INREGISTRARI ACTE DE NASTERE Art 14, art. 15 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, Art. 28, art. 29, art. 30 din H.G.

Transcriere

1 INREGISTRARI ACTE DE NASTERE Art 14, art. 15 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, Art. 28, art. 29, art. 30 din H.G. nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozitiilor în materie de stare civilă Naşterea se înregistreză la primăria unitătii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii: - 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viată; - 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort; - 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile; - 30 de zile pentru copilul, cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate. În termenele prevăzute se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declaratia. Când declaratia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea actului se face cu aprobarea primarului, dată pe declaratia scrisă. În cuprinsul declaratiei se mentionează motivul întârzierii. Înregistrarea naşterii se face în baza următoarelor documente: - certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unitătii sanitare, semnătura şi parafa medicului; - actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă; (original şi copii) - certificatul de căsătorie al părintilor copilului, dacă sunt căsătoriti. (original şi copie) Dacă părintii sunt căsătoriti dar poartă nume de familie diferit, se solicită declaratia scrisă, semnată de ambii părinti, exclusiv in fata ofiterului de stare civila care inregistreaza nasterea, cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul; (se vor prezenta C.I. parinti + certificat de căsătorie - originale şi copii xerox). Dacă părintii nu sunt căsătoriti şi tatăl copilului îl recunoaşte, se anexează declaratia de recunoaştere a copilului dată exclusiv în fata ofiterului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimtământul mamei, dat de asemenea, exclusiv în fata ofiterului de stare civilă care înregistrează naşterea (se vor prezenta C.I. părinţi + certificate de naştere părinţi - originale şi copii xerox); - Tatăl minor, care recunoaşte un copil va fi asistat de reprezentantul legal. - Dacă ambii părinti au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentele mai sus prevăzute precum şi următoarele: - certificatul de naştere al mamei şi actul de identitate al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de mamă;

2 - actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părintii copilului. - Dacă unul dintre părinti sau ambii sunt cetăteni străini sunt necesare documentele mai sus prevăzute precum şi următoarele: - traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, pentru a asista părintele sau pe ambii părinţi, care nu vorbeşte/dacă nu vorbesc, limba română. - paşaportul părintelui cetătean străin/părintilor cetăteni străini, respectiv actul de identitate pentru cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care contine datele de identificare; - certificatul de căsătorie al părintilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părintii sunt căsătoriti; Originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz. În cazul în care părintii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da declaratie cu privire la domiciliul copilului. Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaratiei de naştere. Este interzisă înregistrarea de către ofiterul de stare civilă a prenumelor indecente, ridicole şi a altora asemenea, de natură a afecta ordinea publică şi bunele moravuri ori interesele copilului, după caz. Numele sau prenumele formate din două sau mai multe cuvinte se scriu cu cratimă.

3 CĂSĂTORII DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI Art. 25 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare art din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin HG nr. 64/2011 Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre soţi, Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar (făcâd dovada aceasta cu permis de şedere sau act de identitate provizoriu). Căsătoria se încheie in termen de zile, de la data depunerii declaratiei de casatorie, dar fără depăşirea termenului de valabilitate ( de 14 zile) a certificatelor medicale privind starea sănătăţii. Termenul se calculeaza cuprinzand atât ziua eliberarii certificatelor, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. Primarul comunei poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 11 zile, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative. Neatenţia viitorilor soţi prin tratarea cu superficialitate sau indiferenta a informaţiilor date de ofiterul de stare civila, va avea drept consecinţă neîncheierea căsătoriei la data stabilită. Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente: a) actul de identitate, în original şi copie (trebuie să aibă termen de valabilitate atât la depunerea declaraţiei de căsătorie cât şi la încheierea căsătoriei); b) certificatul de naştere, în original şi copie; c) certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale prenupţiale- sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători) ; d) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi: - certificatul de deces al fostului soţ; - certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor ); - certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;

