIPLINEI MODIFICĂRI GLOBALE ALE MEDIULUI ŞI ECOLOGIE UMANĂ 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Biologie

Mai mult

ANEXĂ LA PRECIZĂRILE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE Aprobat: nr / PROGRAMA OLIMPIADEI DE GEOGR

ANEXĂ LA PRECIZĂRILE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE Aprobat: nr / PROGRAMA OLIMPIADEI DE GEOGR ANEXĂ LA PRECIZĂRILE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE 2016-2017 Aprobat: nr. 53698/ 19.10.2015 PROGRAMA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE AN ŞCOLAR 2016-2017 CLASA a VIII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2019) 4423 final RECOMANDAREA COMISIEI din privind proiectul de plan național integrat privind ener

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2019) 4423 final RECOMANDAREA COMISIEI din privind proiectul de plan național integrat privind ener COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 18.6.2019 C(2019) 4423 final RECOMANDAREA COMISIEI din 18.6.2019 privind proiectul de plan național integrat privind energia și clima al României pentru perioada 2021-2030

Mai mult

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin angajamentele

Mai mult

Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă Maria NICORICI, conf. univ. dr. Conferinţa ştiinţifico-didactică ediţia a II-a, facultatea de Ştiinţe ale naturii şi Agroecologie, 29.04.2011 Conceptul de dezvoltare durabilă a fost

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 27.4.2017 COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru

Mai mult

What is scoping and why do we do it?

What is scoping and why do we do it? Ce înseamnă definirea domeniului și de ce este necesară? Michal Musil 4. Consultări Pași generali ai SEA 0. Screening 1. Definirea domeniului / Analiza de bază Descrierea aspectelor principale care trebuie

Mai mult

ASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G

ASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL GAL TINUTUL ZIMBRILOR 2014-2020 A. CADRUL LEGISLATIV În conformitate cu Regulamentul nr. 1303/2013, fiecare prioritate va fi evaluată cel puțin o dată

Mai mult

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 8.3.2018 A8-0048/50 50 Punctul 101 101. afirmă că o politică agricolă comună modernizată este esențială pentru securitatea și autonomia alimentară, prezervarea populațiilor rurale și ocuparea forței de

Mai mult

FIȘĂ DE PREZENTARE FLAG ASOCIATIA GRUP LOCAL DOBROGEA SUD Țara: ROMANIA Regiunea: 2 SUD-EST Operațional: FLAGU-UL A FOST INFIINTAT SI FINANTAT SI IN P

FIȘĂ DE PREZENTARE FLAG ASOCIATIA GRUP LOCAL DOBROGEA SUD Țara: ROMANIA Regiunea: 2 SUD-EST Operațional: FLAGU-UL A FOST INFIINTAT SI FINANTAT SI IN P FIȘĂ DE PREZENTARE FLAG ASOCIATIA GRUP LOCAL DOBROGEA SUD Țara: ROMANIA Regiunea: 2 SUD-EST Operațional: FLAGU-UL A FOST INFIINTAT SI FINANTAT SI IN PERIOADA 2007-2013, STRATEGIA AFERENTA PERIOADEI 2014-2020,

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN 290 FSTR 40 REGIO 56 AGRI 255 Comitetul Reprezentanților

Mai mult

Comunicat de presa Studiu Roland Berger Strategy Consultants: Romania in urmatorii 20 de ani Dubla perspectiva a liderilor de azi si de maine 13 decem

Comunicat de presa Studiu Roland Berger Strategy Consultants: Romania in urmatorii 20 de ani Dubla perspectiva a liderilor de azi si de maine 13 decem 13 decembrie 2012 Cu ocazia aniversarii a 20 de ani de prezenta in, Roland Berger a lansat un studiu cu privire la dezvoltarea tarii in urmatorii 20 de ani Atat managerii (liderii de azi) cat si studentii

Mai mult

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1232„/„2014 AL COMISIEI - din 18 noiembrie de modificare a Regulamentului de pu

REGULAMENTUL  DE  PUNERE  ÎN  APLICARE  (UE)  NR. 1232„/„2014  AL  COMISIEI  -  din  18  noiembrie de  modificare  a  Regulamentului  de  pu 19.11.2014 L 332/5 REGULAMENTE REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1232/2014 AL COMISIEI din 18 noiembrie 2014 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei,

