RESS – C1
|
|
- Iacob Niță
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 C1: Soarele Soarele Energia primită de pământ de la Soare a avut o importanţă deosebită în apariţia vieţii. Lumina Soarelui a remaniat atmosfera primitivă a pământului sărăcind-o de dioxid de carbon şi îmbogăţind-o în oxigen. Prin fotosinteză, plantele contribuie la menţinerea concentraţiei de oxigen în atmosferă. Fără ezitare putem afirma că lumina solară şi plantele menţin viaţa pe pământ în forma ei actuală. Mitologie Locul şi măreţia soarelui în activitatea terestră, sub toate formele sale, i-a conferit de-a lungul timpului statut de obiect venerat. Egiptenii antici aveau o concepţie asupra lumii care plasa soarele în centrul universului. Ei adorau soarele ca pe cel mai presus zeu al lor, Ra, despre care afirmau că a fost creatorul lumii. Aztecii şi celelalte popoare din America Centrală au observat sistematic cerul şi puteau să prevadă eclipsele solare şi lunare, ciclurile planetei Venus, mişcarea aparentă a constelaţiilor şi alte evenimente cereşti. Calendarul lor a fost finisat în urma observării mişcării Soarelui într-o lungă perioadă de timp. In figura alăturată este prezentată o fotografie a Pietrei Soarelui, un calendar de piatră de 24 tone, 358 cm in diametru, creat de azteci. Faţa din centru îl reprezintă probabil pe Tonatiuh, Zeul Soarelui. Monolitul este expus la National Museum of Anthropology and History, Mexico City. 1
2 În Peru, pe înălţimile Munţilor Anzi, La Machu Picchu, când soarele răsărea printr-o fereastră specială a unei clădiri numite Torreon (construită în jurul anului 1500) incaşii ştiau că începe sezonul secetos (solstiţiul de iarnă în emisfera sudică). Şi triburile de indieni americani au observat mişcarea soarelui şi au creat desene şi aranjamente de roci cu ajutorul cărora prevedeau anotimpurile. Conform credinţelor străvechi, familia regală japoneză este descendenta zeiţei soarelui, Amaterasu; drapelul naţional al Japoniei simbolizează discul soarelui. Stiinţa Din punct de vedere stiintific Soarele defineste relaţia dimensională dintre noi şi Univers, fiind studiat de mii de ani. Primele încercări de înţelegere a Soarelui le-au făcut chinezii cu mai mult de 2000 de ani î.hr., reuşind chiar să prezică eclipsele solare (de exemplu, eclipsa care a avut loc în timpul împăratului Zhong Kang 2084 î.hr.). In stiinţa europeană timpurie, studii despre Soare se găsec în scrierile lui Aristotel (secolul III î.hr.) care considera că Pământul se află în centrul Universului. Ptolemeu (secolul II) a formulat teoria geocentrică conform căruia Pământul se află în centrul sistemului solar iar planetele şi Soarele se rotesc în jurul acestuia, concepţie general acceptată de-a lungul Evului Mediu. Nicolaus Copernicus (secolul XVI), părintele astronomiei moderne, este primul care a afirmat că Soarele se află în centrul sistemului solar. Galileo Galilei (secolul XVII) a susţinut teoria heliocentrică şi a fost primul om de ştiinţă care a observat sistematic Soarele. În mod corect a identificat petele solare şi a determinat cu ajutorul acestora rotaţia Soarelui 2
3 La sfarşitul anilor 1600 Sir Isaac Newton a ajuns la concluzia că stelele luminează ca şi Soarele doar că sunt foarte îndepărtate de noi. In general se consideră că epoca modernă în studierea Soarelui începe cu studiile lui Newton. Au urmat o serie de descoperiri care au condus la o înţelegere mult mai bună a proceselor fizice care au loc în Soare: William Herschel (1780) a descoperit radiaţia infraroşie; Heinrich Schwabe (1843) a determinat ciclicitatea petelor solare; Robert Bunsen (1860) a inventat spectrometrul, folosit apoi pentru determinarea compoziţiei chimice a Soarelui ; Albert Einstein (1920) a recunoscut natura corpusculară a luminii; In prima jumătate a secolului XX astronomul american G.E. Hale, un asiduu cercetător al Soarelui, descoperă că petele solare sunt mai reci decât suprafaţa solară înconjurătoare şi din acest motiv sunt mai închise la culoare. Tot el a descoperit fenomenul de inversare a polarităţii câmpului magnetic solar o dată la 11 ani. Dezvoltarea ulterioară a instrumentelor de observare a condus la creerea unei imense baze de date rezultate din monitorizarea continuă a Soarelui. Incepând cu anii 1960, datele rezultate din măsurători terestre au fost completate cu informaţii furnizate de sateliţi. În 1991 Japonia a lansat sonda Yohkoh (rază de Soare) care a studiat erupţiile solare în raze X. În 2001 din cauza eclipsei de Soare sonda a pierdut aliniamentul cu acesta. Yohkoh a determinat că există mai multe tipuri de erupţii şi a observat cum coroana solară este mult mai activă decât se bănuia. Una dintre cele mai de succes misiuni de observare a Soarelui este SOHO (Solar and Heliospheric Observatory). SOHO este o misiune a agenţiilor spaţiale NASA şi ESA şi majoritatea imaginilor cu Soarele din ultimii ani au fost colectate în acestă misiune. Sonda a fost lansată în decembrie 1995 şi funcţionează şi în prezent. Are la bord 10 instrumente. Cu acestea se poate observa aproape orice aspect al Soarelui, din domeniul vizibil până în raze X. Sonda SOHO se află la km depărtare de Terra. In imagine este sonda SOHO ( 3
