ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII 4 mai 2015

Transcriere

1 Ministerul Sanatatii Institutul National de Sanatate Publica PromoSan-CRSP Bucureşti Directia de Sanatate Publica a jud.hunedoara ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII 4 mai 2018 ACŢIONEAZĂ ACUM! SALVEAZĂ O VIAŢĂ! Satisfacţia vieţii influenţează esenţial sănătatea inimilor noastre! Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara Compartiment Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

2 Scurt istoric Ziua Naţională a Inimii (ZNI) din 4 mai a fost iniţiată de Academia de Ştiinţe Medicale în 1996, iar în 2011 a fost introdusă în calendarul campaniilor IEC pentru celebrarea unor zile/mondiale/europene/naţionale ale sănătăţii. ZNI abordează an de an factorii de risc/protecţie privind sănătatea cardiovasculară, ce pot fi influenţaţi prin schimbări în stilul de viaţă la nivel individual sau comunitar; astfel, ZNI a focalizat în ultimii ani pe stresul psihosocial, hipertensiune arterială, activitate fizică, obezitatea la femei şi consumul de alcool la tineret Boala cardiovasculara este principala cauza de mortalitate in Europa, atat la femei cat si la barbati, potrivit Cartei europene a sanatatii cardiovasculare, publicate pe site-ul heartcharter.org. Este responsabila de 55% dintre decesele din randul femeilor din Europa si de 43% dintre decesele din randul barbatilor, provocand peste 4,35 milioane de decese anual, in cele 53 de state membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii Regiunea Europeana si peste 1,9 milioane de decese anual, in Uniunea Europeana. Cu toate acestea, boala cardiovasculara poate fi prevenita, tinand cont de factorii de risc ai acesteia: fumatul, valorile ridicate ale tensiunii arteriale si ale colesterolului, obezitatea, diabetul, consumul excesiv de alcool si stresul.

3 Bolile cardiovasculare reprezintă criminalul numărul unu în lume; continuă să fie principala cauză de deces şi invaliditate în lumea de astăzi: peste 17,3 milioane de oameni mor pe glob din cauza bolilor cardiovasculare în fiecare an. Boala cardiovasculară = orice boală de inimă, boli vasculare ale creierului, sau afectarea vaselor sanguine. Cele mai frecvente boli cardiovasculare sunt: boala coronariană (de exemplu infarct miocardic) și boli cerebrovasculare (de exemplu, accident vascular cerebral). Controlul factorilor de risc cheie, cum ar fi dieta, activitatea fizică, consumul de tutun, şi a tensiunii arteriale poate reduce riscul de BCV.

4 Tema: Satisfacţia vieţii şi sănătatea inimii în România Slogan: ACŢIONEAZĂ ACUM. SALVEZĂ O VIAŢĂ Satisfacţia vieţii influenţează esenţial sănătatea inimilor noastre! Scop: Un prilej de a atrage atentia indivizilor, comunităţilor şi decidenţilor politici asupra cresterii alarmante a numarului de afectiuni cardiovasculare.

5 Obiective Diseminarea de date recente privind tabloul factorilor de risc şi a morbimortalităţii BCV în România, în contextul UE. Argumentarea corelaţiei pozitive între satisfacţia vieţii şi sănătatea cardiovasculară pe baza evidenţei din literatură şi a unui demers propriu de cercetare documentară. Orientarea promotorilor sănătăţii către principalele pârghii aflate la îndemâna lor pentru creşterea satisfacţiei vieţii în ţara noastră.