4 - sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă pe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare; - certificat de divort. IN CAZ DE DECES dacă decesul a avut loc în România, se depune o copie după certificatul de deces; dacă decesul a avut loc în străinătate se depune certificatul în original cu apostila conform Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961, sau supralegalizat, după caz, copie legalizată şi traducere autentificată în limba română; IN CAZ DE DIVORŢ: dacă divorţul s-a pronunţat în România, se va depune sentinţa judecătorească definitivă şi irevocabilă, - în cazul în care căsătoria anterioară a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă, iar divorţul s-a pronunţat în străinătate se vor depune mai întâi actele pentru înscrierea menţiunii de căsătorie şi divorţ pe actul de naştere - în cazul în care căsătoria a fost transcrisă în România, iar ulterior a intervenit divorţul în străinătate se va solicita mai întâi înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie, ATENŢIE Intrucât căsătoria dvs. va putea fi încheiată numai după înscrierea modificărilor intervenite în statutul dv. civil, iar procedurile de înscriere a acestor menţiuni sunt în funcţie de specificul statului emitent şi necesită timp pentru soluţionare, vă rugăm să solicitaţi informaţii suplimentare de la ofiţerul de stare civilă de la ghişeu. Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie. In cazul căsătoriei dintre cetăţeni străini sau aceştia şi cetăţeni români, vor prezenta, pe lângă actele necesare cetăţeanului roman şi următoarele: 1. Certificatul ori extrasul de nastere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedură care constă în: 1) vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă, 2) supralegalizarea de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către

5 misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi 3) supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României) (art. 162 din Legea nr. 105/1992). 2. Traducerea în limba română autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau un notar public din străinătate, caz în care va conţine Apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz; 3. dovadă eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei 4. declaraţie notarială a viitorului soţ din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România. 5. Paşaport original si copie xerox: în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; atât paşaportul, cât şi viza trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei; - însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei; - însoţit de cartea de rezidenţă pentru membrii de familie sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei; Nota: Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România, fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie. In cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi la oficierea căsătoriei aceştia asigură interpret autorizat. IMPORTANT: Lipsa dovezii constituie atât o condiţie de fond, cât şi un impediment la încheierea căsătoriei, care poate atrage după sine nulitatea căsătoriei. SITUAŢII SPECIALE ARABIA SAUDITĂ (circulara INEP nr. nr din ) Departamentul Consular din Ministerul Afacerilor Externe Saudit a transmis, prin intermediul Ambasadei României la Riad, următoarele precizări cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetăţean al Arabiei Saudite pentru a se căsători cu un cetăţean străin: 1. Cetăţenii saudiţi care vor să se căsătorească în România trebuie să se adreseze, în primul rând, forurilor de resort din Regat pentru aprobarea căsătoriei; 2. În cazul obţinerii aprobării, aceasta se transmite Ambasadei Regatului Arabiei Saudite din ţara unde urmează a se încheia căsătoria, ambasada urmând a elibera o dovadă privind aprobarea căsătoriei 3. Menţionăm că, neîndeplinirea acestor condiţii face ca respectiva căsătorie să nu fie recunoscută în Arabia Saudită, iar din punct de vedere al legii române, atrage după sine anularea căsătoriei.

