Microsoft Word - Lab1a.doc

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Microsoft Word - Lab1a.doc"

Transcriere

1 Sisteme de numeraţie şi coduri numerice 1.1. Sisteme de numeraţie 1.2. Conversii generale între sisteme de numeraţie 1.3. Reprezentarea numerelor binare negative 1.4. Coduri numerice 1.5. Aplicaţii In circuitele digitale, semnalele pot avea, în mod normal, una din stările posibile: de jos sau de sus, cu sarcină sau fără sarcină, oprit sau pornit. Astfel de semnale sunt interpretate ca reprezentând cifre binare (sau biţi) ale căror valori posibile sunt 0 şi 1. Aceasta este cauza pentru care s-a ales baza de numeraţie 2 (sau binară) pentru reprezentarea numerelor în sisteme digitale. Forma generală a unui număr binar este: bp 1 bp 2... b1b0, b 1b 2... b n iar valoarea lui este: B = p 1 b i i= n In cazul numerelor binare, virgula se numeşte virgulă binară. Când se lucrează cu numere binare sau în orice bază diferită de 10, baza de numeraţie se notează ca indice al fiecărui număr, cu excepţia cazurilor când aceasta se deduce din context. Bitul cel mai din stânga al unui număr este numit bitul de cel mai mare ordin sau bitul cel mai semnificativ (MSB Most Significant Bit); bitul cel mai din dreapta este bitul de cel mai mic ordin sau bitul cel mai puţin semnificativ (LSB Least Significant Bit) Sisteme de numeraţie Baza de numeraţie 10 prezintă importanţă pentru că este de uz curent, iar importanţa bazei 2 se datorează faptului că numerele binare pot fi prelucrate direct de circuitele digitale. Numerele din alte baze pot fi rareori prelucrate direct, însă au o anumită importanţă în diverse scopuri. Bazele 8 şi 16 constituie sisteme convenabile de reprezentare rapidă a numerelor de mai mulţi biţi într-un sistem digital. Sistemul de numeraţie octal are baza 8, iar sistemul de numeraţie hexazecimal are baza 16. Tabelul 1-1 prezintă numerele întregi binare cuprinse îintre 0 şi 1111 şi echivalentele lor în octal şi hexazecimal. Sistemul octal utilizează 8 cifre, adică 0 7 din sistemul zecimal, iar sistemul hexazecimal necesită 16 cifre, cifrelor 0 9 adăugându-se literele A F. Binar Zecimal Octal Sir de 3 biţi Hexazecimal Sir de 4 biţi i

2 A B C D E F 1111 Tabel 1-1. Numere binare, zecimal, octale şi hexazecimale Prin urmare, numerele binare pot fi convertite foarte uşor în numere octale. Pornind de la virgulă către stânga, se împart biţii în grupe de câte 3 şi fiecare grupă se înlocuieşte cu cifra octală corespunzătoare: = = Metoda de conversie binar-hexazecimal este similară, numai că, în acest caz, grupele formate sunt de 4 biţi: = = 8CE 16 Dacă un număr are cifre semnificative la dreapta virgulei, le putem converti în octal sau hexazecimal aplicând acelaşi procedeu de la virgulă către dreapta. Atât în stânga, cât şi în dreapta unui număr putem adăuga zerouri pentru a obţine un număr în biţi multiplu de 3 sau de 4, ca în exemplul următor: 10, = 010, = 2, = 0010, = 2,B2C 16 Conversia în sens invers, din octal sau hexazecimal în binar, se face foarte uşor. Trebuie doar sa înlocuim fiecare cifră din octal sau hexazecimal cu şirul corespunzător din 3 sau 4 biţi, astfel: = BEAD 16 = Conversii generale între sisteme de numeraţie Valoarea unui număr, în orice bază de numeraţie, este dată de formula: D = p 1 i= n d i r unde r este baza de numeraţie. Prin urmare, valoarea numărului poate fi calculată prin conversia fiecărei cifre a numărului în echivalentul ei în baza 10, urmată de aplicarea formulei, în care calculele se efectuează tot în baza 10. Iată cateva exemple: 1101 = 1CE = = i = ,58 = = 286,62510 O altă metodă de conversie între sisteme de numeraţie se realizează prin împărţiri succesive la r obţinându-se, în ordine, cifrele numărului, de la dreapta la stânga, până la ultima cifră. Iată câteva exemple: 10 2

3 179 : 2 = 89 rest 1 (LSB) : 2 = 44 rest 1 : 2 = 22 rest 0 : 2 = 11 rest 0 : 2 = 5 rest 1 : 2 = 2 rest 1 : 2 = 1 rest 0 : 2 = 0 rest 1 (MSB) = : 8 = 58 rest 3 (LSB) : 8 = 7 rest 2 : 8 = 0 rest 7 (MSB) = : 16 = 213 rest 9 (LSB) : 16 = 13 rest 5 : 16 = 0 rest 13 (MSB) = D59 16 Tabelul 1-2 rezumă toate metodele de conversie între cele mai uzuale baze de numeraţie: Conversia Metoda Exemplu Din binar în Octal Substituţie = = Hexazecimal Substituţie = = 5D9 16 Zecimal Adunare = 1*1024+0*512+1*256+1*128+1*64+0*32+ 1*16+1*8+0*4+0*2+1*1 = Din octal în Binar Substituţie = Hexazecimal Substituţie = = = 29C 16 Zecimal Adunare = 1*512+2*64+3*8+4*1 = Din hexazecimal în Binar Substituţie C0DE 16 = Octal Substituţie C0DE 16 = = = Zecimal Adunare C0DE 16 = 12*4096+0*256+13*16+14*1 = Din zecimal în Binar Impărţire : 2 = 54 rest 0(LSB) : 2 = 27 rest 0 : 2 = 13 rest 1 : 2 = 6 rest 1 : 2 = 3 rest 0 : 2 = 1 rest 1 : 2 = 0 rest 1 (MSB) =

