Vrajitorul din Oz - L. Frank Baum

Transcriere

1 F'RANK all Vrdjitorul din Oz '!F Tbaducere de Lucram PopR T tfr editura rao

2 L. The Wonderful Wizard of Oz O Editura RAO' 2014 pentru versiunea in limba romani Ilustralie copertd ;i interior Done Stan 201+ Editura RAO Str. BArgiului, nr. 9-11, sector 1, Bucureqti, RomAnia ffi.rao,ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei, Vrijitorul din Oz / L. Frank Baum ; trad.: Lucian Popa. - Bucuregti : Editura R-AO' 2014 ISBN I. Popa, Lucian (trad.) I l(73)-3=135.1 Introducere / 7 CupnrNs 1. Ciclonul / 9 2. Consiliul niparstocilor / Cum a salvat-o Dorothy pe Sperietoarea de Ciori / Drumul prin pedure I Salvarea Omului de Tinichea I Leul cellag / Chlitoria citre MareIe Oz I 6L 8. Cimpul ucigetor de rnaci I 7L 9. Regina $oarecilor de cimp / Paznicul porfilor / Oragul de Smarald aihioz / Pe urmele Vrijitoarei Rele / Eliberare^ I Maimulele inaripate / I4O 15. Descoperirea lui Oz cel Teribil / Magia Marelui $arlatan / 164

3 17. Cum a fost lansat balonul / Drumul spre Miazbzi I Atacali de Arborii Rizboinici / Graliosul Jinut de Porlelan / Leul ajunge regele animalelor / linutul quadlingilot I 2Ol 23. Glinda, Vrljitoarea cea Bunl, ii indeplinegte dorinla lui Dorothy / Din nou acasd / 214 IntroJucere Folclorul, legendele, miturile 9i basmele as zdne ne-au fermecat copillria de-a lungul timpului, cici orice adolescent sin[tos simte o atraclie instinctivi fali de povegtile fantastice' miraculoase gi rupte cu totul de realitate. Zdnele inaripate inchipuite de fralii Grimm gi Andersen au bucurat mai mult sufletele copiilor decat orice alt produs al minfilor umane. Cu toate astea, basmele de odinioari, savurate de generafii intregi, pot fi clasificate in prezent ca,,dep[qite" in bibliotecile copiilor; a venit sorocul unei serii noi de,,poveqti fantastice", in care personaje stereotipale Precum duhurile, piticii sau zinele, laolaltl cu acele intampldri oribile gi sangeroase ticluite de autori, pentru a garnisi fiecare poveste cu o morali teribili, nu-ei mai gisesc locul. Educafia moderni include moralitatea; drept urmare, copilul zllelot noastre cauti doar amuzament in basmele care i-au fost dedicate 9i renunli bucuros la toate intimplirile mai pufin plicute. Povestea Vrdjitorul din Oz a fost scrisi jinand seama de acest lucru, unicul ei scop fiind acela de

4 L. a fi pe placul copiilor din zilele noastre. Jintegte si fie un basm modernizat, din care nu lipsesc lucrurile uimitoare gi bucuria, dar din care sunt izgonite necazurile gi cogmarurile. L. Frank Baum Chicago, aprilie, Ci"lo.r,tl Dorothy triia in mijlocul vastelor prerii din Kansas, alituri de unchiul Henry, care se indeletnicea cu agricultura, 9i al[turi de mituga Em, solia acestuia. Casa lor era micd, deoarece lemnele pentru ridicarea ei fuseseri aduse cu c[ru1a cale de mulli kilometri. Casa avea patru perefi, o podea gi un tavan, toate acestea dind nagtere unei camere; iar aceasta confinea o sobi mincati de rugini, un bufet pentru veseli, o mas6, trei sau patru scaune 9i paturile. Unchiul Henry gi mituga Em aveau unul mare' intr-un co\, iar micul pat al lui Dorothy se gisea intr-un alt col1. Casa nu avea nici urml de pod ori de pivni![... cu excep{ia unei gduri mici, sipate in pdmant gi numite pivnild pentru ciclon, in care familia se putea refugia in cazul in care se starnea unul dintre acele virtejuri grozave, indeajuns de puternic incat si faci argice orice cl[dire in calea sa. Acolo se ajungea printr-o trapi amplasati in mijlocul podelei, sub care o scari cobora intr-o gatr mic6 gi intunecoasi.