6 NORVEGIA (circulara INEP nr. N din 2004) Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti informează prin prezenta asupra schimbărilor survenite în legislaţia norvegiană referitor la înregistrarea documentelor de stare civilă şi că documentul EKTESKAPSATTEST a fost înlocuit cu un document eliberat de Centrul Naţional de înregistrare şi este o confirmare a informaţiei înregistrate oficial. Acest document, legalizat cu APOSTILLE de o prefectură din Norvegia sau de Ministerul Regal al Afacerilor Externe ale Norvegiei, întruneşte condiţiile prevăzute de legea norvegiană şi cetăţeanul norvegian care este în posesia unui document care poartă denumirea CENTRAL NATIONAL REGISTER confirmation of registered information se poate căsători în România. Orice altă dispoziţie legală anterioară emisă de către Ambasadă este, prin urmare, anulată. ELVEŢIA (circulara INEP nr din ) În cazul încheierii unei căsătorii în România dintre un cetăţean român şi un cetăţean elveţian, acesta din urmă va prezenta numai un document eliberat de autorităţile din Elveţia sub forma unui Certificat de capacitate matrimonială, document care trebuie să aibă Apostila conform Convenţiei de la Haga din data de , pentru a fi valabil. GERMANIA (circulara INEP nr din ) Cetăţenii germani care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei în România, numai cu Certificatul de capacitate de căsătorie eliberat de către oficiul de stare civilă competent din Germania, în original, pe care a fost aplicată Apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la , la care România a aderat prin O.G. nr.66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările şi completările ulterioare împreună cu traducerea acestuia în limba română, legalizată de notarul public. MOLDOVA (circulara INEP nr din ) Cetăţenii moldoveni care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei în România doar prin eliberarea certificatului de stare civilă de către organele de stare civilă ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, sau eliberarea certificatelor de stare civilă de către funcţionarii consulari ai misiunii diplomatice şi consulare ai Republicii Moldova, în colaborare cu instituţia menţionată. UCRAINA (circulara INEP nr din ) Conform ordinului Ministrului Justiţiei al Ucrainei nr. 1154/5 din data de , au fost fost modificate regulile privind înregistrarea actelor de stare civilă în Ucraina, în special în ceea ce priveşte confirmarea stării civile de către cetăţenii Ucrainei în vederea căsătoriei în străinătate. În temeiul regulilor menţionate, cetăţenii Ucrainei, care locuiesc în străinătate, în vederea înregistrării unei căsătorii şi a confirmării stării lor civile fac o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, prin care se confirmă că persoana în cauză nu este căsătorită. Totodată, conform art. 13 din Tratatul între Ucraina şi România privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauze civile din data de 30 ianuarie 2002, ratificat de România prin Legea nr. 3 din 28 februarie 2005, ce a intrat în vigoare la data de 30 octombrie 2006, declaraţiile susmenţionate trebuie recunoscute de către organele competente ale României, fără a mai fi necesară supralegalizarea acestora.

7 Astfel, cetăţenii ucraineni care doresc să se căsătorească în România vor prezenta declaraţiile sus-menţionate, legalizate de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, şi nu li se va mai solicita dovada eliberată ori autentificată de către Ambasada Ucrainei la Bucureşti. ISRAEL (circulara INEP nr din ) Cetăţenii israelieni care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei, cu următoarele documente: 1. Extras de înregistrare de stare civilă, eliberat de Ministerul de Interne; Extras din evidenţele populaţiei, eliberat de Ministerul de Interne. 2. Documentul va fi prezentat în original, la care se vor anexa copia xerox şi traducerea legalizată a acestuia şi se va avea în vedere ca data emiterii să fie recentă( maximum 3 luni de la emitere). În cazul în care, în extras, la rubrica stare civilă, este trecut divorţat sau văduv, se vor solicita, după caz, hotărârea de divorţ sau certificatul de deces, în original, la care se vor anexa copia xerox şi traducerea legalizată a documentului. 3. Declaraţie notarială pe proprie răspundere, din care să rezulte că, la data depunerii documentelor la oficiul stării civile, nu există încheiată o nouă căsătorie. KUWAIT (circulara INEP nr din ) Ambasada Statului Kuwait a informat MAE, pentru a se aduce la cunoştinţă tuturor instituţiilor însărcinate cu autorizarea sau legalizarea căsătoriei dintre cetăţenii kuwaitieni şi cetăţenii români, că numai Ambasada Statului Kuwait la Bucureşti trebuie să elibereze aprobare în acest sens (pentru dovada identităţii). SPANIA În Spania, starea de separat nu permite încheierea unei noi căsătorii, întrucât sentinţa judecătorească de separare nu desface căsătoria anterioară. Pentru a putea încheia o nouă căsătorie, procedura trebuie dusă până la capăt, adică până la obţinerea sentinţei de divorţ. OLANDA (circulara INEP nr din ) Cetăţenii olandezi care se stabilesc în altă ţară sunt scoşi din evidenţele stării civile din Olanda drept pentru care după data la care au fost scoşi din evidenţă aceştia nu mai pot primi un atestat al stării lor civile de la autorităţile olandeze, ei fiind îndrumaţi spre autorităţile în care s- au stabilit. În contextul acestor recomandări cetăţenii olandezi care doresc să se căsătorească în România şi fac dovada şederii pe teritoriul României cu un document emis de către Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosarul de căsătorie declaraţie notarială din care să rezulte că nu mai au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută.

