Teoria legăturii chimice a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei: J.J. Berzelius a pus bazele legăturii ionice, A.M. Butlerov (1861) introduce, pentr
|
|
- Daniel Popa
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Teoria legăturii chimice a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei: J.J. Berzelius a pus bazele legăturii ionice, A.M. Butlerov (1861) introduce, pentru prima dată, noţiunile de structură chimică şi formulă structurală; în 1874, J.H. van t Hoff postulează orientarea tetraedrică a covalenţelor carbonului. Teoria legăturii covalente a fost expusă mult mai târziu, la începutul secolului XX, de G.N.Lewis (1916) şi Langmuir (1919). Ulterior, prin introducerea mecanicii cuantice de către Schrödinger (1926) evoluează şi teoria legăturii chimice L. Pauling introduce în 1931 noţiunea de hibridizare pentru atomul de carbon. Tratarea matematică a legăturii chimice s-a făcut pe două căi: metoda legăturilor de valenţă (MLV) şi metoda orbitalilor moleculari (MOM) 1
2 In compuşii chimici legăturile se clasifică în funcţie de energiile de legătură în: legături chimice, având energii de legătură de Kcal/mol, (aşa cum se află în legătura ionică, legătura covalentă, coordinativǎ şi legătura metalică) legături fizico-chimice, cu energii de legătură mici, de 5-10 Kcal/mol (aşa cum se află în legăturile de hidrogen, legăturile dipol-dipol şi legăturile van der Waals). Teoria electronicǎ (1916 G,N.Lewis si W.Kossel) - formarea legaturilor intre atomi se datoreaza tendintei elementelor de a ajunge la o configuratie electronica stabila, asemanatoare cu cea a unui gaz inert: - dublet (asemǎnǎtor heliului, He) - pentru hidrogen - octet ( asemǎnǎtor Ne, Ar, Kr, etc) pentru toate celelalte elemente Obţinerea unei configuraţii stabile se poate face în douǎ feluri: a) transfer de electroni de la un atom (care devine cation) la altul (care devine anion) Se formeaza o legǎtura ionicǎ sau electrovalentǎ care se bazeazǎ pe atracţia electrostaticǎ între ioni cu semn opus b) punere in comun de electroni pentru ca fiecare atom sa aibǎ o configuraţie stabilǎ, formându-se astfel o legaturǎ covalentǎ 2
3 Legǎtura ionicǎ sau electrovalentǎ formata prin cedare/acceptare de electroni potenţialul de ionizare mărime ce caracterizează capacitatea elementelor de a ceda electroni este energia necesară pentru extragerea unuia sau a mai multor electroni din atomul aflat în fază gazoasă pentru a forma ioni cu sarcină pozitivă. Primul potenţial de ionizare este dat de energia necesară pentru extragerea primului electron. electronegativitatea capacitatea unui element de a accepta electroni, în tendinţa de a forma o conformaţie stabilă, de gaz rar, pe ultimul strat electronic electropozitivitatea - capacitatea unui element de a ceda electroni în tendinţa de a forma o conformaţie stabilă, de gaz rar, pe ultimul strat electronic elementele aflate în stânga sistemului periodic (grupele I-III) sunt elemente electropozitive (care cedează electroni) elementele aflate în dreapta sistemului periodic (grupele V-VII) sunt elemente electronegative (cu afinitate pentru electroni). Numărul electronilor cedati / primiţi de atomi, cu formarea ionilor corespunzatori reprezintă valenţa elementelor respective. 3
4 Variatia caracterului electropozitiv / electronegativ în Sistemul Periodic al elementelor 4
5 Variatia electronegativitatii in Sistemul Periodic conform scalei lui Pauling Cele 4 elemente cu electronegativitatea cea mai ridicata sunt: N, O, F, Cl. MIN - Franciul MAX- Fluorul 5
6 Combinaţiile ionice sunt stabile termic şi solubile în solvenţi polari, ca de pildă apa. Atomul de hidrogen poate ceda electronul formand un proton H + (care este foarte reactiv / instabil). Elementele din perioada a II-a: Li Be B C N O F Ne Ex1: reacţia violentă a sodiului metalic (Na) cu clorul gazos (Cl 2 ) cu formarea unei sări stabile, clorura de sodiu (NaCl): Na + 1/2 Cl 2 2 NaCl Prin cedarea unui electron, sodiul capătă configuraţie stabilă de neon (Ne), iar clorul, prin acceptarea electronului cedat de sodiu, configuraţie stabilă de argon (Ar). După cum se observă, sodiul, prin cedarea unui electron se oxidează, în timp ce clorul, prin primirea unui electron se reduce. 1 e Z = 11 Na 2,8,1 [ Na 2,8 ] Z = 17 Cl 2,8,8 Cl 2,8,7 1 e [ ] 6
