Situatia femeilor si a barbatilor în pozitii de decizie în administratia publica centrala

Transcriere

1 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI I PROTECŢIEI SOCIALE Direcţia ia Egalitate de Şanse între femei şi i bărbaţi Situaţia ia femeilor şi i a bărbaţilor în n poziţii ii de decizie în n administraţia ia publică centrală 1

2 CONCEPT Participarea echilibrată pe piaţa a muncii atât a femeilor cât şi i a bărbaţilor - în termeni de ocupare, salarizare, promovare şi i participare la formare continuă - este strâns legată de: contextul familial contextul socio-cultural cultural modul în n care puterea economică şi politică este distribuită în n societate 2

3 Egalitate de gen în n poziţii ii de decizie: evaluare la nivelul Uniunii Europene Raportul anual al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în n domeniul egalităţii ii de gen 2010: în ciuda progreselor n ciuda progreselor înregistrate, femeile din Europa sunt în n continuare subreprezentate în n posturile de conducere atât în n politică cât şi în n afaceri. Strategia pentru egalitatea între femei şi i bărbaţi i : disparitățile ile între femei și i bărbați i se înregistrează nregistrează în continuare în n numeroase domenii, iar pe piața a forței de muncă femeile continuă să fie suprareprezentate în sectoarele cu o remunerare mai scăzută și i subreprezentate în n ceea ce privește ocuparea posturilor decizionale. 3

4 Parlamentul UE: 35% femei Parlamentele ele naţionale ale SM: 25% 2 femei BE, NL, FI şi i SE au peste 40% femei în n parlamentele naţionale. Miniştri în n SM: 24% femei AT, FI şi i SE au peste 40% femei miniştri naţional ionali. Administraţiile iile centrale ale SM: : femeile f ocupă în n prezent aproape 33% din posturi la primele două niveluri ale ierarhiei, în comparaţie cu aproximativ 17% în n

5 Comisia Europeană: : viitoare v provocări Dezvoltarea dimensiunii de gen în n punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 Consecinţele ele crizei şi i măsuri de redresare în domeniul egalităţii ii de gen, Valoarea adăugată a combaterii decalajului de gen în n salarizare atât pentru creşterea economică cât şi i pentru atingerea obiectivelor combaterii sărăciei Dimensiunea economică a promovării reprezentării echilibrate a femeilor şi i bărbaţilor în n procesul decizional Costurile umane şi i economice ale violenţei ei 5

6 Egalitate de gen în n poziţii ii de decizie: situaţia ia la nivel naţional Şi în n România problematica participării femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie şi i a distribuţiei iei de gen în n structurile de reprezentare publică a constituit un domeniu de studiu. La nivel național, ional, cel c mai recent studiu a fost realizat în n anul 2011 și i s-a s a axat pe participarea femeilor și i bărbaților în n funcțiile de decizie din administrația ia publică. Nu au fost avute în n vedere posturile de demnitari: ministru, secretar de stat, preşedin edinţi i cu rang de secretar de stat şi nici consilierii personali ai acestora. 6

7 Definirea termenilor utilizaţi Administraţie ie publică: Departamentele guvernului naţional conduse de un ministru Grad decizional 1: 1 secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct. Grad decizional 2: 2 director, director adjunct, şef serviciu, şef birou Nivel de reprezentarea A: A ministerul sau departamentul condus de un ministru Nivel de reprezentare B: B unităţile ile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţii ii aflate în subordinea/autoritatea acestora şi i alte organe de specialitate organizate în n subordinea ministerelor, finanţate ate în n principal din subvenţii acordate de la bugetul de stat. 7

8 NIVEL NAŢIONAL: distribuţia ia poziţiilor iilor de decizie pe criteriu de sex Posturi de decizie la nivel naţional, grad 1 și i 2, nivele de reprezentare A şi i B Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Fem ei Bărbaţi

9 Posturi de decizie grad 1 și i 2, nivel reprezentare A Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Bărbați Posturi de decizie grad 1 și i 2, nivel reprezentare B Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Bărbați

10 PRIME CONCLUZII Nivel A: distribud istribuțiaia pe posturi grad 1 Din totalul celor 15 posturi de secretar general, 2/3 sunt ocupate de bărbați i (10( posturi), restul de femei (55 posturi). Din totalul posturilor de secretar general adjunct (18 din care 14 ocupate), 8 sunt ocupate de bărbaţi şi 6 de femei. Totalul posturilor de decizie director general, este de 102, din care 90 sunt ocupate. Și i aici ponderea bărbaților este mai mare, dar nu semnificativ: 47 (52,22%) bărbaţi i față ă de 43 (47,78%)( femei. Femeile dețin ponderea posturilor de decizie 1 îndeosebi datorită celei de-a a 4-a 4 a categorii de post, respectiv cea de director general adjunct. Astfel, din totalul posturilor de 66 din care 58 ocupate, aproape 2/3 sunt ocupate de femei: 37 femei şi 21 bărbaţi. 10

