Observații cu privire la Regulamentul de procedură al ConsiliuluiRegulamentul de procedură al Consiliului European și al Consiliului

Transcriere

1 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

2

3 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

4 Aviz Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului și are exclusiv scop informativ. Ea nu atrage răspunderea instituțiilor UE sau a statelor membre. Pentru informații suplimentare cu privire la Consiliul European și la Consiliu, vă rugăm să consultați site-ul: sau să contactați Serviciul de informații pentru public din cadrul Secretariatului General al Consiliului: Rue de la Loi/Wetstraat Bruxelles/Brussels BELGIQUE/BELGIË Tel. +32 (0) Fax +32 (0) public.info@consilium.europa.eu Visit Vizitați our site-ul website: nostru: More information on the European Union is available on the internet Informații suplimentare referitoare la Uniunea Europeană sunt disponibile pe site-ul Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016 Print QC RO-C PDF QC RO-N Uniunea Europeană, 2016 Reutilizarea este autorizată cu condiția menționării sursei.

5 CUPRINS CUVÂNT-ÎNAINTE... 7 PARTEA 1 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI... 9 INTRODUCERE...11 CAPITOLUL I STRUCTURA CONSILIULUI Consiliul în calitate de entitate juridică unică Formațiunile Consiliului (articolul 2 și anexa I la RPC)...14 A Considerații generale...14 B Formațiunea Afaceri Generale...15 C Formațiunea Afaceri Externe...16 D Reprezentarea statelor membre în cadrul Consiliului Coreper, comitete și grupuri de lucru (articolele 19 și 21 din RPC)...17 A Coreper...17 B Comitete instituite prin tratate sau prin acte ale Consiliului...20 C Comitete și grupuri de lucru instituite de Coreper...22 D Președinția grupurilor de pregătire ale Consiliului Președinția și buna desfășurare a lucrărilor (articolul 20 și anexa V la RPC) Secretarul general și Secretariatul General al Consiliului (articolul 23 din RPC) A Secretarul general...27 B Secretariatul General...28 CAPITOLUL II LUCRĂRILE CONSILIULUI Programarea lucrărilor Consiliului [articolul 2 alineatele (6) și (7) din RPC] Convocarea și locul de desfășurare a reuniunilor (articolul 1 din RPC)...31 A Convocarea...31 B Locul de desfășurare a reuniunilor Ordinea de zi (articolul 3 din RPC)...33 A Întocmirea ordinii de zi provizorii...33 B Adoptarea ordinii de zi definitive...35 C Structura și conținutul ordinii de zi Secretul profesional (articolele 5 și 6 din RPC)...40 A Participarea la reuniunile Consiliului...40 B Prezența la reuniunile Consiliului Procese-verbale (articolul 13 din RPC)...42 A Structura și conținutul proceselor-verbale...42 B Aprobarea proceselor-verbale...44 Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 3

6 6. Accesul public și transparența (articolele 5-10 din RPC)...44 A Deliberări legislative, deliberări publice și dezbateri publice...44 B Publicarea ordinii de zi...46 C Publicarea voturilor, a explicațiilor voturilor, a declarațiilor înscrise în procesele-verbale și a proceselor-verbale (articolele 7 și 9 din RPC)...46 D Accesul public la documente Regimul lingvistic (articolul 14 din RPC)...49 A Regimul lingvistic care se aplică tratatelor constitutive...49 B Regimul lingvistic aplicabil instituțiilor Uniunii Europene (limbi oficiale și limbi de lucru)...49 C Utilizarea unor limbi suplimentare CAPITOLUL III PROCESUL DECIZIONAL ÎN CADRUL CONSILIULUI Modalități de vot (articolul 11 din RPC)...55 A Decizia de a se vota...55 B Procedura de vot...55 C Absența posibilității de a participa la vot Cvorum și delegarea dreptului de vot (articolele 4 și 11 din RPC)...60 A Cvorumul...60 B Delegarea dreptului de vot Procedura scrisă (articolul 12 din RPC)...61 A Procedura scrisă obișnuită...61 B Procedura scrisă simplificată ( procedura tacită )...63 CAPITOLUL IV ACTELE CONSILIULUI ȘI FORMA LOR Semnarea actelor (articolul 15 din RPC) Titlul și forma regulamentelor (anexa VI partea A punctul 1 din RPC) Structura regulamentelor (anexa VI partea A punctele 2, 3 și 4 din RPC) Titlul și forma altor acte din legislația secundară (anexa VI partea B din RPC) Forma deciziilor prevăzute la articolul 25 din TUE (anexa VI partea C din RPC) Actele atipice Publicarea actelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (articolul 17 din RPC) Notificarea și transmiterea actelor (articolul 18 din RPC)...72 CAPITOLUL V ALTE DISPOZIȚII Securitatea (articolul 24 din RPC) Depozitarul acordurilor (articolul 25 din RPC) Reprezentarea Consiliului în fața Parlamentului European (articolul 26 din RPC) Corespondența (articolul 28 din RPC) OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016

7 PARTEA 2 REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI EUROPEAN PARTEA 3 REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI ANEXA I Lista formațiunilor Consiliului ANEXA II Dispoziții specifice privind accesul publicului la documentele Consiliului ANEXA III Cifre referitoare la populația Uniunii și la populația fiecărui stat membru pentru punerea în aplicare a dispozițiilor privind votul cu majoritate calificată în Consiliu ANEXA IV Menționată la articolul ANEXA V Metodele de lucru ale Consiliului ANEXA VI Dispoziții privind forma actelor Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 5

8

9 CUVÂNT-ÎNAINTE Principalul scop al documentului Observații cu privire la Regulamentul de procedură al Consiliului este să ajute președințiile prin rotație, membrii Consiliului și funcționarii Secretariatului General al Consiliului să se orienteze în mediul juridic și, în special, în seria de schimbări care au decurs din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Această publicație a fost elaborată sub responsabilitatea integrală a Secretariatului General. Ea constituie un document intern de lucru și nu are forță juridică. Sper că acest ghid se va dovedi util pentru delegații și pentru colegii noștri din cadrul Secretariatului General și că va răspunde la multe dintre întrebările care pot apărea cu privire la funcționarea Consiliului. Serviciile de resort ale Secretariatului vă stau, bineînțeles, la dispoziție pentru orice altă informație necesară. Jeppe TRANHOLM-MIKKELSEN Secretar general Consiliul Uniunii Europene Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 7

