CatalinaM - Mediul macroeconomic final [Read-Only]

Transcriere

1 ROMÂNIA Câteva date macroeconomice COFINDUSTRIA FORUMUL ECONOMIC 212 Cătălina Molnar, Economist Şef Bucureşti, 4 Octombrie 212

2 CUPRINS 1. Ajustările suferite de economia României în urma crizei 2. Sectoare economice cu potenńial de creştere pe termen lung 1

3 EFECTE ALE CRIZEI 25 2 Deficit bugetar Sector privat InvestiŃii străine directe Deficit de cont curent Alte investińii dec.-5 mar.-6 iun.-6 sep.-6 dec.-6 mar.-7 iun.-7 Fonduri europene Alte investińii (fără FMI) InvestiŃii de portofoliu Deficitul contului curent sep.-7 dec.-7 mar.-8 iun.-8 sep.-8 dec.-8 mar.-9 iun.-9 sep.-9 dec.-9 mar.-1 Împrumuturi de la FMI Derivative financiare InvestiŃii străine directe iun.-1 sep.-1 dec.-1 mar.-11 iun.-11 sep.-11 dec.-11 mar.-12 iun Reducerea intrărilor de capital Reducerea deficitului contului curent Reducerea deficitului comercial (ajustarea dramatică a importurilor) InvestiŃiile străine directe în scădere Acord cu FMI-CE, fonduri europene 212 ieşiri de capital Sursa datelor: BNR. Prelucrări UniCredit łiriac * 213* Sursa datelor: BNR, MFP. Prelucrări şi prognoze UniCredit łiriac România continuă să se ajusteze Ajustarea contului curent > ajustarea deficitului bugetar Sectorul privat a avut excedent Volumul activităńii economice s-a redus Creşterea rapidă din 28 nu va mai fi posibilă curând 2

4 EFECTE ALE CRIZEI - continuare Ungaria Bulgaria 2 Estonia Polonia România Letonia Lituania Slovacia -4-6 Slovenia Balanţa contului curent Balanţa fiscală % in PIB; 211 Ungaria Bulgaria Slovenia Slovacia Letonia Lituania Estonia Cehia -3. Polonia -4. România % in PIB; 211 Poziţia investiţională netă corectată cu ISD (capital şi profit reinvestit) Balanţa contului curent România a suferit ajustări importante ale deficitelor, însă rămâne cu deficite gemene PersistenŃa diminuării intrărilor de capital poate conduce la o ajustare forńată cu impact negativ pe cererea internă România are una dintre cele mai mari pozińii investińionale nete negative din regiune Creşterea economică din trecut bazată pe capital străin împrumutat mai mult ca in cazul altor Ńări Problema finanńării Romania plateşte FMI şi CE 5,2 şi respectiv 4,8mld euro 3

5 DEFICITUL COMERCIAL Surplus comercial Deficit comercial Vehicule Lemn Materii prime Textile 1999 Altele Vehicule Masini şi echipamente Metale Hartie Lemn Textile Chimicale şi cauciuc CarburanŃi minerali Materii prime Produse alimentare Total Chimicale CarburanŃi Maşini şi echipam. Produse alim. Stabilizare a deficitului comercial Importuri 1999 Altele Alte echipamente de transport Vehicule rutiere Electronice, electrocasnice, IT Masini industriale Metale Textile Chimicale şi cauciuc CarburanŃi minerali Băuturi şi tutun Total ComerŃul cu Italia (211) 1. Textile 27% Textile 38% Exporturi 2. Metale 17% Aparatură electronică 15% 3. Masini industriale 14% Metale 1% 4. Aparatură electronică 1% Vehicule rutiere 6% 23 ÎmbunătăŃirea structurii comerńului (vehicule, electronice şi electrocasnice ajunse pe surplus) CorecŃie masivă a deficitului cu Italia in 29, recentă deteriorare

6 CREŞTEREA ECONOMICĂ Dinamica PIB Agricultură ConstrucŃii Servicii financiare Taxe Industrie Servicii Servicii publice PIB 25T1 25T2 25T3 25T4 26T1 26T2 26T3 26T4 27T1 27T2 27T3 27T4 28T1 28T2 28T3 28T4 29T1 29T2 29T3 29T4 21T1 21T2 21T3 21T4 211T1 211T2 211T3 211T4 212T1 212T2 212T3 212T4 Sursa datelor: INS. Prelucrări şi prognoze UniCredit łiriac Revenirea economică relativ şubredă Efect de bază puternic pe agricultură in acest an (+ performanńe curente slabe) Cererea externă deteriorată ConstrucŃiile au performat bine in S1 212, însă au apărut semne de încetinire Consumul privat contribuńie pozitivă la PIB însă incredereă consumatorilor tinde să scadă Structura investińiilor străine directe in Romania Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică. gaze şi apă Servicii Energie electrică. gaze şi apă ConstrucŃii şi tranzacńii imobiliare Sursa datelor: BNR. Prelucrări UniCredit łiriac Orientarea investińiilor străine directe către industrii comercializabile Creştere în industrie (calculatoare, electronice, optice, electrice, mijloace de transport, prelucrare ŃiŃei, chimice, producńia de energie) şi în agicultură Scădere in construcńii şi tranzacńii imobiliare, servicii 5

7 INDUSTRIA 2% 6% 15% 5% Comenzi piańă externă România Comenzi piańă internă România 1% 4% 5% 3% % -5% -1% -15% -2% -25% -3% 2% 1% % -1% Industrie Germania -2% Industrie România -3% Ind. prelucrătoare Germania -4% Ind. prelucrătoare România -5% ian.-7 apr.-7 iul.-7 oct.-7 ian.-8 apr.-8 iul.-8 oct.-8 ian.-9 apr.-9 iul.-9 oct.-9 ian.-1 apr.-1 iul.-1 oct.-1 ian.-11 apr.-11 iul.-11 oct.-11 ian.-12 apr.-12 ProducŃia industrială Sectorul economic cu cea mai rapidă creştere în perioada Încetinire abruptă în 212 fańă de 211 Ian-iul 212 +,6% Ian-iul ,%. Perspectivele sectorului ramân afectate de cererea externă şi situańia din Zona Euro Comenzile noi în industrie Deteriorare semnificativă a comenzilor noi pentru piata externa (+,% in S1.212) Comenzile noi pentru piańa internă recuperează, devansând comenzile pentru piańa externă pentru prima oară din 27 (+2,6% in S1212 fańă de S1 211) 6

8 AGRICULTURA 3.5% 2.5% 1.5% Romania/21 Structura populańiei ocupate Structura VAB Agricultură 3 7 Industrie % ConstrucŃii % Servicii % -2.5% Agricultura Sursa datelor: INS Fonduri Europene - Agricultură 31 August % Mar-5 Aug-5 Jan-6 Jun-6 Nov-6 Apr-7 Sep-7 Feb-8 Jul-8 Dec-8 May-9 Oct-9 Mar-1 Aug-1 Jan-11 Jun-11 Nov-11 Apr-12 Sep-12 Feb-13 Jul-13 Dec-13 May-14 Oct-14 Fonduri totale alocate 8.1 mld euro Rata de contractare 62% Rata de absorbńie 49% Sursa datelor: INS. Prelucrări şi prognoze UniCredit łiriac ContribuŃie volatilă la PIB Segmentare puternică a sectorului 99% exploatańii individuale (1,95 ha); 56% din suprafańa agricola utilizată; 8% producńie 1% exploatańii de mari dimensiuni (19,8 ha) InvestiŃii necesare în infrastructură Nevoia creării de exploatări agricole de mari dimensiuni (mai eficiente) Sursa datelor: INS 3% din populańia ocupată în România este in agricultură - sector care produce doar 6-7% din PIB Rata de absorbńie a fondurilor UE in agricultură (5%) apropiata de media UE, net superioară fondurilor structurale/coeziune(1%) 7

9 INFRASTRUCTURA Uniunea Europeană Slovacia Ungaria Cehia Polonia Letonia Bulgaria Lituania Estonia Romania ConstrucŃii inginereşti: Cheltuieli de capital/ Cheltuieli bugetare (%, media ) Sursa datelor: Eurostat +24% 5 luni 212 fańă de 5 luni 211 Puternică decelerare după alegeri Statul a alocat sume importante din buget pt investińii, insă rezultatele finale sunt modeste Nevoie de eficientizare/prioritizare a cheluielilor de investińii Indice global al competitiitatii - Infrastructura Pozitie/142 Calitatea infrastructurii 139 Calitatea drumurilor 137 Calitatea cailor ferate 78 Calitatea infrastructurii portuare 128 Calitatea infrastructurii aeriene 113 Calitatea infrastructurii pe electricitate 77 Telefonie fixa nr linii/1 pop. 6 Telefonie mobila subscriptii/1 pop 49 Sursa datelor: Banca Mondiala România are o reńea de drumuri şi căi ferate relativ extinsă, dar cu un grad de modernizare redus România are cea mai scazută densitate a autostrăzilor din UE IniŃiativă guvernamentală implementarea directivei UE plata datoriilor în termen de 3 zile (diminuarea arieratelor) 8

10 ENERGIE Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni 1.4 PreŃ ProducŃie Energie România (Index Ian 27=1) PreŃ ProducŃie Energie UE (Index Ian 27=1) Sursa datelor: Ministerul Economiei Legendă I. Delta Dunării (energie solară); II. Dobrogea (energie solară şi eoliană); III. Moldova (microhidro, energie eoliană şi biomasă); IV. MunŃii CarpaŃi (biomasă şi microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Câmpia de Vest (energie geotermală); VII. SubcarpaŃii (biomasăşi microhidro); VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară). Romania se află pe pozińia 13 ( )în indicele Ernst&Young de atractivitate pentru producńia de energie regenerabilă łintă 22 producńia energie regenerabilă (stimulentă) 2% din consum Puterea instalată 211: 3% din consum (1% cota legală) 43% creştere ian-aug 212 PreŃ de producńie a energiei competitiv în România vs. UE România genereaza suficientă energie electrică pentru consumul intern surplusul este exportat Există o structură diversificańă de energie Liberalizarea pieńei energiei => potenńial de investire în creştere 9

11 1 GRAZIE!