5 Atunci cind Dorothy stitea in prag 9i se uita roati in jur, tot ceea ce putea vedea era intinderea mohorati, aproape de necuprins, a preriei, indiferent de direclia in care gi-ar fi aruncat privirea. Niciun copac 9i nicio casi nu tulbura intinderea ca-n palms a acestor meleaguri, care igi dideau intalnire cu cerul hit departe, in toate cele patru ziri. Soarele pirjolise ogorul arat, transformindu-l intr-o intindere cenugie, varstatil de mici cripituri. Chiar qi iarba pllise la culoare, cici soarele parlise firele lungi pini cand acestea prinseseri aceeaqi culoare terni care domnea peste tot' Odinioari, casa fusese zugr vitl, dar soarele cogcovise vopseaua 9i ploile o spillaserl, astfel incat acum ea avea o culoare la fel de Etearsi 9i de cenuqie ca tot ceea ce o inconjura. Mituga Em era o solie taniri 9i driguli, cind venise si locuiascl pe aceste meleaguri' Soarele gi vantul ii veniseri 9i ei de hac. il furaseri strilucirea privirii, ochii ajungandu-i de acelaqi gri gters; ii furaseri rogeala obrajilor gi a buzelor' stingind-o in cenugiul omniprezent. Era sfrijitl, numai piele gi os, iar acum nu mai zimbea defel' CAnd Dorothy care eta orfan[, a venit pentru prima oari si locuiasci aici, mituea Em fusese atit de uluiti de rasul copilei, incit lipase 9i igi dusese mdna la inimi, de fiecare dati cind glasul voios al lui Dorothy ii ajungea la urechi; inci se mai uita uluitl Ia feti!il mirandu-se ce putea gisi aceasta de ris. 1n Vrdjitorul din O< Nici unchiul Henry nu radea vreodati. Trudea din rispunderi din zori gi pin[-n noapte gi habar n-avea ce insemna bucuria' Era taciturn, cenugiu din cap pini-n picioare, de la barba cea lungi pani la cizmele butucinoase, avand un aer incruntat gi solemn. Toto era acela care o fbcea pe Dorothy si ridl, salvand-o de la a deveni gi ea o p[rticici la fel de cenugie precum tot ce o inconjura. Toto nu era gri; era un cilel mic gi negru, cu o blani' lungi gi mitisoasi gi cu nigte ochi mici 9i negri, care sclipeau voios deasupra boticului s[u haios. Toto se juca toati zira, iar Dorothy ii canta in struni gi il iubea nespus. insi astizi nu se hirjoneau. Unchiul Henry stitea in pragului ugii gi se uita ingrijorat la cerul care era gi mai cenugiu decit de obicei. Dorothy stitea chiar in prag, linandu-l pe Toto in bra{e, cu privirile indreptate tot spre cer. Mituqa Em spila vasele. De departe, dinspre rniazlnoapte, tdzbbtea vaietul prelung al vantului, iar unchiul Henry gi Dorothy puteau vedea cum iarba inaltd se pleca in valuri, dinaintea furtunii care se apropia. Acum se auzea un guierat asculit prin aer, dinspre miazizi, iar cand se uitari intr-acolo vilzwrl cum iarba se vdlurea gi din direcfia cu pricina. Unchiul Henry se ridici brusc. - Vine ciclonul, Em, strigi el citre solia sa. Mi duc si mi ocup de animale. 11

6 Apoi o rupse la fugi spre staulul in care caii gi vacile. Mi.tuga Em lisi balti treaba lineau qi veni la ug[. Dintr-o singurl privire, inlelese cat de aproape era primejdia care ii pigtea. - Iute, Dorothy! strigi ea. Aleargi spre pivnili! Toto fbcu lugti din bralele lui Dorothy 9i se tupili sub pat, iar fata incerci s[ puni mana pe el. Mdtuga Em, ingroziti, deschise cu o smucituri chepengul din podea gi cobori treptele care duceau in gaura mici 9i intunecoasi. In cele din urmi, Dorothy il ingfbci pe Toto 9i o apucl pe urmele mltugii sale. CAnd stribituse jumdtate din drum, vintul scoase un lipit asculit, iar casa se zdruncind atat de aprig, incat fata se dezechilibri, privilindu- se dintr- odati pe podea' Dupi aceea se Petrecu un lucru straniu. Casa se roti de cateva ori, dupi care se ridici incetigor in vizduh. Dorothy se simlea ca 9i cum ar fi urcat intr-un balon. Vdnturile care suflau dinspre miazilnoapte Ei dinspre miazdzi se intilniri tocmai in locul pe care era construitd casa, exact acolo luand nagtere ochiul ciclonului. indeobgte, in ochiul ciclonului aerul este linigtit, dar for{a cu care vintul bitea din toate pirfile spre casi o sllti pe aceasta in aer, tot mai sus, pan[ cind ajunse chiar in virful ciclonului; acolo 9i rlmase, purtati fiind la mulli kilometri distanld,la fel de lesne ca gi cum ar fi fost vorba de un fulg. Era intunericbeznd, iar vdntul vuia teribil in jurul ei, dar Dorothy igi dndu searna c[ pluteau #,, cs // We* *-8 * a{ ",t;1 / J? / "2 ) t l''/8:r. / &? t J./-il, r, t. $- lt & r/ f; i{ M),i / t, ti ;.,,:i.11,,':i i" A W{/4,^ ;. {ffi:{a

