Microsoft Word - Comunicat nr 243 PIB 2012 definitiv.doc

Transcriere

1 B-dul Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, tel / fax: , biroupresa@insse.ro Embargo ora Nr. 243 din 8 octombrie 2014 Produsul intern brut în anul date definitive Produsul intern brut pentru anul 2012 date definitive a fost calculat conform metodologiei Sistemului Conturilor Naţionale (SEC) Conturile naţionale pentru perioada , precum şi Produsul intern brut pentru anul 2013 date provizorii, au fost recalculate pe baza aceleiaşi metodologii. Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să consultaţi precizările metodologice de la pagina 8! Produsul intern brut în anul 2012 date definitive - a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu anul Revizuirea Produsului intern brut pentru anul 2012 Revizuirea Produsului intern brut pentru anul 2012 a fost determinată de: a. revizuirea curentă de la varianta semidefinitivă la cea definitivă a conturilor naţionale; b. implementarea modificărilor legate de rezervele exprimate de către Comisia Europeană în legătură cu fiabilitatea, comparabilitatea şi exhaustivitatea Venitului naţional brut al României; c. implementarea modificărilor prevăzute de noua metodologie de conturi naţionale, SEC Impactul fiecărui tip de revizuire asupra Produsului intern brut nominal este prezentat în tabelul următor. 1

2 Impactul revizuirilor asupra Produsului intern brut nominal, pentru anul 2012 Milioane lei preturi Procente curente Revizuire curenta 749,6 0,1 Implementare rezerve 6492,3 1,1 Implementare SEC ,7 0,5 Total 9931,6 1,7 Modificările în evoluţia PIB (rate de creştere) în varianta revizuită ca urmarea modificărilor determinate de tratarea rezervelor şi de cele legate de implementarea SEC 2010, comparativ cu varianta iniţială, pe perioada , sunt prezentate în graficul următor. Modificarea ratelor de crestere a PIB (%, 2000=100) % Serie initiala Serie revizuita Ani Evoluţia Produsului intern brut în perioada este prezentată în graficul care urmează. Evolutia produsului intern brut in perioada modificari fata de anul precedent (%) - 10,0 8,0 6,9 8,5 6,0 4,0 3,5 % 2,0 1,1 0,6 0,0-2, (date provizorii) -0,8-4,0-6,0-8,0-7,1 Produsul intern brut 2

3 Produsul intern brut estimat pentru anul 2012 date definitive a fost de ,5 milioane lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 0,6% faţă de anul Produsul intern brut, în anul 2012 definitive Diferente (+/-) Milioane lei preţ uri curente , ,5 9931,6 Dinamica PIB - în % faţă de anul 2011 Deflator PIB - în % faţă de anul ,6 100,6 0,0 104,7 104,9 0,2 Comparativ cu varianta semidefinitivă, în varianta definitivă, produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2012 s-a majorat cu 1,7%. Din punctul de vedere al formării Produsului intern brut, modificările care au intervenit în varianta definitivă, comparativ cu cea semidefinitivă, atât în ceea ce priveşte dinamica, cât şi deflatorii pe ramuri de activitate, sunt prezentate în tabelul următor. Evoluţ ia categoriilor de resurse, în anul 2012 Dinamică - în % faţă de anul definitive Deflator - în % faţă de anul definitive Agricultură, silvicultură şi pescuit 75,4 73,9 104,5 103,8 Industrie 98,8 93,0 104,4 97,2 Construcţ ii 101,9 98,9 109,8 113,6 Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 108,7 133,0 100,3 119,5 Informații și comunicații 105,2 91,9 104,3 123,9 Intermedieri financiare şi asigurări 99,0 105,5 103,7 105,5 Tranzacţ ii imobiliare 100,1 102,5 102,4 103,2 Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 112,4 108,8 103,8 87,5 Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 100,5 96,9 109,4 104,4 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 104,5 104,6 106,1 103,2 Valoarea adăugată brută total 100,3 100,4 104,7 105,2 Impozite nete pe produs 102,6 102,2 104,5 102,7 Produsul intern brut 100,6 100,6 104,7 104,9 3