6 Mesaje cheie În ultimii 15 ani mortalitatea BCV în România reproduce dinamica descrescătoare a ţărilor din UE; cu toate acestea, în privinţa mortalităţii standardizate cu vârsta, încă ne găsim la total pe poziţia a 2-a cea mai rea (după Bulgaria) şi pe locuri foarte defavorabile pe subcauze precum IMA (locul 1 cel mai rău) sau bolile cerebrovasculare (locul 2 cel mai rău). Această situaţie obligă promotorii sănătăţii la menţinerea presiunii privind reducerea factorilor de risc BCV convenţionali precum fumatul, consumul de alcool, HTA necontrolată şi obezitatea. Factorul de risc neconvenţional al satisfacţiei vieţii în ciuda unei complexităţi greu de abordat este pus de evidenţa emergentă în legătură certă cu sănătatea cardiovasculară. Promotorilor sănătăţii din ţara noastră le sunt la îndemână acţiuni ţintind dezvoltarea unor componente ale satisfacţiei vieţii precum creşterea suportului social, încurajarea libertăţii de alegere în viaţă şi a generozităţii, precum şi conştientizarea rolului individual şi comunitar în controlul corupţiei.

7 Factori de risc cardiovascular Fumatul Fumatul este unul dintre cele mai nocive obiceiuri pentru sănătatea dumneavoastră. Să vă lăsaţi de fumat este cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru a vă scădea riscul de a suferi de boli ale inimii sau ale vaselor de sânge. Niciodată nu este prea târziu să vă lăsaţi de fumat! Fiecare ţigară pe care o fumaţi vă face rau. Fumatul nu este singurul, dar este cel mai important factor de risc cardiovascular. Toate bolile inimii pot fi cauzate sau agravate de catre fumat. Dacă mai aveţi şi alţi factori de risc (incluzand stress-ul de orice fel), atunci şansele ca dumneavoastră să suferiţi de o boală a inimii creşte foarte mult. Cea mai bună metodă prin care puteţi să evitaţi toate aceste boli este să renuntaţi la fumat. În funcţie de cât de devreme vă lăsaţi de fumat, puteţi reduce sau chiar şterge efectele fumatului asupra organismului dumneavoastră. Astfel, vă veţi reduce dramatic riscul de a suferi de infarct miocardic, accident vascular cerebral şi cancer pulmonar.

8 Z I U A N A Ţ I O N A L Ă A I N I M I I - 4 m a i Colesterolul crescut Colesterolul reprezintă un anumit tip de grăsimi care se regăseşte în sânge. Aveţi nevoie de o anumită cantitate de colesterol pentru buna funcţionare a celulelor corpului dumneavoastră şi pentru a produce hormoni importanţi. Cu toate acestea, în cazul în care există prea mult colesterol în sânge, acesta se depune pe peretele interior al arterelor, determinând formarea plăcilor de aterom. Ca urmare a acestei construcţii, arterele se îngustează procesul fiind numit rigidizarea arterelor sau ateroscleroză. În cazul în care o arteră care furnizează sânge inimii este complet blocată, muşchiul cardiac se necrozează (moare) infarct sau atac de cord. În cazul în care o arteră din creier este complet blocată, se produce un accident vascular cerebral. Una dintre cele mai bune metode de a preveni bolile cardiovasculare constă în menţinerea colesterolului în limite normale. De ce este colesterolul crescut este un factor de risc cardiovascular? Colesterolul este o substanţă grasă importantă pentru metabolismul corpului dumneavoastră. El se găseşte în mod normal în cantităţi mici şi este esenţial pentru funcţionarea corectă a organismului. Totusi, cu cât el se găseşte în cantitate mai mare în sângele dumneavoastră, cu atât creşte riscul de a suferi de boli ale inimii şi ale vaselor de sânge. Colesterolul este de mai multe feluri: colesterol rău (sau LDL in termeni medicali) şi colesterol bun (sau HDL in termeni medicali). Colesterolul rău (LDL) reprezintă grăsimile transportate de la ficat către restul organismului. În schimb, colesterolul bun (HDL) sunt grăsimile care sunt aduse de la celule înapoi către ficat. Niveluri crescute de colesterol rău (LDL) duc în timp la depunerea substanţelor grase în peretele vaselor de sânge. Acest proces poartă numele de ateroscleroză. Aceasta duce în timp la blocarea şi îngroşarea arterelor, ceea ce duce mai departe la scăderea cantităţii de sânge care ajunge la inimă sau la creier. Astfel creşte riscul de infarct miocardic şi de accident vascular cerebral. O altă categorie de grăsimi care se găseşte în organism în mod normal sunt trigliceridele. Ele reprezintă cele mai importante rezerve de energie ale corpului nostru. Dacă sunt prezente în cantitate prea mare, şi trigliceridele vă pot creşte riscul de a suferi de boli ale inimii sau ale vaselor de sânge.