11 PRIME CONCLUZII Nivel A: distribud istribuțiaia pe posturi grad 2 Cele mai multe funcții de director sunt ocupate de femei. Din totalul de 224 posturi din care 200 ocupate, 104 (52%)( revin femeilor, restul de 96 (48%( 48%) bărbaților. Director adjunct: din totalul posturilor ocupate (39), femeile dețin 22 (56,41%)( iar bărbații 17 (43,59%( 43,59%). Posturile de şef serviciu și șef birou sunt în n mare proporție ocupate de femei. Din totalul de 392 posturi sef serviciu din care 337 ocupate, 219 (64,99%( 64,99%) ) sunt ocupate de femei şi i 118 (35,01%( 35,01%) bărbaţi. Situația ia se prezintă asemănător și în n ceea ce privește posturile de șef birou, femeile ocupând peste 2/3 din acestea. Din totalul de 133 posturi din care 113 ocupate, peste 2/3 sunt ocupate de femei (69,03%( femei şi 30,97% bărbaţi). 11

12 PRIME CONCLUZII Nivel B: distribud istribuțiaia pe posturi grad 1 Marea majoritate a celor 95 posturi ocupate de secretar general, revine bărbaților: 85 (89,47%( 89,47%) ) față de 10 (10,53%( 10,53%) ) femei. La acest grad nu exista posturi de secretar general adj. Bărbații dețin, de asemenea, cele mai multe posturi de director general. Din totalul talul de 109 posturi p ocupate, bărbații dețin 76 (69,72%( 69,72%), restul revenind femeilor: 33 (30,28%( 30,28%). Decalajul între femei și i bărbați i se diminuează la funcția de director general adjunct. Astfel, din totalul de 105 posturi ocupate, 58 (55,24%( 55,24%) ) revin r bărbaților, restul de 47 (44,76%( 44,76%), femeilor. 12

13 PRIME CONCLUZII Nivel B: distribud istribuțiaia pe posturi grad 2 Peste 2/3 din funcțiile de directori sunt ocupate de bărbați. Din totalul posturilor în n număr de 1.648, din care ocupate, 935 (67,95%( 67,95%) ) aparțin bărbaților, restul 441 (32,05%( 32,05%) ) femeilor. Ocuparea posturilor de directori adjuncți: din totalul de 837 posturi din care 712 ocupate, bărbații dețin 381 posturi (53,51%( 53,51%) ) iar femeile 331 (46,49%( 46,49%). Cele mai multe posturi sunt cele de șef serviciu: din care ocupate (restul de 556 fiind vacante). Majoritatea acestor posturi sunt ocupate de femei: (59,90% 59,90%) ) respectiv (40,10%( 40,10%) bărbaţi. Ocuparea posturilor de șef birou: din totalul de 2.445, din care ocupate, (52,93%( 52,93%) ) revin r femeilor, restul bărbaților: 973 (47,07%( 47,07%). 13

14 Participarea la nivelul ministerelor la procesul decizional, pe criteriu de sex Ministerul Muncii, Familiei şi i Protecţiei Sociale Totalul posturilor de decizie 1 + 2, nivel A și i nivel B, este de 1.077, din care 949 ocupate (128 vacante). Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deținute de femei: 558 (58,80%), restul de bărbați i 391(41,20%). Ministerul Finanţelor Publice Totalul posturilor decizionale 1 și i 2, nivelele A și i B este de 3.312, din care ocupate (635 vacante). Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deținute de femei: (56,18%) respectiv (43,82%) bărbaţi. Ministerul Transporturilor şi i Infrastructurii Bărbaţii deţin majoritatea posturilor de decizie: din totalul de 93 posturi grad 1 şi i 2, nivel A şi i B (din( care 90 ocupate), bărbaţii reprezintă 53,33% iar femeile 46,67%. 14

15 Ministerul Dezvoltării Regionale şi i Turismului În n posturile decizionale 1 şi i 2, nivelele A și i B (de( 274, din care 264 ocupate), bărbaţii sunt majoritari: 56,06% respectiv 43,94% femei. Ministerul Sănătăţii Femeile deţin ponderea în n ocuparea posturilor de decizie grad 1 şi i 2, nivelele de reprezentare A şi i B: 389 (61,75%) femei și i 2412 (38,25%) bărbați i (din totalul de 630 posturi ocupate). Ministerul Agriculturii şi i Dezvoltării Rurale Pe ansamblu, gradele de decizie din acest minister sunt masculinizate.. Din totalul de 983 posturi de conducere ocupate la grad 1 şi i 2, nivele de reprezentare A şi i B, 554 (56,36%) sunt ocupate de bărbați şi i 429 (43,64%) de femei. Ministerul Apărării Naţionale La nivelul ministerului,, poate p surprinzător,, posturile de decizie 1+2 (101 din care 87 posturi ocupate) revin în n proporţie de 59,77% femeilor şi i 40,23% 4 bărbaţilor (instituţia ia nu a transmis date pentru nivelul de reprezentare B, prin urmare interpretarea acestora s-a s a făcut doar pentru nivelul A). A 15