Mai mult

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc ISSN L: 1842 578X CHELTUIELI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, ÎN ANUL 2015 CHELTUIELILE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI, ÎN ANUL 2015 Protecţia mediului înglobează mai multe activităţi direcţionate către o mai bună

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile ENV 540 FIN 326 FSTR 42 REGIO

Mai mult

Prioritizarea sectoarelor care necesită măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

Prioritizarea sectoarelor care necesită măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice Proiect Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă Operator Program: Promotor Proiect: Parteneri de proiect din partea Statelor Donatoare: Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale Parteneri proiect:

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Hotărâre 377 2017-05-25 Guvernul României privind aprobarea plăţii contribuţiei voluntare a României, în lei, la fondul fiduciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru acoperirea cheltuielilor de participare

Mai mult

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc CUPRINS Notă metodologică generală XVII Capitolul 1. Locul judeţului Suceava în economia natională 1 1.1. Locul judeţului Suceava în economia naţională 2 Capitolul 2. Geografie, meteorologie şi organizare

Mai mult

csr_romania_ro.doc

csr_romania_ro.doc COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 7.6.2011 SEC(2011) 825 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind

Mai mult

Microsoft PowerPoint - N2000_Havad_Tamas

Microsoft PowerPoint - N2000_Havad_Tamas Natura 2000 în România Asociaţia pentru protecţia păsărilor şi a naturii Grupul Milvus Natura 2000 Scopul: Stabilirea unei reţele europene coerente de zone protejate care să cuprindă un eşantion reprezentativ

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Dro

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Dro NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Drobeta-Turnu Severin (Autostrada Sudului) Secţiunea a

Mai mult

GUVERNUL ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI EXPUNERE DE MOTIVE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale Avându-se în vedere evoluţia crizei economice

Mai mult

Microsoft Word - Leader.docx

Microsoft Word - Leader.docx Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor

Mai mult

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA BUCUREŞTI FACULTATE DE AGRICULTURA Ing. IORGA DANIELA REZULTATE OBŢINUTE IN AMELIORAREA OREZU

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA BUCUREŞTI FACULTATE DE AGRICULTURA Ing. IORGA DANIELA REZULTATE OBŢINUTE IN AMELIORAREA OREZU UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA BUCUREŞTI FACULTATE DE AGRICULTURA Ing. IORGA DANIELA REZULTATE OBŢINUTE IN AMELIORAREA OREZULUI IN CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE DIN ROMÂNIA CONDUCĂTOR

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Casa Monitorul Oficial al Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA - R

Hotărâre Guvernul României privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Casa Monitorul Oficial al Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA - R Hotărâre 933 2018-11-29 Guvernul României privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Casa Monitorul Oficial al Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA - României nr 1032 din S.A. 2018-12-05 NOTA DE FUNDAMENTARE

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului

Mai mult

LICEUL"ALEXANDRU CEL BUN" Botoșani Înscriere Gala Edumanager.ro Învățământ preuniversitar Categoria Derularea de proiecte finanțate prin fonduri europ

LICEULALEXANDRU CEL BUN Botoșani Înscriere Gala Edumanager.ro Învățământ preuniversitar Categoria Derularea de proiecte finanțate prin fonduri europ LICEUL"ALEXANDRU CEL BUN" Botoșani Înscriere Gala Edumanager.ro Învățământ preuniversitar Categoria Derularea de proiecte finanțate prin fonduri europene PROIECTUL LEARNING FOR LIFE BY PBL PROJECTS Este

Mai mult

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL:

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO 510009, ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: 40-0258-806130 FAX:40-0258-812630 REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE

Mai mult

Microsoft Word - DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU.doc

Microsoft Word - DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU.doc DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU (SEA) a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economiei Romanesti (POS CCE) Raportul de a analizat axele prioritare si domeniile

Mai mult

Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE, Septembrie 2010

Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE, Septembrie 2010 Casetă PROIECŢIILE MACROECONOMICE PENTRU ZONA EURO ALE EXPERŢILOR Pe baza informaţiilor disponibile până la data de 20 august 2010, experţii au elaborat proiecţiile privind evoluţiile macroeconomice din