9 Ce anume pot să fac pentru a-mi scădea nivelul de colesterol? În continuare vă sugerăm câteva metode prin care dumneavoastră vă puteţi scădea nivelul de colesterol din sânge şi astfel să reduceţi riscul de a suferi pe viitor de boli ale inimii şi ale vaselor de sânge. Începeţi un program de mişcare. Puteţi începe prin a include mai mult mers pe jos în programul dumneavoastră zilnic, prin a lua scările în loc de lift sau prin a face plimbări în aer liber. Alte opţiuni sunt reprezentate de mersul cu bicicleta, înotul, tenisul sau chiar alergatul. Minimul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 30 de minute de mers rapid pe zi, de cel puţin 5 ori pe săptămână. Scăpaţi de kilogramele în plus. Persoanele obeze au aproape întotdeauna nivelurile de colesterol crescute. Evitaţi grăsimile nesănătoase. Ele sunt prezente în carnea roşie (porc sau vită), untura, unt, lapte nedegresat, maioneză, biscuiţi, prăjituri. Puteţi inlocui aceste mâncăruri cu carnea slaba (de pui), produse degresate, fructe. Încercaţi să mâncaţi cât mai multe grăsimi sănătoase. Aceastea se găsesc spre exemplu în peşte sau în uleiul de masline. Consumaţi cât mai multe fructe şi legume proaspete. Evitaţi prăjelile şi încercaţi să folosiţi alte metode mai sănătoase prin care să gătiţi mâncarea (gratar, cu aburi, la cuptor). Renunţaţi la fumat. Fumatul, pe lângă celălalte efecte nocive, ajută colesterolul să se depuna pe pereţii arterelor. Oricât de mult aţi încerca, câteodata nivelul de colesterol rămâne crescut, chiar şi la oamenii cu stil de viaţă sănătos. În acest caz, medicul dumneavoastra vă poate prescrie medicamente care să scadă nivelul de colesterol. Este extrem de important să respectaţi sfaturile medicului şi să luaţi pastilele pe care acesta vi le-a indicat.

10 Hipertensiunea arterială Ce este tensiunea arterială? Sistemul circulator, unul dintre componentele fundamentale ale corpului nostru, este compus din inimă și vasele de sânge. Inima este un organ musculos care se contractă ritmic, având rolul de a se umple cu sânge, pe care mai apoi îl trimite către organe. Arterele sunt echivalentul biologic al unor conducte, fiind vase cu pereți elastici care conectează inima cu restul organismului. Tensiunea arterială este determinată de forța cu care inima trimite sângele în artere și de rezistența la flux opusă de către pereții arterelor. Tensiunea arterială are două valori, denumite sistolică și diastolică. Valoarea mai mare, citită prima, denumită tensiunea sistolică, este determinată în principal de forța cu care inima trimite sângele în artere. Valoarea mai mică, citită a doua, denumită tensiunea diastolică, este determinată în principal de rezistența pereților arterelor. Tensiunea arteriala (prescurtată adesea în actele medicale sub forma termenului TA ) se masoară în milimetri coloană de mercur (mm Hg). Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt: mai puțin de 130 mmhg tensiunea sistolică și mai puțin de 85 mmhg tensiunea diastolică.