10

11 PARTEA 1 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 9

12

13 INTRODUCERE Regulamentul de procedură al Consiliului (denumit în continuare RPC ) constituie un instrument esențial pentru buna funcționare a instituției. În cadrul stabilit prin Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare TUE ) și prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE ), RPC cuprinde o serie de dispoziții privind lucrările Consiliului. Ca și edițiile anterioare, această ediție a Observațiilor cu privire la RPC nu se dorește a fi exhaustivă și nici nu exprimă o poziție juridică, ci, mai curând, are ca scop să servească drept ghid practic pentru membrii Consiliului și pentru reprezentanții acestora. Publicația este împărțită în cinci capitole: I. Structura Consiliului II. Lucrările Consiliului III. Procesul decizional în cadrul Consiliului IV. Actele Consiliului și forma lor V. Alte dispoziții Cele douăzeci și opt de articole ale RPC au fost grupate în funcție de subiect în aceste cinci capitole. RPC, în versiunea sa cea mai recentă din 1 decembrie 2009 ( 1 ), figurează în anexă și cuprinde cifrele actualizate ale populației UE pentru ( 1 ) Decizia 2009/937/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de adoptare a regulamentului său de procedură (JO L 325, , p. 35). Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 11

14

15 CAPITOLUL I STRUCTURA CONSILIULUI Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul abordat, Consiliul Uniunii Europene este o entitate juridică unică. Lucrările sale sunt pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (cunoscut sub numele de Coreper ) și de comitete și grupuri de lucru specializate. Consiliul, al cărui președinte se asigură de buna desfășurare a lucrărilor acestuia, este asistat de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general. 1. CONSILIUL ÎN CALITATE DE ENTITATE JURIDICĂ UNICĂ RPC se aplică Consiliului însuși (adică la nivel de miniștri) și grupurilor sale de pregătire (Coreper, comitete și grupuri de lucru). Consiliul este o entitate juridică unică ce se poate reuni în diferite formațiuni ( Agricultură și Pescuit, Mediu etc.), în funcție de subiectul abordat [articolul 2 alineatul (1) din RPC]. Cu excepția formațiunilor Afaceri Generale și Afaceri Externe [articolul 16 alineatul (6) din TUE, articolul 2 alineatele (2), (4) și (5) din RPC], specializarea sau competența fiecărei formațiuni nu este stipulată, ci decurge din practici. Numărul formațiunilor s-a redus de la 22 la 16 în 2000 și apoi la nouă în De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, numărul a crescut la zece, prin divizarea fostului Consiliu Afaceri Generale și Relații Externe în două formațiuni ale Consiliului. Procedura de stabilire a listei formațiunilor Consiliului, altele decât Consiliul Afaceri Generale și Consiliul Afaceri Externe, este prevăzută la articolul 236 din TFUE (a se vedea punctul 2.A). Faptul că Consiliul este o entitate juridică unică are trei consecințe. În primul rând, un act juridic cu privire la orice subiect care intră în domeniul de competență al Uniunii poate fi adoptat în mod formal de către orice formațiune a Consiliului. De exemplu, o formațiune a Consiliului poate adopta ca punct A un text care ține de competențele altei formațiuni. Un act al Consiliului are aceeași valoare juridică indiferent de formațiunea care l-a adoptat. În al doilea rând, deoarece Consiliul este o entitate juridică unică, nu există o ierarhie între diferitele formațiuni ale Consiliului. Cu toate acestea, este necesar să se sublinieze rolul de coordonator pe care îl deține Consiliul Afaceri Generale (a se vedea punctul 2.B) și responsabilitatea acestuia pentru chestiunile instituționale, administrative și orizontale, precum și competențele specifice ale Consiliului Afaceri Externe. Consiliul Afaceri Externe elaborează acțiunea externă a Uniunii, în conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European, și asigură coerența acțiunii Uniunii (a se vedea punctul 2.C). Rolul de arbitru revine Consiliului European care, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din TUE, oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și prioritățile politice generale. În al treilea rând, întrucât Consiliul este o entitate juridică unică, funcția de Președinție a Consiliului este, de asemenea, o funcție unică. Astfel, normele aplicabile Președinției se aplică oricărei persoane care prezidează oricare dintre formațiunile Consiliului, inclusiv formațiunea Afaceri Externe, sau, după caz, oricărei persoane care prezidează unul dintre grupurile de pregătire ale Consiliului, cu excepția cazului în care se specifică altfel în RPC [articolul 1 alineatul (5) al doilea paragraf din RPC]. Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 13