4 Un alt satelit functional în prezent este TRACE (Transition Region and Coronal Explorer), lansat în aprilie TRACE poate lua imagini ale Soarelui în mai multe lungimi de undă, printre care ultraviolet. Pe 26 octombrie 2006 a fost lansată misiunea STEREO (Solar TErrestrial RElations Observatory). Este vorba de două sonde spaţiale identice, ce au misiunea de a observa Soarele din doua locuri diferite din spaţiu. Astfel Soarele este studiat în 3D. Pe 21 ianuarie 2009 sondele erau separate cu 90 de grade. Pe 6 februarie 2011 separaţia a atins 180 de grade. Structura Soarelui Soarele are masa de , adică este de ori mai mare decât a Pământului şi conţine 99.86% din masa sistemului solar. Este alcătuit din 78% hidrogen, 20% heliu şi 2% alte elemente. Energia totală radiată de soare este W/m 2 sr, echivalentul a 100 miliarde de tone TNT pe secundă. Structura Soarelui 4
5 Din punct de vedere structural Soarele prezintă şase regiuni distincte: Regiune Temperatura [K] Densitate [kg/m 3 ] Interior Nucleu Zona radiativă Zona convectivă Atmosferă Fotosfera Cromosfera Coroana solară Nucleul Soarelui. Este un reactor nuclear gigant care se extinde până la un sfert din dimensiunea razei solare. El este de aproximativ 10 ori mai dens decât aurul şi are o temperatură suficient de ridicată pentru a susţine reaţii nucleare. Reacţiile au loc în trei etape: 1. Prima etapă implică fuziunea a doi protoni în deuteriu cu eliberarea a doi fotoni şi a unui neutrino H + 1H 1D MeV 2. In etapa a doua deuteriul produs poate fuziona cu un alt proton rezultând un izotop al heliului şi un foton: D + 1H 2He MeV 3. In etapa a treia două nuclee de heliu fuzionează generând 4 2He stabil şi eliberând doi protoni, după care ciclul de fuziune reîncepe He + He He + 2 H MeV In miez drumul liber mediu al fotonilor este de ordinul centrimetrilor; ca urmare fotonii au nevoie de un timp enorm de lung (aprox ani) pentru a ajunge la suprafaţă. Zona radiativă. Se întinde până la aproximativ 0.7 din raza Soarelui. Este regiunea unde transmiterea energiei spre exterior are loc prin radiaţie. Cu toate că fotonii circulă cu viteza luminii, din cauza multelor cioniri cu materia înconjurătoare foarte densă, ei traversează această regiune în aproximativ un milion de ani. Zona convectivă. Se întinde aproape până la dimensiunea razei solare. În această regiune transportul energiei pînă în atmosfera solară se face prin convecţie. La baza stratului de 5
6 convecţie temperatura este de aproximativ K, temperatură suficient de scăzută pentru ca ionii grei (carbon, azot, oxigen, calciu şi fier) să-şi păstreze o parte din electroni şi astfel mediul să fie mai opac, ceea ce înseamnă că radiaţia va trece mai greu de acest strat. Acestă capcană pentru fotoni generează căldură şi fluidul plasmatic devine instabil, fierbe. Mişcarea convectivă care se generează poartă rapid căldura spre suprafaţă, plasma răcindu-se în apropierea suprafeţei. La suprafaţa vizibilă a Soarelui temperatura este de 5700 K. Fotosfera. Este partea din Soare pe care o vedem în mod obişnuit. Cea mai mare parte din energia pe care o primim de la Soare este emisă de fotosferă, deşi este una dintre cele mai reci regiuni ale Soarelui. Fotosfera este stratul cel mai adânc al atmosferei solare cu o grosime de numai numai 500 km. Temperatura descreşte constant cu altitudinea, de la 6400 K la 4500K la interfaţa cu cromosfera. Privită cu atenţie prin telescop fotosfera nu apare ca o suprafaţă perfect strălucitoare, ci ca un mozaic format din piese mici de forme diferite, cu dimensiuni între 200 şi 2000 km. Durata de viaţă a fiecărei celule de mozaic este de 5-10 minute, aşadar avem de-a face cu un mozaic în continuă schimbare. Granulaţia solară, cum se numeşte această reţea de celule luminoase ale fotosferei, este o manifestare a zonei convective. Petele solare reprezintă fenomenul cel mai important care are loc în fotosferă. Petele solare sunt formaţiuni în continuă evoluţie. Petele apar în urma unei erupţii neregulate, apoi se rotunjesc, fiind înconjurate de penumbră. Au diametrul între km. Formarea petelor este atribuită unor fenomene legate de câmpurile magnetice şi rotaţia Soarelui. Petele dispar după cca. trei săptămâni terestre. Fenomenul cel mai important este periodicitatea de aproximativ 11 ani a numărului petelor. Cromosfera. Plasată deasupra fotosferei, este al doilea strat din atmosfera Soarelui. Cromosfera are o grosime de cca km şi o temperatură care creşte spre exterior, de la K la K. Structura cromosferei este eterogenă: între petele unor grupuri apar scânteieri luminoase de scurtă durată, numite erupţii cromosferice, regiuni de nori albi numiţi floculi (care sunt nori din calciu). Spre marginea discului solar apar nişte limbi de flăcări ce ies din cromosferă, numite protuberanţe. Cromosfera apare ca un cerc roşu în jurul Soarelui eclipsat. Cu ajutorul filtrelor monocromatice, cromosfera poate fi observată pe întrg discul solar şi este continuu urmărită prin staţiile solare plasate pe tot globul terestru. Culoarea roşie se datorează emisiei intense a cromosferei în linia alpha a 6
7 hidrogenului. Din studiul spectrului cromosferei la înălţimi diferite faţă de marginea Soarelui s-a obţinut profilul temperaturii şi densitatea acesteia, care scade mult cu înălţimea. Coroana solară este stratul exterior al atmosferei solare având o extindere de sute de mii de kilometri. Structura sa este foarte complicată şi atinge o temperatură de ordinul unui milion de grade. Coroana solară produce undele radio solare cu lungimi de undă de ordinul metrilor. În timpul maximului de pete coroana solară este bogată şi răspândită uniform. Ea se reduce în timpul minimului de pete, în regiunea ecuatorului apar alungiri, iar la poli doar câteva fire scurte. Coroana solară poate fi observată în timpul eclipselor de soare. Radiaţia solară Suprafaţa radiativă a Soarelui (fotosfera) are o temperatură medie de aproximativ 5800 K. Majoritatea radiaţiei electromagnetice emisă de suprafaţa Soarelui este în banda vizibilă, centrată pe lungimea de undă de 550 nm. Soarele de asemenea emite o cantitate semnificativă de energie în benzile ultraviolet si infraroşu şi o foarte mică cantitate de energie in benzile radio, microunde, X şi gamma. Radiaţia emisă de Soare are nevoie de 8 minute pentru ca să ajungă pe Pământ. Mai jos sunt câteva imagini ale Soarelui luate în diferite benzi spectrale. Spectrul vizibil (VIS). Lumina albă constă dintr-un amestec de fotoni cu lungimi de undă cuprinse între 400 şi 750 nm. Când lumina provenită de la Soare traversează o prismă este descompusă în fascicole monocromatice. Radiaţia ultravioletă (UV) nu este detectată de ochiul uman. Este o radiaţie cu lungimi de undă mai scurte decât cele ale radiaţiei din domeniul vizibil. Majoritatea fotonilor UV de lungimi de undă foarte scurte sunt absorbiţi de stratul de ozon din stratosferă. 7
8 Radiaţia infraroşie (IR), cunoscută şi cu numele de radiaţie termică. Lungimea de undă în domeniul IR este mai mare decât în vizibil. O mare parte din radiaţia IR este absorbită de atmosfera Pamântului. Una dintre cauzele încălzirii globale o reprezintă tocmai această opacitate a atmosferei Pământului la radiaţia IR. Unde radio. Imaginea alăturată reprezintă Soarele la 330 Mhz Pentru a realiza imaginea fluxul de unde radio emis de suprafaţa Soarelui este transformat într-o pseudo imagine color. Rezoluţia scăzută a imagii se datorează lungimii de undă mari a radiaţiei. Radiaţia X. Spoturile strălucitoare din imagine reprezintă regiuni din suprafaţa Soarelui cu emisie intensă de radiaţie X. Regiunile luminose sunt regiuni în care exploziile solare sunt active, acestea fiind responsabile şi pentru emisia intensă de particule. Figura 1. Ilustrare a scăderii densităţii fluxului de energie solară cu pătratul distanţei, relaţia (1). Înainte de ajunge la planete fluxul de energie emis de Soare se diminuează cu pătratul distanţei faţă de sursă. Radiaţia emisă de unitatea de suprafaţă a Soarelui în unitatea de timp este dată de legea Stefan-Boltzmann, GS 4 = T. Inmulţind cu suprafaţa totală a 8
9 Soarelui 2 4 RS aflăm fluxul total emis de Soare. La distanţa D de centrul Soarelui fluxul de energie emis se distribuie pe o suprafaţă mult mai mare din conservarea energiei faţă de centrul soarelui se poate scrie: 2 2 S S D 2 4 D (Figura 1). Ca urmare, G 4 R = G 4 D densitatea fluxului solar la distanţa D G D 2 RS = G 2 S (1) D În primă aproximaţie, densitatea fluxului de energie solară la limita superioară a atmosferei planetelor din sistemul solar este prezentată în Tabelul 1. Tabelul 1. Planeta Periheliu Afeliu (AU) Densitatea fluxului solar (W/m²) maximă şi minimă Mercur Venus Pământ Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Raza ecuatorială a Soarelui este RS = km iar distranţa medie de la Pământ la Soare este DPS = km. Temperatura fotosferei este de TS = 5778 K. Ca urmare, densitatea medie a fluxului de energie solară la limita superioară a atmosferei terrestre este: G G S P = T = Wm K 5778 K = Wm S R km = = Wm = Wm D km S G 2 s PS
10 Cum vedem Soarele de pe planetele din sistem Soarele străluceşte diferit pe planetele din sistem datorită compoziţiei particulare a atmosferei fiecăreia. De exemplu, atmosfera densă a planetei Venus reflectă mai mult de 60% din lumina solară incidentă. Iluminarea estimată la suprafaţa planetei este de aproximativ lx, comparabilă cu cea la suprafaţa Pământului într-o zi cu cer acoperit. De pe Saturn, deşi e mai departe, Soarele se vede mai strălucitor decât de pe Pământ. Pe Marte Soarele străluceşte aproape la fel ca pe Pământ. Aşa cum se vede în imaginile transmise de sondele Spirit şi Oportunity, cerul planetei este suficient de luminos, astfel încât umbrele să nu fie complet întunecate. Pentru a vedea Soarele opac precum Luna plină, este nevoie să ne depărtăm de Soare la o distanţă de 500 AU (aproximativ 69 ore-lumină). Spectrul radiaţiei solare De foarte multe ori Soarele este aproximat ca fiind o sursă punctuală de radiaţie. În această aproximaţie un fascicul aproape paralel de raze este incident pe suprafaţa superioară a atmosferei Pământului. Acest fascicul este denumit generic radiaţie solară extraterestră (extraterrestrial radiation -ETR). ETR variază cu aproximativ 6.9% în timpul unui an (de la 1412 Wm -2 în ianuarie la 1321 Wm -2 în iulie) datorită variaţiei distanţei Pământ Soare. In Figura 2 este reprezentată distribuţia spectrală a ETR la distanţa medie Pământ Soare. Graficul este reprezentat la rezoluţie scăzută cu datele disponibile online la adresa: De asemenea, în Figura 2 sunt reprezentate şi alte spectre de referinţă. Integrarea după lungimea de undă a spectrului solar extraterrestru defineşte constanta solară GSC. Astfel, constanta solară reprezintă densitatea fluxului de energie solară incident pe o suprafaţă unitară perpendiculară pe direcţia razelor, la distanţa medie Pământ-Soare. Dar, aşa cum 10
11 se vede în Figura 3 radiaţia emisă de soare nu este o constantă, ci variază atât pe perioade scurte cât şi pe perioade mai lungi. Pe termen lung există o variaţie de aproximativ 1Wm -2 în jurul valorii medii în timpul unui ciclu solar. Având la bază datele colectate timp de 25 de ani din observaţii terrestre şi din spaţiu, cea mai bună estimare a constantei solare 1 este GSC = Wm -2. Figura 2. Spectrul radiaţiei solare extraterrestre (ETS) şi spectrul solar standard AM1.5G. O detaliere a spectrului UV este prezentată în fereastra interioară. G este densitatea fluxului solar extraterrestru, este lungimea de undă a radiaţiei şi AM1.5G reprezintă spectrul standard Air Mass 1.5 Global. Figura 3. Densitatea fluxului solar la limita superioară a atmosferi Pământului măsurat de şase radiometre spaţiale indepndente în perioada Se observă că puterea emisă de Soare variză cu 0.1%, cu o periodicitate de 11 ani tereştri. Variaţiile temporare (câteva zile) a puterii emise (până la 0.3%) se datorează apariţiei unor aglomerări mai extinse de pete solare. Sursa: SOHO (NASA). 1 C. A. Gueymard, The sun s total and spectral irradiance for solar energy application and solar radiation models, Solar Energy, 76, ,
12 Când ETR traversează atmosfera Pământului distribuţia sa spectrală este modificată de către procesele de absorbţie şi împrăştiere. In timp ce procesul de împrăştiere este continuu în funcţie de lungimea de undă, gazele din atmosferă absorb selectiv radiaţia solară. Radiaţia X şi ultravioletă ( 200 nm) este absorbită în atmosferă de moleculele de oxigen, ozon şi dioxid de azot. Majoritatea radiaţiei solare ultraviolete cu lungimea de undă între 200 şi 300 nm este absorbită de moleculele de ozon din stratosferă. Radiaţia solară infraroşie este parţial absorbită de moleculele de dioxid de carbon, ozon şi vapori de apă. Aproximativ 30% din radiaţia solară din spectrul vizibil este reflectată de către atmosfera pământului înapoi în spaţiu. Efectele complexe pe care le suferă ETR la traversarea atmosferei pământului sunt ilustrate în Figura 2, în care este reprezentat spectrul standard AM1.5G definit de Commision Internationale de l Eclairage (CIE) şi American Society for Testing and Materials (ASTM) pentru a fi utilizat în aplicaţii fotovoltaice. In standardul AM 1.5G radiaţia solară este incidentă pe o suprafaţă orientată spre sud şi înclinată cu 37 cănd unghiul zenital este de Dacă masa atmosferică (AM) este aproximată de inversul sinusului de înălţare a soarelui pe cer, atunci 1/ cos(48 19') = 1.5. De aici, acronimul AM1.5. BIBLIOGRAFIE Paulescu M, Paulescu E, Gravila P, Badescu V. Weather Modeling and Forecasting of PV Systems Operations, Springer, Berlin, 2013 (Ch.2 Solar Radiation Measurements). Dermott J Mullan. Physics of the Sun: A first course, CRC Press, 2009 (Ch 1: Global parameters of the Sun; Ch 2: Radiation flow through the Solar Atmosphere) 12
PowerPoint Presentation
Sonde spatiale Sondele spatiale sunt obiecte artificiale trimise dincolo de zona gravitationala terestra. sunt misiuni spatiale fara echipaj uman la bord, fiind astfel mai simplu de realizat si prezentand
Mai multOlimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c
Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ
Mai multDETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea
Mai multC2- Energia solara la limita superioara a atmosferei terestre Mişcarea Pământului in jurul Soarelui Mişcarea Pământului în jurul soarelui este o mişca
C2- Energia solara la limita superioara a atmosferei terestre Mişcarea Pământului in urul Soarelui Mişcarea Pământului în urul soarelui este o mişcare în câmp de forţe centrale. Legile care guverneaă această
Mai multDescoperiţi fantastica lume a universului! Telescop HD 1
Descoperiţi fantastica lume a universului! Telescop HD 1 Dragi părinţi şi supraveghetori, Prin intermediul jocului, copiii îşi dezvoltă diferite deprinderi cognitive. Studiile ştiinţifice arată că atunci
Mai multPresentación de PowerPoint
Viața Stelelor Alexandre Costa, Beatriz García, Ricardo Moreno, Rosa M Ros Uniunea Astronomică Internațională, Școala Secundară Loulé (Portugalia), Universitatea Tehnologică Națională (Mendoza, Argentina),
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 3 2012/2013 Capitolul 2 n 1 0 0 377 T 0 2 1 f 1 c0 2,9979010 0 0 2 0 c 0 f 8 m s n r 0 n T 2 1 f c0 c n c 0 0 n f ITU G.692 "the allowed channel frequencies are based on a 50 GHz grid with the reference
Mai multC10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la
C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate
Mai multIDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi C
http://stoner.phys.uairo/phi.html IDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi CONCURSUL Φ 007 Marks: / Setul - Clasa a XII-a O sfera
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multLaborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA
Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025-2005 ELECTROMAGNETICA SA Proiectează și realizează corpuri si sisteme de
Mai multCONCURSUL INTERLICEAL “TOPFIZ”
INISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, BN CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, BN CONCURS REGIONAL DE FIZICĂ 988 8 C. N. LIIU REBREANU, Bistrița 3 5 noiembrie 8 Clasa a X-a Probleme propuse
Mai multPlanetarium
Planetarium Pentru Mary C.W. Pentru Kamini, Vikas şi Sachin R.P. Planetarium First published in the UK in 2018 by Templar Publishing, an imprint of Kings Road Publishing, part of the Bonnier Books UK,
Mai multBrosura laborator limba romana.cdr
Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 Proiectează și realizează corpuri şi sisteme de iluminat cu LED LFCEM-Electromagnetica SA L a b o r a t o r u l d e F o t o m e t r i e ş i Compatibilitate
Mai multMicrosoft Word - lucrarea 6
Materiale avansate / Materiale performante 27 LUCRAREA 6. EXAMINAREA MICROSTRUCTURII MATERIALELOR PRIN MICROSCOPIE OPTICĂ 1. Scopul lucrării. Înțelegerea procedeului de examinare a microstructurii materialelor
Mai multCeea ce este în interior face diferența
PHILIPS LED Spot (Putere reglabilă) 4 W (35 W) GU10 Alb rece Intensitate luminoasă reglabilă Ceea ce este în interior face diferența Cu forma sa frumoasă și dimensiunile familiare, acest spot cu LED este
Mai multProblema 1
Olimpiada Nationala de Astronomie 1-2 Mai 2003 Problema 1 Corpul omenesc are o serie de segmente care pot fi folosite la determinarea unghiurilor intre diferite obiecte pe bolta cereasca. Figura 2 Figura
Mai multBazele spectroscopiei si laserilor
Cursul 7 Spectroscopia laser selectivă Benzile de absorbție și emisie caracteristice ionilor optic activi în cristale sunt afectate de așa-numita lărgire neomogenă. Existența unor câmpuri cristaline specifice,
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai multC6. PLANETA MARTE. BAZA DE DATE VIKING LANDER 6.1 Planeta Marte ( lectura) Marte este a patra planetă din Sistemul Solar. Marte este adesea denumită P
C6. PLANETA MARTE. BAZA DE DATE VIKING LANDER 6.1 Planeta Marte ( lectura) Marte este a patra planetă din Sistemul Solar. Marte este adesea denumită Planeta Roşie (Figura 1) întrucât oxidul de fier este
Mai multThemeGallery PowerTemplate
Proiect Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă Operator Program: Promotor Proiect: Parteneri de proiect din partea Statelor Donatoare: Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale Parteneri proiect:
Mai multENVI_2019_matematica_si_stiinte_Test_2_Caietul_elevului_Limba_romana
EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Anul școlar 2018-2019 Matematică şi Ştiinţe ale naturii TEST 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevei/elevului......
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 08/09 C/L Optoelectronică OPTO Minim 7 prezente curs + laborator Curs - conf. Radu Damian an IV μe Vineri 8-, P5 E 70% din nota 0% test la curs, saptamana 4-5? probleme + (? subiect teorie) + (p prez.
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multMicrosoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc
Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Editura Universitaria Craiova, 2016 UTILIZĂRILE
Mai multProiectate pentru a fi văzute
PHILIPS LED Glob 7 W (60 W) E27 Alb cald Fără intensitate variabilă Proiectate pentru a fi văzute Formele familiare pe care le cunoașteți și le îndrăgiți. Folosesc cu aproximativ 80% mai puțină energie
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela
Mai mult1
Olimpiada Nationala de Astronomie Cluj Napoca Aprilie 2004 Juniori 1. Fazele Lunii Atunci cand distanta unghiulara dintre Soare ]i Luna este de 45 0 un observator terestru apreciaza ca imaginea Lunii proiectata
Mai mult2
C5: Metoda matricilor de transfer BIBLIOGRAFIE E. Tulcan Paulescu, M. Paulescu Algorithms for electronic states in artificial semiconductors of use in intermediate band solar cells engineering. In Physics
Mai multLumină care este plăcută ochilor
PHILIPS LED Bec 5,5 W (40 W) E27 Alb cald Fără intensitate variabilă Lumină care este plăcută ochilor Lumina de calitate necorespunzătoare poate provoca oboseală la nivelul ochilor. Este mai important
Mai multMicrosoft Word _Evrika_Clasa10_PI_Solutie.doc
Concursul Naţional de Fizică Evrika 1 martie 01 X Problema I (10 puncte) Scafandrul Un scafandru realizează înregistrări video despre lumea acvatică. Pentru scufundări el utilizează un aparat, care-i permite
Mai multStephen Hawking - Gaurile negre
Redactor: Grigore Vida Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Florina Vasiliu, Dan Dulgheru Tipărit la Radin Print, prin reprezentantul său exclusiv pentru România, 4 Colours, www.4colours.ro
Mai multIM - Imagistica Medicala
Imagistica medicala nucleara Vom discuta despre notiuni de medicina nucleara radiofarmaceutice utilizate camere de scintilatie moduri de achizitie SPECT PET APIM10-1 APIM10-2 Notiuni de medicina nucleara
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multMicrosoft Word - Prognoza_2 saptamani_regiuni_ 30 mai - 12 iunie 2016 fara ploi.doc
ESTIMAREA EVOLUȚIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAȚIILOR ÎN INTERVALUL 30 MAI 12 IUNIE 2016 Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată
Mai multMicrosoft Word - onf laborator subiect.doc
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Olimpiada de Fizică Etapa Naţională 3 ianuarie 5 februarie 00 Constanţa XII PROBA DE LABORATOR LUCRAREA A STUDIUL MIŞCĂRII OSCILATORII AMORTIZATE
Mai multView PDF
Sticla?i radia?ia solar? Sticla?i radia?ia solar? Compozi?ia radia?iei solare Radia?ia solar? care ajunge la p?mânt este compus? din cca. 3% ultraviolete (UV), 55% infraro?ii (IR)?i 42% lumin? vizibil?.
Mai multCATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2
CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2018-2019) Fiecare student trebuie să scrie anticipat
Mai multESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR
ESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR ÎN INTERVALUL 30 IULIE 12 AUGUST 2018 Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată
Mai multE_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă
Mai multENVI_2018_matematica_si_stiinte_Test_1_Caietul_elevului_Limba_romana
EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Anul școlar 2017-2018 Matematică şi Ştiinţe ale naturii TEST 1 Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevei/elevului......
Mai multRAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p
RAPORT FINAL Perioada de implementare: 2016-2018 CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite pentru creșterea siguranței în funcționare Contract
Mai multFISA TEHNICA AplaEFoam EPS 70 Polistiren Expandat ignifugat Nr:198 Editia:1 Revizia:1 Data: PREZENTARE ŞI PERFORMANŢE: Plăci termoizolante d
FISA TEHNICA AplaEFoam EPS 70 Polistiren Expandat ignifugat Nr:198 Editia:1 Revizia:1 Data:30.08.2018 PREZENTARE ŞI PERFORMANŢE: Plăci termoizolante din granule de polistiren expandat, clasificat ca polistiren
Mai multGheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-
Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale
Mai multComplemente de Fizica I Cursul 1
Complemente de Fizică I Cursul 1 Victor E. Ambruș Universitatea de Vest din Timișoara Capitolul I. Transformări de coordonate I.1. Transformări Galilei. I.2. Spațiul E 3 al vectorilor tridimensionali.
Mai multICF-F11S_F12S_ro
Radio cu 3 benzi FM / SW / MW Manual de instrucţiuni RO ICF-F11S ICF-F12S Fabricat în : China Sony Corporation 2007 Notă pentru clienţi : următoarele informaţii sunt valabile numai pentru echipamentele
Mai mult03-18-FinalA4.cdr
11 Estía Sistem pompă de căldură Air Aer to water - Apă The Sistemele heating and de încălzire cooling systems şi răcire of ale the viitorului future. 12 Estía Lider la capitolul randament energetic -
Mai multDISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a PROIECTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Universul. Planetele. Timpul.Banii
DISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a PROIECTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Universul. Planetele. Timpul.Banii PERIOADA: 3 săptămâni (S 12-13-14), 4 ore/ săptămână
Mai multMinisterul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare
A. MECANIC Se consider accelera ia gravita ional g =0 m/s.. Unitatea de m sur în S.I. pentru energia cinetic este: a. J b. W c. N d. Kg m s. Alege i expresia care are dimensiunea unui impuls mecanic: a.
Mai multLaboratorul încercări chimice și măsurări instrumentale (fondat în a. 1965) Şef de laborator: Scurtu Raisa Tel: , , of r
Laboratorul încercări chimice și măsurări instrumentale (fondat în a. 1965) Şef de laborator: Scurtu Raisa Tel: 22574637, 069307055, of. 314 e-mail: raisa.scurtu@ansp.md Potenţial uman: 8 medici - laboranți
Mai multIM - Imagistica Medicala
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanta magnetica nucleara Fenomen fizic studiul spectroscopic al proprietatilor magnetice ale nucleului Protonii si neutronii au camp magnetic propriu datorita spinului
Mai multMicrosoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE
Mai multAlgebra si Geometri pentru Computer Science
Natura este scrisă în limbaj matematic. Galileo Galilei 5 Aplicatii liniare Grafica vectoriala In grafica pe calculator, grafica vectoriala este un procedeu prin care imaginile sunt construite cu ajutorul
Mai multPowerPoint Presentation
GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului
Mai multLaborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare Calea Rahovei Sector Bucharest Tel: Fax
Laborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare 266-268 Calea Rahovei Sector 5 050912 Bucharest Tel: +40 21 4042 146 Fax: +40 21 4042 148 E-mail: stelian.matei@electromagnetica.ro
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 11 2011/2012 Capitolul 10 Cerinte eficienta crescuta a conversiei optic/electric zgomot redus raspuns uniform la diferite lungimi de unda viteza de raspuns ridicata liniaritate Principii de operare
Mai multLaborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare Calea Rahovei Sector Bucharest Tel: Fax
Laborator Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Loc marca acreditare 266-268 Calea Rahovei Sector 5 050912 Bucharest Tel: +40 21 4042 146 Fax: +40 21 4042 148 E-mail: stelian.matei@electromagnetica.ro
Mai multMicrosoft Word - S_c63.doc
216 6.3.2 Senzori de proximitate optici Senzorii de proximitate optici în construcţia roboţilor industriali pot fi utilizaţi ca senzori de securitate sau pentru sesizarea unor obiecte (sau a apropierii
Mai multPRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE
PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE Nanocompozitele pe baza de polimeri conductori prezinta atit interes fundamental cit si aplicativ datorita proprietatilor speciale electrice, optice, magnetice controlabile
Mai multE_d_chimie_anorganica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 219 Proba E. d) Chimie anorganică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I Subiectul A. Citiţi următoarele
Mai multIntroduction to Nondestructive Testing
Controlul electromagnetic al calităţii produselor (CECP) http://www.elth.pub.ro/~marilena/ctrl.elmag.al%20calit.pr.elth/ s.l. dr. ing. Marilena STĂNCULESCU Controlul electromagnetic al calităţii produselor
Mai multMicrosoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF
STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a
Mai multPowerPoint Presentation
Modul 8: de securitate şi sănătate în muncă HG nr. 971/2006 Prezenta hotărâre de guvern: stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; nu se aplică
Mai multNr. 850/ , Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED
Nr. 850/ 01.02.2019, Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED Despre produs Familia de corpuri de iluminat stradal
Mai multNorma generală de apărare împotriva incendiilor din
Guvernul României Hotărârea nr. 510/2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile În vigoare de la 25.06.2010 Publicat în Monitorul
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multRezumatul fazei 2 PN Evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare cu aliaje pe baza de Ni-Fe-Cr Lucrarea el
Rezumatul fazei 2 Lucrarea elaborată Realizarea depunerilor si evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare reprezintă faza a doua a proiectului PN 09-160205/2014 cu titlul
Mai multOPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1
OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR Prelucrarea imaginilor 2 Tipuri de operatii de prelucrare Clasificare dupa numarul de pixeli din imaginea initiala folositi pentru calculul valorii unui pixel din imaginea
Mai multAcademia Oamenilor de Știință din România RAPORT DE ACTIVITATE Nr. 2 Suporturi magnetice destinate eliberării controlate Director de Proiect: Prof. Dr
Academia Oamenilor de Știință din România RAPORT DE ACTIVITATE Nr. 2 Suporturi magnetice destinate eliberării controlate Director de Proiect: Prof. Dr. Ing. Ecaterina ANDRONESCU Membru Titular al AOSR
Mai multCURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii
CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii pe versanţi Versanţii asigură scurgerea apei sub influenţa
Mai multInstitutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca Tel: ; int 6489 Fax: Laboratorul Compusi Anorganici Dr. Laura MUREȘAN
INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ECHIPAMENT PENTRU DETERMINAREA SUPRAFETEI SPECIFICE Tip/Model : TRISTAR II 3020 (MICROMERITICS) Investigatii/Rezultate: Aria suprafetei suprafata intr-un punct, suprafata BET,
Mai multLaborator 2
Laborator nr. 2 Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice prezentate la curs cu privire la diferitele
Mai multMicrosoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc
C E N T R U L NAłIONAL DE EVALUARE ŞI E X A M I N A R E PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII A Pagina 1 din 5 PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ I. STATUTUL
Mai multRO
RO Despre companie Istoric Alfa-Plam dispune de cea mai sofisticată tehnologie, hale și depozite care permit o producție anuală de peste 180.000 unități. Echipamentul care contribuie la alcătuirea unui
Mai multEnergy from Straw and Wood
Energie din paie O soluţie strălucită Recuperăm decalajul tehnologic de pe poziţia unei companii mici cu un volum mare de cunoştinţe energie regenerabilă - StrawTherm în fiecare iarnă ne ardem banii 2
Mai multTermografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la b
Termografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la baza tehnicii numita "termografie". Aceasta radiatie
Mai multUniversitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROS
Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROSISTEME ELECTROMECANICE Profesor îndrumător: s.l. dr.
Mai multIM - Imagistica Medicala
Imagistica medicala nucleara Vom discuta despre notiuni de medicina nucleara radiofarmaceutice utilizate camere de scintilatie moduri de achizitie SPECT PET IM3-1 IM3-2 Notiuni de medicina nucleara Medicina
Mai multMicrosoft Word - lucrarea 13
Materiale avansate / Materiale performante 69 LUCRAREA 13. TEHNOLOGII ADITIVE. REALIZAREA MODELELOR ȘI PIESELOR PRIN METODA SLA (STEREOLITHOGRAPHY) PE MAȘINA DE PRINTAT 3D FORMLABS FORM 2: CARCASĂ, ȘURUB
Mai multAnexa nr
1 Nr. crt. LISTA PROIECTELOR COMPONENTE ale programului nucleu: Dezvoltarea de noi concepte, metode, procese şi tehnologii privind securitatea exploatării resurselor minerale, protecţia la explozie, protejarea
Mai multA SAVURA ÎN SIGURANŢĂ SOARELE PROTECŢIE TEXTILĂ ÎMPOTRIVA UV 1
www.uvstandard801.com A SAVURA ÎN SIGURANŢĂ SOARELE PROTECŢIE TEXTILĂ ÎMPOTRIVA UV www.uvstandard801.de 1 INFORMAŢII LEGALE EDITOR Secretariatul Asociaţiei internaţionale de testare pentru protecţii aplicate
Mai multSlide 1
Cuprins: 1. Incadrare 2. Analiza sectoriala 3. Studiu fotografic 4. Diagnostic 5. Tipologii de interventie 6. Concept 7. Prounere amenajare 8. Imagini atmosfera 9. Propunere amenajare faleza 10. Propunere
Mai multȘtiințe ale naturii- clasa a IV-a Semestrul al II-lea PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Corpuri. Proprietăți NUMĂR DE ORE ALOCAT
Științe ale naturii- clasa a IV-a Semestrul al II-lea PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Corpuri. Proprietăți NUMĂR DE ORE ALOCAT: 5 PERIOADA:S I, II, III, IV, V COMPETENȚE GENERALE
Mai multSlide 1
VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE CALITATE Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în cadrul unui ansamblu 7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA) SR
Mai multMergedFile
Olimpiada de Fizică X Etapa pe judeţ 5 februarie Barem de ealuare şi de notare Se punctează oricare altă modalitate de rezolare corectă a problemei Problema I Geamandura Sarcina de lucru nr. Nr. item Punctaj.a.
Mai multPowerPoint Presentation
Parametrii de calitate ai apelor minerale naturale din Romania Ileana Radulescu, Marian Romeo Calin, Alina Catrinel Ion Laborator SALMROM, Departamentul de Fizica Vietii si Mediului, Institutul National
Mai multFĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor
FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor ecologici în producerea energiei termice reprezintă
Mai multPowerPoint Presentation
Metode de reprezentare a) Metoda E b) Metoda Clasificarea desenelor tehnice dupa modul de reprezentare: a) Desenul în proiectie ortogonala b) Desenul în perspectiva Dispunerea proiecţiilor Tipuri de reprezentări
Mai multEfectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri
Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri oxidice feromagnetice Chimia precursorilor metal-organici
Mai multPROIECTELE UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE Manuela Popescu Ștefan Pacearcă CLASA A IV-A Semestrul al II-lea GEOGRAFIE Matematică
PROIECTELE UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE Manuela Popescu Ștefan Pacearcă CLASA A IV-A Semestrul al II-lea GEOGRAFIE Matematică UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: România Geografie regională PERIOADA: 10 săptămâni Nr. crt.
Mai multStudiul de fezabilitate a implementării iluminatului public eficient pe strada Vasile Alecsandri or. Cimişlia eficienta energetică
Studiul de fezabilitate a implementării iluminatului public eficient pe strada Vasile Alecsandri or. Cimişlia eficienta Introducere Iluminatul căilor de circulaţie rutieră, cel mai important din cadrul
Mai mult09. Astronomie - MM 3
FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Matematică 1.4. Domeniul
Mai multElaborarea de tehnologii originale de laborator/on-site pentru determinarea Hg, As şi Sb din probe de mediu şi alimentare prin CV-μCCP-AES şi HG-μCCP-
Întocmirea de proceduri standard interne ale metodelor prin UV-PVG-µCCP-OES şi implementarea în cadrul laboratorului acreditat al partenerului (CO-UBB, P1-ICIA) Procedura 1. Determinarea mercurului total
Mai multOlimpiada de Astronomie şi Astrofizică Etapa Naţională 2015 Proba de Baraj Juniori Problema 1 O tehnică de determinare a magnitudinii stelelor o const
Problema O tehnică e eterminare a magnituinii stelelor o constituie analiza fotometrică a imaginilor înregistrate pe o placă fotografică sau cu ajutorul unei matrici e fotoetectori. Figura reprezintă o
Mai multMicrosoft Word - Instructiuni montaj si utilizare CRH6.doc
MANUAL INSTALARE SI UTILIZARE CRH 6 - DISPOZITIV DE SIGURANŢĂ ŞI CONTROL Dispozitivul de siguranţă şi control CRH 6 este un dispozitiv multifuncţional compus din: o supapă de pornire/oprire, flacără de
Mai multLucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea
Mai mult8
9.5 Fluxul unui vector printr-o suprafaţă deschisă-continuare Observaţie: Dacă vrem să calculăm fluxul vectorului a = P x y z i + Q x y z j + R x y z k (,, ) (,, ) (,, ) prin suprafaţa definită de ecuaţia
Mai multMasterFlow 4800
DESCRIERE C () și P () sunt materiale de acoperire monocomponent, poliuretanice, cu întărire în mediu umed și rezistență excelentă la UV și la factorii meteo. Acestea se întăresc și formează straturi dure,
Mai multVega142 Octombrie 2011 PG Autor: Radu Gherase Astroclubul Bucureşti
Vega142 Octombrie 2011 PG1634 +706 Autor: Radu Gherase Astroclubul Bucureşti CUPRINS Octombrie 2011 3 Galerie foto Achim Marian Lucian 8 Determinarea vitezei şi distanţei pentru quasarul 3C273 Adrian Şonka,
Mai mult