8 ÎNREGISTRĂRI ACTE DE DECES Acte necesare la înregistrarea deceselor: declaraţia de deces se face verbal în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei. În acest termen sunt cuprinse atât ziua decesului cât şi ziua declarării acestuia; După expirarea celor 3 zile înregistrarea decesului se face în mod obligatoriu cu aprobarea Parchetului. dacă decesul se datorează unei sinucideri, accident sau alte cauze violente precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declararea se va face în termen de 48 de ore din momentul decesului sau găsirii cadavrului, cu aprobarea Parchetului; odată cu declararea decesului declarantul va depune următoarele acte: - certificatul medical constatator al decesului întocmit şi semnat de către medicul sau cadrul medical sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări- original si copie xerox; - actul de identitate al celui decedat, original si copie xerox; - actul de identitate al declarantului original si copie xerox; - certificatul de naştere al decedatului original si copie xerox; - certificatul de casatorie al decedatului original si copie xerox; - la înregistrarea decesului unui minor, se va prezenta şi actul de identitate al mamei original si copie xerox; - livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare; după întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează adeverinţa de înhumare sau incinerare a cadavrului; înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român, al cărui deces a survenit în străinătate, se face pe baza adeverinţei eliberate de primăria în a cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea; dacă decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la autorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera pe baza certificatului de deces întocmit de una din aceste autorităţi care va conţine, în mod obligatoriu apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizarea, după caz; dacă decesul nu a fost înregistrat în România, sau nu a fost eliberat certificat de deces, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera cu aprobarea parchetului; întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, la autoritatea administraţiei publice locale de la: - locul de naştere al celui declarat mort; - domiciliul celui declarat mort, în cazul în care actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate; - domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute. Eliberarea certificatului de deces se face oricărei persoane îndreptăţite în baza documentelor justificative şi a declaraţiei pe proprie răspundere. Nedeclararea decesului în termenele prevăzute de lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 lei.

9 TRANSCRIERE CERTIFICATE/EXTRASE OBŢINUTE LA AUTORITĂŢILE STRĂINE ALE CETĂŢENILOR ROMÂNI CARE AU (AU AVUT) DOMICILIUL IN ROMANIA, POTRIVIT LEGII NR. 119/1996 CERTIFICATE DE NAŞTERE Cererea de transcriere, conform modelului prevăzut la Anexa 33, se depune la primăria localităţii în raza căreia au ori au avut ultimul domiciliu, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, unde se va efectua transcrierea certificatului. ACTE NECESARE actul de identitate în original şi xerocopie (buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate; pentru părintele cetăţean străin se va prezenta act de identitate şi/sau paşaport, după caz. adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. (pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită TRANSCRIEREA la Primăria ultimului domiciliul din ţară - Circulara I.N.E.P. nr. 17/ ). extras multilingv Formular A, în original + copie, conform Convenţiei nr. 16 de la Viena din De reţinut că aceste extrase nu trebuiesc apostilate, traduse ori legalizate (Austria, Belgia, Bosnia&Herţegovina, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Serbia şi Turcia.) certificatul ori extrasul de naştere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedura constând în: 1. Vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă a actului de stare civilă. 2. Supralegalizarea de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România