16 2. FORMAȚIUNILE CONSILIULUI (ARTICOLUL 2 ȘI ANEXA I LA RPC) A Considerații generale Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, stabilește (sau modifică) lista formațiunilor în cadrul cărora se reunește Consiliul, altele decât cea a Consiliului Afaceri Generale și cea a Consiliului Afaceri Externe [articolul 2 alineatul (1) din RPC și articolul 236 din TFUE]. Articolul 4 din Protocolul privind dispozițiile tranzitorii prevede că, până la intrarea în vigoare a deciziei Consiliului European menționate la articolul 16 alineatul (6) din TUE, lista formațiunilor Consiliului se stabilește de Consiliul Afaceri Generale, hotărând cu majoritate simplă. Această listă a fost stabilită la 1 decembrie 2009 ( 2 ). A fost modificată la 16 septembrie 2010 ( 3 ) și figurează în anexa I la RPC. Cele zece formațiuni ale Consiliului sunt următoarele: 1. Afaceri Generale; 2. Afaceri Externe ( 4 ); 3. Afaceri Economice și Financiare ( 5 ); 4. Justiție și Afaceri Interne ( 6 ); 5. Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori; 6. Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu) ( 7 ); 7. Transporturi, Telecomunicații și Energie; 8. Agricultură și Pescuit; 9. Mediu; 10. Educație, Tineret, Cultură și Sport ( 8 ). Reuniunile comune a două sau mai multe formațiuni ale Consiliului (reuniunile jumbo ) sunt în prezent o raritate. Este totuși posibil ca la aceeași formațiune a Consiliului să participe mai mult de un ministru. În acest caz, Președinția ar trebui să organizeze lucrările Consiliului grupând punctele de pe ordinea de zi care au legătură unele cu altele, astfel încât fiecare membru vizat al Consiliului să poată participa mai ușor. Se întâmplă adesea ca membrii Consiliului să își continue discuțiile în cursul meselor care se organizează cu ocazia reuniunilor Consiliului; ar trebui însă remarcat faptul că aceste evenimente nu fac parte din reuniunile oficiale ale Consiliului și că orice decizie luată sau concluzie la care s-a ajuns trebuie, prin urmare, adoptată în cadrul reuniunii oficiale. ( 2 ) Decizia 2009/878/UE a Consiliului (Afaceri Generale) din 1 decembrie 2009 de stabilire a listei formațiunilor Consiliului, altele decât cele menționate la articolul 16 alineatul (6) al doilea și al treilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO L 315, , p. 46). ( 3 ) Decizia 2010/594/UE a Consiliului European din 16 septembrie 2010 privind modificarea listei formațiunilor Consiliului (JO L 263, , p. 12). ( 4 ) Inclusiv politica europeană de securitate și apărare și cooperarea pentru dezvoltare. ( 5 ) Inclusiv bugetul. ( 6 ) Inclusiv protecția civilă. ( 7 ) Inclusiv turismul. ( 8 ) Inclusiv domeniul audiovizualului. 14 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016

17 În ultimul rând, este o practică uzuală ca fiecare președinție a Consiliului să organizeze reuniuni informale ale miniștrilor. Astfel de reuniuni nu sunt reuniuni ale Consiliului și nu se pot substitui activităților Consiliului. Scopul acestor reuniuni informale este să permită o reflecție comună și un schimb de opinii cât mai liber cu putință pe teme cu caracter general. Aceste reuniuni se situează în afara cadrului și normelor de procedură stabilite prin tratate și nu fac obiectul RPC. Pentru a menține caracterul informal al reuniunilor în cauză, s-a decis la reuniunea Consiliului European de la Helsinki, desfășurată la 10 și 11 decembrie 1999, să nu existe nicio ordine de zi, iar discuțiile să nu poată conduce la elaborarea de documente, nici înainte, nici după încheierea reuniunii, și nici la elaborarea unor proiecte de concluzii sau de decizii formale. Eventualele comunicate de presă trebuie să indice clar caracterul informal al acestor reuniuni. S-a hotărât, de asemenea, să se limiteze numărul de reuniuni ministeriale informale la cinci pentru fiecare președinție ( 9 ). B Formațiunea Afaceri Generale Consiliul Afaceri Generale pregătește reuniunile Consiliului European și urmărește aducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate, în colaborare cu președintele Consiliului European și cu Comisia [articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din TUE], inclusiv coordonarea tuturor activităților pregătitoare, coordonarea generală a politicilor, a chestiunilor instituționale și administrative, a dosarelor orizontale care afectează mai multe politici ale Uniunii, cum ar fi cadrul financiar multianual și extinderea, precum și a oricărui dosar trimis de către Consiliul European, ținând seama de regulile de funcționare ale uniunii economice și monetare (UEM). De asemenea, acesta asigură coerența lucrărilor diferitelor formațiuni ale Consiliului, în cooperare cu Comisia [articolul 2 alineatul (2) din RPC]. Modalitățile de pregătire a reuniunilor Consiliului European sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul de procedură al Consiliului European [articolul 2 alineatul (3) din RPC]. Cu cel puțin patru săptămâni înaintea fiecărei reuniuni ordinare a Consiliului European, președintele Consiliului European întocmește un proiect adnotat al ordinii de zi, în strânsă cooperare cu statul membru care deține președinția prin rotație a Consiliului și cu președintele Comisiei, și îl transmite Consiliului Afaceri Generale. Consiliul Afaceri Generale dezbate proiectul de orientări pentru concluziile Consiliului European, proiectul de concluzii și proiectele de decizii ale Consiliului European, elaborate de președintele Consiliului European, în același cadru de strânsă cooperare precum în cazul proiectul adnotat al ordinii de zi. De asemenea, Consiliul Afaceri Generale ține o ultimă reuniune de pregătire în cele cinci zile care preced reuniunea Consiliului European, după care ordinea de zi provizorie este stabilită de către președintele Consiliului European. Niciun punct nu poate fi adăugat ulterior fără acordul tuturor delegațiilor. Pentru a asigura pregătirea optimă a lucrărilor Consiliului European, nicio altă formațiune a Consiliului și niciun comitet de pregătire al Consiliului nu se pot întruni, pentru a dezbate o temă transmisă Consiliului European, între reuniunea pregătitoare finală a Consiliului Afaceri Generale și reuniunea Consiliului European, cu excepția cazului în care există motive imperative și imprevizibile legate, de exemplu, de ( 9 ) A se vedea secțiunea E din Concluziile președinției Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999: Reuniunile informale ale miniștrilor [ ] nu sunt reuniuni ale Consiliului și nu pot înlocui activitățile normale ale Consiliului. [ ] Pot fi desfășurate maximum 5 reuniuni ministeriale în cursul oricărei președinții. Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 15