16 Ministerul Administraţiei iei şi i Internelor Cum era de aşteptat, a teptat, din totalul posturilor de decizie 1+2 nivele A si B, din 402 posturi (din care 285 ocupate), 160 (56,14%) sunt ocupate de bărbați şi i 125 (43,86 %) de femei. Ministerul Afacerilor Externe Din totalul posturilor ocupate, majoritatea posturilor de decizie 1 şi i 2, nivele A și B,, revin r bărbaţilor: 52 (57,14 %) faţă ă de 39 (42,86%) femei. Ministerul Comunicaţiilor iilor şi i Societăţii ii Informaţionale Distribuţia ia femeilor şi i a bărbaţilor în n posturi de conducere la ambele grade decizionale şi i ambele nivele de reprezentare este aproximativ egală: : 288 (49,57%) femei și 293 (50,43%) bărbați. Ministerul Justiţiei iei Dintr-un total de posturi p ocupate, bărbaţii reprezintă aproape 2/3 din ocupanţii posturilor decizionale 1 şi i 2, nivele A şi i B: 547 (63,38 %) bărbați,, respectiv 316 (36,62%) femei. 16

17 Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului Contrar unor opinii conform cărora,, dat d fiind obiectul său de reglementare, ministerul este dominat de femei, diferenţa a de gen ce exista în n ocuparea posturilor de decizie la ambele nivele este puțin semnificativă: : 256 (53,56 %) femei faţă ă de 222 (46,44%) bărbaţi i. Ministerul Mediului şi i Pădurilor Bărbaţii deţin majoritatea posturilor de decizie de grad 1 şi i 2, nivele A şi i B: 628 (56,73%) bărbați şi i 479 (43,27%) femei (din totalul de posturi ocupate). Ministerul Culturii şi i Patrimoniului Naţional Şi i la acest minister bărbaţii deţin majoritatea posturilor ocupate de grad 1 şi 2, nivele A şi i B: 41 (67,21%) bărbați şi i 20 (32,79%) femei,, dintr-un total de 61 posturi ocupate. Secretariatul General al Guvernului Majoritatea posturilor de decizie sunt ocupate de femei: 184 (59,93%) femei și 123 (40,07%) bărbați,, dintr-un total de 307 posturi ocupate. 17

18 Ocuparea pe criteriu de sex a poziţiilor iilor de decizie Grade decizionale 1 şi i 2, nivele reprezentare A şi i B Instituţii ii cu pondere feminină: 1. Ministerul Sănătăţii: 61,75% femei în n poziţii ii de decizie 2. Secretariatul General al Guvernului: 59,93% femei 3. Ministerul Apărării Naționale ionale: : 59,77% femei la nivel decizional Instituţii ii cu pondere masculină: 1. Ministerul Culturii şi i Patrimoniului Naţional: 67,21% 2. Ministerul Justiţiei: iei: 63,38% 3. Ministerul Afacerilor Extene: : 57,14% 18

19 Ocuparea pe criteriu de sex a poziţiilor iilor de decizie Grade decizionale 1 şi i 2, nivel reprezentare A Instituţii ii cu pondere feminină: 1. Ministerul Muncii Familiei şi i Protecţiei Sociale: 73,91% 2. Ministerul Finanţelor elor Publice: 71,14% 3. Ministerul Justiţiei: iei: 70,97% Instituţii ii cu pondere masculină: 1. Ministerul Educaţiei, Cercetării rcetării,, Tineretului şi i Sportului: 64,71% 2. Secretariatul General al Guvernului: 62,50% 3. Ministerul Afacerilor Externe: 59,62% 19

20 Concluzii La nivel naţional, peste e jumătate din posturile de decizie în administrația ia publică centrală sunt ocupate de femei. În n ministere, majoritatea posturilor de decizie sunt ocupate de femei. Ponderea acestora în n posturi de decizie atât de grad 1 cât și de grad 2, este mai mare decât cea existentă la nivel național ional. Ponderea femeilor în n ocuparea pozițiilor iilor de decizie corespunzătoare gradului decizional 2 este e mai mare decât cea a femeilor ce ocupă poziții ii corespunzătoare gradului decizional 1. 20

21 Concluzii Ponderea femeilor care ocupă poziții ii de decizie este mai mare în n ministere decât în n unităţile ile deconcentrate ale acestora de la nivel local, instituţiile iile aflate în subordinea/autoritatea acestora şi i alte organe de specialitate organizate în n subordinea ministerelor. În instituțiile iile de nivel B, practic, femeile și bărbații ocupă în mod egal funcțiile de decizie. Însă,, dacă d funcțiile corespunzătoare gradului decizional 1 sunt ocupate majoritar de bărbați,, cele c corespunzătoare gradului decizional 2 sunt preponderent ocupate de femei. La ambele nivele de reprezentare A și B,, dacă d posturile de conducere corespund unui grad de decizie mai scăzut,, atunci a probabilitatea ca femeile să ocupe majoritar aceste posturi este mai mare. 21