11 Diabetul zaharat Diabetul zaharat este o boala cronica în care nivelul de glucoza din sângele dumneavoastră este ridicat. Sunt 2 tipuri de diabet, cel de tip 1 şi cel de tip 2. Pentru a întelege mai bine această boala, trebuie să ştiţi că insulina, produsă de pancreas, este singurul hormon care scade nivelul de glucoză din sânge. Nivelele crescută de glucoză din sânge pot distruge peretele arterelor, ducând la aparitia aterosclerozei. Obezitatea Obezitatea este un factor de risc important pentru dezvoltarea diabetului şi a bolilor de inimă. Să scăpaţi de kilogramele în plus poate fi greu, dar avantajele sunt numeroase.

12 Sedentarismul Un stil de viaţă sedentar este la fel de nesănatos pentru inima dumneavoastră ca şi hipertensiunea, obezitatea sau colesterolul crescut. Vestea bună este că puteţi reduce acest risc dacă adoptaţi un stil de viaţă mai activ! De ce este nesănătos sedentarismul? Sedentarismul a fost întotdeauna asociat cu obezitatea, cu boli ale inimii şi ale vaselor de sânge, cu diabetul zaharat, cu hipertensiunea arterială şi cu niveluri crescute de colesterol rău în sânge. Care sunt avantajele mişcării? Este foarte important pentru sănătatea dumneavoastră să fiţi activi pe parcursul unei zile. Indiferent dacă suferiţi sau nu de boli ale inimii sau ale vaselor de sânge, un program de mişcare în fiecare zi poate avea numeroase avantaje, cum ar fi: Vă ajută să vă menţineţi valorile tensiunii arteriale la un nivel normal; Scade nivelurile de colesterol rău (LDL in termeni medicali) şi de trigliceride din sânge; Dacă suferiţi deja de diabet zaharat, vă poate ajuta să aveţi un control mai bun asupra valorilor glicemiei; Scade nivelul de stress, exerciţiul fizic având un puternic efect antidepresiv.

13 Stressul Chiar dacă stress-ul nu este o boală de sine stătătoare, el poate contribui la aparitia sau agravarea unor afecţiuni cronice cum ar fi insuficienţa cardiacă sau diabetul zaharat şi chiar poate declansa un infarct miocardic. Cum imi afectează stress-ul sănătatea? În momentul în care vă simţiti stresat, în organismul dumneavoastră se elibereaza diverşi hormoni (cum ar fi adrenalina sau cortizolul). Nivelurile crescute ale acestor hormoni pentru o perioadă mare de timp ar putea să vă predispună la alţi factori de risc (hipertensiunea arterială, niveluri crescute de colesterol în sânge). De asemenea, persoanele stresate au tendinţa să fumeze, să consume cantitaţi mari de cafea, să doarmă mai puţin sau să mănânce mai mult decat în mod normal. Toate aceste lucruri nu fac decât să vă crească riscul de a suferi de boli ale inimii sau ale vaselor de sânge.

14 Cum pot reduce nivelul de stress? Există metode prin care puteţi să vă scădeţi nivelul de stress pe care îl resimţiţi: Începeţi un program de exerciţii fizice şi încercaţi să includeţi mai multă mişcare în fiecare zi; mişcarea este cel mai important lucru pe care îl puteţi face pentru a vă reduce nivelul de stress; Reduceţi cantitatea de cafea pe o consumaţi. Cafeaua conţine cofeină, care vă poate da o senzaţie de agitaţie. Dacă constataţi că după ce beţi cafea deveniţi anxios sau agitat, încercaţi să consumaţi mai puţină. Vorbiţi cu familia şi cu prietenii dumneavoastră despre problemele prin care treceţi. Ei vă pot ajuta să treceţi peste acestea. Încercaţi să vă găsiţi o ocupaţie plăcută care să vă ajute să vă deconectaţi de la problemele dumneavoastră. Puteţi să citiţi, să ascultaţi muzică, să mergeţi la plimbări, să jucaţi tenis sau lucraţi în grădină. O altă sugestie ar fi să vă luaţi un animal de companie. Astfel, veţi avea tot timpul o ocupaţie. Mai mult decât atât, persoanele care au în grijă animale de companie susţin că au un nivel de stress mult mai scăzut decât persoanele fără animale de companie. Este important să aveţi parte atât de un program regulat de somn. Majoritatea persoanelor au nevoie de aproximativ 7-8 ore de somn pe noapte. Vă va fi mult mai uşor să adormiţi dacă vă impuneţi un program cu o oră de culcare şi o oră de trezire. Ca să adormă mai uşor, majoritatea persoanelor susţin că cititul în pat înainte de culcare îi ajută.

