Integrare ICT în curriculum

Transcriere

1 Instruirea asistată de calculator în formarea cadrelor didactice Roza Dumbraveanu Doctor, conferenţiar Universitatea Pedagogică de Stat I.Creangă Seminar 25 aprilie 2013

2 Documente de politici Obiectiv UNESCO Asigurarea condiţiilor ca toate ţările, dezvoltate sau în curs de dezvoltare, să aibă acces la practicile cele mai performante pentru a pregăti generaţia tînără să joace un rol important în societatea modernă şi să contribuie la dezvoltarea unei naţiuni competitive. /themes/icts/teacher-education/

3 Publicaţii UNESCO TIC pentru învăţămîntul secundar: Curriculum pentru şcoli Standarde de competențe în domeniul TIC pentru cadrele didactice O_TIC_StandardeProfesori2008.pdf

4

5 Modele şi etape ICT A - Iniţiere B - Aplicare C - Infuzare D - Transformare

6 Modele şi etape ICT (A) este o etapă de conștientizare în care elevii devin familiaruzați cu diverse instrumente TIC și modul lor de utilizare. (B) elevii au abilități de bază, ei încep să aplice diverse instrumente TIC pentru sarcinile lor obișnuite și proiecte. (C) elevii devin mai confidenți în utilizarea TIC, ei încep să integreze TIC în diverse domenii. (D.) utilizarea profesională TIC, elevii abordează probleme reale utilizînd aplicații TIC.

7 Modelul de iniţiere La etapele iniţiale de implementare a TIC şcolile demonstrează caracteristici ale acestui model. Ele încep să cumpere sau au ca donaţii echipament hard şi soft. Profesorii şi administratorii încep să exploreze care sunt posibilităţile şi consecinţele de utilizare a TIC în managementul şcolii şi în curriculum. La această etapă şcolile se bazează pe metodele tradiţionale de instrure, care sunt centrate pe competenţele profesorului.

8 Modelul de aplicare Administratorii şi profesorii utilizează ICT pentru lucrări de management şi în curriculum la diferite discipline, aplicînd diferite programe soft.

9 Modelul de infuzare Modelul de infuzare implică integrarea TIC în întreg curriculumul şi este aplicat în acele şcoli care folosesc în mod curent TIC în laboratoare, auditorii şi birourile administrative. Profesorii explorează noi căi prin care TIC schimbă practica profesională. Curriculumul începe să combine teme specifice disciplinelor aparte cu soluţionarea problemelor din lumea reală.

10 Modelul de transformare Şcolile care utilizează ICT pentru a renova modul cum functionează organizarea şcolii într-un mod creator se află la această etapă. ICT devin o parte integrantă în practica profesională. Curriculumul se axează pe modelul centrat pe student/elev şi integrează temele din disciplinele de studiu în aplicaţii din lumea reală. Şcolile devin centre de învăţămînt pentru comunităţile lor.

11 Universităţile principale în care are loc formarea iniţială a cadrelor didactice Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi, Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Taraclia

12 Formare TIC Conform planului cadru, în programele de studii superioare de licență este prevăzut un curs TIC 4 ECTS Insuficient pentru formarea competențeleor digitale ale unui viitor pedagog.

13 Formare TIC Dezvoltarea competențelor digitale diferită pentru Profesori ce vor preda TIC Profesori de alte discipline Implicit prin tehnologiile utilizate în formarea lor în universități

14 FORMARE TIC Universitatea Pedagogigă de Stat I. Creangă oferă un program la nivel de masterat Tehnologii informaționale în instruire 120 ECTS Înscriere pedagogi ce doresc să-și dezvolte competențele digitale.

15 Revizuirea curriculumului de formare inițială a pedagogilor Proiect TEREC Teacher Education Review and Update of Curriculum Evaluarea şi înnoirea curriculei pentru pregătirea profesorilor Perioada Octombrie 2010 Octombrie 2013 terec.usb.md

16 Parteneri în proiect 1. Universitatea Aveiro, Portugalia 2. Universitatea Tallinn, Estonia 3. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Romania 4. Ministerul Educaţiei, Moldova 5. Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă", Moldova 6. Universitatea de Stat din Moldova, Moldova 7. Universitatea de Stat din Bălţi "Alecu Russo", Moldova 8. Universitatea de Stat Tiraspol, Moldova 9. Centrul de resurse curriculare, Moldova 10. Direcţia Generală Educaţie/Tineret/Sport, Orhei, Moldova 11. Liceul "Ion Creanga", Moldova 12. Liceul "Iulia Haşdeu", Moldova 13. Liceul teorretic Vasile Alexandri", Moldova 14. Gimnaziul Pro Succes, Moldova

17 Scopul proiectului Colaborarea mutuală dintre experţi în proiectarea curriculumului din Europa pentru a spori calitatea pregătirii profesorilor din sistemul preuniversitar, şi anume în universităţile din Moldova, prin înnoirea şi armonizarea programelor de studii în conformitate cu cerinţele pieţei muncii, prevederile Bologna şi metodologia Tuning.

18 Teme analizate Tranziția la procesul Bologna, revizuirea programelor de studii pentru formarea inițială a pedagogilor Rolul studentului și a profesorului în noul context Bologna Eficacitatea hărților de corelare a curriculumului în învățământul superior Practica pedagogică: model dialectic integrat TIC pentru sporirea calității HE Sisteme informatice de management al procesului didactic

19 Practici bune de urmat (Universitatea Aveiro, Portugalia) Legea care reglementează principiile de formare inițială a cadrelor didactice a fost adoptată în 2007, decret 43/2007: Ciclul 1, 180 ECTS; ciclul 2 ( ECTS); ciclul 3; Condiție obligatorie pentru a deveni cadru didactic în învățământul preuniversitar: deținerea titlului de master (inclusiv în învățământul preșcolar); Sunt definite numărul de ECTS pe componente: discipline de specialitate; pedagogie; didactica disciplinei; practica profesională; Modelul de pregătire pedagogică: consecutiv (componenta pedagogică se studiază la ciclul 2).

20 Practici bune de urmat Implementarea TIC pentru sporirea calității (toate cursurile implică utilizări TIC la diferit nivel) Informație programe de studii: acces public pe site Definire clară a profilului pentru absolvenții universității Corelare pe verticală și orizontală dintre competențe, finalități, predare/învățare/evaluare Competențe clasificate conform descriptorilor Dublin 4-5 cursuri per semestru Rata de absolvire nu este strict corelată cu numărul de studenți înscriși în program Criteriu de performanță în evaluarea universității: numărul de absolvenți angajați în câmpul muncii conform profilului

21 Practici bune de urmat Lipsa examenelor de final la ciclul 1 Ciclul 1 este definitivat printr-o lucrare, de tip proiect/raport cu accent pe aplicarea cunoștințelor Cercetarea (preponderent în domeniul aplicării teoriilor învățării, predării, evaluării ș.a. ) este inclusă obligatoriu la ciclul 2 Teza de master se efectuează pe durata întregului ciclu 2 în mod integrat Prezentarea prealabilă a tezei de master: masterandul are 90 de zile pentru revizuirea tezei, dacă teza nu satisface criteriile. Susținerea este organizată în 2 termene: vara și toamna. Există un model pentru teze. Tezele sunt prezentate în formă de tipar și in variantă electronică. Susținerea tezei de master: în fața unui juriu.

22 Practici bune de urmat: practica profesională Ciclul 1: inițială. Ciclul 2: durata - 2 semestre mixt cu seminare de discuții a temelor corelate cu practica. Evaluare: portofoliu cu componenta obligatorie: reflecție. La angajare: noul pedagog are un termen de 1 an monitorizat. Colaborare integrată între universități și instituții preuniversitare.

23 Utilizare TIC: experiențe parteneri UE Cursuri în sistem de management al învățării (SMI) (Portugalia, Estonia) Promovare Utilizare softuri libere (România) SMI Moodle Kingsoft Office, Libre Office Editoare de grafică Gimp Editoare pagini web Kompozer Sistem de management al conținuturilor - Concrete 5

24 Implementare TIC Cursuri TIC pentru cadrele didactice universitare implicate în formarea inițială a pedagogilor creare resurse educaționale Căutare și evaluare resurse web. Implementarea sistemului de management al învățării Moodle în derularea cursurilor Ghiduri de utilizare Moodle pentru creatori de cursuri, administratori, studenți Sesiuni de training

25 Înnoire programe de studii Revizuirea planurilor de studii Descrierea profilului calificării (include competențe și finalități de studii la nivel de program) Revizuirea componentei pedagogice Revizuirea practicii pedagogice Elaborare suporturi de curs

26 Implementare Moodle Plasarea pe Moodle (varianta 1) Descrierea cursului Finalități de studii Strategii de predare/învățare Strategii de evalaure Conținuturi/teme Resurse bibliografice

27 Implementare Moodle Plasarea pe Moodle (varianta 2) Varianta 1 + Sarcini de învățare Discutarea și realizarea rezultatelor la seminare sau laborator

28 Implementare Moodle Plasarea pe Moodle (varianta 3) Varianta 1 +/Varianta 2 + Sarcini de învățare Plasarea rezultatelor de către studenți în sistem

29 Implementare Moodle Plasarea pe Moodle (varianta 4) Varianta 1 +/Varianta 2 + Sarcini de învățare Plasarea rezultatelor de către studenți în sistem Activități de comunicare prin intermediul instrumentelor din Moodle (forum, glosar, chat)

30 Implementare Moodle Utilizarea platformei pentru activități de evaluare (curentă & finală) Portofoliu Lucrări de laborator (tip assignment) Contribuții la activități în grup Teste (autoevaluare)

31 Asigurarea calității cursurilor în Moodle (experiențe Universitatea Tallinn) Set de criterii (27) pe care trebuie să le respecte cursurile din Moodle Autorii cursurilor efectuează autoevaluarea cursului Recenzie din numele universității Evaluarea de către o echipă, reprezentanți de la diferite universități, instruiți special Se acordă semnul calității Feedback detaliat Un premiu pentru cursul cu un punctaj maxim

32 Probleme Lipsa de motivare a profesorilor să implemeteze TIC Arsenalul limitat de instrumente TIC puse în aplicare (wiki, bloguri, proiecte realizate prin TIC, s.a.) Interpretarea ambiguă a unor concepte Impedimente provocate de documentele de politici Calitatea resurselor elaborate

33 Concluzii Studenții au o atitutdine foarte pozitivă față de resursele de învățare plasate pe Moodle. Resursele plasate trebuie să prezinte minimumul strict necesar, bine structurat pentru realizarea finalităților de studii.

34 Concluzii Profesorul poate impulsiona activitatea studenților prin stabilirea unor activități prin care cer studenților să contribuie la completarea resurselor în conformitate cu un set de cerințe bine stabilite față de calitatea acestora. Activitățile de învățare relevante pentru fiecare temă din curs vin să contribuie la realizarea componentei de lucru independent prevăzută în creditele ECTS.

35 Concluzii Platforma Moodle poate fi utilizată ca un instrument complementar în eficientizarea procesului didactic, nu ca unul de livrare a cursurilor la distanță, precum se crede. Pentru învățământul la distanță este necesară implicarea masivă a instrumentelor de comunicare, de lucru în grup, precum și o cultură adecvată atât a cadrelor didactice, cât și a studenților.