10 3. Supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României. traducere autentificată şi legalizată în limba română a certificatului sau extrasului de naştere., având atașată o copie a certificatului sau extrasului de naştere tradus. (dacă traducerea și legalizarea se realizează pe teritoriul statului emitent al certificatului străin, atunci și traducerea la randul ei trebuie să conțină Apostila Convenției de la Haga sau supralegalizare, după caz.) PROCURĂ SPECIALĂ, notarială ori consulară (cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC), în original şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care procura trebuie să conţină de asemenea Apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz. Procura consulară un mai necesită apostilare, legalizare si traducere. În procură să fie precizat domiciliul legal conform actului de identitate românesc. Declaraţia părinţilor pe propria răspundere (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizare, după caz.), că nu s-a mai solicitat înscrierea sau transcrierea certificatului de naştere în registrele de stare civilă române ori reconstituirea lui. Declaraţie notarială sau consulară (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961 sau supralegalizare, după caz.), din partea solicitantului, din care să rezulte că după transcrierea certificatului de naştere al copilului, acesta va fi trecut la domiciliul tatălui sau al mamei din România Părintele care solicită transcrierea direct (nu prin împuternicit) la Primăria de domiciliu, poate da declaraţiile în faţa ofiţerului de stare civilă. certificatul de căsătorie al părinţilor în original şi xerocopie (în cazul în care căsătoria nu este transcrisă, se atașează copie după traducerea legalizată a certificatului străin). *în situaţia în care copilul provine dintr-o căsătorie încheiată în altă ţară, se transcrie mai întai certificatul de căsătorie şi ulterior certificatul copilului. Certificatele de naştere părinţi, în original şi xerocopie Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele. În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă

11 române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente. Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor. CERTIFICATE DE CASATORIE Competenţa teritorială- Primăria de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul; Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se adresează primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară, ori dacă nu au avut niciodată domiciliu în România, Primarului Sectorului 1 al municipiului Bucureşti; 1. Cererea de transcriere se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.); 2. Certificatul sau extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile din străinătate, în original şi fotocopie - Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI de asistenţă judiciară este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate; - Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebui obligatoriu apostilat; - Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritatile competente ale statului emitent, misiunea diplomatica a Romaniei din tara respectiva si in ultimul rand Ministerul Afacerilor Externe Bucuresti); 3. Traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie în original, dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.); 4. Actul de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, în original şi fotocopie; 5. Certificate de naştere în original şi fotocopii; 6. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie; 7. Declaraţie din partea soţului care solicită transcrierea că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit. 8. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: pentru transcriererea certificatului/extrasului de căsătorie şi eliberarea certificatului românesc. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.); In situatia in se prezinta extras multilingv de casatorie, corespunzator formularului prevazut de Conventia nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fara traducere, legalizare sau fara o formatitate echivalenta.

12 Traducerea, procura, declaraţia cu rpivire la numele de familie dupa casatorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2. Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele. În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente. Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor. CERTIFICATE DE DECES Competenţa teritorială : primăria -locului de domiciliu al solicitantului, sau primăria unităţii administrativ- teritoriale de la -ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată. 1. Cererea de transcriere- se face în nume propriu de către persoana îndreptăţită, sau prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.); 2. Certificatul/extrasul de deces eliberat de autorităţile străine, în original; -Actele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate; -Actele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează; -Actele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritatile competente ale statului emitent, misiunea diplomatica a Romaniei din tara respectiva si in ultimul rand Ministerul Afacerilor Externe Bucuresti); 3. Fotocopia certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine; 4. Traducerea legalizată,dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.); 5. Fotocopii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie ale decedatului; 6. Fotocopii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz, al decedatului; 7. Declaraţie din partea solicitantului că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, în actele de stare civilă române; 8. Act de identitate solicitant. 9. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: pentru transcriererea certificatului/extrasului de deces şi eliberarea certificatului românesc. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz); In situatia in se prezinta extras multilingv de deces, corespunzator formularului prevazut de Conventia nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fara traducere, legalizare sau fara o formatitate echivalenta.