7 Ex2: Litiul (Z=3: 1s2 2s1) Litiul (electropozitiv) poate ceda fluorului (electronegativ) electronul de pe stratul 2s si se transforma in cation Li +, iar fluorul (are o tendinta puternica de acceptare a unui electron - cel mai care devine anion F - : Li + F Li + F _ Litiul va capata astfel configuratie stabila de dublet (He), iar fluorul de octet (Ne). Legaturi ionice se pot forma intre elemente chimice caracterizate de o diferenta mare intre electronegativitati cu respectarea principiului conservarii sarcinii electrice Ex3: Magneziul poate reactiona cu doi atomi de fluor pentru a forma fluorura de magneziu in care magneziul este cation bivalent a carui sarcina este compensata de doi anioni de fluor: Mg F F Mg F Oxigenul care are 6 electroni in stratul de valenta accepta 2 electroni pentru a forma configuratia electronica stabila de octet. Dar afinitatea oxigenului pentru electroni (mai ales dupa ce a acceptat un electron) este mai mica decat a fluorului. 7
8 Ex4: hidrogenul poate dobândi configuraţia heliului prin acceptarea unui electron, trecând în ionul de hidrură, atunci cand da combinatii ionice cu elementele grupelor I-III (ex: hidrura de sodiu, Na + H - ) Evaluarea cantitativa a tendintei de acceptare/cedare de electroni se face prin masurarea electronegativitatii/elecropozitivitatii, care se determina prin evaluarea energiei de ionizare (potential de ionizare) a atomilor (in ev): potenţialul de ionizare - energia necesară pentru extragerea unuia sau a mai multor electroni din atomul aflat în fază gazoasă pentru a forma ioni cu sarcină pozitivă H 2.1 He Li Be B C N O F Ne Na Mg Al Si P S Cl Ar K 0.8 Br 2.8 Kr primul potenţial de ionizare este dat de energia necesară pentru extragerea (cedarea) primului electron 8
9 Legatura covalentă formata prin punere in comun de electroni cu obtinerea configuratiei stabile de gaz inert de catre ambii partcipanti la legatura În cazul hidrogenului, tendinţa pronunţată de a forma covalenţe rezultă din structura electronică: cedarea unui electron necesită un consum foarte mare de energie (314 Kcal/mol), iar protonul rezultat are sarcina pozitivă concentrată într-un volum foarte mic. Din această cauză, în soluţii apoase acide, protonul este legat covalent de molecula de apă, formând ionul de hidroniu, H 3 O +. Tendinţa majoră a hidrogenului este însă de a forma legături covalente prin punerea în comun a electronului Oxigenul are doua perechi de electroni neparticipante si poate forma doua legaturi covalente (intervine fenomenul de hibridizare), iar azotul trei legaturi covalente avand o pereche de electroni neparticipanti H O H H N H H H - O - H H - N - H H 9
10 Legatura coordinativa Teoria electronică defineşte sub numele de electroni neparticipanţi, perechile de electroni care se află la unii din atomii unei molecule, cum ar fi amoniacul şi apa: NH 3 ; H 2 O Electronii neparticipanţi, care nu sunt implicaţi în legături covalente, pot lua parte la formarea de legături covalente cu atomi cu deficit de electroni (protonul şi molecule cu octet incomplet) Teoria electronică a lui N.G.Lewis defineşte noţiunile de acid şi bază: un acid compus capabil să accepte o pereche de electroni (vezi cazul protonului H + ) o baza - compus capabil să doneze o pereche de electroni. Legătura covalentă dintre un acid şi o bază Lewis se numeşte legătură coordinativă. NH 3 HCl NH 4 Cl (1) BF 3 NaF NaBF 4 (C 2 H 5 ) 2 O BF 3 (C 2 H 5 ) 2 O BF 3 (2) (3) 10
11 Polaritatea legăturii covalente Conform teoriei electronice a valenţei, moleculele formate din atomi identici sau grupări de atomi identici, cum ar fi moleculele de hidrogen, fluor sau etan, centrul sarcinilor pozitive se confundă cu cel al sarcinilor negative legătura covalentă este nepolarizată În moleculele formate din atomi diferiţi, cei doi electroni ai legăturii covalente sunt atraşi de atomul mai electronegativ legatura covalenta polarizata centrul sarcinilor pozitive este diferit de cel al sarcinilor negative şi molecula este polară, caracterizându-se printr-un moment de dipol. Momentul electric sau momentul de dipol (dipolmomentul legăturii) produsul dintre sarcina (e) şi distanţa (d) dintre centrele de greutate ale sarcinilor: μ= e x d se exprimă în debye (1D= 10-10x10-8= u.e.s. cm). Momentul electric molecular reprezintă însumarea vectorială a momentelor electrice ale legăturilor din moleculă şi depinde de factori geometrici. 11
12 + - H Cl d+ d- H F în molecule simetrice ex: tetraclorura de carbon (CCl 4 ), CO 2 μ= 0 12
