CRISTALE FOTONICE Microsisteme electromecanice (MEMS) Cristale fotonice Student: Ioniceanu Bogdan-Alexandru GRUPA:56RC

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "CRISTALE FOTONICE Microsisteme electromecanice (MEMS) Cristale fotonice Student: Ioniceanu Bogdan-Alexandru GRUPA:56RC"

Transcriere

1 Microsisteme electromecanice (MEMS) Cristale fotonice Student: Ioniceanu Bogdan-Alexandru GRUPA:56RC

2 Introducere. Lumina influenţează vieţile noastre de zi cu zi în diverse moduri,acest lucru era greu de imaginat cu câteva decenii în urmă,dar lumina va juca un rol semnificativ în viitor, uşurând calea spre progrese în comunicaţiile prin fibră optică, în noi modalităţi de a practica medicina, biotehnologia, detecţia optică. Fotonica a devenit un domeniu important atât pentru ştiinţă cât şi pentru tehnologie,cuprinzănd fenomenele fizice şi tehnologiile asociate generării, transmisiei,manipulării, detectării şi utilizării luminii. Datorită dezvoltării continue a unor domenii cum ar finanotehnologia, ştiinţa materialelor, optica, etc., precum şi datorită dezvoltării rapide a tehnicilor de fabricare la scară micro/nano. Intr-o definiţie generală, cristalele fotonice cuprind structurile care au constanta dielectrică periodică in una, două sau trei dimensiuni, şi prezintă bandă interzisă. Această deosebire geometrică, combinată cu o varietate de materiale folosite implică un domeniu larg de metode de fabricare şi proceduri, care au tendinţa de a fi specifice pentru fiecare material in parte, depinzand insă şi de natura structurii ce urmează a fi fabricată. Istoric. Începând cu anul 1970 numarul componentelor electronice care pot fi încapsulate într-un microcip s-a dublat la fiecare 18 luni, conducand calculatoarele spre viteză dublă. În acești ani s-a pus întrebarea dacă sistemele de calcul care lucrau la o frecvență de 1 GhZ puteau evolua spre frecvențe mai mari.răspunsul

3 nu a întarziat în momentul când s-a făcut migrarea transmiterii semnalului prin unda luminoasă și nu prin electroni,lucru care a făcut posibilă realizarea de computere care lucrează la sute de terahertz,acest procedeu este posibil cu ajutorul structurilor fotonice. Prima structură cristalină fotonică a fost realizată prima dată în 1987 de către Eli Yablonovitch, la Institutul de cercetări în Comunicatii Bell, din New Jersey. Căţiva ani mai târziu în 1991, Yablonovitch şi colaboratorii săi au produs primul cristal fotonic realizând manual găuri cu un diametru de ordin mm într-un bloc de material cu indicele de refracţie de 3.6 Materialul cunoscut şi sub numele de yablonovit, opreşte propagarea microundelor în orice direcţie cu alte cuvinte, formează o bandă fotonică interzisă tri- dimensională. Alte structuri care au benzi interzise în domeniul microundelor şi al frecvenţelor radio sunt utilizate în mod curent pentru a obţine antene care emit direct spre utilizatorii de telefoane mobile. Pentru a crea cristale fotonice pentru echipamente optice, avem nevoie să folosim tehnici foarte performante de microfabricaţie a semiconductorilor cu un cost de producţie ridicat. Din acest motiv modelarea pe calculator a structurilor fotonice cristaline rămâne un domeniu foarte important al cercetării, pentru a preântampina erorile ulterioare de fabricaţie care sunt foarte scumpe. Descriere. Cristalele fotonice (cunoscute şi ca materiale cu benzi interzise, photonic band gap materials) sunt structuri periodice, având periodicitatea de ordinul lungimii de undă a undei electromagnetice (fig.1), care au o bandă interzisă ce blochează

4 propagarea luminii într-un anumit domeniu de frecvenţă. Această proprietate ne permite să controlăm lumina şi efectele produse, care altfel ar fi foarte greu de controlat cu optica convenţională. Comportarea cristalelor fotonice este descrisă de ecuaţiile lui Maxwell. Aceste cristale expuse la lumina alba devin colorate, fapt care nu se datoreaza absorbtiei luminii, nici nu este cauzata de pigmenti, ci este un fel de culoare fizica. Fig.1 Regimurile de operare ale tehnologiilor