13 Traducerea, procura, declaraţia cu rpivire la numele de familie dupa casatorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2. Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele. În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente. Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

14 CORESPONDENTA 1. Eliberarea certificatelor de stare civila (duplicat - nastere, casatorie, deces) certificatul de nastere se elibereaza numai titularului actului, sau persoanei mandatate pe baza unei procuri notariale speciale; pentru minori, care nu au acte de identitate precum si pentru cei pusi sub interdictie, certificatul de nastere se elibereaza parintelui sau reprezentantului legal; certificatul de casatorie se poate elibera unui dintre soti sau la cerere ambilor soti; certificatul de deces se elibereaza mambrilor familiei sau altor persoane indreptatite (beneficiarii unui testament, contracat de intretinere, renta viajera sau alte cazuri asimilate celor prezentate anterior), 2. Actele necesare pentru eliberarea certificatelor duplicat: cerere tip; actul de identitate ( buletin, carte de identitate, adeverinta de identitate provizorie pentru cetatenii romani cu domiciliul in tara, în termen de valabilitate); pasaportul-pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate sau cetatenii straini ale caror acte de stare civila sunt inregistrate in tara; cetatenii care nu au acte de identitate vor fi indrumati mai intai sa solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidenta a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pasapoarte. procura speciala, PROCURA poate fi intocmita la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei din tara in care mandantele isi are domiciliul, resedinta, ori se afla temporar. PROCURA se mai poate intocmi si la un notar din tara respectiva, in acest caz este necesar sa fie aplicata Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961, sau supralegaliza dupa caz, PROCURA va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente: - Numele, prenumele si domiciliul celui care mandateaza; - Numele, prenumele si domiciliul celui care este mandatat; - obiectul mandatului care trebuie sa fie special (sa se arate actul de stare civila care urmeaza a fi obtinut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul si data incheierii actului respectiv). 3. Acte necesare pentru eliberarea, pe baza de procura, a certificatelor de stare civila - buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat; - procura in original daca este data la notar in strainatate trebuie sa contina apostila conform conventiei de la Haga, sau sa fie supralegalizata, dupa caz - traducere in limba romana autentificata de un notar public - in situatia in care se solicita noul tip de certificat de stare civila, este necesar sa se predea vechiul certificat in vederea anularii. NOTA: In cazul in care nu se prezinta vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sanctioneaza contraventional cu amenda intre lei. 4. Inregistrarea sentintelor de divort pronuntare in Romania, pe actele de casatorie aflate in arhiva proprie Cererea se depune personal sau prin imputernicit cu procura speciala ; Acte necesare: actul de identitate al solicitantului; cerere tip; sentinta civila de divort, ramasa definitiva si executorie;

15 5. Eliberarea de dovezi (anexa 9) La cererea persoanelor fizice se pot elibera dovezi din care sa rezulte numele de familie si prenumele precum si daca s-a efectuat sau nu o inregistrare in registrele de stare civila ale localitatii. Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele acte: actul de identitate; cerere tip; 6. Eliberarea de adeverinte de celibat Adeverinta de celibat sau adeverinta din care sa rezulte faptul ca nu este casatorit, se elibereaza petentului, direct sau prin imputernicit cu procura speciala. Cererea se adreseaza direct primariei care are in pastrarea actul de nastere al petentului. Acte necesare: - actul de identitate al petentului sau imputernicitului, dupa caz, - procura speciala, care sa contina apostila conform Conventiei de la Haga, daca este data la un notar public din tara de resedinta, in original si traducerea autentificata in limba romana. 7. Inregistrarea modificarilor survenite in statutul civil al persoanei (Stabilirea paternitatii, Incuviintarea purtarii numelui, Contestarea recunosterii paternitatii, Stabilirea paternitatii - recunoasterea unui copil in afara casatorie, dupa inregistrarea nasterii, se face prin declaratie scrisa a tatalui, data in fata ofiterului de stare civila, prin inscris autentic sau testament sau prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Actele necesare sunt : cerere tip; sentinta civila definitiva si irevocabila prin care s-a stabilit filiatia fata de cel de-al doilea parinte; certificatul original pentru actul in care a intervenit modificarea; copie xerox al actelor de identitate ale parintilor; Incuviintarea purtarii numelui. Actele necesare pentru aceasta sunt : Cerere tip; Declaratia ambilor parinti data in fata ofiterului de stare civila unde s-a intocmit actul de nastere prin care s-a incuviintat purtarea numelui de familie al minorului; Certificatul original pentru actul in care a intervenit modificarea; copie xerox al actelor de identitate ale parintilor; Contestarea recunosterii paternitatii Actele necesare pentru aceasta sunt : Cerere tip; Sentinta definitiva si irevocabila prin care s-a contestat recunoasterea paternitatii; Certficatul original pentru actul in care a intervenit modificarea;