4 Contribuţ ia categoriilor de resurse la formarea şi creşterea Produsului intern brut, în anul 2012 Contribuţ ia la formarea PIB - % Contribuţ ia la creşterea PIB - % definitive definitive Agricultură, silvicultură şi pescuit 4,9 4,7-1,6-1,7 Industrie 28,2 24,4-0,4-2,1 Construcţ ii 8,6 8,5 0,2-0,1 Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 11,7 17,3 1,0 3,8 Informații și comunicații 3,5 4,5 0,2-0,3 Intermedieri financiare şi asigurări 2,5 3,0 0,0 0,2 Tranzacţ ii imobiliare 8,2 8,0 0,0 0,2 Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 6,2 5,0 0,7 0,5 Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 10,5 9,5 0,1-0,3 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 3,0 2,9 0,1 0,1 Valoarea adăugată brută total 87,3 87,8 0,3 0,3 Impozite nete pe produs 12,7 12,2 0,3 0,3 Produsul intern brut 100,0 100,0 0,6 0,6 In anul 2012, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: - Industria, de la -0,4% la -2,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -5,8 puncte procentuale (de la 98,8% la 93,0%); - Construcţiile, de la +0,2% la -0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -3,0 puncte procentuale (de la 101,9% la 98,9%); - Comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la+1,0% la +3,8%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +24,3 puncte procentuale (de la 108,7% la 133,0%); - Informaţiile şi comunicaţiile, de la +0,2% la -0,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -13,3 puncte procentuale (de la 105,2% la 91,9%); - Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,1% la -0,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -3,6 puncte procentuale (de la 100,5% la 96,9%). 4

5 Din punctul de vedere al utilizării Produsului intern brut, modificările care au intervenit în varianta definitivă, comparativ cu cea semidefinitivă, atât în ceea ce priveşte dinamica, cât şi deflatorii pe categorii de utilizări, sunt prezentate în tabelul următor. Evoluţ ia categoriilor de utilizări, în anul 2012 Dinamică - în % faţă de anul definitive Deflator - în % faţă de anul definitive Consumul final efectiv total 101,5 101,1 104,1 104,8 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţ iei 101,5 101,7 104,0 104,2 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţ iei 101,1 100,8 103,9 104,6 Cheltuiala pentru consumul final al instituţ iilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţ iei 119,9 121,2 105,6 104,5 Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţ iilor publice 101,5 104,8 104,4 101,5 Consumul final colectiv efectiv al administraţ iilor publice 100,7 94,4 105,6 112,3 Formarea brută de capital fix 103,8 100,1 102,3 107,2 Variaţ ia stocurilor Exportul net de bunuri şi servicii Exportul de bunuri şi servicii 98,5 101,0 108,6 106,1 Importul de bunuri şi servicii 99,8 98,2 105,6 107,3 Produsul intern brut 100,6 100,6 104,7 104,9 In anul 2012, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: - Cheltuiala pentru consumul final total, de la +1,2% la +0,9%, în principal ca urmare a reducerii volumului cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei cu 0,3% (de la 101,1% la 100,8%) şi a cheltuielii pentru consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice cu 6,3% (de la 100,7% la 94,4%); - Formarea brută de capital fix, de la +1,0% la +0,0%, ca urmare a modificării volumului său cu -3,7 puncte procentuale (de la 103,8% la 100,1%). - Exportul net de bunuri şi servicii, de la -0,5% la +1,1%, ca urmare a creşterii cu un punct procentual a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu scăderea cu 0,6 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii. 5

6 Contribuţ ia categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea Produsului intern brut, în anul 2012 Contribuţ ia la formarea PIB - % Contribuţ ia la creşterea PIB - % definitive definitive Consumul final efectiv total 78,8 77,9 1,2 0,9 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţ iei 72,4 71,6 1,1 1,2 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţ iei 61,9 61,4 0,7 0,5 Cheltuiala pentru consumul final al instituţ iilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţ iei 1,7 1,6 0,3 0,3 Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţ iilor publice 8,8 8,6 0,1 0,4 Consumul final colectiv efectiv al administraţ iilor publice 6,4 6,3 0,1-0,3 Formarea brută de capital fix 26,3 27,5 1,0 0,0 Variaţ ia stocurilor -0,3-0,5-1,1-1,4 Exportul net de bunuri şi servicii -4,8-4,9-0,5 1,1 Exportul de bunuri şi servicii 40,6 37,4-0,6 0,4 Importul de bunuri şi servicii 45,4 42,3-0,1-0,7 Produsul intern brut 100,0 100,0 0,6 0,6 6

7 PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI ÎN ANUL 2012 Realizări milioane lei preţuri curente - Indici de volum în % faţă de anul date definitive - Indici de preţ în % faţă de anul Agricultură, silvicultură şi pescuit 27885,8 73,9 103,8 Industrie ,3 93,0 97,2 Construcţii 50470,4 98,9 113,6 Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante ,7 133,0 119,5 Informații și comunicații 26889,1 91,9 123,9 Intermedieri financiare şi asigurări 17905,6 105,5 105,5 Tranzacţii imobiliare 47988,3 102,5 103,2 Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 29926,5 108,8 87,5 Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 56429,6 96,9 104,4 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 17562,0 104,6 103,2 Valoarea adăugată brută total ,3 100,4 105,2 Impozite nete pe produs 1) 72681,2 102,2 102,7 Produs Intern Brut ,5 100,6 104,9 Consum final efectiv ,8 101,1 104,8 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 2) ,5 101,7 104,2 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei ,8 100,8 104,6 Cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei 9768,7 121,2 104,5 Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice 51584,0 104,8 101,5 Consum final colectiv efectiv al administraţiilor publice 3) 37313,3 94,4 112,3 Formarea brută de capital ,5 95,2 107,4 din care: Formarea brută de capital fix ,8 100,1 107,2 Exportul net de bunuri şi servicii ,8 - - Export de bunuri şi servicii ,7 101,0 106,1 Import de bunuri şi servicii ,5 98,2 107,3 1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat. 2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şi acţiuni sociale, cultură, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundaţii, asociaţii culturale şi sportive). 3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administraţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şi securitatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.). 7

8 Precizări metodologice Produsul intern brut la preţ de piaţă (PIB), principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor producătoare rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un an. Produsul intern brut anual la preţ de piaţă, în preţuri curente, se estimează prin cele trei metode, descrise succint în continuare: metoda de producţie, metoda cheltuielilor şi metoda veniturilor. La estimarea produsului intern brut în preţuri medii ale anului precedent se utilizează doar primele două metode. Metoda de producţie Metoda cheltuielilor Metoda veniturilor PIBT = VAB+IP-SP, unde: PIBT = CF+FBC+E-I, unde: PIBT = RS+IPI-ST+EBE, unde: CF = consumul final efectiv; RS = remunerarea salariaţilor; VAB = valoarea adăugată brută la preţ de bază; IP = impozitele pe produs; SP = subvenţiile pe produs FBC = formarea brută de capital; E = exportul de bunuri şi servicii; I = importul de bunuri şi servicii. IPI = impozitele pe producţie şi importuri; ST = subvenţiile totale; EBE = excedentul brut de exploatare. Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului intern brut anual, în varianta semidefinitivă şi cea definitivă, sunt: Surse statistice o Ancheta structurală în întreprinderi; o Ancheta bugetelor de familie; o Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO); o Conturile Economice pentru Agricultură; o Balanţa produselor agricole; o Costul forţei de muncă; o Recensământul populaţiei şi locuinţelor; o Anchete specifice realizate de către direcţiile de specialitate din INS privind industria, transporturile, comerţul, construcţiile, serviciile, numărul de salariaţi, câştigurile salariale, etc.; o Alte anchete anuale şi infra-anuale disponibile privind producţia industrială, de construcţii, servicii, comerţ; o indicii preţurile din economie. Surse administrative o Execuţia Bugetului general al administraţiilor publice - raportările bugetare, format din: Bugetul administraţiei publice centrale; Bugetele administraţiilor locale; Bugetul securităţii sociale, compus din: Fondul de Şomaj, Fondul asigurărilor de sănătate, Fondul de Securitate Socială. o Declaraţiile pe venitul global din activităţile independente, depuse de către întreprinzătorii individuali şi asociaţiile familiale la Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Surse contabile şi financiare: o Situaţiile financiare ale societăţilor financiare; o Situaţiile financiare ale altor agenţi economici. 8

9 Alte surse de date: o Balanţa de plăţi Estimarea PIB în preţuri curente 1. Metoda de producţie Evaluarea producţiei şi consumului intermediar în preţuri curente se realizează, pe sectoare instituţionale şi pe ramuri de activitate, în mod direct, pe baza informaţiilor din sursele de date disponibile. Valoarea adăugată brută se estimează ca sold între producţie şi consum intermediar. Calcularea impozitelor si subvenţiilor pe produs are la bază datele din execuţiile bugetare. 2. Metoda cheltuielilor Componente principale ale PIB prin metoda cheltuielilor sunt următoarele: Cheltuiala pentru consum final - Consumul final efectiv al gospodăriilor - Cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor - Cheltuiala pentru consum final a administraţiilor publice - Cheltuiala pentru consumul final a Instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (IFSLSGP) - Consumul final efectiv al administraţiilor publice Formarea brută de capital - Formarea brută de capital fix - Variaţia de stoc Exportul net de bunuri şi servicii: - Export de bunuri şi servicii; - Import de bunuri şi servicii. Evaluarea fiecărei componente se realizează, în mod direct, pe baza informaţiilor din sursele de date disponibile. 3. Metoda veniturilor PIB prin metoda veniturilor se obţine ca sumă a următoarelor elemente: remunerarea salariaţilor (salarii şi indemnizaţii brute şi cotizaţii sociale în sarcina angajatorului), excedentul brut de exploatare, alte impozite pe producţie, impozitele pe produse, din care se scad alte subvenţii pe producţie şi subvenţiile pe produse. Evaluarea remunerăr salariaţilor, a impozitelor şi subvenţiilor se realizează, în mod direct, pe baza informaţiilor din sursele de date disponibile. Excedentul brut de exploatare este soldul contului de exploatare şi reprezintă ceea ce rămâne din valoarea adăugată, nou creată în procesul de producţie, după remunerarea salariaţilor şi plata impozitelor pe producţie. Estimarea PIB în preţuri constante (preţurile medii ale anului precedent) Produsul intern brut în preţuri constante se estimează în cadrul sistemului conturilor naţionale româneşti prin două metode: metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Pentru fiecare metodă se folosesc indici independenţi ai componentelor iar rezultatele finale sunt supuse reconcilierii. 9

10 Produsul intern brut în preţuri constante rezultă din agregarea elementelor sale componente, evaluate în preţuri constante. Principalele metode pentru estimarea în preţuri constante sunt: metodele deflatării prin preţ; se folosesc următorii indici de preţ cu care se deflatează valorile în preţuri curente: indicii de preţ ai producţiei industriale, indicii de cost în construcţii, indicii preţurilor de consum, indicii valorii unitare, preţurile intrărilor, de exemplu preţul forţei de muncă sau un preţ mediu al consumurilor intermediare, etc. metoda extrapolării volumului, utilizându-se indicii de volum ai producţiei, indicatori de volum ai intrărilor, de exemplu: numărul salariaţilor sau modificarea de volum a consumului intermediar. Atât varianta semidefinitivă cât şi cea definitivă a produsului intern brut au aceeaşi sferă de cuprindere şi se bazeaă pe aceleaşi surse de date. Diferenţele dintre estimările şi cele definitive sun în principal, determinate de: gradul de detaliere a calculelor tuturor agregatelor, şi anume: o în varianta semidefinitivă, producţia, consumul intermediar şi valoarea adăugată brută se estimează la nivel de diviziune (2 cifre), conform CAEN rev.2, în timp ce, în varianta definitivă, acestea sunt estimate pe clase (4 cifre), conform aceleiaşi clasificări; o în varianta definitivă, elementele de cheltuieli, precum şi impozitele şi subvenţiile pe produs se estimează numai pe total economie, în timp ce în varianta definitivă acestea sunt estimate pe clase (4 cifre,) conform CPSA 2008; modul de realizare a echilibrului între resurse şi utilizări, şi anume: o în varianta semidefinitivă, pe total economie; o în varianta definitivă, pe clase, conform CPSA În varianta definitivă a conturilor naţionale se elaborează şi tabelele de sinteză prevăzute de SEC 2010, şi anume: Tabelul intrări-ieşiri/resurse-utilizări pe diviziuni, conform CAEN rev.2. Tabelul se elaborează atât în preţuri curente cât şi în preţurile anului precedent. Tabelul conturilor economice integrate, în preţuri curente, pentru cele şase sectoare instituţionale. Conturile sunt echilibrate cu ajutorul soldurilor contabile. Implementarea modificărilor legate de tratarea rezervelor şi a SEC 2010 Implementarea rezervelor Prin scrisoarea Ares(2012) din 7 iunie 2012, Comisia Europeană a informat România că şi-a rezervat dreptul de a nu-şi exprima poziţia cu privire la datele din conturile naţionale pentru calcularea contribuţiei la resursa proprie bazată pe VNB, prezentate de România, pentru anii , aşteptând verificarea inventarului VNB, a procedurilor şi statisticilor de bază utilizate la calcularea VNB şi a componentelor acestuia, în conformitate cu SEC 95. Procesul de verificare s-a desfăşurat în perioada şi a pus în evidenţă următoarele probleme cu privire la fiabilitatea, comparabilitatea şi exhaustivitatea VNB-ului României: 10