13 în moleculele nesimetrice ex: clorura de metil (CH 3 Cl) μ= 1.86 D în moleculele cu electroni neparticipanţi, momentul atomului central se poate adăuga sau scădea din momentele de legătură. ex1: în cazul moleculei de amoniac (NH 3 ) momentul determinat de electronii neparticipanţi ai azotului acţionează în acelaşi sens cu cel al legăturilor N-H μ= 1.46 D ex2: în cazul moleculei de trifluorură de azot (F 3 N:), acesta acţionează în sens contrar cu cel a legăturilor N-F μ= 0.24 D. 13
14 Polaritatea legăturilor covalente în moleculele organice este dovedită şi pe baza reacţiilor chimice în cazul reacţiei de hidroliză, atomii cu polaritate pozitivă vor fixa grupa hidroxil, iar cei cu polaritate negativă, protonul. ex: reacţiile de hidroliză ale clorurii de metil (4) şi a compusului metil-litiu (5) CH 3 Cl + H 2 O CH 3 OH + HCl (4) CH 3 Li + H 2 O CH 4 + LiOH (5) 14
15 Reactivitatea atomului de carbon se explică prin cei 4 electroni de valenţă dispuşi pe patru orbitali atomici: unul 2s şi trei 2p ( 2px, 2py, 2pz ). Iniţial, orbitalul 2s este ocupat cu 2 electroni. Prin promovarea unui electron din 2s în orbitalul 2pz şi prin combinările liniare dintre cei 4 orbitali, aceştia conduc la hibridizările sp3, sp2 şi sp. Astfel - din combinarea orbitalului 2s cu trei orbitali 2p se obţin patru orbitali hibrizi (hibridizare sp3); - din combinarea orbitalului 2s cu doi orbitali 2p se obţin trei orbitali hibrizi (hibridizare sp2); - din combinarea orbitalului 2s cu un singur orbital 2p se obţin 2 orbitali hibrizi (hibridizare sp). 15
16 Hibridizarea sp 3 a atomului de C Doua etape: 1. promovarea electronului 2. egalizarea energetica a orbitalilor Energetic: cei 4 orbitali hibizi sp 3 sunt de energie mai apropiata de cea a orbitalilor p decat de orbitalul s cei 4 orbitali hibrizi sp 3 formează 4 legaturi 1616
17 Geometria orbitalilor hibrizi sp
18 Geometria TETRAEDRICA a moleculei metanului CH 4 18
19 Geometria PIRAMIDALA a moleculei de amoniac NH 3 H H N H PIRAMIDAL 19
20 Geometria TETRAEDRICA aplecata a moleculei de apa H 2 O TETRAEDRU aplecat 20
21 Hibridizarea sp 2 a atomului de C Două etape: 1. promovarea electronului Energetic: cei trei orbitali hibrizi sp 2 au energie mai joasă decât orbitalii sp 3 2. egalizarea energetică a orbitalilor (1s cu 2p) 1 orbital p rămâne nehibridizat şi are energie înaltă formează 1 legatură cei 3 orbitali hibrizi sp 2 formează 3 legături 21
22 Geometria orbitalilor hibrizi sp 2 22
23 Formarea legaturilor si 23
24 Geometria TRIGONALA a moleculei de etena C 2 H 4 cei 3 orbitali hibrizi sp 2 formeaza 3 legaturi Orbitalul p nehibidizat formeaza 1 leg 24
25 Hibridizarea sp a atomului de C Două etape: 1. promovarea electronului 2. egalizarea energetică a orbitalilor (1 s cu 2 p) Energetic: cei doi orbitali hibrizi sp au energie mai joasă decât orbitalii sp 2 2 orbitali p rămân nehibridizati şi au energie înaltă formează 2 legături cei 2 orbitali hibrizi sp formează 2 legături 25
26 Geometria orbitalilor hibrizi sp 26
27 Geometria DIGONALĂ a moleculei de acetilenă C 2 H 2 cei 2 orbitali hibrizi sp 2 formeaza 2 legaturi Cei 2 orbitali p nehibidizati formeaza 2 leg 27
28 sp 3 C versus N Atomi în starea fundamentală (nehibridizată) Atomi în starea hibridizată sp 3 Z=6 C 2s 2p 2sp 3 2s 2p Z=7 N 2sp 3 28
29 Molecula de NH 3 29
30 sp 2 C versus N Atomi în starea fundamentală (nehibridizată) 2s 2p C 3 s 1 p Atomi în starea hibridizată sp 2 2sp 2 2p 2s 2p N 2 s 1 p 2sp 2 2p 3030
31 p H C s N p s sp sp sp C versus N Atomi în starea fundamentală (nehibridizată) Atomi în starea hibridizată sp 2s 2p C 2s 2p 2sp 2p 2s 2p N 1s 2p 2sp 2p 3131
32 Tema: reprezentati (confom diagramelor anterioare) tipurile de hibridizari pe care le pot prezenta atomii de O si S in combinatiile lor 32
E_d_chimie_anorganica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 219 Proba E. d) Chimie anorganică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I Subiectul A. Citiţi următoarele
Mai multInvesteşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – Axa prioritară nr. 1 „
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Mai multAminoacizi Aminoacizii sunt compuși organici naturali cu funcțiune mixtă, ce conțin în molecula lor grupări amino și grupări carboxil. Denumirea amino
Aminoacizi Aminoacizii sunt compuși organici naturali cu funcțiune mixtă, ce conțin în molecula lor grupări amino și grupări carboxil. Denumirea aminoacizilor se face folosind numele de acid la care se
Mai multMicrosoft Word - Curs08
Cuprins II. Grupa benzopiranului... 2 II.1. Benzo- -pirona (cumarina)... 2 II.2. Benzo- -pirona (cromona)... 2 II.3. Flavona (2-fenilcromona)... 2 II.4. Săruri de benzopiriliu... 2 III. Grupa xantenei...