5 Fig.2 Drumul undei electromagnetice cu lungimea λ printr-o structură periodică având constanta rețelei egală cu a Atomii sau moleculele sunt inlocuiţi prin medii macroscopice avand constante dielectrice diferite, iar potenţialul periodic este inlocuit de o funcţie dielectrică periodică (mai exact avem un indice de refracţie periodic). Dacă constantele dielectrice ale materialelor sunt suficient de diferite şi dacă absorbţia luminii de către materiale este minimă, atunci interferenţa intre undele transmise şi reflectate la diverse interfeţe generează benzi permise şi interzise pentru fotoni, analoage benzilor energetice pentru electroni. Pentru formarea benzilor fotonice este necesar ca periodicitatea spaţială a cristalului fotonic să fie de ordinul lungimii de undă a luminii. Banda interzisă fotonică defineşte o serie de frecvenţe pentru care lumina nu poate să se propage in cristal. O consecinţă a structurii benzii de energie interzisă fotonică este posibilitatea apropierii de zero a vitezei de grup, incetinind astfel lumina in cristalul fotonic Se pot proiecta şi fabrica cristale fotonice prezentand defecte punctiforme sau liniare şi cu benzi interzise fotonice pentru anumite intervale de frecvenţe. De exemplu, ghidurile de undă metalice şi cavităţile sunt folosite pentru controlul

6 propagării microundelor, dirijand şi respective confinand campul electromagnetic. În acelaşi mod, acelaşi tip de defecte realizate in structuri periodice ne oferă posibilitatea controlului undelor electromagnetice din domeniul infraroşu sau vizibil. Se pot fabrica cristale fotonice de o anumită geometrie şi cu dimensiuni de ordinul milimetrilor pentru controlul microundelor, sau de ordinul micronilor pentru controlul radiaţiei din infraroşu. A trebuit să mai treacă un deceniu pentru a fabrica cristale fotonice care lucrează în domeniul infraroşu apropiat ( nm) şi în domeniul vizibil ( nm). Principala provocare a fost găsirea materialelor şi a tehnicilor de procesare potrivite pentru a fabrica structuri care sunt de aproape 1000 de ori mai mici decât cristalele fotonice pentru microunde. O estimare riguroasă a spaţiului dintre găurile de aer (sau dimensiunea reţelei) este dată de lungimea de undă a luminii imparţită la indicele de refracţie al materialului dielectric. Problema în obţinerea structurilor mici este compoziţia materialului, pentru că este mai bine pentru o bandă fotonică interzisă să se formeze în dielectrici cu indice de refracţie mare, care reduc semnificativ dimensiunea spaţiului dintre punctele reţelei. De exemplu, presupunem că dorim să creăm un cristal fotonic care poate radia în IR apropiat cu lungimea de unda de 1 μm într-un material cu indicele de refracţie 3.0. Am avea de creat o structură în care golurile de aer să fie separate la distanţa de 0.3 μm ceva extrem de greu de realizat. Dacă scara ar fi de 1000 de ori mai mică, am putea construi o structură de tip atom-la-atom folosind o reacţie chimică; dar dacă scara ar fi de 1000 de ori mai mare putem construi mecanic acea structură, conform afirmaţiilor lui Yablonovitch şi a colaboratorilor săi. Tipuri de cristale.

7 Cristalele fotonice sunt impărţite după periodicitatea straturilor periodice din care sunt alcătuite in: uni-, bi- şi tri-dimensionale, aşa cum se observă in figură. Cel mai simplu cristal fotonic este cristalul unidimensional (1-D), format din două materiale care alternează periodic pe o direcţie. In mod similar, intr-un cristal fotonic bidimensional constantele dielectrice alternează pe două direcţii, in timp ce cristalul fotonic tri-dimensional oferă un control complet al radiaţiei electromagnetice, datorită periodicităţii pe toate cele trei direcţii. Cristale fotonice unidimensionale.

8 În cazul în care mediul stratificat constă din straturi subţiri alternante, având valori diferite ale indicilor de refracţie, unde axa x este normală la interfaţă şi L este perioada, distribuţia câmpului electric, respectv magnetic, pentru o undă care se propagă în planul x-z poate fi scrisă (Teorema Floquet): unde: - β este constanta de propagare pe direcţia z, care ia valori pozitive dacă unda electromagnetică se propagă de-a lungul direcţiei z pozitive, şi valori negative dacă unda electromagnetică se propagă în sens opus ; Porțiune dintr-un mediu periodic stratificat Relația de dispersie a unui cristal fotonic unidimensional:

9 Ecuația are soluții k0,k1,k2.kn dacă modulul parții drepte a ecuației este mai mic sau egal cu 1 și nu are soluții. Apariția intervalelor de frecvențe permise si interzise în structuri periodice stă la baza cristalelor fotonice și a dispozitivelor bazate pe aceasta. O unda incidentă în contact cu un material cu banda interzisă se reflectă parțial pe fiecare subsrat al structurii. Undele reflectate sunt in fază. Undele reflectate se unesc cu unda incidentă și produc o undă care nu trece prin material. Pentru o undă aflată în afara benzi interzise, undele reflectate nu sunt în fază și se anulează una pe cealaltă,lumina se propagă prin material doar ușor atenuată.