4 Octal Impărţire : 8 = 13 rest 4 (LSB) : 8 = 1 rest 5 : 8 rest 1 (MSB) = Hexazecimal Impărţire : 16 = 6 rest 12 (LSB) : 16 = 0 rest 6 (MSB) = 6C 16 Tabel 1-2 Metode de conversie între cele mai uzuale baze de numeraţie 1.3. Reprezentarea numerelor binare negative Reprezentarea prin modul şi semn In sistemul de reprezentare prin modul şi semn, un număr apare sub forma unei valori precedate de un semn care arată dacă acea valoare este pozitivă sau negativă. Sistemul de reprezentare prin modul şi semn se aplică numerelor binare utilizând un bit excedentar care reprezintă semnul (bitul de semn). Bitul cel mai din stânga (din poziţia MSB) dintr-un şir de biţi este considerat bit de semn (0 = plus, 1 = minus), iar biţii următori reprezintă modulul. Iată cum se scriu câteva numere întregi de 8 biţi, reprezentate prin modul şi semn, şi echivalentele lor zecimale: = = Reprezentarea prin complementul lui In sistemul de reprezentare a unui număr binar prin complementul lui, numărul se neagă. Calcularea complementului este o operaţie mai dificilă decât schimbarea unui semn, însă două numere reprezentate prin complement pot fi adunate sau scăzute direct, fără a mai fi nevoie de explorarea semnelor şi modulelor. Vom prezenta două sisteme de reprezentare a unui număr prin complementul lui, şi anume: a) Complementul faţă de 1 b) Complementul faţă de 2 a) In sistem binar, reprezentarea prin complementul faţă de 1 înseamnă că bitul cel mai semnificativ reprezintă semnul: 0 pentru numere pozitive şi 1 pentru numere negative, iar următorii biţi vor fi negaţi. Iată câteva exemple de numere pe 8 biţi şi complementele lor faţă de 1: = = b) Procedeul de calcul al complementului faţă de 2 a unui număr este similar cu cel al complementului faţă de 1 cu diferenţă că la biţii negaţi se adună 1 în poziţia cea mai puţin semnificativă (LSB). Iată câteva exemple de numere de 8 biţi: = (biţii complementului) =

5 1.4. Coduri binare Coduri binare ponderate Codurile binare ponderate sunt acele coduri care respectă principiile ponderii pe poziţii. Fiecare poziţie a numărului reprezintă o anumită pondere. Zecimal Codul 8421 Codul 2421 Codul 5211 Exces 3 Gray Codul 8421 sau codul BCD Codul BCD (Binary Coded Decimal) este echivalent cu codul binar. Ponderile se pot atribui biţilor binari în funcţie de poziţia lor. Ponderile în codul BCD sunt 8,4,2,1. Exemplu: Sirul de biţi 1001 poate fi interpretat după pondere ca numărul zecimal 9 pentru că avem 1x8 + 0x4 + 0x2 + 1x1 = 9. Codul 2421 Ponderile pentru acest cod sunt 2, 4, 2, 1. Un număr zecimal este reprezentat sub formă de 4 biţi şi ponderea totală a acestora este 1x2 +1x4 +1x2 +1x1 = 9. Codul 5211 Ponderile pentru acest cod sunt 5, 2, 1, 1. Un număr zecimal este reprezentat sub formă de 4 biţi şi ponderea totală a acestora este 1x5 + 1x2 + 1x1 + 1x1 = Coduri neponderate Codul exces 3 Codul exces 3 este un cod neponderat pentru exprimarea numerelor zecimale. Numele codului derivă din faptul că fiecărui cod binar îi corespunde codul 8421 plus 0011(3). Exemplu: 1000 în 8421 = 1011 în Exces 3 Codul Gray Codul gray este un cod neponderat, pentru că poziţia unui bit nu conţine o pondere. Reprezintă codul în care numai unul din biţi se schimbă la trecerea de la un pas la altul. In domeniul digital codul gray are o importanţă specială. 5