15

16 CE ESTE INFARCTUL DE MIOCARD? Inima este o pompa biologica al carei rol este de a asigura circula]ia sângelui în organism. Functia de pompa este asigurata de muschiul inimii (miocard). Pentru a putea functiona, miocardul trebuie sa fie si el hranit cu sânge. Transportul sângelui la miocard se realizeaza prin trei artere care se numesc ARTERE CORONARE. Denumirea de coronare este datorata faptului ca arterele respective realizeaza un cerc la baza inimii din care pleaca ramuri catre vârful inimii. În felul acesta, artrele inimii dau aspectul unei coroane asezata cu vârful în jos. În timpul vie]ii noastre, exista tendinta de depunere de colesterol (o grasime care circula prin sânge) pe peretele intern al arterelor. Pe masura ce se acumuleaza, colesterolul este acoperit de fibre. Acest proces se numeste ATEROSCLEROZA, iar produsul rezultat din combinatia colesterol-fibre se numeste PLACA DE ATEROM. Ateroscleroza este un proces lent, care se desfasoara pe parcursul întregii vieti. La unii oameni, acest proces este, însa, accelerat de o serie de factori (fumat, hipertensiune arteriala, concentratii crescute de colesterol, diabet zaharat) denumiti factori de risc ai aterosclerozei. Placa de aterom se poate dezvolta spre interiorul (lumenul) arterei atât de mult încât poate sa strâmtoreze artera în diverse puncte ale acesteia. Aceasta strâmtorare se numeste STENOZA. Infarctul miocardic este o afectiune acuta, extrem de serioasa, care apare prin OCLUZIA (astuparea) uneia dintre arterele coronare. Ocluzia se face printr-un TROMB (cheag de sânge) care se fixeaza la nivelul unei stenoze pe o ruptura a placii de aterom situate la acest nivel. Drept urmare, por]iunea de miocard care era irigat` de artera respectiv` se distruge, proces denumit NECROZA. Necroza nu se produce, însa, imediat. Ea începe dupa 20 de minute de la ocluzie, în centrul zonei de miocard amenintata de infarct si se extinde ca o pata de ulei, progresiv, astfel încât dupa 4-6 ore ea cuprinde întreaga arie irigata de coronara ocluzionata.

17 CUM RECUNOAŞTEŢI INFARCTUL MIOCARDIC? Cele mai frecvente simptome ale infarctului miocardic sunt: Durere în mijlocul pieptului (apasare, strângere, presiune, strangulare) si care poate iradia în ambele bra]e, la baza gâtului si/sau în mandibula. ATENTIE: NU DE PUTINE ORI DUREREA ESTE ÎN ABDOMEN! Respira]ie greoaie Transpira]ii reci, paloare Anxietate Palpitatii (batai neregulate ale inimii) Instituirea imediata a manevrelor de resuscitare la un pacient cu infarct la care a aparut stopul cardiac îi poate salva via]a! CUM SÃ REACTIONEZI ÎN EVENTUALITATEA UNUI INFARCT MIOCARDIC? Nu asteptati; actionati rapid chiar daca credeti ca senzatia de durere nu este foarte puternica sau îndeajuns de grava, sau daca nu sunte]i convinsi ca este un infarct miocardic. Fiecare minut pierdut creste pericolul de deces sau reduce sansele de recuperare ale pacientului! Apelati imediat 112! ATENTIE! Daca aveti simptome de infarct NU încercati sa ajungeti singur la spital (spre exemplu, cu masina), nu implicati membrii familiei si nu contactati cel mai apropiat medic sau medicul de familie, ci serviciile medicale de urgenta (112).

18 FACTORI DE RISC PENTRU BOLI CARDIOVASCULARE (BCV) LA ROMÂNI 40% 20% 20% 29% 28% 31% 14,4 l alcool pur/an Hipertensiune Arterială (HTA) Colesterol total mărit Supraponderalitate/diabet Consum redus de fructe şi legume Fumat Activitate fizică redusă Consum de alcool SATISFACŢIA VIEŢII: FACTOR NECONVENŢIONAL DE SANOGENEZĂ Conform World Happiness Report 2016 (date ) privind satisfacţia medie a vieţii, România ocupa locul 71 din În România 157 ţări. componentele satisfacţiei vieţii erau declarate (în ordine): PIB-ul/locuitor; suportul social; speranţa de viaţă sănătoasă; libertatea alegerii în viaţă; generozitatea (activităţile caritabile). CREŞTEREA SATISFACŢIEI VIEŢII DIMINUEAZĂ MORTALITATEA TOTALĂ ŞI PREMATURĂ PRIN BCV! Ţara Ziua Naţională a Inimii - 4 mai Satisfacţia vieţii prelungeşte sănătatea inimii şi susţine longevitatea! Punctajul satisfacție i vieţii în Mortalitatea standardizat ă BCV în 2012 (%000) Mortalitatea prematură BCV (%) (între ani) Danemarc 7, % aelveţia 100 9% 7,509 Norvegia 7, ,5 11%... Belarus... 5, % Letonia 5, ,5 24% România 5, %... SĂNĂTATEA CARDIOVASCULARĂ ÎN CIFRE UNIUNEA EUROPEANĂ : 6,1 milioane cazuri noi 49 milioane pacienţi 2 milioane decese = 37,5% din mortalitatea totală (2013) 383 decese/%000 loc. Mortalitatea standardizată prin BCV ROMÂNIA 2015: locul II în UE pentru Mortalitatea standardizată prin BCV locul II în UE pentru decesele prin Boli Cerebrovasculare locul I în UE pentru decesele prin Infarct Miocardic Acut (IMA) 2,5 DIN 10 DECESE PREMATURE APAR DIN CAUZA BCV 3 DIN 10 ANI PIERDUŢI PRIN DALY SE DATOREAZĂ BCV 1,15 mld. lei CHELTUIELI SPITALIZARE CONTINUĂ BCV 6 DIN 10 PERSOANE MOR ANUAL DIN CAUZA BCV bolnavi cu BCV în evidenţa medicului de familie (2015) bolnavi cu HTA în evidenţa medicului de familie (2015) MĂSURI DE PREVENIRE Evitarea fumatului Menţinerea greutăţii în limite normale Activitate fizică adecvată (minim 30 min/zi) Alegerea unei alimentaţii sănătoase Monitorizarea TA (sub 140/90 mmhg) Screening-ul dislipidemiilor Consultaţie de evaluare a riscului cardiovascular Calcularea riscului SCORE pdf

19 Regiunea Euro-OMS 2015: actualitatea privind factorii de risc BCV În 2015, atât în ansamblul Regiunii Euro-OMS, dar şi în UE, factorii de risc (FR) legaţi de alimentaţie au avut cea mai mare contribuţie la povara morbidităţii şi a mortalităţii prin BCV. Astfel, în Asia Centrală (parte a Regiunii Euro-OMS) se înregistra cea mai ridicată contribuţie (în medie 67% - bărbați; 61% - femei), în timp ce în Europa de Vest contribuţia era cea mai coborâtă (în medie 47% - bărbați; 38% - femei). La polul opus, consumul de alcool înregistra contribuţia cea mai scăzută pentru ambele genuri. Dintre cei patru factori de risc biologici, HTA avea cea mai înaltă contribuţie la mortalitatea BCV la ambele genuri, atât în ansamblul Regiunii Euro-OMS cât şi în UE. Contribuţia cea mai mică se înregistra în Europa de Vest (în medie 51% - bărbați; 50% - femei) iar cea mai mare în Europa Centrală (în medie 62% - bărbați; 60% - femei). Colesterolul ridicat era al doilea factor biologic cu contribuţie ridicată (20 până la 30% pentru ambele genuri), în timp ce IMC ridicat şi diabetul erau fiecare responsabile de aproximativ 20% din mortalitatea prin BCV. În ansamblu, datele UE şi cele din ansamblul Regiunii Euro-OMS au fost comparabile, deşi în general contribuţiile FR la mortalitatea BCV erau ceva mai scăzute în UE (făceau excepţie fumatul la femei şi sedentarismul la ambele genuri). Sursa: European Cardiovascular Disease Statistics 2017 edition:

20 Sub-regiunile Euro-OMS 2015: mortalitatea BCV atribuibilă FR stil de viaţă sau biologici Comentariu: Din ansamblul factorilor de risc contribuţiile cele mai importante la mortalitatea BCV aparţineau alimentaţiei nesănătoase şi HTA în toate sub-regiunile Euro-OMS. La bărbaţi contribuţiile factorilor listaţi erau semnificativ mai mari decât la femei, în special pe seama fumatului. Atât la bărbaţi cât şi la femei, Europa de Est şi Centrală precum şi Asia Centrală înregistrau contribuţiile cele mai ridicate. Se înregistrau de asemenea deosebiri semnificative între UE şi Europa geografică (Europe). BĂRBAȚI FEMEI Sursa: European Cardiovascular Disease Statistics 2017 ed:

21 UE 28: Mortalităţi standardizate BCV în 2013* Mortalitatea standardizată BCV (toate subcauzele) prezintă variaţii mari între ţări: de exemplu, rata agregată (pentru bărbaţi şi femei) în Bulgaria (B-362,5/ ; F-294,3 - cele mai ridicate din UE ) era de circa 7 ori mai mare decât în Franţa (B-55,7; F-43,2 valorile cele mai mici). În privinţa mortalităţii prin boli cerebrovasculare valorile cele mai înalte erau înregistrate în Bulgaria, România (B-329,5/ ; F-294,3), Letonia, Lituania, Croaţia, Ungaria şi Slovacia (date agregate femei şi bărbaţi), iar numai pentru femei - în Grecia. În aceeaşi privinţă, cele mai mici rate erau înregistrate în Franţa, Spania, Luxemburg, Austria şi Belgia (date agregate), iar în Danemarca numai pentru femei; în Olanda, Regatul Unit şi Cipru cifrele erau mai mici în rândul bărbaţilor; rate agregate foarte scăzute erau, de asemenea, înregistrate în Elveţia. Însfârşit, în privinţa mortalităţii prin IMA, România se găsea în cadrul UE 2013 pe poziţia cea mai defavorabilă (B-155,9; F-84,2/ ), urmată de Malta si Croaţia. *Ultimele date disponibile Sursa: Site-ul Eurostat :

22 România : incidenţa BCV şi morbiditatea pe subcauze Comentariu: Incindenţa a fluctuat în ecartul cazuri noi pe an, iar numărul pacienţilor externaţi anual a prezentat o tendinţă de descreştere atât pentru BCV in toto cât şi pentru bolile cerebrovasculare sau bolile ischemice cardiace. Cazuri noi de îmbolnăvire declarate de medicii de familie Clase de boli Boli ale aparatului circulator Numărul pacienţilor externaţi, pe clase de boli (mii persoane) Clase de boli Boli ale aparatului circulator Boli cerebro-vasculare Boli ischemice ale inimii Sursa: Anuarul Statistic al României 2016:

23 Potrivit site-ului bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces a populatiei din Romania, cu peste de decese anual, reprezentand 60% din totalul deceselor inregistrate. Prin comparatie, media ratelor de mortalitate cardiovasculara in tarile apartinand Comunitatii Europene este de 46%. Avand in vedere aceste statistici, Societatea Romana de Cardiologie (SRC) si-a stabilit, pentru intervalul , o strategie de tip Cardiologie aplicata, care isi propune, pe langa preocuparea pentru activitatea de educatie si cercetare stiintifica medicala, si implicarea SRC in identificarea problemelor majore de sanatate cardiovasculara, in vederea propunerii unor programe-solutii pentru reducerea incidentei bolilor cardiovasculare in Romania. Pe langa marcarea Zilei nationale a inimii, la data de 4 mai, Romania se alatura si statelor care marcheaza Ziua mondiala a inimii, la 29 septembrie in fiecare an. Totodata, Fundatia Romana a Inimii, in parteneriat cu Societatea Romana de Cardiologie, marcheaza, in luna februarie, Ziua nationala a preventiei cardiovasculare, campanie ce are rolul de a promova masuri de preventie a bolilor cardiovasculare, se arata pe site-ul

24 Date statistice pentru judeţul Hunedoara: Boli Cardio-Vasculare HTA Diabet zaharat tip II Obezitate Infarct Miocardic Acut Cazuri noi

25 Z I U A N A Ţ I O N A L Ă A I N I M I I - 4 m a i De-a lungul intervalului , mortalitatea BCV a înregistrat o scădere în majoritatea ţărilor europene, inclusiv în ţările din Europa Centrală şi de Est care au pornit de la nivele iniţiale foarte înalte. În privinţa contribuţiilor specifice ale principalilor factori de risc la mortalitatea BCV, datele UE şi cele din ansamblul Regiunii Euro-OMS erau în general comparabile, cu un anumit avantaj de partea UE cu excepţia fumatului la femei şi sedentarismului la ambele genuri. Deşi România se înscrie în Euro-dinamica scăzătoare amintită, din cauza nivelului iniţial ridicat al mortalităţii totale BCV standardizate, ţara noastră încă se găsea în ierarhia UE 2013 pe poziţia a doua cea mai rea (după Bulgaria) şi pe locuri defavorabile pe subcauze precum IMA (locul 1 cel mai rău) sau bolile cerebrovasculare (locul 2 cel mai rău). Totuşi începând cu 2010 numărul pacienţilor externaţi anual tinde să descrească atât pentru BCV in toto cât şi pentru bolile cerebrovasculare sau bolile ischemice cardiace. În privinţa dinamicii datelor nestandardizate (decese efective) în intervalul dinamica scăzătoare a mortalităţii BCV in toto este regăsită în dinamica bolilor cerebrovasculare (principala subcauză BCV), dar contrazisă de tendinţa crescătoare a deceselor cauzate de HTA.

26 Cel puțin 80% din decese premature din cauza bolilor cardiovasculare (BCV) ar putea fi evitate dacă patru factori de risc principali: - dieta nesănătoasă, - consumul de tutun, - consumul nociv de alcool, - lipsa activităţii fizice, sunt controlaţi.

27 Resurse bibliografice *** European Cardiovascular Disease Statistics 2017 edition: *** Cardiovascular diseases statistics. Eurostat: *** European Heart Network: *** Noncommunicable diseases country profiles. WHO Site-ul oficial OMS: *** Anuarul de Statistică Sanitară INSP-CNSISP, Bucureşti 2016 *** Anuarul Statistic al României INS, Bucureşti 2016: e.pdf Helliwell J, Huang H, Wang S. The Distribution of World Happiness. In World Happiness Report. Vol I (Update). Helliwell J, Layard R, Sachs J (Eds). The Earth Institute Columbia University: Cucu A. (coord.) Raport naţional privind starea de sănătate a populaţiei României Ed. Carol Davila, Bucureşti aprilie 2016: Societatea Romana de Cardiolobie

28 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara DIRECTOR EXECUTIV, Ec.CÎNDA Monica MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P., Dr.BIRĂU Cecilia