10 Cristale fotonice bi-dimensionale Cristalele fotonice bidimensionale sunt structuri periodice pe două direcţii şi omogene pe acea de-a treia direcţie. Tratarea teoretică se bazează, ca şi încazul, pe ecuaţiile lui Maxwell. Mai mult, ecuaţiile valorilor proprii pot fi mult simplificate dacă se consideră că vectorul de undă kr este paralel faţă de planul bidimensional. În acest caz, structura dielectrică este uniformă pe direcţia z. Pentru a putea confina lumina care se propagă într-un cristal fotonic bidimensional în trei dimensiuni, se fabrică un cristal fotonic bidimensional cu înălţime finită, numit bloc cristalin fotonic (photonic crystal slab). O astfel de structură poate confina lumina vertical în interiorul blocului prin intermediul mecanismului reflexiei totale interne, cunoscut sub numele de index guiding. În acest caz, apar doi parametrii care influenţează existenţa benzii fotonice interzise: 1) structura trebuie să prezinte simetrie de tip oglindă astfel încât modurile TE şi TM să poată fi considerate separat; 2) înălţimea blocului nu trebuie să fie prea mică (modurile vor fi slab confinate), înălţimea ideală fiind la jumătate din lungimea de undă.

11 Cristale fotonice tri-dimensionale Cristalul fotonic tridimensional este obţinut printr-o singură procedură de decapare electrochimică. Cristalul fotonic tridimensional de tip opal, cu câteva sute de micrometri grosime, este creat cu metoda depunerii vertical(încălzire cu o viteză de creştere a temperaturii de 2 C / minut) a sferelor de polistiren cu diametrul de 220 nm. A fost realizat în laboratorul de Cercetări de Fizică Aplicată din Budapesta în cadrul unui program de parteneriat cu această Instituţie. Prin examinarea detaliată ale mostrelor, cu microscop optic, în lumină reflectată şi în lumină refractată am observat prezenţa poluării şi o ordonare în structura cristalului. Modul producerii nanostructurilor este construcţia de tip auto-organizator, adică fără intervenţia omului. Acest proces deosebit stă la baza unor cercetări teoretice şi la modelarea digitală a acestora.

12 Structuri ale cristalelor fotonice tri-dimensionale: - sfere intr-o rețea de diamante: sferele dielectrice aranjate in rețea de diamante au dus la formarea primului cristal fotonic cu o bandă interzisă completă. Acesta a fost descoperit cand s-au introdus sfere în plus (roșu) în centrul cubului rețelei. - Yablonovite

13 - Woodpile Metode de obținere. Tehnica de litografie. Conceptul de fotolitografie apare pentru prima dată in literatura de specialitate in secolul al 17-lea, fiind utilizat in aplicaţii de imprimare cu cerneală. Cu toate că tehnicile şi aplicaţiile litografiei sau diversificat odată cu trecerea anilor, definiţia acesteia a rămas aceeaşi: litografia constituie procesul de transfer al unei structuri dintr-un mediu in altul. In funcţie de rezultatul dorit,litografierea se realizează prin tehnici diferite ce pot fi clasificate in funcţie de echipament, natură şi agent, care induc procesul, fenomenul, interacţia sau reacţia care are loc. Una dintre tehnicile cele mai folosite este litografia cu fascicul electronic (EBL), regăsindu-se in literatura de specialitate incă de la sfarşitul anilor 60.Cel mai bun argument pentru folosirea acesteia versus fotolitografie este acela că fenomenul de difracţie este mult mai puţin semnificativ.

14 Principalele atribute ale litografiei cu fascicul electronic sunt: rezoluţie inaltă; este o tehnică flexibilă care poate fi folosită in realizarea unor multitudini de structuri pe o gamă largă de materiale; este o tehnică înceată comparativ cu fotolitografia; este o tehnică scumpă şi complicată echipamentele putând ajunge la un preţ de cumpărare de mai multe milioane de dolari, precum şi datorită necesităţii intreţinerii permanente. Microscop electronic de baleiaj JEOL JSM 6390A echipat cu modul de litografiere cu fascicul de electroni XENOS XP G2.

15 Aplicații ale cristalelor fotonice. 1.Cristalele fotonice pot fi utilizate pentru a proiecta o oglindă care reflectă sub orice unghi o lungime de undă selectată a luminii. În plus, ele pot fi integrate într-un strat fotoemiţător pentru a crea un LED care emite lumina la o lungime de undă şi într-o direcţie date. 2.Utilizarea cristalelor fotonice in luarea amprentelor, spun cercetatorii, determina o acuratete mai ridicata a datelor obtinute, deoarece permite identificarea nu doar a amprentei propriu-zise ci si a formei degetelor. Când cristalul fotonic este supus presiunii, spațiile din structura lui se reduc, modificând lungimea luminii reflectate. Astfel culoarea se schimbă gradual pe masură ce se apasă, de la roșu, portocaliu, galben,verde,albastru. 3. In 1991, studiile în domeniul cristalelor fotonice au dus la dezvoltarea fibrei optice cu cristal fotonic care ghidează lumina prin difracție într-o structură periodică, și nu prin reflexie internă totală. Prima fibră din cristal fotonic a devenit disponibilă pe piață în Fibra din cristal fotonic poate fi proiectată să transfere putere mai multă decât fibra convențională, iar proprietățile dependente de lungimea de undă pot fi manipulate pentru a îmbunătăți performanțele fibrei în anumite aplicații. 4.Alte aplicații: LASERUL nanoscopic Antenele RF Pigmentul ultra-alb Circuitele integrate fotonice