6 Codul binar reflectat Se spune că un cod este reflectat atunci când codul pentru 9 este complementul codului pentru 0, 8 pentru 1, 7 pentru 2, 6 pentru 3 şi 5 pentru 4. Codurile 2421, 5211 şi exces 3 sunt reflectate în timp ce codul 8421 nu este cod reflectat. Codul secvenţial Se spune că un cod este secvenţial atunci când fiecare cod care se succede este un număr binar mai mare decât precedentul cod. Codurile 8421 şi exces 3 sunt secvenţiale în timp ce codurile 2421, 5211 nu sunt secvenţiale Coduri detectoare de erori Când se transmit datele de la un punct la altul, sau când sunt stocate apar schimbări care pot altera conţinutul. Pentru a detecta aceste erori de date se utilizează coduri speciale numite codurile detectoare de erori. Paritate In cazul codurilor pare fiecare bit de date este verificat dacă are un număr par de biţi 1 sau un număr par de biţi zero. Pe baza acestor informaţii se adaugă un bit la datele originale (bitul 9). La recepţie paritatea este recalculata şi comparată cu paritatea recepţionată (bit 9) iar dacă se potrivesc, data este corectă altfel alterată. Există două tipuri de paritate: 1. Paritate: Se verifică dacă există un număr par de 1, iar bitul de paritate va fi 0. Dacă numărul de biţi 1 este impar atunci bitul de paritate va fi Imparitate: Se verifică dacă există un număr impar de 1, iar bitul de paritate va fi 0. Dacă numărul de biţi 1 este impar atunci bitul de paritate va fi Coduri corectoare de erori Codurile corectoare de erori nu numai că detectează erorile, ci le şi coretează. Acestea sunt în mod normal folosite în comunicaţiile prin satelit acolo unde întârzierea semnalelor de întoarcere este foarte mare şi este foarte probabil ca datele să fie alterate Coduri alfanumerice Codurile binare care pot fi folosite pentru reprezentarea tuturor literelor din alfabet, numerelor, simboluri matematice, semne de punctuaţie sunt cunoscute sub denumirea de coduri alfanumerice sau coduri de caracter. Aceste coduri ne permit să comunicăm cu dispozitivele de intrare şi ieşire, ca de exemplu tastatura, imprimantele etc. Codul ASCII ASCII (American Standard Code for Information Interchange) reprezintă un cod alfanumeric standard pe plan mondial pentru computere şi microcomputere. Este un cod de 7 biţi reprezentat de 128 caractere diferite. Aceste caractere reprezinta 26 de litere mari de la A-Z, 26 de litere mici de la a-z, 10 numere de la 0-9, 33 de caractere speciale şi simboluri şi 33 de caractere de control. Versiunea codului pe 8 biţi poate reprezenta maxim 256 de caractere. 6

7 Codul EBCDIC EBCDIC (Extended Binary Coded Decimal Interchange) este, în special, utilizat la sistemele mari de calculatoare. EBCDIC este un cod pe 8 biţi şi poate reprezenta până a 256 de caractere. ga Exerciţii 1. Efectuaţi următoarele conversii între sisteme de numeraţie: a) =? 16 f) =? 2 b) =? 16 g) 67,24 8 =? 2 c) 10100, =? 16 h) F3A5 16 =? 2 d) =? 8 i) AB3D 16 =? 2 e) , =? 8 j) 15C,38 16 =? 2 2. Convertiţi următoarele numere din octal în binar şi hexazecimal: a) =? 2 =? 16 d) =? 2 =? 16 b) =? 2 =? 16 e) =? 2 =? 16 c) 5436,15 8 =? 2 =? 16 f) 13705,207 8 =? 2 =? Convertiţi următoarele numere din hexazecimal în binar şi octal: a) =? 2 =? 8 d) 7E6A 16 =? 2 =? 8 b) ABCD 16 =? 2 =? 8 e) C =? 2 =? 8 c) 9E36,7A 16 =? 2 =? 8 f) DEAD,BEEF 16 =? 2 =? 8 4. Convertiţi următoarele numere în sistemul zecimal: a) =? 10 f) =? 10 b) =? 10 g) 67,24 8 =? 10 c) 10100, =? 10 h) F3A5 16 =? 10 d) =? 10 i) AB3D 16 =? 10 e) =? 10 j) 15C,38 16 =? Efectuaţi următoarele conversii între sisteme de numeraţie: a) =? 2 f) =? 8 b) =? 2 g) =? 8 c) =? 2 h) =? 16 d) =? 2 i) =? 16 e) =? 8 j) =? Scrieţi reprezentarea pe 8 biţi prin modul şi semn, prin complement faţă de 1 şi prin complement faţă de 2, a următoarelor numere zecimale: +15, +26, +32, -3, -49,

Microsoft Word - Curs1.docx

Microsoft Word - Curs1.docx 1. REPREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN CALCULATOR 1.1. CONCEPTUL DE DATĂ ȘI INFORMAȚIE Datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă organizată care să permită luarea unor

Mai mult

SSC-Impartire

SSC-Impartire Adunarea Înmulțirea Numere și operații în virgulă mobilă 1 Împărțirea cu refacerea restului parțial Împărțirea fără refacerea restului parțial 2 Primul operand: deîmpărțit (X) Al doilea operand: împărțitor

Mai mult

Microsoft Word - Notiuni de arhitectura calculatoarelor.doc

Microsoft Word - Notiuni de arhitectura calculatoarelor.doc NOTIUNI DE ARHITECTURA CALCULATOARELOR Introducere In acest capitol se vor studia cateva notiuni legate de modul in care este realizat un calculator si cum este utilizat acesta in indeplinirea unor functii.