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 4.7.2016 A8-0224/11 11 Punctul 15 15. subliniază că, drept răspuns la această problemă presantă, în 2014 noua Comisie a propus un plan de investiții pentru Europa și înființarea FEIS, cu scopul de a mobiliza

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 18 iunie 2019 (OR. en) 10368/1/19 REV 1 AGRI 306 VETER 36 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 18 iunie 2019 Desti

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 18 iunie 2019 (OR. en) 10368/1/19 REV 1 AGRI 306 VETER 36 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 18 iunie 2019 Desti Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 18 iunie 2019 (OR. en) 10368/1/19 REV 1 AGRI 306 VETER 36 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 18 iunie 2019 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile

Mai mult

FORMULARUL STANDARD NATURA IDENTIFICAREA SITULUI 1.1 Tip 1.2 Codul sitului B ROSCI NUMELE SITULUI Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruş

FORMULARUL STANDARD NATURA IDENTIFICAREA SITULUI 1.1 Tip 1.2 Codul sitului B ROSCI NUMELE SITULUI Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruş FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.1 Tip 1.2 Codul sitului B ROSCI0365 1.3 NUMELE SITULUI Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi 1.4 Data completării 1.5 Data actualizării 2 0 1

Mai mult

Microsoft Word - 0. Introducere.docx

Microsoft Word - 0. Introducere.docx (motivație, context, scop, obiectiv, metodologie) Motivație Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești reprezintă instrumentul de planificare strategică și orientare de perspectivă pe termen mediu

Mai mult

FIȘA MĂSURII MCS.1. - Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare Denumirea măsurii - CODUL Măsurii: MCS.1 PNDR: Măsura 1, Submăsu

FIȘA MĂSURII MCS.1. - Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare Denumirea măsurii - CODUL Măsurii: MCS.1 PNDR: Măsura 1, Submăsu FIȘA MĂSURII MCS.1. - Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare Denumirea măsurii - CODUL Măsurii: MCS.1 PNDR: Măsura 1, Submăsura 1.2. Sprijin pentru activități demonstrative și

Mai mult

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MODELAREA PROCESELOR SOCIALE REFERAT BUSCA COSMIN MUGUREL CIBERNETICA SI ECONOMIE CANTITATIVA ANUL II 1 Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati. "Ce ar fi daca ne-am

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării Hotărâre 216 2017 0412 Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin

Mai mult

ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT

ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT "ÎMBUNĂTĂŢIREA AMBIENTULUI URBAN PRIN REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ CA URMARE A UTILIZĂRII ENERGIILOR REGENERABILE" Nicolae DURA, Antoanela POPOVICI, AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Mai mult

Microsoft Word - Raport PRAM_Reg.7 Centru_Sem I 2012.doc

Microsoft Word - Raport PRAM_Reg.7 Centru_Sem I 2012.doc REGIUNEA 7 CENTRU vâ RAPORTARE P.R.A.M.- Regiunea 7 Centru SEMESTRUL I./2012 în 1. STADIUL ACTUAL AL PROCESULUI DE PLANIFICARE DE MEDIU ( etapele procesului P.R.A.M..) Planul Regional de Acţiune Regiunea

Mai mult

FIȘA MĂSURII M7.3A - "Promovarea formelor asociative de producători în agricultură" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenți

FIȘA MĂSURII M7.3A - Promovarea formelor asociative de producători în agricultură 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenți FIȘA MĂSURII M7.3A - "Promovarea formelor asociative de producători în agricultură" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile strategiei,

Mai mult

Jerzy Jendrośka Existing dilemmas regarding legislative reform of EIA and SEA schemes in countries with Environmental Expertiza and OVOS system

Jerzy Jendrośka Existing dilemmas regarding legislative reform of EIA and SEA schemes in countries with Environmental Expertiza and OVOS system Beneficiile ESM şi paşii procedurali cheie 2 Decembrie 2015 Chișinău, Moldova Dl. Michal Musil Ce este ESM? Evaluarea de mediu a iniţiativelor stratgice = politici, planuri, programe, strategii, acţiuni

Mai mult

European Commission

European Commission COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles/Strasbourg, 25 februarie 2014 Previziunile din iarna anului 2014: redresarea câștigă teren Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea

Mai mult

M1_F3_A3_SCI

M1_F3_A3_SCI FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.1 Tip 1.2 Codul sitului B ROSCI0363 1.3 NUMELE SITULUI Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti 1.4 Data completării 1.5 Data actualizării 2 0 1