16 Concluzii. Provocările domeniului optică-fotoniăa în viitorul apropiat include găsirea de noi materiale pentru laseri,optica nelineară,fosfori,scintilatori,o cunoaștere mai bună a fenomenelor noi care apar la interacțiunea pulsurilor laser de mare intensitate cu materia,studierea de noi procese optice la nivel micro si nano, dezoltarea de aplicații in domeniile de perspectivă.cercetarile de frontieră în domeniul opticii și fotonicii includ materiale artificiale structurate cu proprietăți optice proiectate,creșterea eficienței laserilor până la limita fenomenului fizic,studiul cuplărilor exciton-poariton-fonon,bionanofotonica in materiale organice si anorganice.

17 Bibliografie [Hiett 2002] Hiett, B. P., Photonic Crystal Modelling using Finite Element Analysis, PhD Thesis, University of Southampton, Faculty of Engineering and Applied Science, Nanotehnoogia in scoala Optica si Fotonica Prof. Dr. Tiberiu Tudor Universitatea Bucuresti Facultatea de Fizica 5. Photonic crystal: semiconductors of light by Eli Yablonovitch

2

2 C4: Structuri nanocristaline. Modelul Kronig-Penney 1. Stucturi cuantice traditionale Reducerea dimensionalităţii unui sistem fizic (de exemplu material semiconductor) produsă prin confinarea particulelor

Mai mult

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea

Mai mult

Microsoft Word - lucrarea 6

Microsoft Word - lucrarea 6 Materiale avansate / Materiale performante 27 LUCRAREA 6. EXAMINAREA MICROSTRUCTURII MATERIALELOR PRIN MICROSCOPIE OPTICĂ 1. Scopul lucrării. Înțelegerea procedeului de examinare a microstructurii materialelor

Mai mult

Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea

Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...

Mai mult

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc 20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls

Mai mult

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice Curs 08/09 C/L Optoelectronică OPTO Minim 7 prezente curs + laborator Curs - conf. Radu Damian an IV μe Vineri 8-, P5 E 70% din nota 0% test la curs, saptamana 4-5? probleme + (? subiect teorie) + (p prez.

Mai mult

Microsoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc

Microsoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE

Mai mult

Bazele spectroscopiei si laserilor

Bazele spectroscopiei si laserilor Cursul 7 Spectroscopia laser selectivă Benzile de absorbție și emisie caracteristice ionilor optic activi în cristale sunt afectate de așa-numita lărgire neomogenă. Existența unor câmpuri cristaline specifice,

Mai mult

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele

Mai mult

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice Curs 3 2012/2013 Capitolul 2 n 1 0 0 377 T 0 2 1 f 1 c0 2,9979010 0 0 2 0 c 0 f 8 m s n r 0 n T 2 1 f c0 c n c 0 0 n f ITU G.692 "the allowed channel frequencies are based on a 50 GHz grid with the reference

Mai mult

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul

Mai mult

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela

Mai mult

RAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p

RAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p RAPORT FINAL Perioada de implementare: 2016-2018 CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite pentru creșterea siguranței în funcționare Contract

Mai mult

Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri

Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri oxidice feromagnetice Chimia precursorilor metal-organici

Mai mult

PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE

PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE Nanocompozitele pe baza de polimeri conductori prezinta atit interes fundamental cit si aplicativ datorita proprietatilor speciale electrice, optice, magnetice controlabile

Mai mult

Microsoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc

Microsoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Editura Universitaria Craiova, 2016 UTILIZĂRILE

Mai mult

IDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi C

IDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi C http://stoner.phys.uairo/phi.html IDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi CONCURSUL Φ 007 Marks: / Setul - Clasa a XII-a O sfera

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Advanced Technology Institute Faculty of Engineering and Physical Sciences Vlad Stolojan University of Surrey Guildford GU2 7XH Concentrori parabolici pentru spectroscopie Raman Dr Vlad Stolojan Lecturer,

Mai mult

2

2 C5: Metoda matricilor de transfer BIBLIOGRAFIE E. Tulcan Paulescu, M. Paulescu Algorithms for electronic states in artificial semiconductors of use in intermediate band solar cells engineering. In Physics

Mai mult

Microsoft Word - TIC5

Microsoft Word - TIC5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie

Mai mult

Microsoft Word - S_c63.doc

Microsoft Word - S_c63.doc 216 6.3.2 Senzori de proximitate optici Senzorii de proximitate optici în construcţia roboţilor industriali pot fi utilizaţi ca senzori de securitate sau pentru sesizarea unor obiecte (sau a apropierii

Mai mult

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) Profesor: Sl. Dr. Ing. Ionescu Daniela Student: Mujdei

Mai mult

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate

Mai mult

Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROS

Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROS Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROSISTEME ELECTROMECANICE Profesor îndrumător: s.l. dr.