Mai multE_d_chimie_organica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. d) himie organică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIETUL I Subiectul A. itiţi următoarele
Mai mult1. Sistemul periodic al elementelor Noţiuni generale privind structura atomului 3. Legătura chimică Legătura ionică 3.2. Legătura covalent
1. Sistemul periodic al elementelor... 2. Noţiuni generale privind structura atomului 3. Legătura chimică. 3.1. Legătura ionică 3.2. Legătura covalentă... 3.3. Teorii asupra legăturii metalice... 4. Proprietăţile
Mai multUNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE CHIMIE PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru CICLUL I - STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PROMOȚIA Domeniul de li
pentru CICLUL I - STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PROMOȚIA 2018-2021 Durata programului de studiu: 3 ani/180 credite (ECTS) ANUL UNIVERSITAR: 2018/2019 Anul de studiu I Semestrul 1 14 săptămâni de ore credite
Mai multMicrosoft Word - Curs02
Cuprins I. Nomenclatura sistemelor heterociclice... 2 I.1. Sisteme monociclice... 2 I.1.1. Mărimea ciclului... 2 I.1.2. Natura, numărul și poziția heteroatomilor... 2 I.1.3. Gradul de nesaturare... 4 I.2.
Mai multFIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunarea de Jos din Galati 1.2 F
FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunarea de Jos din Galati 1.2 Facultatea / Departamentul Medicina si Farmacie / Stiinte
Mai multT1_BAC
Etapa județeană/sectoarelor municipiului București a olimpiadelor naționale școlare - 2019 Probă scrisă Chimie Clasa a XI-a BAREM DE EVALUARE ŞI DE NTARE Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare
Mai multBiochimie - Curs Introducere Biochimia este literalmente o disciplină care studiază chimia vieții. Cu toate că se suprapune cu alte discipline
Introducere Biochimia este literalmente o disciplină care studiază chimia vieții. Cu toate că se suprapune cu alte discipline (Biologia celulară, Genetică, Imunologie, Microbiologie, Farmacologie, Fiziologie),
Mai multUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA de CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR Strada Gh. Polizu, nr. 1-7, sector 1, , Bucureşti,
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA de CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR Strada Gh. Polizu, nr. 1-7, sector 1, 011061, Bucureşti, tel. 021 402 3927; 021 402 3929 REGULAMENT Concursul
Mai multDETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea
Mai mult1
19 Mai 2019 Concursul Chimia - rtă între Ştiinţe DISCIPLIN: Chimie rganică 1. Denumirea corectă a acidului linoleic este: a) acid 9-cis-12-cis-octadecadienoic; b) acid 6-cis-9-cis-octadecadienoic; c) acid
Mai multLucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea ph-ului. LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 DETERMINAREA ph-ului NUMELE STUDENTULUI/ANUL/GRUPA DATA EFECTUĂRII ph
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 DETERMINAREA ph-ului NUMELE STUDENTULUI/ANUL/GRUPA DATA EFECTUĂRII ph-ul este o noțiune fizico-chimică prin care se caracterizează reacția unui mediu (acid, bazic, neutru) și
Mai multfcic_admitere2017_chimie_organica_ro
1. Compusul organic care are pe lângă legături covalente și legături ionice este: A. Iodura de terţ-butil; B. Palmitatul de sodiu; C. Dioleopalmitina; D. Acidul salicilic; E. Clorura de benzil. 2. Amestecul
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului 1.3 Departamentul Departamentul
Mai multAcizi grași Acizii grași au în moleculă o catenă liniară cu un număr par de atomi de carbon ( n 4 ). Acizii grași saturați conțin numai legături simpl
Acizi grași Acizii grași au în moleculă o catenă liniară cu un număr par de atomi de carbon ( n 4 ). Acizii grași saturați conțin numai legături simple -(CH 2 ) n -CH. Acizii grași nesaturați conțin cel
Mai multTehnici de corodare uscată. Corodarea cu plasmă, corodările cu ioni reactivi. Descrierea procedeului, instalaţii, tehnici, avantaje. Tipuri de ioni ut
Tehnici de corodare uscată. Corodarea cu plasmă, corodările cu ioni reactivi. Descrierea procedeului, instalaţii, tehnici, avantaje. Tipuri de ioni utilizaţi în tehnicile RIE la plăcile electronice, exemple
Mai multMicrosoft Word - definitivat-chimie.doc
R O M A N I A MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE Str. Gen. Berthelot 28-30, Bucuresti 70738, Tel.& Fax. (+40 1) 310.4214/3145420 Chimie Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ Aprobate prin
Mai multMicrosoft Word - Curs07
Cuprins Inele de cinci atomi poliheteroatomice... 2 B. Cicluri de cinci atomi cu doi heteroatomi diferiți... 2 1. xazol (1,3-oxazol)... 2 2. Benzoxazol... 2 3. Izoxazol (1,2-oxazol)... 3 4. Tiazol (1,3-tiazol)...
Mai multMicrosoft PowerPoint - C10_ALCHENE_2.ppt [Compatibility Mode]
Br 2 + H 2 O HOBr + HBr halogeno-alcool alcool (halogeno-eter) eter) halogeno-esterester c) Adiţia solvoliticǎ a halogenilor în solvenţi polari (HOH, ROH, RCOOH) se obţin derivaţi cu funcţiuni mixte: halogeno-alcooli,
Mai multFLOSPERSE TM Agenti de dispersie
FLOSPERSE TM Agenti de dispersie Incepand cu anul 1978, SNF este unul dintre cei mai importanti furnizori de produse pe baza de poliacrilamida solubila in apa si capabila de expandare in apa, precum si
Mai multI
METODA VECTORIALĂ ÎN GEOMETRIE prof. Andrei - Octavian Dobre Această metodă poate fi descrisă după cum urmează: Fiind dată o problemă de geometrie, după explicitarea şi reprezentarea grafică a configuraţiei
Mai multLICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE I.Chemist Ediția a IV-a, 18 noiembrie 2017 Clasa a XII-a Problema nr. 1- O probl
LICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE I.Chemist Ediția a IV-a, 18 noiembrie 2017 Clasa a XII-a Problema nr. 1- O problemă cu lipici (48 p) Adezivii sunt produse folosite
Mai multLaborator 2
Laborator nr. 2 Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice prezentate la curs cu privire la diferitele
Mai multTeoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A 1,...,
Teoria Grafurilor şi Combinatorică recapitulare Principii de numărare Reţineţi că: P (n, r) este numărul de şiruri (sau r-permutări) de forma A,..., A r unde A,..., A r sunt elemente distincte dintr-o
Mai multLICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE ichemist Ediția a V-a, 17 noiembrie 2018 CODUL lucrării: Clasa a IX-a Timp de lu
LICEUL DE CREATIVITATE ŞI INVENTICĂ PROMETEU-PRIM CONCURSUL DE CHIMIE ichemist Ediția a V-a, 17 noiembrie 2018 CODUL lucrării: Clasa a IX-a Timp de lucru 120 minute Problema nr. 1- Sare sărată și sare
Mai multSchema nr
Anexa 2 Universitatea:. VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU Facultatea de Inginerie Calificarea: Inginerie Biochimică Nivelul de studii: licenţă Domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti Programul de studii Inginerie
Mai multModularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare pro
Modularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare proiect PCCE-ID106 Cluj-Napoca 4.04.2012 Filme epitaxiale
Mai multAurelian GULEA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică Catedra Chimie Anorganică şi Fizică Aurelian GULEA, Dumitru NEGOIU, Aliona COTOVAIA CHIMIA NEMETALELOR Partea I (subgrupa principală
Mai multSlide 1
BAZELE ELECTROTEHNICII I BE An I - ETTI CURS 1 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro BAZELE ELECTROTEHNICII I (BE) ETTI Curs Seria A - Prof. dr. ing. Vasile ȚOPA Vasile.Topa@ethm.utcluj.ro
Mai multCurs 02 Strategii in Sinteza Organica Cuprins I.2. Interconversia grupelor functionale (IGF) I.3. Mecanismul SE arom I.4. Orientarea
Cuprins I.2. Interconversia grupelor functionale (IGF)... - 2 - I.3. Mecanismul SE arom... - 4 - I.4. Orientarea SE arom... - 5 - I.4.1. Orientarea in cazul celei de a doua substitutii... - 5 - I.4.2 Orientarea
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multTOXICOLOGIE ORGANICĂ Sem. II Lector dr. Adriana Urdă Curs 5. Biotransformarea compușilor organici prin reacții metabolice (continuare). Reac
TOXICOLOGIE ORGANICĂ Sem. II 2014 2015 Lector dr. Adriana Urdă Curs 5. Biotransformarea compușilor organici prin reacții metabolice (continuare). Reacții din faza I oxidarea Reacții din faza I (continuare)
Mai multOBSERVAȚIE Probele de organe trebuie să fie prelevate de la cadavru înainte de îmbalsămare, întrucât acest proces poate distruge sau diminua concentra
OBSERVAȚIE Probele de organe trebuie să fie prelevate de la cadavru înainte de îmbalsămare, întrucât acest proces poate distruge sau diminua concentrația toxicilor potențial prezenți, îngreunând identificarea
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Anexa 1. Constante fizice CONSTANTA SIMBOLUL VALOAREA Numărul lui Avogadro N A 6.01 10 3 mol 1 Constanta Boltzmann k B 1.3805 10 3 J K 1 Constanta universală a gazelor Volumul kilomolar normal al gazului
Mai multEfectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri
Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri oxidice feromagnetice Chimia precursorilor metal-organici
Mai multMicrosoft Word - lucr 1-5.doc
PROPRIETĂŢI MAGNETICE ALE COMPUŞILOR UNi 2 ŞI UAl 4 L.Chioncel,T. Jurcuţ, D. Torumba Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe, Departamentul de Fizică Abstract In this treatment the uranium 5f electrons
Mai multGheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-
Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale
Mai multANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos Galaţi 1.2 Facul
ANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos Galaţi 1.2 Facultatea Medicina si Farmacie 1.3 Departamentul De Chimie,
Mai multCUPRINS Prefata 3 Notiuni introductive generale 9 1 Obiectul fizicn. Marimi fizice 9 2 Legi, modele sj teorii fizice 11 3 Locul si rolul Temiodinamici
CUPRINS Prefata 3 Notiuni introductive generale 9 1 Obiectul fizicn. Marimi fizice 9 2 Legi, modele sj teorii fizice 11 3 Locul si rolul Temiodinamicii i Fizicii statistice 16 CAP. 1. FUNDAMENTELE TERMODINAMICH
Mai multMicrosoft Word - Ghid Met prelev.doc
GHID PENTRU STABILIREA METODELOR DE PRELEVARE ŞI DE ANALIZĂ A POLUANŢILOR GAZOŞI DIN ATMOSFERA LOCURILOR DE MUNCĂ Notă: Acest document a fost tradus în rezumat şi adaptat de Raluca Ştepa şi Ruxandra Chiurtu,
Mai multMinisterul Educaţiei, Tineretului şi Sportului
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Aprobat: 2014 Senatul Universităţii Stat din Moldova Aprobat: 2014 UNIVERSITATEA STAT din MOLDOVA Facultatea FIZICĂ şi INGINERIE PLAN DE ÎNVĂŢĂMÎNT Domeniul general
Mai mult1
4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă
Mai multDocument2
O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care
Mai multSlide 1
Particule compozite- Hadronii Particule subatomice, care sunt compuse din două sau mai multe particule elementare ca stări legate de quarci si antiquarci Hadronii care conţin quarcul strange (s) mai poartă
Mai multMateria: Solide, Lichide, Gaze, Plasma Fenomenologie Nicolae Sfetcu Publicat de Nicolae Sfetcu Copyright 2018 Nicolae Sfetcu (Apa în două stări: lichi
Materia: Solide, Lichide, Gaze, Plasma Fenomenologie Nicolae Sfetcu Publicat de Nicolae Sfetcu Copyright 2018 Nicolae Sfetcu (Apa în două stări: lichidă (inclusiv norii, care sunt exemple de aerosoli)
Mai multFIŞA DISCIPLINEI - extras Anul universitar Denumirea disciplinei 1 METALURGIE FIZICĂ (2) Codul disciplinei 3IPM01DID Tipul disciplinei 2 DID
Anul universitar 2014-2015 Denumirea disciplinei 1 METALURGIE FIZICĂ (2) Codul disciplinei 3IPM01DID Tipul disciplinei 2 DID Categoria 3 DI Anul de studii III Semestrul 5 Nr. credite 4 Domeniul de studii
Mai multMicrosoft PowerPoint - C11_ALCHINE.ppt [Compatibility Mode]
VI.2.1. Definiţie, clasificare, nomenclaturǎ, structurǎ şi geometrie hidrocarburi nesaturate aciclice (liniare sau ramificate) (N.E. = 2) şi ciclice ( cicloalchine - N.E. = 3) conţin -o triplǎ legǎturǎ
Mai multDeterminarea Sarurilor din Sol
DETERMINAREA SĂRURILOR DIN SOL CUPRINS I. Introducere 3 II. Poluarea chimică a solului şi influenţa sa asupra sănătăţii 3 III. Indicatori sanitari ai poluării chimice a solului 3 IV. Prelevarea probelor
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai multAdresarea memoriei Modurile de adresare constituie un instrument principal pentru reprezentarea în memorie a imaginii datelor, aşa cum este ace
174 12 Adresarea memoriei Modurile de adresare constituie un instrument principal pentru reprezentarea în memorie a imaginii datelor, aşa cum este aceasta văzută de programatorul în limbaj de nivel înalt.