16 MODIFICARI ACTE DE STARE CIVILA Inregistrarea menţiunilor de schimbare a numelui si/sau prenumelui pronunţate de autorităţile străine A. PENTRU CETATENII CU DOMICILIUL ÎN STRAINATATE CARE AU PASAPORTUL STRAIN CU ALT NUME SI/SAU PRENUME si DETIN ACTUL DE SCHIMBARE DIN STRAINATATE exista două situaţii: a) Pasaport românesc expirat sau lipsa pasaport: Conditie: actul de stare civila să se afle în arhiva Serviciului de stare civilă unde se prezintă solicitantul; Mod de rezolvare : înscrierea mentiunii de schimbare a numelui/prenumelui prin aprobare din partea D.E.P.A.B.D. Acte necesare: - Cerere; - Actul de schimbare a numelui/prenumelui (din strainatate) în original care să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz, si xerocopie ( câte una pentru fiecare certificat de naştere si căsătorie, dacă este cazul) ; - Traducere autentificata în limba româna în original si copii xerox ( pentru fiecare certificat) - In situaţia în care nu se poate face dovada cetăţeniei române, se va prezenta adeverinţa de atestare a statutului de cetăţean român care se obţine, la cerere de la Ministerul Justiţiei, Direcţia cetăţenie. - Copia xerox a pasaportului strain; - Copia certificatelor de stare civila ( nastere/casatorie) ; - Procura speciala ; b) Pasaport românesc valabil: Conditie: actul de stare civila sa se afle în arhiva Serviciului de stare civila unde se prezintă solicitantul; Mod de rezolvare : înscrierea mentiunii de schimbare a numelui prin aprobare din partea D.E.P.A.B.D. Acte necesare: - Cerere; - Actul de schimbare a numelui/prenumelui (din strainatate) original si xerocopie ( pentru fiecare certificat) ; - Traducere autentificata în limba româna în orginal si xerocopie ( pentru fiecare certificat); - Copie pasaport românesc; - Copie pasaport strain; - Copie certificat de nastere/casatorie. - Procura speciala ; Nota: In toate cazurile: - Daca schimbarea numelui s-a făcut prun hotărâre judecătoriească străină pronunţată în alte state decât cele ale Uniunii europene şi în cele cu care România are tratate de asistenţă juridică, mai întâi se va face recunoaşterea hotărârii străine de către Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut în ţară, după care se solicită înscrierea meniunii de schimbare a numelui la

17 starea civilă competentă. - Procura poate fi data la un notar public din tara, la oficiul consular român din strainatate sau la un notar din strainatate, caz în care procura trebuie sa conţina Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961, sau daca tara nu este membra a Conventiei de la Haga, Supralegalizarea semnaturii de catre oficiul consular român din tara respectiva si Ministerul Afacerilor Externe Bucuresti. B. PENTRU CETATENII ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRAINATATE CARE AU PASAPORTUL STRAIN CU ALT NUME SI/SAU PRENUME SI NU DETIN ACTE DE SCHIMBARE A NUMELUI IN STRAINATATE Conditie: ultimul domiciliu din România în municipiul Cluj-Napoca; Mod de rezolvare: schimbare de nume pe cale administrativa (Ordonanta 41/2003); Acte necesare: - Dovada privind ultimul domiciliu din tara prin adeverinta de la Serviciul de evidenţă a persoanelor. - Paşaportul românesc în original şi copie xerox, sau în situaţia în care nu se poate face dovada cetăţeniei române, se va prezenta adeverinţa de atestare a statutului de cetăţean român care se obţine, la cerere de la Ministerul Justiţiei, Direcţia cetăţenie. a) prima etapa: Publicarea în Motorul Oficial; - Cerere tip vizata de Serviciul de stare civila; - Copie dupa certificatele de stare si actul de identitate ( dupa caz) - Chitantele, în original, privind taxa de publicare în Monitorul Oficial si taxa de ziar. - Procura speciala (xerocopie) ; b) a doua etapa: Intocmirea dosarului de schimbare a numelui si/sau prenumele - Cerere tip; - Copii legalizate dupa certificatele de stare civila ( în functie de solicitare) ; - Acte doveditoare privind motivul solicitarii; - Declaratii notariale cu privire la accept ( pentru copiii minori, sau daca solicita schimbarea numelui de familie comun cu al celulalt soţ, sau alte cazuri) - Declaraţie notarială prin care se atestă faptul că nu are datorii faţă de statul român; - Certificat de cazier judiciar. - Procura speciala ; Inscrierea menţiunii de divorţ pronunţat în străinătate Competenţă: Primaria care are in pastrare actul de casatorie pentru care s-a pronuntat divortul in străinătate; Acte necesare: - Cerere; - Actul de divort (din strainatate) în original care să contină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizate, după caz, - Copie legalizata de un notar public; - Traducere autentificata în limba româna în original. - In situatia în care din sentinta de divort nu reiese numele pe care sotii îl vor purta dupa divort, se vor prezenta declaratii pe proprie raspundere din partea ambilor soti, din care sa rezulte numele pe care acestia doresc sa-l poarte în urma divortului. - Sentinta de recunoaştere a hotărârii străine pe teritoriul României, (definitivă şi irevocabilă).