Mai mult

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice Curs 11 2011/2012 Capitolul 10 Cerinte eficienta crescuta a conversiei optic/electric zgomot redus raspuns uniform la diferite lungimi de unda viteza de raspuns ridicata liniaritate Principii de operare

Mai mult

Olimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c

Olimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ

Mai mult

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI REFERAT Micromotoare in tehnologia MEMS Stud

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI REFERAT Micromotoare in tehnologia MEMS Stud UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI REFERAT Micromotoare in tehnologia MEMS Student: EVA TEODORA-CORNELIA Grupa: 56 RC 1. INTRODUCERE

Mai mult

CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2

CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2 CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2018-2019) Fiecare student trebuie să scrie anticipat

Mai mult

Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA

Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025-2005 ELECTROMAGNETICA SA Proiectează și realizează corpuri si sisteme de

Mai mult

Microsoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator

Microsoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă

Mai mult

Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai

Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai specializați dintre noi în domeniul calculatoarelor

Mai mult

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei

Mai mult

Microsoft Word - lucr 1-5.doc

Microsoft Word - lucr 1-5.doc PROPRIETĂŢI MAGNETICE ALE COMPUŞILOR UNi 2 ŞI UAl 4 L.Chioncel,T. Jurcuţ, D. Torumba Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe, Departamentul de Fizică Abstract In this treatment the uranium 5f electrons

Mai mult

Modularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare pro

Modularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare pro Modularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare proiect PCCE-ID106 Cluj-Napoca 4.04.2012 Filme epitaxiale

Mai mult

Brosura laborator limba romana.cdr

Brosura laborator limba romana.cdr Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 Proiectează și realizează corpuri şi sisteme de iluminat cu LED LFCEM-Electromagnetica SA L a b o r a t o r u l d e F o t o m e t r i e ş i Compatibilitate

Mai mult

Laborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie micr

Laborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie micr Laborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie microstrip pe substratul utilizat la curs: GaAs, ε r =

Mai mult

Metronomis LED Fluid |

Metronomis LED Fluid | Lighting LED un joc de lumini şi de umbre LED este prima gamă din lume cu montare în cap de stâlp care oferă o paletă de efecte de lumină pentru a adăuga proiectelor o notă estetică unică. Un joc inovator

Mai mult

Institutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca Tel: ; int 6489 Fax: Laboratorul Compusi Anorganici Dr. Laura MUREȘAN

Institutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca Tel: ; int 6489 Fax: Laboratorul Compusi Anorganici Dr. Laura MUREȘAN INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ECHIPAMENT PENTRU DETERMINAREA SUPRAFETEI SPECIFICE Tip/Model : TRISTAR II 3020 (MICROMERITICS) Investigatii/Rezultate: Aria suprafetei suprafata intr-un punct, suprafata BET,

Mai mult

Slide 1

Slide 1 VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE CALITATE Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în cadrul unui ansamblu 7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA) SR

Mai mult

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),

Mai mult

1

1 4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă

Mai mult

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™ Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura 1 prezintă

Mai mult

Partenerul dumneavoastră de oţel COROPLATE Table compozite rezistente la uzură Protejează echipamentele, reduce costurile. Rezistenţa la uzură în dome

Partenerul dumneavoastră de oţel COROPLATE Table compozite rezistente la uzură Protejează echipamentele, reduce costurile. Rezistenţa la uzură în dome Partenerul dumneavoastră de oţel COROPLATE Table compozite rezistente la uzură Protejează echipamentele, reduce costurile. Rezistenţa la uzură în domeniul metalurgiei benzi transportoare, separatoare,

Mai mult

RAPORT DE FAZA: ETAPA II, 30

RAPORT DE FAZA: ETAPA II, 30 Programul Cercetare de Excelenta CEEX 2006 Contract nr. 69 / 26.07.2006 Faza 4 15 martie 2008 Retea de cercetare si servicii pentru sinteza nanostructurilor cu aplicatii in produse avansate din industria

Mai mult

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare A. MECANIC Se consider accelera ia gravita ional g = m/s.. p inând cont c nota iile sunt cele utilizate în manuale de fizic, reprezint : t a. for a medie b. accelera ia medie c. viteza medie d. puterea

Mai mult

Microsoft PowerPoint - ST_5

Microsoft PowerPoint - ST_5 Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 5 Traductoare / senzori de proximitate a) Traductoare de proximitate inductive b) Traductoare de proximitate capacitive c) Traductoare de proximitate

Mai mult

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor

Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)

Mai mult

E_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2

E_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă

Mai mult

Rezumatul fazei 2 PN Evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare cu aliaje pe baza de Ni-Fe-Cr Lucrarea el

Rezumatul fazei 2 PN Evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare cu aliaje pe baza de Ni-Fe-Cr Lucrarea el Rezumatul fazei 2 Lucrarea elaborată Realizarea depunerilor si evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare reprezintă faza a doua a proiectului PN 09-160205/2014 cu titlul

Mai mult

Programul: IDEI Tipul proiectului: Proiecte de cercetare exploratorie Cod CNCSIS:1909/2009; contract 488/2009 Director de proiect: Prof. Viorica Flore

Programul: IDEI Tipul proiectului: Proiecte de cercetare exploratorie Cod CNCSIS:1909/2009; contract 488/2009 Director de proiect: Prof. Viorica Flore Programul: IDEI Tipul proiectului: Proiecte de cercetare exploratorie Cod CNCSIS:1909/2009; contract 488/2009 Director de proiect: Prof. Viorica Florescu SINTEZĂ - anul 2009 FIZICA ATOMICA CU PULSURI DE

Mai mult

Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode

Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro- Magnetice. Cuprinsul 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare 1.2. Proiectarea

Mai mult

MECANICA FLUIDELOR

MECANICA FLUIDELOR MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,

Mai mult

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Specializarea: RD

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași  Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Specializarea: RD Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Specializarea: RD Proiect MEMS MEMS pentru aplicații medicale Profesor îndrumător: s.l. Daniela

Mai mult

Microsoft Word - 2ardelean1.doc

Microsoft Word - 2ardelean1.doc STUDIU ASUPRA UTILIZĂRII SPECTROSCOPIEI IR ÎN ANALIZA MATERIALELOR CELULOZICE DIN ARHIVE ŞI BIBLIOTECI Asist.Drd. Elena Ardelean Conf.Dr. Nicoleta Melniciuc-Puică Spectroscopia IR permite identificarea

Mai mult

Microsoft Word - L_printare

Microsoft Word - L_printare Aplicația 3. Prelucrări realizate prin imprimare 3D 3.1. Scopul aplicației Principalul scop este cel de a se realiza înțelegerea modului de realizare a reperelor prin imprimare 3D și respectiv a se putea

Mai mult

Microsoft Word - lucrarea 13

Microsoft Word - lucrarea 13 Materiale avansate / Materiale performante 69 LUCRAREA 13. TEHNOLOGII ADITIVE. REALIZAREA MODELELOR ȘI PIESELOR PRIN METODA SLA (STEREOLITHOGRAPHY) PE MAȘINA DE PRINTAT 3D FORMLABS FORM 2: CARCASĂ, ȘURUB

Mai mult

Microsoft Word - PDS PPG CAR D8113 Deltron GRS Matt Clearcoat RLD216V.ROM doc

Microsoft Word - PDS PPG CAR D8113 Deltron GRS Matt Clearcoat RLD216V.ROM doc Deltron D8113 Lac Mat Deltron GRS 2008-09-15 PRODUS DESCRIERE D8113 Lac mat Deltron GRS D8237 Intaritor Deltron HS Accelerat D8238 Intaritor Deltron HS -Rapid D8239 Intaritor Deltron HS -Lent D807 Diluant

Mai mult

Precizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu coresp

Precizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu coresp Precizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu corespunde neaparat unei culori standard. Pentru aceasta

Mai mult

OptiFlood LED BVP506 |

OptiFlood LED BVP506 | Lighting OptiFlood LED tot ce este necesar pentru iluminatul perimetrelor OptiFlood LED este o gamă de reflectoare elegante, deosebit de eficiente, asimetrice, care pot fi utilizate pentru a ilumina zone

Mai mult

Direct Current (DC) Electric Circuits

Direct Current (DC) Electric Circuits ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota

Mai mult

Kein Folientitel

Kein Folientitel S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând

Mai mult

Microsoft Word - onf laborator subiect.doc

Microsoft Word - onf laborator subiect.doc Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Olimpiada de Fizică Etapa Naţională 3 ianuarie 5 februarie 00 Constanţa XII PROBA DE LABORATOR LUCRAREA A STUDIUL MIŞCĂRII OSCILATORII AMORTIZATE

Mai mult

Electricitate II

Electricitate II Electricitate II Circuitul electric. Legile circuitului electric. Sumar Circuitul electric simplu Legile lui Ohm Legile lui Kirchhoff Gruparea rezistorilor Transformarea stea-triunghi Gruparea generatoarelor

Mai mult

Microsoft Word - cap1p4.doc

Microsoft Word - cap1p4.doc Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu

Mai mult

IM - Imagistica Medicala

IM - Imagistica Medicala Imagistica medicala nucleara Vom discuta despre notiuni de medicina nucleara radiofarmaceutice utilizate camere de scintilatie moduri de achizitie SPECT PET APIM10-1 APIM10-2 Notiuni de medicina nucleara