Mai mult

Microsoft Word - O problema cu bits.doc

Microsoft Word - O problema cu bits.doc O problemă cu bits 1 Tiberiu Socaciu Enunţul Pe pagina Proful de Mate de pe Facebook 2 am primit de la un elev de clasa a IX-a următoarea provocare 3 : Vom oferi două soluţii, una folosind manipulări de

Mai mult

Microsoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc

Microsoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc Convertoare analog-numerice (ADC) Convertoarele analog-numerice sunt circuite electronice (în variantă integrată sau hibridă) care, printr-un algoritm intrinsec de funcţionare, asociază valorilor tensiunii

Mai mult

ASDN

ASDN PROIECTAREA LOGICĂ Laboratorul PL Suport de Laborator II 1. Să se găsească sumele minimale şi produsele minimale pentru următoarele funcţii: (a) f = m(0 + 2 + 4 + 8 + 10 + 12), (b) f = m(2 + 3 + 6 + 7

Mai mult

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea   marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu

Mai mult

Microsoft Word - CarteC.doc

Microsoft Word - CarteC.doc Introducere în limbajul de programare C - C este un limbaj de programare ale cărui caracteristici sunt economia de expresie, structuri moderne de control al fluxului şi de date, precum şi un set bogat

Mai mult

Modul Modbus ASCII SISTEME DE COMUNICATIE CURS 5 - Constantinescu Catalin Atunci cand se foloseste modul MODBUS ASCII fiecare octet din mesaj

Modul Modbus ASCII SISTEME DE COMUNICATIE CURS 5 - Constantinescu Catalin Atunci cand se foloseste modul MODBUS ASCII fiecare octet din mesaj 2.3.5.2 Modul Modbus ASCII Atunci cand se foloseste modul MODBUS ASCII fiecare octet din mesaj este trimis ca doua caractere ASCII (de exemplu, octetul 0x7A este transmis ca doua caractere 0x37 = 7, respectiv

Mai mult

Microsoft Word - TIC5

Microsoft Word - TIC5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation 1 Toate erorile unui circuit de eşantionare-memorare se pot deduce cantitativ din specificaţiile tehnice ale circuitului, cu excepţia erorii generate de timpul de apertură, fiindcă această eroare este

Mai mult

Programarea şi utilizarea calculatoarelor

Programarea şi utilizarea calculatoarelor Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Programarea calculatoarelor Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 3 Elemente introductive ale

Mai mult

LABORATOR 2

LABORATOR 2 LABORATOR Reprezentarea Numerelor Sisteme de Calcul Cuprins Sisteme de calcul, componenta hardware și software; Funcționarea unității de procesare; Reprezentarea informației; Reprezentarea numerelor în

Mai mult

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)

Mai mult

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO

E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,

Mai mult

Subiectul 1

Subiectul 1 Subiectul 1 În fişierul Numere.txt pe prima linie este memorat un număr natural n (n

Mai mult

Limbaje de Programare Curs 6 – Functii de intrare-iesire

Limbaje de Programare   Curs 6 – Functii de intrare-iesire Limbaje de Programare Curs 6 Funcţii de intrare-ieşire Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Citire formatată 2 Citirea şirurilor de caractere 3 Citirea unor linii

Mai mult

Spatii vectoriale

Spatii vectoriale Algebra si Geometrie Seminar 2 Octombrie 2017 ii Matematica poate fi definită ca materia în care nu ştim niciodată despre ce vorbim, nici dacă ceea ce spunem este adevărat. Bertrand Russell 1 Spatii vectoriale

Mai mult

De la BIT la procesor

De la BIT la procesor Florin ONIGA DE LA BIT LA PROCESOR. Introducere în arhitectura calculatoarelor Editura UTPRESS Cluj-Napoca, 29 ISBN 978-66-737-366- Editura U.T.PRESS Str.Observatorului nr. 34 4775 Cluj-Napoca Tel.:264-4.999

Mai mult

Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE Secţiunea 5-6 avansaţi PROBLEMA puncte DANS De 1 Iunie - Ziua Copilului se organizează un spe

Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE Secţiunea 5-6 avansaţi PROBLEMA puncte DANS De 1 Iunie - Ziua Copilului se organizează un spe PROBLEMA 1 DANS De 1 Iunie - Ziua Copilului se organizează un spectacol de dans cu şi pentru copii. Acesta este programat să se desfăşoare în intervalul orar 10.30-12.00. În spectacol se înscriu n trupe

Mai mult

Laborator Implementarea algoritmului DES - Data Encryption Standard. Exemplu DES Algoritmul DES foloseşte numere b

Laborator Implementarea algoritmului DES - Data Encryption Standard. Exemplu DES Algoritmul DES foloseşte numere b Laborator 4 1.04-5.04.2019 8.04-12.04.2019 1. Implementarea algoritmului DES - Data Encryption Standard. Exemplu DES Algoritmul DES foloseşte numere binare. Fiecare grup de 4 biţi reprezintă un număr hexazecimal.