Mai multMicrosoft Word - PN204 - Raport faza 1 _site.doc
Faza 1: Cercetări experimentale în domeniul membranelor polimerice pentru evaluarea influenţei parametrilor şi condiţiilor de încercare asupra caracteristicilor mecanice Rezumatul fazei: Prezenta lucrare
Mai multUniversitatea POLITEHNICA Bucureşti Facultatea de Ştiinţe Aplicate Valabil în anul universitar Specializarile: Matematica si informatica apl
Specializarile: Matematica si informatica aplicata in inginerie, Inginerie fizica Anul: I S.I. Analiză matematică UPB.3.F.0.O.0 0 0 44 4 E Algebră liniară UPB.3.F.0.O.0 0 0 44 4 E 3 Fizica generală - noţiuni
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai mult2
C4: Structuri nanocristaline. Modelul Kronig-Penney 1. Stucturi cuantice traditionale Reducerea dimensionalităţii unui sistem fizic (de exemplu material semiconductor) produsă prin confinarea particulelor
Mai multFIŞA UNITĂŢII DE CURS/MOD ULULUI MD-2045, CHIŞINĂU, STR. STUDENŢILOR, 9/9, TEL/FAX: , 1. Date despre unitatea de curs/modul CHI
MD-205, CHIŞINĂU, STR. STUDENŢILOR, 9/9, TEL/FAX: 022 50-99-60, www.utm.md 1. Date despre unitatea de curs/modul CHIMIA FIZICĂ Facultatea Tehnologia Alimentelor Catedra/departamentul Chimie Ciclul de studii
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1.2 Facultatea Economie şi Admin
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1.2 Facultatea Economie şi Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul Administrarea
Mai multLista oficiala a analizelor
I. Microbiologie medicala Lista oficiala a analizelor Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Denumire analiza/metoda de lucru/document de referinta Anticorpi anti HIV 1,2 : ELISA)/PS-LM-01 Antigen HBs Anticorpi
Mai multFISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev: Identificarea substantei/pr
FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev 05.05.2011 Identificarea substantei/preparatului si a producatorului Informatii produs Denumire
Mai multDorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA
Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 000 standard 3 10 PP Algebră Capitolul I. NUMERE REALE Competenţe specifice: Determinarea
Mai multPRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE
PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE Nanocompozitele pe baza de polimeri conductori prezinta atit interes fundamental cit si aplicativ datorita proprietatilor speciale electrice, optice, magnetice controlabile
Mai multRaionul MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA DE ASIGURARE A CALITĂŢII Localitatea Instituţia de învăţămînt Numele, prenumele elevului TE
Raionul MINISTERU EDUCAŢIEI A REPUBICII MODOVA AGENŢIA DE ASIGURARE A CAITĂŢII ocalitatea Instituţia de învăţămînt Numele, prenumele elevului TESTU Nr. CHIMIA CICU ICEA Profil umanist, arte, sport, tehnologic
Mai multMicrosoft Word - Curs07
Cuprins V. Compusi 1,3-difunctionali... - 2 - V.5. Selenierea ionului enolat... - 2 - VI. Compusi 1,5-difunctionali... - 2 - VI.1. Generalitati... - 2 - VI.2. Retrosinteza compusilor carbonilici -nesaturati...
Mai multMicrosoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc
C E N T R U L NAłIONAL DE EVALUARE ŞI E X A M I N A R E PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII A Pagina 1 din 5 PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ I. STATUTUL
Mai multRaionul MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE Localitatea Instituţia de î
Raionul MINISTERU EDUCAŢIEI, CUTURII ŞI CERCETĂRII A REPUBICII MODOVA AGENŢIA NAŢIONAĂ PENTRU CURRICUUM ŞI EVAUARE ocalitatea Instituţia de învăţământ Numele, prenumele elevului TESTU Nr. CHIMIA TEST PENTRU
Mai multMicrosoft Word - Fisa disciplinei_Analiza probelor de mediu_Beldean_SM_ doc
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului 1.3 Departamentul Departamentul de Analiza
Mai multFIŞĂ DISCIPLINĂ 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 Facultatea Economie și Admini
FIŞĂ DISCIPLINĂ 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 Facultatea Economie și Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul Economie 1.4 Domeniul
Mai multMicrosoft Word - Lucrarea 14.doc
L u c r a r e a n r. 4 STUDIUL GOLURILOR DE TENSIUNE ÎN INSTALAŢIILE ELECTEICE. Probleme generale Golul de tensiune este definit ca fiind scăderea amplitudinii sau a valorii eficace a reţelei până la valoarea,2
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului 1.3 Departamentul Departamentul
Mai multŞcoala ………
Şcoala... Clasa a X-a Disciplina: Matematică TC + CD Anul şcolar: 07-08 TC = trunchi comun 35 săptămâni: 8 săptămâni semestrul I CD = curriculum diferenţiat Nr. ore: 3 ore / săptămână 7 săptămâni semestrul
Mai multMergedFile
PROIECT DIDACTIC Clasa a VI-a Matematică Proiect didactic realizat de Nicoleta Popa, profesor Digitaliada, revizuit de Ioan Popa, profesor Digitaliada Textul și ilustrațiile din acest document începând
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela
Mai multPROBLEME PRIVIND INSTABILITATEA UNOR CALCULE ALE MECANISMELOR
INSTABILITĂŢI DE CALCUL LA ANALIZA DIADEI RRR s.l. univ. dr. ing. Valentina MANEA s.l.univ.dr.ing. Raluca GRASU Rezumat. Se studiază instabilităţile de calcul care apar la analiza diadei RRR, cauzate de
Mai mult845 – 900
Iaşi /ROMÂNIA SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR, MASTERANZILOR ŞI DOCTORANZILOR www.chem.uaic.ro CHIMIA - FRONTIERĂ DESCHISĂ SPRE CUNOAŞTERE EDIŢIA VIII Iaşi 30 iunie 2017 Organizator: UNIVERSITATEA
Mai multUNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IASI FACULTATEA DE FIZICA Domeniul fundamental: Ştiinţe inginereşti Domeniul de licenţă: Ştiinţe inginereşti apl
(240 ) - BOLOGNA Anul I an universitar 2015/2016 ore/sem. ore/sem. 1 Fizică generală / General Physics 2 2 - - E 5 - - - - - - 2 Mecanică clasică / Classical Mechanics 3 2 2 - E 5 - - - - - - 3 Fizică
Mai multGeometrie afină Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea cpintea math.ubbcluj.ro Cuprins 1 Săptămâna Endomorfismele unui spaţiu afin Transla
Geometrie afină Conf Univ Dr Cornel Pintea E-mail: cpintea mathubbclujro Cuprins 1 Săptămâna 12 1 2 Endomorfismele unui spaţiu afin 1 21 Translaţia 1 22 Subspaţii invariante 2 23 Omotetii 2 3 Apendix 2
Mai multIM - Imagistica Medicala
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanta magnetica nucleara Fenomen fizic studiul spectroscopic al proprietatilor magnetice ale nucleului Protonii si neutronii au camp magnetic propriu datorita spinului
Mai multplanuri-MASTER.xls
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE FIZICĂ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2013-2014 Domeniul: FIZICĂ Specializarea: FIZICĂ COMPUTAŢIONALĂ, în limba engleză Titlul
Mai multBazele Chimiei Organice An universitar Lector dr. Adriana Urdă Partea a 8a Alți compuși organici: nomenclatură, structură, reacții caracteri
Bazele Chimiei Organice An universitar 2017-2018 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 8a Alți compuși organici: nomenclatură, structură, reacții caracteristice Obiectivele cursului: În această partea a cursului
Mai multCurs7_Lipide
Biochimie 10.04.2019 Curs VII Generalități privind suportul material al funcției biologice 4. Lipidele și rolul lor Ce sunt lipidele? Lipidele reprezintă o clasă heterogenă din punct de vedere structural
Mai multMicrosoft Word - soft vogel
S.C. TERA IMPEX S.R.L. str. Ludos, bl. 52, parter, Sibiu J32/647/1994 R5594761 Tel/Fax: 0369/408.948 E-mail: didactic@teraimpex.ro Web: www.teraimpex.ro OFERTA 100 EURO PENTRU PROFESORI LICEE CU PROFIL
Mai multCATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2
CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2018-2019) Fiecare student trebuie să scrie anticipat
Mai multMicrosoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc
Convertoare analog-numerice (ADC) Convertoarele analog-numerice sunt circuite electronice (în variantă integrată sau hibridă) care, printr-un algoritm intrinsec de funcţionare, asociază valorilor tensiunii
Mai multMicrosoft Word - ordin modificare 125 observatii de la juridic introduse dat in avizare + PNDR (003).docx
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN nr. din privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 125/2017 pentru aprobarea Procedurii
Mai multInstitutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca Tel: ; int 6489 Fax: Laboratorul Compusi Anorganici Dr. Laura MUREȘAN
INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ECHIPAMENT PENTRU DETERMINAREA SUPRAFETEI SPECIFICE Tip/Model : TRISTAR II 3020 (MICROMERITICS) Investigatii/Rezultate: Aria suprafetei suprafata intr-un punct, suprafata BET,
Mai multMicrosoft Word - Sturza Art
34 DESPRE BIODISPONIBILITATEA CALCIULUI ÎN PRODUSE DE PANIFICAŢIE SUPLIMENTATE O. Deseatnicov, R. Sturza, J. Ciumac Universitatea Tehnică a Moldovei INTRODUCERE În scopul eradicării maladiilor provocate
Mai multDIRECŢIA INTEGRARE EUROPEANĂ Compartiment Protecţia Mediului RAPORT LUNAR PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD - MARTIE 2018
DIRECŢIA INTEGRARE EUROPEANĂ Compartiment Protecţia Mediului RAPORT LUNAR PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD - MARTIE 8 - A.. CALITATEA AERULUI A. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multAurelian GULEA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică Catedra Chimie Anorganică şi Fizică Aurelian GULEA, Dumitru NEGOIU, Aliona COTOVAIA CHIMIA NEMETALELOR Partea I. BROMUL Prelegeri
Mai multSUBGRUPA IVA (Ge, Sn, Pb)
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA 2 CZU 3 CUPRINS SUBGRUPA IIIA (Al, Ga, In, Tl). Caracteristică generală.. Aluminiul Galiul, indiul, taliul. SUBGRUPA IVA (Ge, Sn, Pb). Caracteristică generală Germaniul...
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multplanuri-MASTER.xls
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE FIZICĂ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2013-2014 Domeniul: FIZICĂ Specializarea: FIZICA CORPULUI SOLID, în limba engleză Titlul
Mai mult