Mai mult

FOV03R Senzori fotoelectric reglabil tip furca. ro

FOV03R Senzori fotoelectric reglabil tip furca. ro SENZORI FOTOELECTRICI TIP FURCA MULTIFUNCTII CU SENSIBILITATE REGLABILA (trimer) SERIILE FOV03...R SENZORI DE PROXIMITATE FOTOELECTRICI TIP FURCA CU SENSIBILITATE REGLABILA SENZORI DE PROXIMITATE FOTOELECTRICI

Mai mult

Document2

Document2 O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care

Mai mult

Microsoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF

Microsoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a

Mai mult

Microsoft Word - 01_Introducere.doc

Microsoft Word - 01_Introducere.doc 1. INTRODUCERE Modelul simplificat al unui sistem de transmisiune: Sursa digitala {1,2,.,q} TX (ω 0 ) Canal radio m i s(t) y(t) RX (ω 0 ) mˆ i Terminal digital Sursa digitală semnalul de date m i Tx: emiţătorul

Mai mult

untitled

untitled Ghid de referinţă rapidă Xi4 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura prezintă componentele

Mai mult

ROMANIA N.29 prezzi.p65

ROMANIA N.29 prezzi.p65 Termoregulator cu display Art. T.123.00 - Termostat digital cu display pentru montarea pe panou. Dimensiuni 74 x 32 (partea frontală) x 65 (profunzime). Completat cu sondă PTCS cu lungimea de 1500 mm.

Mai mult

IM - Imagistica Medicala

IM - Imagistica Medicala Imagistica medicala nucleara Vom discuta despre notiuni de medicina nucleara radiofarmaceutice utilizate camere de scintilatie moduri de achizitie SPECT PET IM3-1 IM3-2 Notiuni de medicina nucleara Medicina

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Tehnologii Radio Digitale de Acces și Difuziune Accesc and Broadcast Digital Radio Technologies Evaluare practica la laborator v3 Bibliografie Platformele de laborator Despre modele de propagare: http://www.wirelesscommunication.nl/reference/slides/prop/propmac.pdf

Mai mult

Termografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la b

Termografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la b Termografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la baza tehnicii numita "termografie". Aceasta radiatie

Mai mult

hotararea nr. 1136

hotararea nr. 1136 Hotarârea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice Publicat in Monitorul Oficial,

Mai mult

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea

Mai mult

CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii

CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii pe versanţi Versanţii asigură scurgerea apei sub influenţa

Mai mult

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 000 standard 3 10 PP Algebră Capitolul I. NUMERE REALE Competenţe specifice: Determinarea

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Sistem de Automatizare si Telemetrie Eficient energetic pentru managementul ResurseloR in Agricultura de precizie SA-TERRA BEIA Consult International, www.beia.ro, Bucharest, Romania george@beia.ro Arhitectura

Mai mult

Algebra si Geometri pentru Computer Science

Algebra si Geometri pentru Computer Science Natura este scrisă în limbaj matematic. Galileo Galilei 5 Aplicatii liniare Grafica vectoriala In grafica pe calculator, grafica vectoriala este un procedeu prin care imaginile sunt construite cu ajutorul

Mai mult

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IASI FACULTATEA DE FIZICA Domeniul fundamental: Ştiinţe inginereşti Domeniul de licenţă: Ştiinţe inginereşti apl

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IASI FACULTATEA DE FIZICA Domeniul fundamental: Ştiinţe inginereşti Domeniul de licenţă: Ştiinţe inginereşti apl (240 ) - BOLOGNA Anul I an universitar 2015/2016 ore/sem. ore/sem. 1 Fizică generală / General Physics 2 2 - - E 5 - - - - - - 2 Mecanică clasică / Classical Mechanics 3 2 2 - E 5 - - - - - - 3 Fizică

Mai mult

Domenii de utilizare? Industria ambalajelor Prototipuri și machete Imprimare digitală și offset Afișaj Mobilier Arhitectură Plăci..și multe altele Amb

Domenii de utilizare? Industria ambalajelor Prototipuri și machete Imprimare digitală și offset Afișaj Mobilier Arhitectură Plăci..și multe altele Amb Domenii de utilizare? Industria ambalajelor Prototipuri și machete Imprimare digitală și offset Afișaj Mobilier Arhitectură Plăci..și multe altele Ambalaje Ștanțe Elemente de Machete uzuale și machete

Mai mult

PDS SikaSwell®-A profiles RO

PDS SikaSwell®-A profiles RO FIŞA TEHNICĂ A PRODUSULUI SikaSwell -A Profile pentru etanşarea rosturilor, expandabile ȋn contact cu apa DESCRIEREA PRODUSULUI Profile de etanșare acrilice care expandează în contact cu apa. UTILIZARE