11 1. Estimarea unui excedent de exploatare pentru producţia producătorilor de piaţă măsurată prin suma costurilor; 2. Estimarea formării brute de capital fix pentru întreprinderile neconstituite în societăţi, care să fie dedusă din consumul intermediar al acestora; 3. Clarificarea surselor şi metodelor aplicate la estimarea locuinţelor noi construite direct de proprietari şi, dacă este cazul, îmbunătăţirea estimărilor din conturile naţionale; 4. Îmbunătăţirea surselor şi metodelor aplicate în domeniul asigurărilor; 5. Îmbunătăţirea estimării serviciilor de locuinţe ale proprietarilor-ocupanţi şi clarificarea procedurii de calcul; 6. Îmbunătăţirea surselor şi metodelor utilizate la estimarea operelor recreative, literare şi artistice originale, inclusive consumul de capital fix; 7. Clarificarea surselor şi metodelor folosite pentru a estima producţia de software, în special producţia pentru consum final propriu; 8. Îmbunătăţirea mai multor aspecte legate de ajustările pentru exhaustivitate; 9. Îmbunătăţirea estimarilor privind consumul de capital fix, în special pentru imobilizările necorporale (prospecţiuni miniere, software, opere originale şi pentru infrastructura publică); 10. Îmbunătăţirea surselor şi metodelor aplicate pentru estimarea remunerării salariaţilor utilizată pentru tranziţia de la PIB la VNB; 11. Clarificări suplimentare cu privire la surse şi metode, precum şi îmbunătăţirea estimărilor conturilor naţionale, dacă este cazul, pentru următoarele componente: - acoperirea registrului statistic (REGIS); - tratamentul aplicat producţiei agricole ca urmare a unei activităţi secundare a unei unităţi instituţionale şi tratamentul coerent pentru producţia de vin în conturile economice din agricultură (CEA) şi conturile naţionale; - principiile de evaluare a serviciilor agenţiilor de turism; - sursele şi metodele aplicate la estimarea leasing-ului financiar; - criteriile aplicate pentru clasificarea subvenţiilor. Comisia a identificat, de asemenea, o serie de aspecte transversale privind calculul VNB care necesită o analiză comparativă detaliată a soluţiilor adoptate de către statele membre, şi anume: I. Tratamentul aplicat veniturilor transfrontaliere din proprietate; II. Calculul şi alocarea serviciilor de intermediare financiara indirect măsurate (SIFIM); III. Tratamentul aplicat entităţilor cu prezenţă fizică neînsemnată sau nulă; IV. Tratamentul aplicat sistemelor de retragere a automobilelor vechi; V. Tratamentul aplicat cooperativelor de locuinţe; VI. Includerea activităţilor ilegale în conturile naţionale. Pentru mai multe informaţii privind metodologia accesaţi link-ul: VII. Înregistrarea taxei de înmatriculare a autovehiculelor; VIII. Calculul consumului intermediar pentru chiriile efective şi imputate în estimarea producţiei de servicii locative. Implementarea SEC 2010 Implementarea SEC 2010 a avut în vedere următoarele îmbunătăţiri: 1. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare recunoscute ca şi formare de capital; 2. Asigurări de non-viaţă (generale) producţie, daune pentru catastrofe şi reasigurări; 3. Cheltuielile pentru echipamente militare ale administraţiilor publice recunoscute ca şi formare de capital; 4. Clasificarea unităţilor în administraţii publice şi societăţi nefinanciare; 5. Unelte de lucru; 11

12 6. A treia resursă proprie a Uniunii Europene bazată pe TVA; 7. Banca centrală alocarea producţiei; 8. Cheltuielile pentru îmbunătăţiri funciare recunoscute ca şi formare de capital fix. Pentru mai multe detalii privind modul de implementare a rezervelor şi a SEC 2010, precum şi privind impactul acestora asupra Produsului intern brut şi a Venitului naţional brut pentru perioada accesaţi următorul link: Metodologia de elaborare a conturilor naţionale anuale şi datele privind PIB anual sunt publicate pe site-ul INS: Produsul intern brut pentru anul 2013, date, va fi publicat prin comunicat de presă, conform calendarului de pe site-ul INS, în data de 20 decembrie comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obţine de pe site-ul Eurostat, la adresa: 12