18 - Copia certificatelor de stare civila ( nastere/casatorie) ; - Procura speciala ; Atenţie! Dacă hotărârea se referă la statutul civil al cetăţenilor statului în care au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi sau au fost pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene ele SUNT RECUNOSCUTE DE PLIN DREPT ÎN ROMÂNIA (Circulara nr din a I.N.E.P. Bucureşti). Cererea persoanei interesate se trimite, pentru avizare, la D.E.P.A.B.D. Bucuresti, de către primăria care a primit-o, însoţită de actele menţionate mai sus, după care se înscrie menţiunea corespunzătoare şi se eliberează noile certificate, după caz. Notă: PROCURA poate fi dată la la un notar din străinătate, caz în care procura trebuie să conţină: Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau dacă ţara nu este membră a Convenţiei de la Haga, Supralegalizarea semnăturii de către oficiul consular român din ţara respectivă. PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din ţara în care mandantele îşi are domiciliul, reşedinţa, ori se află temporar. PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente: - Numele, prenumele şi domiciliul celui care mandatează; - Numele, prenumele şi domiciliul celui care este mandatat; - obiectul mandatului, care trebuie să fie special (persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi in vederea depunerii documentelor, pentru înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie şi/sau de naştere). Inscrierea menţiunii de căsătorie, care s-a desfăcut prin divorţ sau deces şi care NU a fost transcrisă în registrele româneşti Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere. Cererea de înscriere a mentiunilor se poate face în nume propriu, prin imputernicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora; Acte necesare: - Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz; - Copie legalizată a certificatului ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine; În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul casatoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul casatoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz); - Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de cariera al Romaniei din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Conventiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz; - Sentinţa de divorţ (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;

19 - Copie legalizată după sentinţa de divorţ originală (din străinătate); - Traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie); - În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz); HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE ÎNTR-UNUL DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SAU ŢĂRILE CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE, ACORDURI SAU CONVENŢII BILATERALE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ SAU DE DREPTUL FAMILIEI, vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă NUMAI CU AVIZUL D.E.P.A.B.D. Bucuresti. - Copie a certificatului de naştere; - Copie a actului de identitate; - Certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz; - Copie legalizată după certificatul de deces din străinătate; - Traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces); - Copie a certificatului de naştere, românesc; - Copie a actului de identitate; a. Ţările membre ale UNIUNII EUROPENE: Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Finlandei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Irlanda, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, România, Bulgaria. b.ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE, ACORDURI ŞI CONVENŢII BILATERALE: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina. c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui SUPRALEGALIZATE (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.) Ortografierea in limba maternă a numelui de familie si/sau prenumelui Legislaţie specifică: Ordonanţa de.guvern. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 persoana al cărei nume sau prenume a fos înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea