Microsoft Word - romana_p2.doc

Transcriere

1 ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE NICOLAE BĂLCESCU - Comisia concursului de admitere - - Sesiunea iulie 2004 NESECRET Exemplar unic A P R O B PREŞEDINTELE COMISIEI Gl.bg. prof.univ.dr. Nicolae USCOI SUBIECTELE PENTRU PROBA a II -a - LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICARE 1. Care serie conţine cuvinte corect accentuate? a. butélie, radár, slogán, antíc; b. butelíe, rádar, slogán, antíc; c. butélie, radár, slógan, ántic; d. bútelie, rádar, slógan, ántic. 2. Recunoaşteţi hipercorectitudinea în : a. Am mâncat îngheţată; b. Am mâncat piftele; c. Am mâncat chiftele; d. Am mâncat mere. 3. Cacofonia existentă în textul Ca comandant al acestei unităţi militare îl numesc în funcţia de locţiitor pe domnul maior X, se evită astfel: a. În calitate de comandant al acestei unităţi militare îl numesc în funcţia de locţiitor pe domnul maior X; b. Ca şi comandant al acestei unităţi militare îl numesc în funcţia de locţiitor pe domnul maior X; c. Ca, virgulă, comandant al acestei unităţi militare îl numesc în funcţia de locţiitor pe domnul maior X; d. Ca şi, virgulă, comandant al acestei unităţi militare îl numesc în funcţia de locţiitor pe domnul maior X. 4. Accentul diferenţiază toate cuvintele incluse în seria: a. undă, car, mereu, haină; b. lefegiu, junior, incorect, veselă; c. haină, companie, copii, acele; d. torturi, decor, goluri, orizonturi. 5. Forma corectă a verbului auxiliar pentru viitor în enunţul: Tu, cel mai bun elev din clasă, şi George, fostul nostru coleg,... avea rezultate remarcabile. a. vei b. vom; c. vor; d. veţi. 6. Următoarele neologisme derby, blues, , se pronunţă corect în seria: a. derbi, bluz, imeil; b. derbi, buls, ; c. darbi, blues,imeil; d. dărbi, bluz, Literar s se pronunţă z în fiecare neologism din seria: a. aisberg, jurisdicţie, disertaţie; b. leasing, design, music hall;

2 c. cvasinormal, prismă, plasmă; d. transbordare, translator, a transmite. 8. Indicaţi enunţul care nu conţine greşeli de ortografie şi de punctuaţie: a. Am fost în Delta Dunării, la bunici, pe Aleea Trandafirilor; b. Am fost în delta Dunării, la bunici, pe Aleea Trandafirilor; c. Am fost în Delta Dunării, la bunici, pe Aleea Trandafirilor; d. Am fost în Delta Dunării, la bunici pe aleea Trandafirilor. 9. Seria în care toate cuvintele sunt formate prin derivare este: a. simbolism, inapt, inert, a înota; b. simboluri, macrocosmos, fericire, inegal; c. romantism, inegal, subordonare, ireal; d. ireal, înrola, inert, romantism. 10. Cuvintele despărţite incorect sunt în seria: a. au-to-mo-bil, nu-cle-ar, vârst-nic; b. e-lev, func-ţi-e, ab-o-ri-gen; c. bi-no-clu, i-ne-gal, in-e-rent; d. in-e-dit, chint-e-sen-ţă, punct-aj. 11. Sensul expresiilor: tichie de mărgăritar, a da apă la moară(cuiva), colac peste pupăză, a se culca pe o ureche este prezentat corect în seria: a. lipsit de bunuri de primă necesitate, este preocupat de nimicuri; a crea condiţii favorabile; la un necaz se adaugă altul; a nu se sinchisi de nimic; b. indolenţă şi neseriozitate; a favoriza pe cineva; adaos; a dormi rău; c. diletant; a promite ceva cuiva; necaz peste necaz; a fi neatent; d. a fi plin de solicitudine; a crea condiţii; a deranja; a fi mereu atent. 12. Aversele de ploaie anunţate la buletinul meteo au dus la anularea excursiei. Greşeala din textul citat este numită în seria: a. tautologie; b. pleonasm; c. atracţie paronimică; d. dezacord. 13. Stabileşte seria care cuprinde antonimele următoarelor neologisme: duritate, viciu, eufonie, macrocosmos: a. delicateţe, defect, armonie, univers; b. putere, culpabilitate, asonanţă, lume; c. severitate, tară, frumuseţe, cer; d. fragilitate, virtute, cacofonie, microcosmos. 14. Stabileşte seria care cuprinde sinonimele neologice ale cuvintelor: pagubă, asemănător, amănunţit, uimit: a. lipsă, identic, minuţios, pauperizat; b. pierdere, similar, detaliat, ataşat; c. detriment, similar, detaliat, stupefiat; d. irosire, asimilat, meticulos, bucuros. 15. Indică seria în care sunt explicate corect, prin perifraze, neologismele iminent, hibernal, prozaic, fortuit: a. care este gata să se producă; referitor la iarnă; lipsit de calităţi artistice; care este întâmplător; b. care est inteligent; referitor la hibernare, referitor la proză, care este plin de forţă; c. care nu poate fi oprit; referitor la bătrâneţe; lipsit de valoare stilistică; care se bazează pe întâmplare; d. care nu se va produce; privitor la iarnă; referitor la opera epică; care este forţat de împrejurări. 16. La numai 110 km sud de Efes, gazda celei de-a patra minuni a lumii, se situează micul oraş turcesc Bodrun, exact în colţul de sud-vest al Asiei Mici. Cu peste 2000 de ani în urmă se chema Halicarnas.(Hans Reichardt )

3 Textul de mai sus este redactat în stilul: a. artistic, cu forţă de sugestie şi expresivitate, cu limbaj reflexiv; b. nonartistic şi ignoră orice marcă subiectivă, lexic lipsit de ambiguitate, monosemantism; c. oral, nepretenţios, neelaborat, spontan; d. colocvial, cu forme retorice, cuvinte şi sintagme simbol, caracter neelaborat. 17. Alege seria care conţine trăsăturile specifice ale stilului colocvial: a. limbaj conotativ; nu permite abateri de la normă şi mijloace extralingvistice; presupune unicitatea expresiei şi funcţia estetică; b. figuri de stil; permite abateri de la normă; foloseşte argoul, diminutivul; limbaj neutru, formule lingvistice standardizate; c. gesturi, mimică; mare încărcătură afectivă; particularităţi regionale, dialectale sau socioprofesionale; utilizează digresiunea, elipsa, izolarea; funcţia de comunicare în sfera relaţiilor particulare, în planul vieţii cotidiene; d. neologisme internaţionale; exprimare prolixă; nu foloseşte figurile de stil; limbaj personalizat. 18. Vă aducem la cunoştinţă..., Vă comunicăm..., încheiat în ziua de..., Subsemnatul/Subsemnata sunt formulări specifice în redactarea unor texte: a. particulare, referitoare la sfera relaţiilor în planul vieţii cotidiene; b. oficiale vizând activitatea unor instituţii, relaţii administrative, politice, juridice; c. informative, cu funcţie de mediatizare asupra unor evenimente sociale, politice, culturale, economice; d. centrate pe informarea publicului în domenii de specialitate, aparţinând ştiinţei şi tehnicii. 19. Dragă Valentin, Îţi mulţumesc pentru informaţiile despre admiterea la ASE pe care mi le-ai trimis şi pentru sfaturile tale prieteneşti care m-au ajutat să mă decid [...] Te-am făcut curios? Citeşte cartea recomandată. Până atunci, te salut. Cu amiciţie, Vlad Sosesc Sibiu, vineri ora 16. Aşteaptă gara. Ioana Aceste tipuri de texte ilustrează: a. selectarea termenilor polisemantici; valorificarea resurselor expresive ale sintaxei; sensul figurat al cuvintelor; b. mesaje polivalente şi valorifică toate categoriile lexicale; sugestia primează explicaţiei; c. preferinţa pentru conotaţie; valorificarea resurselor expresive ale morfologiei; limbaj reflexiv; d. un caracter spontan, neelaborat, puternic individualizat; limbaj în registru familiar. 20. Stabileşte seria care conţine trăsăturile oralităţii la nivel morfologic: a. condiţionalul optativ; dativul posesiv; locuţiunile adjectivale; b. prezenţa dativului etic; frecvenţa interjecţiilor şi a vocativelor; c. imperativul; locuţiunile pronominale; genitivul cu prepoziţie; d. indicativul; locuţiunile verbale; acordul gramatical. 21. Totul este suspendat în aşteptare: copacii de toamnă, cerul de toamnă, trecătorii anonimi. Printre sălciile de la malul lacului, o biată mierlă cam nebună cântă, deşi nu e timpul ei. Un stol de porumbei deasupra caselor; fragmente de libertate, de hazard, o algebră încarnată. Şi venind nu se ştie de unde, mirosul înţepător de frunze arse. (John Fowles) Citatul antepus ilustrează: a. obiectivitatea şi impersonalitatea discursului centrat pe funcţia informativă; b. limbajul denotativ coroborat cu cel conotativ; c. lipsa figurilor de stil; d. numai limbaj conotativ, excesiv, ambiguu. 22. Ieri după masă, sibienii mai norocoşi au avut ocazia să vadă pe cerul oraşului un Zeppelin autentic. [...] Ultima dată când deasupra Sibiului a zburat un Zeppelin asemănător a fost în 1927, când aeronava LZ127 Graf Zeppelin se afla într-o călătorie în jurul lumii. ( Tribuna 20 iulie 2004) Textul citat urmăreşte un scop:

4 a. specific administrativ; b. doar persuasiv; c. pur informativ; d. estetic. 23. Futurism. Curent literar şi artistic apărut în 1909 în Italia ca reacţie fata de conservatorismul artei tradiţionale. Evoluând în paralel cu cubismul, care-şi propune să reprezinte, într-o imagine unică, diversele aspecte ale aceluiaşi obiect, futurismul vrea să înregistreze, într-un spaţiu unic, diversele momente ale mişcării unui obiect, să prezinte simultan fazele acestei mişcări. (C. Prut Dicţionar de artă modernă ) Citatul, prin caracteristicile sale, se încadrează în stilul: a. jurnalistic, cu structuri şi construcţii inedite, figuri de stil frapante şi lexic variat; b. ştiinţific, cu limbaj specializat şi sinonimie redusă; c. colocvial, cu implicare afectivă şi lexic nepretentios; d. beletristic, cu limbaj reflexiv, imaginativ. 24. Precizia stilului se defineşte prin: a. exprimarea logică şi clară a ideilor; absenţa abaterilor de la normele limbii literare; b. utilizarea digresiunilor; relatarea detaliată; c. preţiozitatea limbajului; folosirea unor procedee lingvistice fixe; d. retorismul formal; rigurozitatea tehnicilor lingvistice. 25. Moromente se uită ţintă la vecinul său înţelegând pentru ce ieşise el la drum şi nu răspunse la întrebare. <<Da, am discutat odată să-ţi vând un salcâm! Poate am să ţi-l vând... poate n-o să ţi-l vând... De ce trebuie să ne grăbim aşa!?>> părea el să-i spună. (Marin Preda) În fragmentul citat, autorul foloseşte stilul: a. numai direct; b. numai indirect; c. numai indirect liber; d. indirect liber şi direct. 26. Forma corectă a verbului auxiliar este: Ioana ori Mihaela... şti răspunsul perfect. a. vom; b. vor; c. va; d. veţi. 27. Alege seria cuprinzând formele corecte de imperativ negativ, persoana a II a singular, pentru verbele: a juca, a pustii, a fi, a înmii. a. nu joacă, nu pustii, nu fi, nu înmii; b. nu juca, nu pusti, nu fi, nu înmia; c. nu juca, nu pusti, nu fii, nu înmie; d. nu juca, nu pustii, nu fi, nu înmii. 28. În limba literară sunt admise două forme flexionare de plural cu acelaşi sens, pentru toate substantivele din seria: a. cap, datină, dată; b. datină, vreme, roată; c. bandă, datină, vreme; d. corn, bandă, şcoală. 29. Identificaţi felul locuţiunilor din seria: câine câineşte, de voie, calea valea, ceas de ceas: a. verbale; b. conjuncţionale; c. prepoziţionale; d. adverbiale. 30. Acordul subiect predicat se realizează corect în varianta:

5 Absenţa celor mai buni atleţi ai clubului nostru la competiţia sportivă naţională,... condus la obţinerea unor rezultate mediocre. a. au; b. a; c. aţi; d. am. 31. Formele corecte de genitiv dativ ale substantivelor cinste, linişte, martie, maree, se regăsesc în seria: a. cinstei, liniştei, lui martie, marei; b. cinstei, liniştii, martielui, mareii; c. cinstii, liniştii, lui martie, mareei; d. cinstei, liniştii, lui martie, mareei. 32. În enunţul Lebedele albe, de pe lacul solitar... lumină reflectă seninul dimineţii, oferă un spectacol emoţionant. forma corectă a pronumelui relativ în cazul genitiv este: a. ale căror b. a cărui c. ai cărui; d. a cărei. 33. În fraza Noi trebuiam să răspundem. identificăm fenomenul de : a. acord prin atracţie; b. anacolut; c. hipercorectitudine; d. cacofonie. 34. Alege varianta corectă pentru numele locuitorilor din localităţile: Alba - Iulia, Focşani, Târgu - Neamţ: a. albanez, focşenean, nemţiot; b. iulian, focşian, târgnemţean; c. albaiulian,focşan, târgunemţean; d. albaiulian, focşănean, nemţean. 35. Anacolutul este regăsit în: a. Florica, tânără, frumoasă, admirată de toţi flăcăii satului, el încă o iubeşte şi nu ţine cont de sentimentele Anei care va avea un sfârşit tragic. b. Pe frumoasa Florica el încă o iubeşte şi nu ţine cont de sentimentele Anei care va avea un sfârşit tragic. c. Sentimentele Anei, care va avea un sfârşit tragic, sunt contrazise de iubirea lui Ion care nu ţine cont decât de glasul pasiunii. d. În acest triunghi conjugal, Florica fiind frumoasă are un ascendent asupra Anei care va avea un sfârşit tragic. 36. Seria care nu conţine termeni aparţinând unui câmp semantic unic este: a. metaforă, ficţiune, incipit; b. adunare, tangentă, romantism; c. mediu, biotop, vegetaţie; d. comerţ, lucrativ, economic. 37. Caracteristicile conceptului operaţional descriere sunt numite în seria: a. tip de discurs bazat pe relevarea unor trăsături definitorii pentru fiinţe reale sau ficţionale, obiecte, mediu şi fenomene; b. tip de discurs constând în relatarea unor evenimente care se petrec în spaţiu şi timp; c. tip de discurs definit ca schimb de replici între persoane/ personaje; d. tip de discurs eseistic prin care se realizează asociaţii libere de idei. 38. Se dă fragmentul Romanul descoperă, în fine, că omul secolului XX e o fiinţă mai complexă şi că opţiunile politice şi intelectuale pot spune ceva despre natura lui. Omul este o divinitate

6 înlănţuită de circumstanţe, zice un mare prozator din acest deceniu. Adevărat, dar omul a descoperit că poate pune în discuţie aceste circumstanţe: e victoria lui, e libertatea lui, e şansa lui de a nu se lăsa înlănţuit de tot de circumstanţe. (Eugen Simion) Temele fragmentului sunt: a. iubirea şi creaţia; b. arta şi politica; c. problematica romanului secolului XX şi condiţia existenţială a omului modern; d. natura şi cultura. 39. Identificaţi elementele situaţiei de comunicare ilustrate în versurile Poetul - Tu eşti o undă, eu sunt o zare Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare Tu eşti o noapte, eu sunt o stea Iubita mea. Iubita -Tu eşti un rege, eu sunt regina Eu sunt un haos, tu o lumină Eu sunt o harfă muiată-n vânt Tu eşti un cânt. ( Mihai Eminescu) a. emiţător- Mihai Eminescu; receptor- cititorul; b. eul liric şi eul narativ sunt, alternativ, emiţător şi respectiv receptor; c. emiţător- autorul; receptor- personajul; d. poetul şi iubita sunt, alternativ, emiţător şi respectiv receptor. 40. Precizaţi funcţiile comunicării activate în fragmentul Mai presus de toate, romanul rămâne, însă, istorie, un narator, protagonişti, structuri numeroase, polifonie. (Ion Vlad): a. funcţia referenţială şi funcţia emotivă; b. funcţia conativă şi funcţia poetică; c. funcţia fatică şi funcţia emotivă; d. funcţia metalingvistică şi funcţia expresivă. 41. Versurile Ce stai,omule, în ruinele acestea singuratice şi plângi? Plâng berzele zilelor ce trec cu-o aripă neagră, cu-o aripă albă. Plâng zilele care trec moarte. Plâng oamenii fără speranţă. (Tudor Arghezi) ilustrează conceptele operaţionale: a. refren şi rimă; b. enumeraţie şi simetrie sintactică; c. metaforă şi oximoron; d. exclamaţie retorică şi laitmotiv. 42. Într-un interviu Jorge Luis Borges afirma Eu trăiesc pentru amândoi, pentru visător şi visat, eu îmi îngădui să trăiesc, pentru ca Borges să-şi poată plăsmui literatura. Fragmentul citat reprezintă: a. un text literar; b. un text ştiinţific; c. un text nonliterar; d. un text beletristic. 43. Identificaţi seria în care este numit câmpul semantic dominant în enunţul Limbajul vizual e descris în această carte ca limbaj într-un sens larg, semiotic. (Rodica Zafiu) a. câmpul semantic al conceptului de limbaj; b. câmpul semantic al noţiunii de cinematografie; c. câmpul semantic al cuvântului carte; d. câmpul semantic al termenului imagine. 44. În versurile Petale par scoicile

7 cum cad pe aproapele ţărm, ca într-un joc aduse cu apele. (Lucian Blaga) cuvântul subliniat este utilizat cu sens: a. principal; b. propriu; c. conotativ; d. secundar. 45. Valoarea stilistică a timpului prezent utilizat în versurile lui Nichita Stănescu Orele plutesc pe lângă umărul tău, sfere- albastre şi- ntre ele e Saturn. Şi cum se duc, se micşorează mai înserat şi mai nocturn. este: a. prezentul etern; b. prezentul istoric; c. prezentul gnomic; d. prezentul liric. Notă: Timpul de lucru este de 3 ore. Toate subiecte1e sunt obligatorii.

8 GRILĂ DE EVALUARE PROBA a II-a - LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICARE 1. a b c d 2. a b c d 3. a b c d 4. a b c d 5. a b c d 6. a b c d 7. a b c d 8. a b c d 9. a b c d 10. a b c d 11. a b c d 12. a b c d 13. a b c d 14. a b c d 15. a b c d 16. a b c d 17. a b c d 18. a b c d 19. a b c d 20. a b c d 21. a b c d 22. a b c d 23. a b c d 24. a b c d 25. a b c d 26. a b c d 27. a b c d 28. a b c d 29. a b c d 30. a b c d 31. a b c d 32. a b c d 33. a b c d 34. a b c d 35. a b c d 36. a b c d 37. a b c d 38. a b c d 39. a b c d 40. a b c d 41. a b c d 42. a b c d 43. a b c d 44. a b c d 45. a b c d Fiecare item rezolvat corect este evaluat cu două puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin însumarea punctajului obţinut împărţit la 10. Nota _ finala = punctaj _ obtinut + 10 puncte( din _ oficiu) 10