Mai mult

PN Dezvoltarea de tehnici şi tehnologii moderne de pulverizare termică Faza 4: Cercetări preliminare în vederea extinderii posibilităților d

PN Dezvoltarea de tehnici şi tehnologii moderne de pulverizare termică Faza 4: Cercetări preliminare în vederea extinderii posibilităților d Faza 4: Cercetări preliminare în vederea extinderii posibilităților de apicare a procedeului de pulverizare HVOF. Plan de dezvoltare în continuare a tematicii Rezumatul fazei: Lucrarea elaborată Caracterizarea

Mai mult

Microsoft Word - Cerc stiitific strategii prelucrare CNC -rev01

Microsoft Word - Cerc stiitific strategii prelucrare CNC -rev01 UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH. ASACHI IAŞI FACULTATEA CONSTRUCŢIII DE MAŞINI ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL Prelucrarea unei elipse pe cub. Strategiii de prelucrare CNC. Sesiunea cercuri științifice 2016 Coordonatori:

Mai mult

Microsoft Word - Sticlostratitex

Microsoft Word - Sticlostratitex Laminate rigide pe bază de tesătură de sticlă si răşini (Sticlotextolit) clasă F 155ºC...22 BARĂ (Sticlotextolit) clasă F 155ºC...25-21 - - 21 - (Stiicllotextolliit) cllasă F 155ºC Compoziţie Sticlostratitex-ul

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Modul 8: de securitate şi sănătate în muncă HG nr. 971/2006 Prezenta hotărâre de guvern: stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; nu se aplică

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până

Mai mult

Raport stiintific

Raport stiintific Raport stiintific privind implementarea proiectului: Relatiile structura-dinamica-proprietati si efectele imbatranirii elastomerilor nanocompoziti si membranelor de schimb protonice in perioada ianuarie

Mai mult

Nr. 850/ , Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED

Nr. 850/ , Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED Nr. 850/ 01.02.2019, Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED Despre produs Familia de corpuri de iluminat stradal

Mai mult

ENVI_2019_matematica_si_stiinte_Test_2_Caietul_elevului_Limba_romana

ENVI_2019_matematica_si_stiinte_Test_2_Caietul_elevului_Limba_romana EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Anul școlar 2018-2019 Matematică şi Ştiinţe ale naturii TEST 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevei/elevului......

Mai mult

Dräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gaze

Dräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gaze Dräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gazelor toxice, oxigenului și gazelor și vaporilor inflamabili.

Mai mult

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT

DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN Colecţia Matematică DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ

Mai mult

1

1 1 INFORMAŢII JURIDICE Copyright 2015 ZTE CORPORATION. Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi extrasă, reprodusă, tradusă sau utilizată în orice formă sau prin orice mijloace,

Mai mult

Slide 1

Slide 1 BAZELE ELECTROTEHNICII I BE An I - ETTI CURS 1 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro BAZELE ELECTROTEHNICII I (BE) ETTI Curs Seria A - Prof. dr. ing. Vasile ȚOPA Vasile.Topa@ethm.utcluj.ro

Mai mult

Denumire produs: SISTEM DE SECVENTIERE Producator: Siemens HealthCare Diagnostics SPECIFICATII TEHNICE CONDITII DE INSTALARE 1. SISTEMUL DE POLIMERIZA

Denumire produs: SISTEM DE SECVENTIERE Producator: Siemens HealthCare Diagnostics SPECIFICATII TEHNICE CONDITII DE INSTALARE 1. SISTEMUL DE POLIMERIZA Denumire produs: SISTEM DE SECVENTIERE Producator: Siemens HealthCare Diagnostics SPECIFICATII TEHNICE CONDITII DE INSTALARE 1. SISTEMUL DE POLIMERIZARE GEL TOASTER NUMAR MODEL 3.1 DIMENSIUNI GREUTATE

Mai mult

Ghid utilizatorului WiFi_ro

Ghid utilizatorului WiFi_ro GHIDUL utilizatorului Wi-Fi Clienții companiei Moldtelecom au la dispoziție o gamă extinsă de servicii de comunicații, divertisment și tehnologii informaționale de cea mai înaltă calitate. Vă mulțumim

Mai mult

ROBOT DRSTINAT STINGERII INCENDIILOR

ROBOT DRSTINAT STINGERII INCENDIILOR ROBOT DESTINAT STINGERII INCENDIILOR ÎN MEDII OSTILE OMULUI Lect.univ.drd.ing. Ştefan TRACHE Prof.dr.ing. Ioan FLUCUŞ Conf.dr.ing. Dan CAVAROPOL Academia de Poliţie Aleandru Ioan Cuza Facultatea de Pompieri

Mai mult

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ

INDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ STATISTICA DESCRIPTIVĂ observarea Obiective: organizarea sintetizarea descrierea datelor Analiza descriptivă a datelor Analiza statistică descriptivă reperezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,

Mai mult