Mai mult

1. Operatii cu matrici 1 Cerinte: Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A

1. Operatii cu matrici 1 Cerinte: Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A 1. Operatii cu matrici 1 Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A+B (adunare), aa (inmultire cu scalar), A-B scadere), AT (Transpusa),

Mai mult

Microsoft Word - IngineriF_A.DOC

Microsoft Word - IngineriF_A.DOC Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00

Mai mult

Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O

Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici Operatii pe biti Operatorul conditional Operatori Logici

Mai mult

Școala: Clasa a V-a Nr. ore pe săptămână: 4 Profesor: MATEMATICĂ Clasa a V-a Aviz director PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ Nr. crt. Unitatea de

Școala: Clasa a V-a Nr. ore pe săptămână: 4 Profesor: MATEMATICĂ Clasa a V-a Aviz director PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ Nr. crt. Unitatea de Școala: Clasa a V-a ore pe săptămână: 4 Profesor: MATEMATICĂ Clasa a V-a Aviz director PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ de SEMESTRUL I. Recapitulare, iniţială. Numere - reprezentare comparare, estimare

Mai mult

carteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf

carteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf Lect ia3 Diagrame Veitch-Karnaugh 5.1 Noţiuni teoretice Diagramele Veich-Karnaugh (V-K) sunt o modalitate de reprezentare grafică a funcţiilor logice. Pentru o funct ie de N variabile, diagrama corespunz

Mai mult

Microsoft Word - Rezolvarea Test nr. 11.doc

Microsoft Word - Rezolvarea Test nr. 11.doc Testul nr. 11 Problema 1 (30 puncte = 10 puncte + 10 puncte + 10 puncte) a) Să se calculeze ( 42 : 2 + 23 ) :11+ 2 5 16. b) Să se determine cifrele a și b din egalitatea { a b} 2 + 42 : 2 + 23 :11+ 2 5

Mai mult

Microsoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc

Microsoft Word - Matematika_kozep_irasbeli_javitasi_0911_roman.doc Matematika román nyelven középszint 0911 ÉRETTSÉGI VIZSGA 011. május. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI ÉRETTSÉGI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ NEMZETI ERŐFORRÁS MINISZTÉRIUM Indicaţii

Mai mult

Secţiunea 7-8 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 ID 100 puncte Calculatoarele trebuie să se recunoască în rețeau

Secţiunea 7-8 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 ID 100 puncte Calculatoarele trebuie să se recunoască în rețeau PROBLEMA ID 00 puncte Calculatoarele trebuie să se recunoască în rețeaua de Internet printr-un ID. În prezent, există metode de identificare a ID-ului folosite la scară globală: IPv4 și IPv6. Adresele

Mai mult

Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A 1,...,

Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A 1,..., Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A,..., A r unde A,..., A r sunt elemente distincte dintr-o

Mai mult

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei

Mai mult

Probleme proiect TP BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard da

Probleme proiect TP BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard da Probleme proiect TP 2016 1. BITPERM Implementați un algoritm care citește de la intrarea standard două numere naturale și scrie la ieșirea standard dacă reprezentarea binară a unuia dintre numere poate

Mai mult

Curs 3 Permutari cu repetitie. Combinari. Algoritmi de ordonare si generare

Curs 3  Permutari cu repetitie. Combinari.  Algoritmi de ordonare si generare Curs 3 Permutări cu repetiţie. Combinări. Algoritmi de ordonare şi generare Octombrie 2015 Cuprins Algoritmi de ordonare şi generare pentru permutări cu repetiţie Reprezentarea binară a submulţimilor Algoritmi

Mai mult

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f

ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată

Mai mult

METODE NUMERICE ÎN INGINERIE

METODE NUMERICE ÎN INGINERIE METODE NUMERICE ÎN INGINERIE REZOLVAREA NUMERICĂ A SISTEMELOR DE ECUATII LINIARE Aspecte generale (1) (2) (3) (4) (5) Unicitatea soluţiei Un sistem de ecuaţii liniare are o soluţie unică numai dacă matricea

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul

Mai mult

B

B F.I.A. Laboratorul numărul 3 Cătălin Stoean Unificarea şi recursivitatea Unificarea Unificarea reprezintă modul în care Prologul realizează potrivirile între termeni. La prima vedere, procesul de unificare

Mai mult

Microsoft Word - 01_Introducere.doc

Microsoft Word - 01_Introducere.doc 1. INTRODUCERE Modelul simplificat al unui sistem de transmisiune: Sursa digitala {1,2,.,q} TX (ω 0 ) Canal radio m i s(t) y(t) RX (ω 0 ) mˆ i Terminal digital Sursa digitală semnalul de date m i Tx: emiţătorul

Mai mult

Proiect

Proiect Anexa nr.1 [Anexa nr. 1 abrogată prin HCE al BNM nr. 158 din 16.06.2016, MO al RM nr. 184 192/01.07.2016, art. 1151] Anexa nr.2 Elementele ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului de credit

Mai mult

SECURITATE ȘI CRIPTOGRAFIE

SECURITATE ȘI CRIPTOGRAFIE Noțiuni de bază ale criptografiei Criptografia este studiul metodelor matematice legate de securitatea informației, capabile să asigure confidențialitatea, autentificarea și non-repudierea mesajelor, precum

Mai mult

1. ARHITECTURA MICROPROCESOARELOR 1.1. Microprocesorul. Noțiuni generale Progresele tehnologice și electronice, înregistrate în ultimele decenii, au d

1. ARHITECTURA MICROPROCESOARELOR 1.1. Microprocesorul. Noțiuni generale Progresele tehnologice și electronice, înregistrate în ultimele decenii, au d 1. ARHITECTURA MICROPROCESOARELOR 1.1. Microprocesorul. Noțiuni generale Progresele tehnologice și electronice, înregistrate în ultimele decenii, au determinat apariția microprocesoarelor care a reprezentat

Mai mult

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ STATISTICA DESCRIPTIVĂ observarea Obiective: organizarea sintetizarea descrierea datelor Analiza descriptivă a datelor Analiza statistică descriptivă reperezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,

Mai mult

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa

Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; paranteze: (, ); simbolul de egalitate =; cuantificatorul

Mai mult

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci

Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci Cuprins 4 Spaţii topologice (continuare din cursul 5) 3 4.6 Spaţiul R n............................ 3 5 Calcul diferenţial 7 5. Derivatele funcţiilor

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Sistem de Automatizare si Telemetrie Eficient energetic pentru managementul ResurseloR in Agricultura de precizie SA-TERRA BEIA Consult International, www.beia.ro, Bucharest, Romania george@beia.ro Arhitectura

Mai mult

Secţiunea 5-6 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA puncte PERIODIC Se citește un număr natural nenul N. Se ump

Secţiunea 5-6 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA puncte PERIODIC Se citește un număr natural nenul N. Se ump PROBLEMA 1 PERIODIC Se citește un număr natural nenul N. Se umple, pe linii, partea de sub diagonală, inclusiv aceasta, a unui tabel pătratic de dimensiune L cu secvențe consecutive de numere : 1, 2,,

Mai mult

Microsoft Word - 1-Introducere.doc

Microsoft Word - 1-Introducere.doc 1. Cuprins Cuprins modul 1.1. DefiniŃii. Istorie: prima comunicańie cu protocol 1.2. InterfeŃe paralele şi seriale 1.3. Verificarea corectitudinii datelor transmise cu bit de paritate 1.4. olul unui buffer

Mai mult

1

1 4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation CURS 2 Planificarea Tranzacţiilor Gestionarea Concurenţei Planificarea tranzacţiilor O planificare reprezintă ordonarea secvenţială a instrucţiunilor (Read / Write / Abort / Commit) a n tranzacţii astfel

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation The application of what we know will have a bigger impact on health and disease than any single drug or technology likely to be introduced in the next decade. Sir Muir Gray CONCEPTE FUNDAMENTALE SORANA

Mai mult

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati

COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathematics Olympiad 2013. Data: 12 martie 2013. Autor: Dan

Mai mult

Microsoft Word - ReteleCalculatoare-IA-FisaDisciplina-2019.doc

Microsoft Word - ReteleCalculatoare-IA-FisaDisciplina-2019.doc FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Informatică 1.4. Domeniul

Mai mult

Notiuni de algebra booleana

Notiuni de algebra booleana Noţiuni de algebră booleană (în lucru) Definiţie Algebră booleană = o structură algebrică formată din: O mulţime B Două operaţii binare notate cu (+) şi (.) O operaţie unară notată cu ( ) pentru care sunt

Mai mult

PowerPoint-Präsentation

PowerPoint-Präsentation Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 05 Convertorul analog numeric Tiberiu Teodor COCIAȘ 1 Cuprins Generalității Principiu

Mai mult

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax:

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax: Documentație pentru accesarea platformei e-learning de către studenți Pentru facilitarea demersurilor necesare bunei desfășurări a cursurilor se folosește platforma de e-learning a facultății (care se

Mai mult

Microsoft Word - a5+s1-5.doc

Microsoft Word - a5+s1-5.doc Unitatea şcolară: Şcoala cu cls. I-VIII Sf. Vineri Profesor: Gh. CRACIUN Disciplina: Matematică Clasa a V-a / 4 ore pe săpt./ Anul şcolar 007-008 PROIECTAREA DIDACTICĂ ANUALĂ Număr săptămâni: 35 Număr

Mai mult

gaussx.dvi

gaussx.dvi Algebră liniarăi 1 Recapitulare cunoştiinţe de algebră din clasa XI-a În clasa a XI s-a studiat la algebră problema existenţei soluţiei 1 şi calculării soluţiei sistemelor liniare 2 (adică sisteme care

Mai mult

E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO

E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Informatică Varianta 2 Filiera teoretică, profilul real, specializările: matematică-informatică matematică-informatică intensiv informatică Toate subiectele

Mai mult

Microsoft Word - Prezcap1.doc

Microsoft Word - Prezcap1.doc CAPITOLUL 1: NOŢIUNI DE METROLOGIE 1.1 TERMINOLOGIE Măsurarea; Măsură şi măsurare; Metrologia; Metoda de măsură; Principiul de măsură; Procesul de măsură; Rezultatul măsurării; Exactitatea măsurării; Incertitudinea

Mai mult

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL ANUL ŞCOLAR 2011-2012 CLASA a IX-a În programa de concurs pentru clasa a IX-a sunt incluse conţinuturile programelor din clasele anterioare şi din etapele anterioare. 1. Mulţimi şi elemente de logică matematică.

Mai mult

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA OLIMPIADEI DE MATEMATICĂ CLASELE V XII AN ŞCOLAR 006 / 007 Pentru

Mai mult

Microsoft Word - Concursul SFERA.doc

Microsoft Word - Concursul SFERA.doc CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ SFERA EDIŢIA a II-a BĂILEŞTI, 1 martie 005 CLASA a IV-a Pentru întrebările 1-5 scrieţi pe lucrare litera corespunzătoare răspunsului corect 1. Care este numărul care

Mai mult

Programarea şi utilizarea calculatoarelor

Programarea şi utilizarea calculatoarelor Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Programarea calculatoarelor Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 6 Instrucţiunile limbajului

Mai mult

Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx

Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx 1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluționist și sunt inspirați de teoria lui Darwin asupra evoluției. Idea calculului evoluționist a fost introdusă în

Mai mult

Microsoft Word - Lucrarea_10_t.doc

Microsoft Word - Lucrarea_10_t.doc Lucrarea 0 Sinteza Dispozitivelor de Înmulţire în Radix Superior Lucrarea urmăreşte o abordare practică, din punctul de vedere al designerului hardware, a problematicii sintezei dispozitivelor hardware

Mai mult

Programarea calculatoarelor. Note de curs Marius Minea 1 Introducere în programarea în C 1.1 Funcţii în limbajul C Calcule şi funcţii La origine, rolu

Programarea calculatoarelor. Note de curs Marius Minea 1 Introducere în programarea în C 1.1 Funcţii în limbajul C Calcule şi funcţii La origine, rolu 1 Introducere în programarea în C 1.1 Funcţii în limbajul C Calcule şi funcţii La origine, rolul programelor e de a efectua în principal calcule matematice. Discutăm de aceea structura programelor făcând

Mai mult

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivitate şi semi - modularitate Fie L o latice. Se numeşte

Mai mult

I

I METODA VECTORIALĂ ÎN GEOMETRIE prof. Andrei - Octavian Dobre Această metodă poate fi descrisă după cum urmează: Fiind dată o problemă de geometrie, după explicitarea şi reprezentarea grafică a configuraţiei

Mai mult

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc

Microsoft Word - D_ MT1_II_001.doc ,1 SUBIECTUL II (30p) Varianta 1001 a b 1 Se consideră matricea A = b a, cu a, b şi 0 http://wwwpro-matematicaro a) Să se arate că dacă matricea X M ( ) verifică relaţia AX = XA, atunci există uv,, astfel

Mai mult

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),

Mai mult

Noțiuni de bază ale criptografiei

Noțiuni de bază ale criptografiei CIFRURI DE SUBSTITUŢIE Clasificarea metodelor simetrice 1. Cifruri substituţie; 2. Cifruri transpoziţie; 3. Cifruri combinate. CIFRURI DE SUBSTITUŢIE Cifruri de substituţie monoalfabetică (monoalphabetic

Mai mult

PROBLEME PRIVIND INSTABILITATEA UNOR CALCULE ALE MECANISMELOR

PROBLEME  PRIVIND  INSTABILITATEA  UNOR      CALCULE  ALE  MECANISMELOR INSTABILITĂŢI DE CALCUL LA ANALIZA DIADEI RRR s.l. univ. dr. ing. Valentina MANEA s.l.univ.dr.ing. Raluca GRASU Rezumat. Se studiază instabilităţile de calcul care apar la analiza diadei RRR, cauzate de

Mai mult

1

1 Contents 1 Automate finite... 2 1.1 Probleme cu AF... 2 1.2 Structuri de date pentru automate finite... 4 2 Gramatici si limbaje; gram. indep. de context... 5 2.1 Limbaje... 5 2.2 Gramatici si limbaje...

Mai mult

Slide 1

Slide 1 - Curs 2 - Verilog HDL reprezintă un limbaj utilizat pentru descrierea sistemelor numerice. Sistemele numerice pot fi calculatoare, componenete ale acestora sau alte structure care manipulează informaţie

Mai mult

Nr / STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE SERVICIILE OFERITE Ancheta

Nr / STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE SERVICIILE OFERITE Ancheta Nr.21 / 29..213 STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE SERVICIILE OFERITE Ancheta s-a realizat în perioada 212 213, folosindu-se ca tehnică

Mai mult

Departamentul de Management al Cercetării-Inovare- Granturi şi Finanţare Proiecte de Cercetare

Departamentul de Management al Cercetării-Inovare- Granturi şi Finanţare Proiecte de Cercetare Departamentul de Management al Cercetării-Inovare- Granturi şi Finanţare Proiecte de Cercetare Îndrumări pentru depunerea Brevetelor de invenţie la OSIM PASUL 1Cercetare-documentare în domeniul invenţiilor

Mai mult

PR_COD_1amCom

PR_COD_1amCom PARLAMENTUL EUPEAN 2009-2014 Comisia pentru industrie, cercetare și energie 11.11.2013 2013/0232(COD) ***I PIECT DE RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind

Mai mult

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 219 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IMPORTANTĂ: 1) Problemele de tip grilă din Partea A pot

Mai mult

LUMINIŢA SCRIPCARIU

LUMINIŢA SCRIPCARIU ANEXA A PROGRAMAREA SERVICIILOR INTERNET Programarea serviciilor de reţea implică o cunoaştere amănunţită a modului în care circulă datele prin Internet şi, mai precis, a protocoalelor din suita TCP/IP

Mai mult

Coman Marinela Furnizor program formare acreditat: CCD BRĂILA Denumire program: INFORMATICĂ ŞI TIC PENTRU GIMNAZIU Clasa a V-a Categorie: 1; Tip de co

Coman Marinela Furnizor program formare acreditat: CCD BRĂILA Denumire program: INFORMATICĂ ŞI TIC PENTRU GIMNAZIU Clasa a V-a Categorie: 1; Tip de co Furnizor program formare acreditat: CCD BRĂILA Denumire program: INFORMATICĂ ŞI TIC PENTRU GIMNAZIU Clasa a V-a Categorie: 1; Tip de competențe: de predare-învățare-evaluare la clasa a V-a pt. disciplina

Mai mult

PROIECT DIDACTIC

PROIECT   DIDACTIC Plan de lecție Informații generale Obiectul: Matematică Clasa: a VII - a Durata: 50 min Mijloace TIC: calculatorul profesorului cu videoproiector,calculatoare pentru elevi Tema lecției: Aria triunghiului

Mai mult

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea

Mai mult

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava Şcoala Gimnazială Luca Arbure CONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a VIII a 29 APRILIE 2017 Clasa a I

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava Şcoala Gimnazială Luca Arbure CONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a VIII a 29 APRILIE 2017 Clasa a I Clasa a IV a 1. Rezultatul calculului : 8 + [40 + 8 (00 : 5 7 : )] 0 este A) 0 B) C) 4 D) 8. Valoarea lui x din egalitatea [( x + 60 : ) + 4] 5 = 1985este : A) 1 B) 5 C) 1 D) 10. Suma dintre jumatatea

Mai mult

Kein Folientitel

Kein Folientitel S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând

Mai mult

OLM_2009_barem.pdf

OLM_2009_barem.pdf Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Societatea de Ştiinţe Matematice din Romania Olimpiada Naţională de Matematică Etapa finală, Neptun Mangalia, 13 aprilie 2009 CLASA A VII-a, SOLUŢII ŞI BAREMURI

Mai mult

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul

Clasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul Clasa IX. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul de plecare iniţial? Soluţie. Răspunsul este negativ.

Mai mult

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Departamentul de Calculatoare și Inginerie Electrică Valabilă an universitar: Date despre program In

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Departamentul de Calculatoare și Inginerie Electrică Valabilă an universitar: Date despre program In Valabilă an universitar: 2018-2019 1. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departament Domeniul de studiu Ciclul de studii Specializarea FIŞA DISCIPLINEI Universitatea Lucian

Mai mult

ExamView Pro - Untitled.tst

ExamView Pro - Untitled.tst Class: Date: Subiecte logica computationala licenta matematica-informatica 4 ani Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. 1. Fie formula

Mai mult

Limbaje Formale, Automate si Compilatoare

Limbaje Formale, Automate si Compilatoare Limbaje Formale, Automate şi Compilatoare Curs 1 2018-19 LFAC (2018-19) Curs 1 1 / 45 Prezentare curs Limbaje Formale, Automate şi Compilatoare - Curs 1 1 Prezentare curs 2 Limbaje formale 3 Mecanisme

Mai mult

Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. u

Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. u Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. unitatea de intrarea B. unitatea de memorie interna

Mai mult

MD.09. Teoria stabilităţii 1

MD.09. Teoria stabilităţii 1 MD.09. Teoria stabilităţii 1 Capitolul MD.09. Teoria stabilităţii Cuvinte cheie Soluţie stabilă spre +, instabilă si asimptotic stabilă, punct de echilibru, soluţie staţionară, stabilitatea soluţiei banale,

Mai mult

Managementul Resurselor Umane

Managementul Resurselor Umane Universitatea Politehnica București Catedra de Calculatoare Laborator 4 Cereri SQL Autori Conf. Dr. Ing. Alexandru Boicea Ș.L. Dr. Ing. Ciprian-Octavian Truică Cuprins Cereri SQL Cereri simple 10.03.2019

Mai mult

1

1 1. Funcţionarea echipamentelor într-o reţea locală Placa de reţea (NIC-Network Interface Card) este o placă cu circuite integrate poate fi preinstalată în calculator sau se montează într-un slot de extensie

Mai mult

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere

I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere proprie sau o idee, când comunicăm anumite impresii

Mai mult

Microsoft Word - Curs_08.doc

Microsoft Word - Curs_08.doc Partea a II-a. Proiectarea bazelor de date Capitolul 6. Tehnici de proiectare şi modele În capitolele precedente s-au analizat modele de baze de date şi limbaje, presupunând în cele mai multe cazuri că

Mai mult

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII- Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale

Mai mult

CURRICULUM VITAE

CURRICULUM VITAE 8.4. Calculul stabilizatorului 1 Schema stabilizatorului 1 este prezentată în figura 8.7. Fig. 8.7. Schema stabilizatorului 1, cu diodă zener şi tranzistor Date de pornire pentru stabilizatorul 1: U 1

Mai mult