7 destul de lin. Dupi primele cateva invartituri 9i o hurduciturd. zdravdni, sim(i cd eta leginati blind, aidoma unui bebeluq aflat in leaginul siu. Lui Toto nu-i pllcea. Alerga de colo-colo prin odaie, letrand din toate puterile; insi Dorothy stitea neclintiti pe podea, aqteptand si vadi ce avea sl se mai intdmple. La un moment dat, Toto ajunse prea aproape de chepengul ciscat, privilindu-se prin el; ini{ial, fetila fu incredinlatd c5' a rimas fbri el. Dar in curand ii zfuri una din urechi i{indu-se din gauril, clci stragnica presiune a aerului il suslinea, impiedicandu-l sl se pribugeasci. Merse de-a bugilea spre chepeng, il inhili pe Toto de ureche qi il ridicl iarigi in camerd, dupi care inchise trapa, ca si nu se mai intample gi alte accidente' Ceasurile se scurgeau unul dupl altul 9i treptat lui Dorothy ii trecu spaima; numai ci se simfea cam singuri, iar vintul guiera atat de aprig in jurul ei, incat aproape o asutzea. La inceput se intreba daci avea si fie frcuti praf 9i pulbere atunci cand casa avea si cadi din nou; dar pe misuri ce orele treceau 9i nu se petrecea nimic groaznic, renunli si se mai ingrijoreze 9i hotiri s[ agtepte calmi si vadi ce avea si-i aduci viitorul. In cele din urmi, se tari pe podeaua tremurdtoare spre patul ei 9i se intinse in el, o urmi gi se cuibiri gi el alituri de ea. in ciuda casei care se legina 9i a vaietelor vintului, in scurt timp Dorothy inchise ochii 9i adormi adanc. ), Consiliul niparstocilor Fu trezitd de o hurducituri atat de brusci gi de zdravdni, incat Dorothy s-ar fi rinit daci nu ar fi fost cuibiriti in patul moale. Aga, zgalfaitura o fbcu si-gi lind respira(ia, intrebandu-se ce se petrecuse; Toto i9i lipise boticul lui rece pe fala ei gi scheuni lugubru. Dorothy se ridici gi igi dldu seama cd, in cele din urmi, casa se linigtise, nu se mai migca: bezna se risipise 9i ea, iar razele strilucitoare ale soarelui inundau fereastra, scildind intreaga camer6. ldgni din pat gi, urmati indeaproape de Toto, se repezi si deschidi uga. Fetifa lisi si-i scape un strigit uluit gi fbcu ochii cat cepele, v5;zdnd peisajul de basm care-i dezmierda privirea. Ciclonul a$ezase casa foarte bland pe pemant - pentru un ciclon - in mijlocul unui linut de o extraordinari frumusefe. Erau o sumedenie de poteci minunate care brizdau o pajigte presirati cu copaci doldora de fructe apetisante gi zemoase. Grupuri de flori splendide

8 Vrdjitorul din Oz cregteau in tot locul 9i plsiri cu Pene minunate, nemaivizute zburau in copaci Ei tufiguri' Ceva mai departe susura un mic parau, alergind zglobiu printre malurile inierbate, producandu-i incantare fetiiei care locuise atat de multl vreme printre campuri uscate 9i cenueii. Pe cand admira uluiti aceasti stranie 9i minunati priveligte, ea observi indreptdndu-se spre ea cele mai ciudate fiin{e Pe care le vizuse vreodati. Nu erau la fel de mari precum oamenii cu care era obignuitl; dar nici extrem de mici' La drept vorbind, aveau aceeaqi inillime ca qi Dorothy, care era destul de inalti lindnd seama de varsta ei, cu toate ci lilsau impresia ci erau mult mai in vdrsti. Grupul era alcituit din trei birbafi qi o femeie' cu tofii invegmantafi in straie ciudate' Purtau niqte pilirii rotunde gi foarte inalte, garnisite cu clopofei pringi de boruri, care scoteau un clinchet cristalin la fiecare pas. Piliriile birbalilor erau albastre; micula femeie purta o pilirie albi 9i o rochie de aceeaei culoare, care ii atirna in falduri de pe umeri. Era decorati cu stelule care strlluceau asemenea diamantelor in bitaia soarelui. Straiele blrba{ilor erau de culoare albastri, in aceeagi nuanli ca 9i pillriile, 9i erau incillali cu ghete straqnic lustruite, cu marginile rdsfrinte de un albastru-inchis. Aceqtia, socoti Dorothy, erau cam de-o seami cu unchiul Henry cici doi dintre ei aveau barbi- Dar micu{a femeie t6 era, mai presus de orice indoiali, mult mai betrene. Atunci cdnd omulefii se apropiari de casi gi de Dorothy care stitea in prag, se opriri gi se apucari si gopteasci lntre ei, ca gi cum s-ar fi temut si mai faci vreun pas mai departe. Dar bitrinica piqi spre Dorothy gi fbcu o pleciciune adanci. - Sunteli bine-venit6, prea-nobili vrijitoare, pe meleagurile nipdrstocilor, rosti ea cu voce dulce. Vd suntem recunoscitori cil i-a{i venit de hac Vrijitoarei Rele de la Risirit gi ci ne-a{i eliberat poporul din robie. Dorothy ii asculti uimiti discursul. Ce voia si spuni micula femeie atunci cand o numea vrijitoare gi suslinea ci ii venise de hac Vrijitoarei Rele de la Risirit? Dorothy era o fetili nevinovati, care nu ar fi ficut rdu nici micar unei mugte gi care fusese purtati de un ciclon la mulli kilometri depirtare de casi; qi nu fbcuse nimlnui de petrecanie in viafa ei. Dar era cit se poate de limpede ci femeia micufi agtepta un rispuns din partea ei. - Sunteli foarte amabilil, vorbi Dorothy goviind, dar trebuie si fie o gregeali la mijloc. Nu i-am venit nimilnui de hac. - Casa ta a fbcut-o, in orice caz, rispunse micufa femeie, voioasi. $i e acelagi lucru. Vezi? continui ea, aritind spre collul casei. Acolo sunt 17