Mai mult

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea în

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea în Ordonanţă de urgenţă 33 2018-05-03 Guvernul României privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 1. Facultatea/Departamentul FACULTATEA DE GEOGRAFIE 1.3 Catedra METEOROLOGIE-HIDROLOGIE 1. Domeniul

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comerci

Hotărâre Guvernul României privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comerci Hotărâre 740 2017-10-05 Guvernul României privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor Monitorul

Mai mult

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ Anuarul Statistic al judeţului Dolj este o lucrare de referinţă a Direcţiei Judeţene de Statistică şi conţine informaţii referitoare la evoluţia economico-socială a

Mai mult

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii şi microîntreprinderile să se dezvolte şi să aibă succes

Mai mult

Anexa 3 - Fișa măsurii Măsura 7 - Cooperarea orizontală și verticală pentru asocierea agricultorilor și a agenților economici din turism M7 COOPERAREA

Anexa 3 - Fișa măsurii Măsura 7 - Cooperarea orizontală și verticală pentru asocierea agricultorilor și a agenților economici din turism M7 COOPERAREA Anexa 3 - Fișa măsurii Măsura 7 - Cooperarea orizontală și verticală pentru asocierea agricultorilor și a agenților economici din turism M7 COOPERAREA ORIZONTALĂ ŞI VERTICALĂ PENTRU ASOCIEREA AGRICULTORILOR

Mai mult

AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de

AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de interconexiune. Acest proces ţine cont de o serie

Mai mult

Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Naț

Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Naț Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Național al Rectorilor din România, universitățile din

Mai mult

PR_NLE-AP_Agreement

PR_NLE-AP_Agreement PARLAMENTUL EUPEAN 2014-2019 Comisia pentru pescuit 21.11.2014 2014/0238(NLE) *** PIECT DE RECOMANDARE referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea acordului de parteneriat în

Mai mult

Paris, 21 janvier 2013

Paris, 21 janvier 2013 Bucuresti, 22 Ianuarie 2014 Conferinta de Risc de Tara 2014 In 2014, observam o tendinta pozitiva a riscului in economiile avansate, dar si tensiuni persistente in tarile mari emergente Dupa o reajustare

Mai mult

Prioritizarea sectoarelor care necesită măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

Prioritizarea sectoarelor care necesită măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice Proiect Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă Operator Program: Promotor Proiect: Parteneri de proiect din partea Statelor Donatoare: Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale Parteneri proiect:

Mai mult

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax:

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax: Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon:+40.724.356.404 Fax:+40-21-3211236 E-mail: office@apmcr.ro Web: www.apmcr.ro Masa Rotundă

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia

Hotărâre Guvernul României privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Hotărâre 179 2018-04-04 Guvernul României privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018,

Mai mult

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338/55 COMISIE DECIZIA COMISIEI din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentr

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338/55 COMISIE DECIZIA COMISIEI din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentr 17.12.2008 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338/55 COMISIE DECIZIA COMISIEI din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentru implementarea anexei II la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului

Mai mult

LEGISLATIE Eficienţa Energetică

LEGISLATIE  Eficienţa Energetică EFICIENȚA ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA INDICATORI, EVOLUȚIE ȘI POLITICI Iuliana LAZĂR Expert 1 CUPRINS: 1. Caracteristici generale 2. Indicatori specifici 3. Obiective 2020 4. Cadrul legislativ și instituțional

Mai mult

Microsoft Word - 5. CAPITOLUL III - Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor).docx

Microsoft Word - 5. CAPITOLUL III - Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor).docx CAPITOLUL III: Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor) Analiza SWOT este capabila sa sintetizeze punctele cheie ale grupului. In primul rand, gruparea problemelor

Mai mult

O EUROPĂ MAI JUSTĂ PENTRU LUCRĂTORI PROGRAMUL CES PENTRU ALEGERILE EUROPENE DIN 2019 EUROPEAN TRADE UNION CONFEDERATION

O EUROPĂ MAI JUSTĂ PENTRU LUCRĂTORI PROGRAMUL CES PENTRU ALEGERILE EUROPENE DIN 2019 EUROPEAN TRADE UNION CONFEDERATION O EUROPĂ MAI JUSTĂ PENTRU LUCRĂTORI PROGRAMUL CES PENTRU ALEGERILE EUROPENE DIN 2019 EUROPEAN TRADE UNION CONFEDERATION 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Alegerile europene 23-26 mai 2019 - vor fi hotărâtoare pentru

Mai mult

Decizia (UE) 2018/813 a Comisiei din 14 mai 2018 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu,

Decizia (UE) 2018/813 a Comisiei din 14 mai 2018 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, 8.6.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 145/1 II (Acte fără caracter legislativ) DECIZII DECIZIA (UE) 2018/813 A COMISIEI din 14 mai 2018 privind documentul de referință sectorial referitor

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Conservarea speciilor de lilieci în Munții Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău Bat-Conservation-Ro LIFE08 NAT/RO/000504 LIFE+ Nature and Biodiversity Proiect co-finanțat de către Uniunea Europeană Proiect

Mai mult

1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti

1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti 1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în judeţul Brăila existau, în anul 2012, 6248 unități

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adopt

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adopt COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 8.3.2019 COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comisiei Generale

Mai mult

Hotărâre Guvernul României pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr /2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agric

Hotărâre Guvernul României pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr /2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agric Hotărâre 95 2016-02-18 Guvernul României pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Monitorul Oficial al

Mai mult

NOTA DE FUNDAMENTARE

NOTA DE FUNDAMENTARE Hotărâre 1092 2014-12-10 Guvernul României privind realocarea pe anul 2014 a sumei de 1.095 mii lei rămase necheltuită din suma prevăzută la art. 3 din Hotărârea Guvernului Monitorul nr. 842/2008 privind

Mai mult

ORDIN Nr. 923 din 6 octombrie 2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor

ORDIN Nr. 923 din 6 octombrie 2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor ORDIN Nr. 923 din 6 octombrie 2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse EMITENT:

Mai mult

PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner

PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE ECOPartner Context National Premise si motoare pentru eco-inovare in Romania Coordonator Tehnic CNPCD - Churican Andrei PROIECT CO-FINANTAT PRINTR-UN GRANT DIN PARTEA ELVETIEI

Mai mult

Sumar executiv

Sumar executiv SISTEM DE MONITORIZARE A POLITICILOR DE CLIMĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ Sumar Ţările industrializate trebuie să reducă emisiile cu efect de seră cu 80-95% până în anul 2050, pentru a putea crea o economie

Mai mult

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinege

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinege Ordonanţă de urgenţă 105 2017-12-20 Guvernul României pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 Monitorul Oficial al României nr 1017

Mai mult

Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est

Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est CUPRINS REZUMAT EXECUTIV... 3 REZULTATE... 9 Graficul 1. Gradul de acord - suport financiar... 9 Graficul 2. Factorii pe care tocmai i-am

Mai mult

Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1

Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1 Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1 Management comparat Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza

Mai mult

SOCIETATEA CARPATINĂ ARDELEANĂ - SATU MARE

SOCIETATEA CARPATINĂ ARDELEANĂ - SATU MARE ASOCIAŢIA WWF-PROGRAMUL DUNĂRE-CARPAŢI ROMÂNIA Aprobat Director Program Magor Imre Csibi DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE PENTRU CONTRACTUL având ca obiect Elaborarea unui studiu privind impactul speciilor invazive

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 21.12.2017 SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte documentul Propunere de directivă a Parlamentului European

Mai mult

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie Monitorul Oficial

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie Monitorul Oficial Ordonanţă de urgenţă 50 2016-08-31 Guvernul României pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie Monitorul Oficial al României nr 689 din 2016-09-06 NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Mai mult

Microsoft Word - NF Proiect de OUG modificare OUG doc

Microsoft Word - NF Proiect de OUG modificare OUG doc NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ pentru modificarea alin.(2) al art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2013) 191 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI Care însoţeşte do

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2013) 191 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI Care însoţeşte do COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 29.5.2013 SWD(2013) 191 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI Care însoţeşte documentul Propunere de regulament al Parlamentului European

Mai mult

C(2015)6507/F1 - RO

C(2015)6507/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 25.9.2015 C(2015) 6507 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 25.9.2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

Mai mult

Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2

Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2 Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2011 Ca urmare a solicitării de emitere a acordului

Mai mult

Oportunități de finanțare oferite de Programul INTERREG V-A România Bulgaria

Oportunități de finanțare oferite de Programul INTERREG V-A România Bulgaria Oportunități de finanțare oferite de Programul INTERREG V-A România Bulgaria INTERREG V-A România - Bulgaria STRUCTURILE PROGRAMULUI Autoritatea de Management (AM) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt Conferinţă de presă Alexandru Matei Directorul Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar Bucureşti, 12 iulie 2007 1 Prezentarea celui de-al doilea număr al Buletinului semestrial al Fondului

Mai mult

Slide 1

Slide 1 ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL DOMOGLED-VALEA CERNEI PREZENT ŞI PERSPECTIVE SCI şi SPA CE ESTE NATURA 2000? Reţea ecologică de zone/arii protejate constituite la nivel european (arii speciale de protecţie

Mai mult

utcb

utcb TRANSPORTURILE EFECTE NEGATIVE emisii de gaze care determina: formarea ploilor acide, efectul de sera si formarea ozonului la nivelul solului; emisii de pulberi si praf; zgomot si vibratii; accidente;

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Sonde spatiale Sondele spatiale sunt obiecte artificiale trimise dincolo de zona gravitationala terestra. sunt misiuni spatiale fara echipaj uman la bord, fiind astfel mai simplu de realizat si prezentand

Mai mult

Slide 1

Slide 1 ZIUA INTERNATIONALA PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Promovarea Securitatii si Sanatatii intr-o ECONOMIE VERDE SIBIU 2012 PADUREA factor esential in protectia mediului, in cadrul Directiei Silvice

Mai mult

A TANTÁRGY ADATLAPJA

A TANTÁRGY ADATLAPJA FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai 1.2 Facultatea Biologie şi Geologie 1.3 Departamentul Taxonomie şi Ecologie 1.4 Domeniul de studii

Mai mult

Slide 1

Slide 1 IEc Răspunsul la schimbările climatice în agricultura din Europa şi Asia Centrală: Evaluarea impactului şi meniul opţiunilor de adaptare pentru Moldova James Neumann Principal 12 aprilie 2011 Prezentarea

Mai mult

Peisaje agricole pe glob

Peisaje agricole pe glob Peisaje agricole pe glob Prof. Dumitrescu Aurora Agricultura itinerantă. Agricultura itinerantă este sistemul cel mai rudimentar de cultivare a terenurilor. Suprafeţele cultivate sunt restrânse, se lucrează

Mai mult

SANTE/12376/2015-EN

SANTE/12376/2015-EN Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 aprilie 2017 (OR. en) 8318/17 AGRILEG 82 NOTĂ DE ÎNSOȚIRE Sursă: Comisia Europeană Data primirii: 19 aprilie 2017 Destinatar: Nr. doc. Csie: D046260/03 Subiect:

Mai mult

FIȘA TEHNICĂ A MĂSURILOR DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ COLINELE MOLDOVEI - VARIANTA FINALĂ ÎN URMA APRO

FIȘA TEHNICĂ A MĂSURILOR DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ COLINELE MOLDOVEI - VARIANTA FINALĂ ÎN URMA APRO Măsura 411.23 CREȘTEREA VALORII ADĂUGATE A PRODUSELOR AGRICOLE ȘI FORESTIERE Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei În România industria alimentară reprezintă principala piaţă

Mai mult

avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European de Dezvoltare Regională Instrumente financiare

avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European de Dezvoltare Regională Instrumente financiare avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European de Dezvoltare Regională Instrumentele financiare cofinanțate prin Fondurile Europene Structurale și de Investiții sunt un mod sustenabil și eficient

Mai mult

Legislaţie

Legislaţie Legislaţie 2013-03-23, 09:22:00 Puteți vizualiza sau descărca aici Regulamentul serviciilor publice de apă şi canalizare în localităţile membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare Apă-Canal Timiş

Mai mult

TA

TA 23.4.2015 A8-0025/ 001-096 AMENDAMENTE 001-096 depuse de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară Recomandare pentru a doua lectură Nils Torvalds A8-0025/2015 Directiva privind calitatea

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Cum a fost făcut Barometrul Barometrul măsoară activitatea curentă din industrie şi aşteptările managerilor despre perioada viitoare. În fiecare lună, începând din 14, IRSOP şi SNSPA Facultatea de Management

Mai mult