18 evenimentele internaționale din momentul respectiv. Celelalte formațiuni ale Consiliului trebuie prin urmare să își trimită contribuțiile la lucrările Consiliului European Consiliului Afaceri Generale cu cel puțin două săptămâni înaintea reuniunii Consiliului European. Ordinea de zi definitivă este adoptată la începutul reuniunii Consiliului European. C Formațiunea Afaceri Externe Consiliul Afaceri Externe elaborează acțiunea externă a Uniunii, în conformitate cu orientările strategice stabilite de Consiliul European, și asigură coerența acțiunii respective [articolul 16 alineatul (6) și articolul 2 alineatul (5) din RPC]. Acestei formațiuni îi revine răspunderea pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, politica de securitate și de apărare comună, politica comercială comună, cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar [articolul 2 alineatul (5) din RPC]. Președinția Consiliului Afaceri Externe este asigurată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare Înaltul Reprezentant ). Înaltul Reprezentant poate fi totuși înlocuit de membrul din cadrul Consiliului Afaceri Externe care reprezintă statul membru ce deține președinția semestrială a Consiliului [articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din RPC]. În mod normal, acest lucru are loc atunci când Consiliul este convocat pentru a discuta chestiuni de politică comercială comună ( 10 ). D Reprezentarea statelor membre în cadrul Consiliului În conformitate cu anexa I la RPC, Fiecare stat membru trebuie să stabilească modul de reprezentare în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din TUE. Articolul 16 alineatul (2) din TUE prevede că Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă și să exercite dreptul de vot. Rezultă, înainte de toate, că fiecare stat membru trebuie să fie reprezentat de un membru al guvernului (ministru sau secretar de stat). Rezultă, de asemenea, din modul în care este formulată această dispoziție, că statele federale sau descentralizate pot fi reprezentate și de membri ai guvernelor regionale, cu condiția ca aceștia să fie în măsură să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă, și anume guvernul federal sau central. Fără a se aduce atingere articolului 16 alineatul (2) din TUE și normelor referitoare la cvorum (a se vedea capitolul III punctul 2.A), fiecare membru al Consiliului are dreptul de a stabili componența delegației sale după cum consideră de cuviință ( 11 ). Acesta poate fi însoțit de funcționari care îl asistă. Trebuie remarcat faptul că, din sistemul prevăzut de tratate, în special din articolul 16 din TUE, rezultă că reprezentarea guvernelor statelor membre din cadrul Consiliului ( 10 ) A se vedea declarația (a) referitoare la articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din RPC, care prevede că În cazurile în care Consiliul Afaceri Externe este convocat pentru a trata chestiuni de politică comercială comună, președintele acestuia poate fi înlocuit de președinția semestrială, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) paragraful al doilea. ( 11 ) Consiliul, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din RPC, poate limita numărul maxim de persoane per delegație care pot fi prezente în sala de reuniuni a Consiliului. 16 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016

19 este asigurată de resortisanți ai statului membru vizat sau, în orice caz, de un resortisant al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene. Prin urmare, prezența la o reuniune a Consiliului a unui resortisant al unui stat terț, ca membru al delegației unui membru al Consiliului, este exclusă, întrucât aceasta ar putea fi considerată de către ceilalți membri ai Consiliului ca factor ce ar putea afecta autonomia decizională a Consiliului ( 12 ). Articolul 5 alineatul (3) din RPC prevede că numele și funcțiile funcționarilor care fac parte din delegația unui membru al Consiliului trebuie notificate în prealabil Secretariatului General. Accesul la reuniunile Consiliului se face sub rezerva prezentării unui permis eliberat de Secretariatul General. Un membru al Consiliului care se află în imposibilitatea de a participa la o reuniune poate lua măsuri pentru a fi reprezentat (articolul 4 din RPC). În practică, membrul respectiv este reprezentat de reprezentantul permanent sau de adjunctul acestuia. Cu toate acestea, reprezentantul nu are drept de vot, întrucât dreptul de vot poate fi exercitat doar de un membru al Consiliului. În conformitate cu articolul 239 din TFUE, care este reprodus în RPC [articolul 11 alineatul (3) din RPC], În caz de vot, fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea unui singur alt membru (cunoscut de asemenea sub denumirea de delegare a dreptului de vot; a se vedea capitolul III punctul 2.B). În cazul în care un membru al Consiliului solicită să fie reprezentat de o persoană care nu corespunde definiției de membru al Consiliului în sensul articolul 16 alineatul (2) din TUE, reprezentantul în cauză nu este luat în calcul la verificarea cvorumului. 3. COREPER, COMITETE ȘI GRUPURI DE LUCRU (ARTICOLELE 19 ȘI 21 DIN RPC) A Coreper După cum reiese din denumirea sa, Coreper este alcătuit din reprezentanții permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană. Trimiterea la guverne a fost adăugată la articolul 16 alineatul (7) din TUE și la articolul 240 alineatul (1) din TFUE de către Tratatul de la Lisabona pentru a sublinia că fiecare reprezentanță permanentă exprimă poziția guvernului său. Coreper este divizat în două părți, prima (Coreper partea I) fiind alcătuită din reprezentanții permanenți adjuncți, iar a doua (Coreper partea II) fiind alcătuită din reprezentanții permanenți înșiși. În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din RPC, Coreper pregătește lucrările Consiliului și îndeplinește mandatele care îi sunt încredințate de Consiliu, asigură consecvența politicilor și acțiunilor Uniunii Europene și respectarea următoarelor principii și norme: principiile legalității, subsidiarității, proporționalității și justificării actelor; normele de stabilire a competențelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii; dispozițiile bugetare; normele privind procedura, transparența și calitatea redactării. ( 12 ) Această chestiune este diferită de cea privind prezența unor reprezentanți ai statelor terțe sau ai organizațiilor internaționale la totalitatea sau la o parte a unei anumite reuniuni a Consiliului (a se vedea capitolul II punctul 4.B). Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 17

20 După cum permite tratatul [articolul 240 alineatul (1) ultima teză din TFUE], Coreper poate adopta următoarele decizii de procedură ( 13 ), cu condiția ca punctele referitoare la acestea să fi fost incluse pe ordinea de zi provizorie cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de reuniune, fiind necesară o decizie în unanimitate în cadrul Coreper cu privire la orice derogare de la perioada respectivă [articolul 19 alineatul (7) din RPC]: decizia de desfășurare a unei reuniuni a Consiliului într-un alt loc decât Bruxelles sau Luxemburg; autorizația de realizare a unei copii sau a unui extras al unui document al Consiliului pentru a fi folosit în proceduri judiciare; decizia de a ține o dezbatere publică în cadrul Consiliului sau de a nu ține o anumită deliberare a Consiliului în public; decizia de a face publice rezultatele voturilor și declarațiile înscrise în procesele-verbale ale Consiliului în cazurile stabilite la articolul 9 alineatul (2) din RPC; decizia de a utiliza procedura scrisă; aprobarea sau modificarea proceselor-verbale ale Consiliului; decizia de a publica sau de a nu publica un text sau un act în Jurnalul Oficial; decizia de a consulta o instituție sau un organism ori de câte ori această consultare este impusă de tratate; decizia de a stabili sau de a prelungi un termen-limită pentru consultarea unei instituții sau a unui organism; decizia de a prelungi termenele prevăzute la articolul 294 alineatul (14) din TFUE; aprobarea formulării unei scrisori care urmează a fi transmisă unei instituții sau unui organism. Adesea, deciziile de procedură nu iau o formă specială, cu excepția unei consemnări în procesul-verbal sumar al lucrărilor Coreper. O scrisoare care urmează a fi transmisă unei instituții sau unui organism poate fi semnată de către președintele Coreper. Coreper partea I pregătește lucrările a șase formațiuni ale Consiliului (Agricultură și Pescuit, Competitivitate, Transporturi, Telecomunicații și Energie, Mediu, Educație, Tineret, Cultură și Sport, precum și Ocuparea forței de muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori). Coreper partea II pregătește lucrările a patru formațiuni (Afaceri Generale, Afaceri Externe, Afaceri Economice și Financiare, precum și Justiție și Afaceri Interne). Rolul principal deținut de Coreper este să coordoneze și să pregătească lucrările diferitelor formațiuni ale Consiliului și să încerce să ajungă, la nivelul său, la un acord care va fi ulterior transmis spre adoptare de către Consiliu. ( 13 ) Situația în care o președinție conchide, în urma unei dezbateri în cadrul Coreper, că un dosar ar trebui să fie înapoiat grupului de lucru întrucât, de exemplu, nu este încă suficient de bine pregătit pentru a fi înaintat Consiliului sau pentru deschiderea negocierilor cu Parlamentul European nu constituie o decizie de procedură ca atare, ci face parte din funcția centrală a Coreper de a fi grupul de pregătire principal al Consiliului. 18 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016

21 În acest context, Coreper asigură prezentarea adecvată a fiecărui dosar către Consiliu. Coreper evaluează diversele aspecte ale dosarului, definește opțiunile disponibile și pregătește deliberările Consiliului, modul de redactare și, dacă este necesar, propuneri. Rolul central al Coreper este ilustrat de faptul că toate punctele înscrise pe ordinea de zi a Consiliului trebuie să fie examinate în prealabil de Coreper (partea I sau partea II), cu excepția cazului în care, din motive de urgență, Consiliul decide în unanimitate să delibereze fără ca această examinare prealabilă să aibă loc și a cazului în care Coreper însuși a hotărât (cu majoritate simplă) să se abțină de la examinarea prealabilă [articolul 19 alineatul (2) din RPC]. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că orice acord elaborat de Coreper poate întotdeauna să fie repus în discuție de către Consiliu, care are competența exclusivă de a lua decizii. Coreper nu este, prin urmare, nici o instituție a UE, nici un organ decizional al UE care să poată înlocui Consiliul. Coreper este desigur învestit cu competențe proprii (a se vedea lista de mai sus a deciziilor de procedură care pot fi luate de Coreper), dar poate ajunge la o decizie valabilă numai în această sferă limitată. Coreper este un grup de pregătire sau, astfel cum a fost descris de Curtea de Justiție, un organism auxiliar al Consiliului, pentru care realizează lucrări de pregătire și de punere în aplicare. Funcția deținută de Coreper de îndeplinire a sarcinilor care îi sunt încredințate de Consiliu nu îi conferă competența de a lua decizii, care aparține, în temeiul tratatului, Consiliului ( 14 ). Coreper II este prezidat de reprezentantul permanent, iar Coreper I de reprezentantul permanent adjunct al statului membru care deține președinția Consiliului Afaceri Generale [articolul 19 alineatul (4) din RPC]. Agenda Coreper cuprinde două părți: I și II. Partea I, asemenea punctelor A de pe ordinea de zi a Consiliului (a se vedea capitolul II punctul 3), include elemente care, în principiu, nu necesită dezbateri, în timp ce partea II, asemenea punctelor B de pe ordinea de zi a Consiliului, implică dezbateri. În cazul în care Coreper ajunge la un acord cu privire la un punct II de pe ordinea sa de zi, acest punct va deveni, în mod normal, un punct A pe ordinea de zi a Consiliului. Atunci când un punct a fost soluționat la nivelul grupului de lucru, în mod normal acesta devine un punct I/A, adică un punct care va fi tratat fără dezbatere la nivelul Coreper sau la nivelul Consiliului. În principiu, Coreper se reunește în fiecare săptămână. Pregătirile pentru lucrările Coreper se efectuează în ziua precedentă de către colaboratorii cei mai apropiați ai membrilor Coreper, care se reunesc sub denumirea de Grupul Mertens pentru Coreper partea I și de Grupul Antici pentru Coreper partea II. Grupul Antici (denumit după primul său președinte) a fost înființat în 1975 pentru a revizui ordinea de zi a Coreper partea II și pentru a soluționa detaliile tehnice și organizatorice. Grupul Mertens (de asemenea denumit după primul său președinte) a fost înființat în același scop în Această etapă pregătitoare face, de asemenea, posibilă formularea unei idei inițiale privind pozițiile pe care diferitele delegații le vor lua la reuniunea Coreper. ( 14 ) Hotărârea Curții de Justiție din 19 martie 1996 în cauza C-25/94, Comisia/Consiliul, Rec., p. I-1469, punctele 26 și 27. Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 19

22 B Comitete instituite prin tratate sau prin acte ale Consiliului Tratatele sau diferite decizii ale Consiliului instituie anumite comitete specifice însărcinate cu coordonarea activităților într-un anumit domeniu. Cu toate acestea, având în vedere unitatea instituțională prevăzută în preambulul la TUE, comitetele respective nu aduc atingere rolului central al Coreper. Fiecare dispoziție din tratat prin care se instituie unul dintre aceste comitete rezervă în mod expres aplicarea articolului 240 din TFUE, și anume responsabilitatea generală a Coreper pentru pregătirea lucrărilor Consiliului. Rapoartele acestor comitete trebuie să fie disponibile în timp util înaintea reuniunii Coreper în care urmează să fie analizate (articolul 21 din RPC). Comitetul economic și financiar ( 15 ), prevăzut la articolul 134 alineatul (2) din TFUE, este responsabil de monitorizarea situației economice și financiare a statelor membre și a Uniunii și de transmiterea periodică a unui raport în acest sens către Consiliu și către Comisie, precum și de formularea de avize destinate Consiliului și Comisiei. Acesta are de asemenea responsabilitatea, fără a se aduce atingere articolului 240 din TFUE, de a contribui la pregătirea lucrărilor Consiliului în diverse domenii, precum cele privind măsurile de salvgardare în ceea ce privește circulația capitalurilor sau cele referitoare la coordonarea politicilor economice ale statelor membre, precum și de a îndeplini alte sarcini care i-au fost atribuite de Consiliu. În cele din urmă, este responsabil de examinarea situației în ceea ce privește circulația capitalurilor și libertatea plăților. În plus față de aceste sarcini, Comitetul urmărește situația monetară și financiară, precum și regimul general al plăților în statele membre care beneficiază de o derogare de la normele uniunii economice și monetare. Rolul special al acestui comitet este precizat într-o notă de subsol la articolul 19 din RPC. Contrar practicii obișnuite, secretariatul acestui grup de pregătire al Consiliului este asigurat de personal din cadrul Comisiei, nu de personal din cadrul Secretariatului General al Consiliului. Comitetul pentru politică economică ( 16 ) contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului prin furnizarea de analize economice, de avize metodologice și de proiecte de recomandări privind politicile, în special cu privire la politicile structurale care vizează ameliorarea potențialului de creștere și de ocupare a forței de muncă în Uniune. În îndeplinirea misiunii sale, Comitetul lucrează în strânsă cooperare cu Comitetul economic și financiar atunci când raportează Consiliului. Și în acest caz, personalul Comisiei este cel care asigură serviciile de secretariat, nu personalul din cadrul Secretariatului General al Consiliului. Comitetul special pentru agricultură (CSA), înființat în mai 1960, este responsabil în mod specific de pregătirea multor aspecte care intră în sfera de competență a Consiliului Agricultură și Pescuit. Prin urmare, acest comitet are, în sectorul agricol (dar nu în domeniul măsurilor veterinare și fitosanitare), același rol pe care îl are Coreper în alte domenii. Aceasta este singura excepție de la monopolul deținut de Coreper asupra pregătirii lucrărilor Consiliului. Prin urmare, punctele care au fost examinate de CSA sunt incluse direct pe ordinea de zi a Consiliului Agricultură și Pescuit. ( 15 ) Decizia 1999/8/CE a Consiliului din 31 decembrie 1998 de adoptare a statutului Comitetului economic și financiar (JO L 5, , p. 71). ( 16 ) Decizia 2000/604/CE a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind componența și statutul Comitetului de politică economică (JO L 257, , p. 28). 20 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016

23 Comitetul special pentru politica comercială comună (cunoscut drept Comitetul pentru politică comercială, menționat la articolul 207 din TFUE) are responsabilitatea de a acorda asistență Comisiei atunci când, după primirea autorizării din partea Consiliului, aceasta desfășoară negocieri în vederea încheierii de acorduri comerciale internaționale. Comitetul permanent înființat în vederea consolidării cooperării în cadrul Uniunii în materie de securitate internă (cunoscut sub denumirea de COSI și instituit prin articolul 71 din TFUE) facilitează coordonarea acțiunilor statelor membre, fără a se aduce atingere articolului 240 din TFUE ( 17 ). Comitetul pentru ocuparea forței de muncă ( 18 ), instituit în conformitate cu articolul 150 din TFUE, este responsabil de monitorizarea situației ocupării forței de muncă și a politicilor de ocupare a forței de muncă în statele membre și în Uniune, precum și de emiterea de avize, tot fără a se aduce atingere articolului 240 din TFUE. Comisia are sarcina de a furniza acestui comitet sprijinul analitic și organizațional adecvat. În acest sens, un membru al personalului Comisiei asistă comitetul în calitate de secretar. Comisia trebuie, totuși, să se pună de acord cu Secretariatul General al Consiliului în privința organizării reuniunilor. Comitetul pentru protecție socială ( 19 ), instituit în conformitate cu articolul 160 din TFUE, formulează avize la cererea Consiliului sau a Comisiei sau din proprie inițiativă. Comisiei îi revine sarcina de a urmări situația socială și evoluția politicilor de protecție socială în statele membre și în Uniune, de a promova schimbul de informații, de experiență și de bune practici între statele membre și cu Comisia, precum și de a pregăti rapoarte, de a formula avize sau de a întreprinde alte acțiuni în domeniile care țin de competența sa. Și în acest caz, Comisia are sarcina de a furniza acestui comitet sprijinul analitic și organizatoric adecvat. În acest sens, un membru al personalului Comisiei asistă comitetul în calitate de secretar. Comisia trebuie totuși să se pună de acord cu Secretariatul General al Consiliului în privința organizării reuniunilor. Comitetul politic și de securitate (COPS), prevăzut la articolul 38 din TUE, deține un rol central în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), inclusiv în politica europeană de securitate și apărare comună (PSAC). Comitetul îndeplinește două funcții ( 20 ). În primul rând, monitorizează situația internațională în domeniile care țin de politica externă și de securitate comună și contribuie la definirea politicilor, emițând avize în cadrul Consiliului, fără a se aduce atingere articolului 240 din TFUE. În al doilea rând, sub responsabilitatea Consiliului și a Înaltului Reprezentant, asigură controlul politic și conducerea strategică a acțiunilor de gestionare a crizelor prevăzute la articolul 43 din TUE și poate, în ( 17 ) Decizia 2010/131/UE a Consiliului din 25 februarie 2010 privind instituirea Comitetului permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (JO L 52, , p. 50). ( 18 ) Decizia 2015/772/UE a Consiliului din 11 mai 2015 de constituire a Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și de abrogare a Deciziei 2000/98/CE (JO L 121, , p. 12). ( 19 ) Decizia 2015/773/UE a Consiliului din 11 mai 2015 de instituire a Comitetului pentru protecție socială și de abrogare a Deciziei 2004/689/CE (JO L 121, , p. 16). ( 20 ) Anexa la Decizia Consiliului din 22 ianuarie 2001 de instituire a Comitetului politic și de securitate (JO L 27, , p. 1) definește aceste funcții în detaliu. Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 21

24 acest cadru și atunci când este împuternicit să facă acest lucru de către Consiliu, să ia decizii în acest domeniu. În temeiul articolului 19 alineatul (4) din RPC, președinția acestui comitet trebuie să fie asigurată de un reprezentant al Înaltului Reprezentant ( 21 ). Comitetul militar al Uniunii Europene (CMUE) ( 22 ), alcătuit din șefii de stat-major ai statelor membre, reprezentați de reprezentanții lor militari, are sarcina de a acorda COPS consiliere și recomandări cu privire la toate chestiunile militare din cadrul UE. CMUE își asumă conducerea tuturor activităților militare din cadrul UE. Comitetul pentru aspectele civile ale gestionării crizelor (Civcom) ( 23 ) are sarcina de a formula recomandări cu privire la aspectele civile ale gestionării crizelor și de a oferi consiliere în acest sens Comitetului politic și de securitate și altor organisme vizate ale Consiliului, în conformitate cu domeniile lor de competență. Comitetul de securitate ( 24 ) este compus din reprezentanți ai autorităților de securitate națională ale statelor membre, la reuniunile sale participând, de asemenea, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al SEAE. Comitetul este prezidat de secretarul general sau de delegatul acestuia și are competența de a analiza și de a evalua toate chestiunile de securitate legate de lucrările Consiliului, precum și de a formula recomandări adresate Consiliului, după caz. În fine, Comitetul pentru servicii financiare, instituit în februarie 2003 ( 25 ), are sarcina de a oferi consiliere Consiliului și Comisiei cu privire la o serie de chestiuni legate de piețele financiare. Mai precis, acest comitet are, printre altele, sarcina de a contribui la definirea strategiei pe termen mediu și lung pentru chestiuni legate de serviciile financiare, de a oferi consiliere politică și de a urmări atât situația unor chestiuni interne (de exemplu, piața unică, inclusiv punerea în aplicare a planului de acțiune privind serviciile financiare), cât și a unor chestiuni externe (de exemplu, OMC). C Comitete și grupuri de lucru instituite de Coreper Pentru a ajuta la pregătirea lucrărilor Consiliului, Coreper poate înființa comitete sau grupuri de lucru și poate defini mandatul acestora [articolul 19 alineatul (3) din RPC]. Aceste grupuri de lucru sunt formate din delegați din fiecare stat membru. Acestea pot avea un caracter mai mult sau mai puțin permanent, în funcție de necesități. În prezent, există aproximativ 150 de astfel de comitete sau grupuri de lucru, care acoperă gama de activități desfășurate de Consiliu. O listă a acestor grupuri de pregătire este actualizată în mod periodic de către Secretariatul General ( 26 ). ( 21 ) Acest alineat reproduce articolul 2 al doilea paragraf din Decizia Consiliului European din 1 decembrie 2009 privind exercitarea președinției Consiliului (JO L 315, , p. 50). ( 22 ) Decizia 2001/79/PESC a Consiliului din 22 ianuarie 2001 privind înființarea Comitetului militar al Uniunii Europene (JO L 27, , p. 4). ( 23 ) Decizia 2000/354/PESC a Consiliului din 22 mai 2000 de constituire a Comitetului pentru aspectele civile ale gestionării crizelor (JO L 127, , p. 1). ( 24 ) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, , p. 1). ( 25 ) Decizia 2003/165/CE a Consiliului din 18 februarie 2003 privind instituirea Comitetului pentru servicii financiare (JO L 67, , p. 17). ( 26 ) Lista completă și actualizată figurează în documentul Consiliului 10356/15 din 28 iulie OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016

25 În conformitate cu concluziile Consiliului European desfășurat în 1999 la Helsinki, Consiliul și Coreper evită înființarea de noi grupuri de lucru la nivel înalt. Rapoartele comitetelor și grupurilor de lucru ale Consiliului trebuie să fie disponibile în timp util înaintea reuniunii Coreper în care urmează să fie analizate. În temeiul articolului 21 alineatul (1) din RPC, intră în responsabilitatea Președinției, asistată de Secretariatul General, să organizeze reuniunile diferitelor comitete și grupuri de lucru astfel încât rapoartele acestora să fie disponibile înainte de reuniunile Coreper în cadrul cărora urmează să fie analizate. În acest sens, înainte de începutul mandatului său de șase luni, Președinția elaborează un calendar al reuniunilor pe care intenționează să le organizeze pentru diferitele grupuri de lucru și comitete. Calendarul respectiv trebuie ajustat în funcție de evoluția lucrărilor. Articolul 21 din RPC prevede că Președinția trebuie să amâne pentru o reuniune ulterioară a Coreper punctele referitoare la actele legislative asupra cărora comitetul sau grupul de lucru nu și-a finalizat lucrările cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de reuniunea Coreper, cu excepția cazului în care rațiuni de urgență impun un alt mod de acțiune. În cazul în care un grup ajunge la un acord cu privire la un dosar, punctul în cauză este înscris pe ordinea de zi a Coreper (ca punct I) și, în mod normal, este apoi înscris ca punct A în partea relevantă ( 27 ) din ordinea de zi a Consiliului. Cu toate acestea, există posibilitatea ca orice membru al Coreper, sau Consiliul sau Comisia să exprime o opinie cu ocazia aprobării punctelor I/A și să solicite consemnarea de declarații în procesul-verbal al reuniunii Consiliului [articolul 3 alineatul (6) din RPC], sau să își schimbe opinia și să solicite o dezbatere sau o amânare a punctului în cauză. D Președinția grupurilor de pregătire ale Consiliului La 1 decembrie 2009, Consiliul European a adoptat o decizie privind exercitarea președinției Consiliului ( 28 ), care a fost pusă în aplicare prin Decizia 2009/908/UE ( 29 ) a Consiliului. În conformitate cu decizia Consiliului European, președinția Consiliului, cu excepția formațiunii Afaceri Externe, este asigurată, pe o perioadă de 18 luni, de grupuri prestabilite de trei state membre (așa-numitul trio de președinții ). Aceste grupuri sunt formate în baza unui sistem egal de rotație a statelor membre, avându-se în vedere diversitatea acestora și echilibrul geografic al Uniunii. Fiecare membru al unui grup asigură, prin rotație, pentru o durată de șase luni, președinția tuturor formațiunilor Consiliului, cu excepția formațiunii Afaceri Externe. Cu toate acestea, membrii grupului pot cădea de acord asupra unor alte înțelegeri. Componența trioului de președinții și ordinea în care statele membre dețin președinția sunt stabilite în Decizia 2009/908/UE ( 30 ) a Consiliului. În fapt, sistemul ( 27 ) Ordinea de zi provizorie a Consiliului cuprinde o primă parte intitulată Deliberări legislative și o a doua parte intitulată Activități fără caracter legislativ. Ambele părți sunt defalcate în continuare în două părți care conțin puncte A și, respectiv, puncte B. ( 28 ) JO L 315, , p. 50. ( 29 ) Decizia 2009/908/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de instituire a măsurilor de punere în aplicare a Deciziei Consiliului European privind exercitarea președinției Consiliului și privind președinția grupurilor de pregătire ale Consiliului (JO L 322, , p. 28). ( 30 ) A se vedea anexa I la Decizia 2009/908/UE a Consiliului, care stabilește ordinea de exercitare a președinției în grupuri de câte trei state membre. Martie 2016 RO OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI 23

26 de președinții semestriale a fost menținut după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Expresia concretă a trioului de președinții este existența unui program pe 18 luni și ajutorul reciproc pe care și-l pot acorda președințiile, cum ar fi înlocuirea unui președinte atunci când este necesar [articolul 20 alineatul (2) din RPC]. Toate grupurile de pregătire ale Consiliului sunt prezidate de un delegat al statului membru care deține președinția, cu excepția cazului în care se prevede altfel sau în care Consiliul decide altfel printr-o majoritate calificată [articolul 19 alineatul (4) din RPC]. Rezultă că, deși comitetele și grupurile de lucru sunt, în general, prezidate de un delegat al statului membru care deține președinția semestrială prin rotație a Consiliului, Consiliul poate hotărî altfel în cazuri individuale. De exemplu, Consiliul poate conferi președinția unui comitet sau a unui grup de lucru, pentru o anumită perioadă, unui delegat dintr-o anumită delegație (ales de către colegii acestuia în comitetul sau grupul de lucru) sau unei persoane, alta decât un delegat al unui stat membru, cum ar fi un membru al personalului Secretariatului General al Consiliului. În acest sens, în temeiul Deciziei 2009/908/UE a Consiliului și sub rezerva măsurilor tranzitorii, grupurile de pregătire ale Consiliului Afaceri Externe sunt prezidate în conformitate cu anexa II la decizia respectivă. Prin urmare, grupurile de pregătire geografice, cele mai multe grupuri de pregătire orizontale legate de PESC și grupurile de pregătire în legătură cu PESA (de exemplu, CMUE, Civcom) sunt prezidate de un reprezentant al Înaltului Reprezentant. Anexa III la decizia menționată în paragraful anterior enumeră grupurile de pregătire cu președinte fix; unele dintre aceste grupuri au președinți aleși (de exemplu, Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politică economică, Comitetul militar etc.), în timp ce altele sunt prezidate de un membru al Secretariatului General al Consiliului (de exemplu, Comitetul de securitate, Grupul de lucru pentru codificare etc.). În plus, atunci când pregătesc o reuniune a unei formațiuni a Consiliului care se întrunește doar o dată pe semestru, în cazul în care reuniunea respectivă se desfășoară în prima jumătate a semestrului, reuniunile acestor comitete din decursul semestrului precedent pot fi prezidate de un delegat al statului membru care urmează să exercite președinția reuniunii Consiliului menționate anterior [articolul 19 alineatul (5) din RPC]. În mod similar, în cazul în care un dosar este analizat în principal în cursul unui anumit semestru, un delegat al statului membru care deține președinția în timpul semestrului respectiv poate, în cursul semestrului precedent, să prezideze reuniunile comitetelor atunci când acestea dezbat dosarul respectiv, în conformitate cu modalitățile asupra cărora au căzut de acord cele două președinții în cauză [articolul 19 alineatul (6) din RPC]. Acest lucru se aplică în afara cazurilor în care Consiliul a stabilit alte modalități de prezidare. În plus, atunci când bugetul Uniunii este în curs de examinare, reuniunile grupurilor de pregătire ale Consiliului, altele decât Coreper, care se ocupă cu pregătirea punctelor de pe ordinea de zi referitoare la buget trebuie prezidate de un delegat al statului membru care deține președinția Consiliului în cursul celui de al doilea semestru al anului anterior exercițiului financiar în cauză [articolul 19 alineatul (6) al doilea paragraf din RPC]. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 19 alineatele (4)-(6) din RPC și competențelor și răspunderii sale politice generale, președinția semestrială trebuie asistată de ceilalți membri ai grupului prestabilit de trei state membre menționat 24 OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI RO Martie 2016