9 18 10 Vrdjitorul din O< picioarele ei, ilindu-se de sub acest maldir de lemne. Dorothy se uiti gi scoase un strigit de spaimi. intr-adevir, acolo, chiar sub colpl marii grinzi pe care se sprijinea casa, se zdreaa doui picioare, incdlfate cu pantofi de argint cu varful ascu(it. - Oh, Doamne! Oh, Dumnezeule mare! izbucni Dorothy, frangindu-gi deznidijduiti miinile. Casa trebuie si se fi privilit peste ea. Ce putem face? - Acum nu mai putem face absolut nimic, rispunse femeiugca, stipini pe sine. - Dar cine era? intrebi Dorothy. - Era Vrijitoarea cea Rea de la Risirit, dupd cum am spus, rispunse femeiugca. Ea ii linea pe tofi niparstocii in robie, de mulli ani, fbcdndu-i sd trudeasci pentru ea zi 9i noapte. Acum, ci au fost elibera{i, ili poarti recunogtinti pentru acest serviciu. - Cine sunt nipdrstocii? intrebi Dorothy. - E neamul care triiegte pe aceste meleaguri de la Risirit, unde domnea Vrijitoarea cea Rea din Rdsirit. * Tu egti o niparstoaci? intrebi Dorothy. - Nu, dar sunt prieteni cu ei, cu toate ci locuiesc in finutul de La Miazinoapte. Cind au vlzwt c[ Vrijitoarea cea Rea de la Risirit qi-a dat duhul, nipirstocii mi-au trimis un sol iute de picior, iar eu am venit de indati. Eu sunt Vrijitoarea de la Miazinoapte. - Oh, Dumnezeule! exclami Dorothy. Egti o vrijitoare adevirati? - Da, chiar aga, riqpunse femeiugca. Dar eu sunt o vrijitoare buni, aqa ci oamenii mi iubesc. Nu sunt la fel de puternici precum Vrijitoarea cea Rea care stipinea aceste meleaguri, cici atunci i-ag fi slobozit eu insimi din robie pe locuitorii ei. - Dar eu aveam impresia ci toate vrdjitoarele sunt rele, rosti fetifa, pe jumitate inspdimintatl de faptul cd se glsea faga in fafi cu o vriljitoare in carne gi oase. - O, nu, asta e o mare gregeali. Erau numai patru vrijitoare pe tiramul lui Oz gi doui dintre ele, cele care locuiesc la Miazinoapte gi la Miaz5;zi, sunt vrijitoare bune. $tiu asta pentru ci eu sunt una dintre ele gi e imposibil si mi ingel. Cele care vieluiesc la Rdsdrit gi la Apus sunt, intr-adevir, vrijitoare rele; dar acum, ci i-ai fbcut de petrecanie uneia din ele, a mai rimas doar o vrijitoare rea pe intreg tiramul lui Oz - cea care locuiegte pe meleagurile de apus. - Dar, rosti Dorothy, dupn ce chibzui pre! de o clipi, miltuga Em mi-a spus ci vrs.jitoarele s-au stins demult. - Cine este mituga Em? intrebi bitranica. - Este mituga mea, care triieqte in Kansas, locul din care vine eu.