DOCUMENTAŢII PENTRU CREAREA UNOR REZERVAŢII NATURALE DE INTERES NAŢIONAL ln JUDEŢUL SALAJ în actuala reţea a rezervaţiilor naturale din ţara noastră,

Transcriere

1 DOCUMENTAŢ PENTRU CREAREA UNOR REZERVAŢ NATURALE DE NTERES NAŢONAL ln JUDEŢUL SALAJ în actuala reţea a rezervaţiilor naturale din ţara noastră, judeţul Sălaj reprezintă o pată albă. Din acest motiv, Academia R. S. România, prin Comisia Monumentelor Naturii, a iniţiat în anul 1980 o acţiune pentru depistarea unor ecosisteme sau formaţiuni geologice de o deosebită valoare, în vederea declarării lor drept zone ocrotite. Pe plan local, în baza deciziei nr a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Sălaj, beneficiază de protecţie 4 rezervaţii naturale (Staţiunea tinerilor naturalişti - Jibou, Poiana cu narcise de la Racîş-Hida, Balta Ceheiu, Valea Sălajului cu laleaua pestriţă), 4 locuri fosilifere (Gresiile Grădina Zmeilor", Stînca Dracului" - Hida, Calcarele de Rakoczi de pe d. Rona - Jibou, Stîncile Moşu şi Baba" de lîngă Someş-Guruslău) şi un număll" de airborete şi arbori seculari. Prin studiile noastre, la care a participat un colectiv de cadre de specialitate de la Centrul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca (Flavia Raţiu, Florica Dan, Adriana Pop, Alexandrina Tarţa, Gh. Coldea, M. Teodoreanu, T. Piciu), ne-am propus pe de-o parte să reanalizăm valoarea ştiinţifică a rezervaţiilor judeţene şi deci interesul pe care îl prezintă din punct de vedere al ocrotirii naturii, iar pe de altă parte să identificăm alte obiective valoroase sub raport biologic sau geologic. Această sardnă a fost destul de dificilă, ca urmare a faptului că în ţinuturile sălăjene cercetările de ştiinţele naturii sînt extrem de restrînse, iar bibliografia botanică şi zoologică referitoare la această parte a ţării consemnează foarte puţine titluri; există însă lucrări detaliate în do:r.eniul geologiei şi al paleontologiei. 1n final s-a apreciat că UJimătoarele 6 formaţiuni naturale din jud. Sălaj prezintă interes major, justificîndu-şi statutul de viitoare rezervaţii naturale: 1. Stanii Cliţului; 2. Lacul Ceheiu; 3. Mlaştina de la az; 4. Lunca Sălajului cu laleaua pestriţă; 5. Poiana cu narcise de la Racîş Hida; 6. Grădina Zmeilor" - Gîlgău Almaşului. Din documentaţiile tip C.M.N. care au fost întocmite, prezentăm în cele ce urmează principalele elemente care caracterizează cele cinci ecosisteme şi formaţiunea geologică mai sus amintite.

2 572 D. MUNTEANU - D. M. RAUS 1. Stanii Cliţului St.anii Cliţului sînt situaţi imediat în aval de satul Cliţ, aparţinînd de comuna Băbeni, pe malul stîng al Someşului. ln conformitate cu normele ortografice, pluralul substantivului stană este stane, dar localnicii folosesc varianta stani, pe care o preluăm şi noi. Ei se înfăţişează ca un perete stîncos, cu panta de 60-70, care se ridică de la limita terasei de pe stînga Someşului pe o diferenţă de nivel de m, baza sa situîndu-se la altitudinea de 220 m, iar nivelurile superioare ajungînd pină la m. Din punct de vedere geologic, stîncile de la Cliţ sînt constituite dintr-o gresie cuarţoasă grosieră, datînd din oligocenul superior, stratificată in bancuri masive şi clivată puternic, cunoscută în lucrările de specialitate sub numele de gresie de Cliţ. Aceste gresii constituie suportul pentru o vegetaţie deosebit de interesantă, dominată de prezenţa speciei Calluna vulgaris (L.) Hull. sau iarba neagră. Element european avînd o răspîndire predominant atlantică şi nordică, iarba neagră se află în ţara noastră la limita sud-estică a arealului ei. 'Este cunoscută în deosebi din Munţii Apuseni, apoi din Carpaţii Orientali (în zona cursului superior al Oltului şi Trotuşului) şi mai rar din cei Meridionali, vegetînd intre m alt.; in judeţul Sălaj, iarba neagră fusese semnalată în Mţii Meseşului şi la N de comuna Cizer. Valoarea populaţiei de Calluna vulgaris de la Stanii Cliţului constă nu atit in prezenţa sa la o altitudine neobişnuit de joasă pentru condiţiile ţării noastre (coboară pînă la aproape 220 m), ci mai ales în partici.p!jl"ea acestei plante la edificarea unei asociaţii pînă acum necunoscută în covorul vegetal al României, şi anume Cytiso-Callunetum (Prsg. 53) Oberd. 57 (Raţiu, Coldea, Tăuber, 1982). Aria principală de răspiru:lire a acestei asociaţii se întinde peste vestul Europei, in condiţiile unui climat oceanic cu umiditate ridicată şi în acelaşi timp pe un substrat acid. Speciile ei caracteristice sînt Calluna vulgaris, Cytisus albus Cytisus nigricans, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea şi Peucedanum oreoselinum; lipseşte însă Genista germanica, SJ?ecie componentă a acestei asociaţii în vestul continentului. n compoziţia floristică a cenozelor de pe Stanii Cliţului mai intră şi alte specii, după cum urmează: - Specii proprii pajiştilor acidofile: Potentilla erecta, Sieglingia decumbens, Hypericum maculatum. - Specii proprii tufărişurilor de lizieră: Pleurospermum austriacum, Achillea distans, Cynanchum vincetoxicum. - Specii proprii pădurilor: Pteridium aquilinum, Polypodium vulgare, Sedum maximum, Luzula zuzuloides, Lamium galeobdolon, Solidago virgaurea, Galium schultesi, Oxalis acetosella. - Specii de arbori şi arb~ti: Quercus petraea, Betula verrucosa, Rhamnus frangula, Sorbus aucuparia, Populus tremula, Corylus avellana, Tilia cordata; in condiţiile precare de pe abrupt, copacii sînt piperniciţi, avînd un aspect arbustiform, dar se dezvoltă vigllll'oşi pe platforma superioară. - Specii însoţitoare: Veronica chamaedrya, Dianthus armeria, Silene dubia (ende~ mit al Carpaţilor româneşti). Leontodon danubialis, Agrostis tenuis, Festuca rubta, Anthoxanthum odoratum, Trifolium pratense. S-au identificat de asemenea specii de muşchi şi de ciuperci (macromicete). S-a propus ca suprafaţa rezervaţiei propriu-zise, reprezentată prin abruptul dinspre Someş, să fie de 15 ha, iar suprafaţa zonei tampon (nivelurile superioare. împădurite) de cca 50 ha. Urmează ca aici să se interzică orice intervenţii uinane care ar avea drept consecinţă degradarea substratului cu interesanta sa vegetaţie dominată de Calluna vulgaris. Fig Lacul Ceheiu L. Ceheiu este situat n lunca rîului Crasna, la 4 km de Şimleu Silvaniei şi la NV de satul Ceheiu, la altitudinea de 192 m. Din punct de vedere geologic, eţ

3 Rezervaţii naturale de interes naţional în judeţul Sălaj 573 t ste amplasat în formaţiuni aluvionare cuaternare, care se suprapun peste depozite de marne şi de argile ponţiene. niţial lac de luncă inundabilă, format într--0 meandră a cursului Crasnei, el Pstl' în prezent separat de rîu prin aluviunile care s-au depus pe malul stîng a;. ac-estuia, în paralel cu deplasarea Crasnei către NE, la limita dintre cristalin şi rlppozitele sedimentare. Mai recent, construirea rblffibleului căii ferate a întrerupt <"omplet legătura Crasnei cu lacul, care actualmente este alimentat doar de ape 1'1 eatice şi pluviale; faptul are semnificaţie pozitivă pentru bazinul lacustru, în sensul că el nu mai poate fi colmatat de suspensiile care intrau odinioară odată <"li apele rîului, mai ales în perioadele de viituri. L. Ceheiu are o formă ovală şi o suprafaţă totală de 18,2 ha, dintre care doar t,:l ha revin ochiului de apă liberă din centru; adîncimea sa maximă este de 2,6 m (Pop şi Măhăra, 1967). În vegetaţia lacului se disting două asociaţii, ~i anume trestişul Phragmitetum communis şi păpurişul Typhetum angustifoliolatifoliae. Dintre speciile higrofite menţionăm: Hydrocharis morsus-ranae, Carex pseudocyperus, Scutellaria galericulata, Glyceria maxima, Galium uliginosum, Sparganium simplex, Ranunculus scelcratus, de asemenea feriga Dryopteris thelypteris (deosebit de abundentă) şi muşchiul natant Riccia fluitans. Spre marginea sudică a lacului, trestişul este invadat de arini (Alnus glutinosa) şi sălcii (Salix cinrrca). L. Ceheiu adăposteşte o faună caracteristică pentru ecosistemele acvatice, atît dintre nevertebrate (odonate, coleoptere acvatice, heteroptere, viermi, crustacee inferioare), cit şi dintre vertebrate (mai ales păsări: xobrychus minutus, Gallinula chloropus, Anas p!atyrhynchos, Acrocephalus arundinaceus ş.a.). mportanţa ştiinţifică a lacului Ceheiu constă în faiptul că el c>ste o unitate hidrografică naturală, cu o vegetaţie palustră nemodificată de intervenţii antropice; compoziţia floristică a principalelor fitocenoze cuprinde speciile caracteristice înmlăştinirilor euitrofe, cărora li se alătură elemente faunistice acvatice sau higrofile. Suprafaţa totală pe care o indicăm pentru ocrotire este de 36 ha (Fig. 2 şi 3). Propunem opri rea oricăror lucrări de hidroamelioraţii şi interzicerea exploatării stufului şi a papurei. :l. Mlaştina de la az Este situată la 1,5 km de az, sat al comunei Plopiş, în zona piemontului cuaternar de eroziune Plopiş-Casnici u. Actuala mlaştină, rezultată prin colmatarea unui lac format în pleistocen, are o suprafaţă de 0,35 ha şi o adîncime maximă de 5,1 m. Mlaştina de la az reprezintă un valoros document floristic pentru zona în care este situată, atît prin flora mezo-oligotrofă care se dezvoltă aici, cit şi prin S!'rlimentul său palinologic (Coldea, 1971). în zona centrală a mlaştinei, pe 2/3 din totalul suprafeţei, se află o vegetaţie llll'zo oligotrofă tipică aparţinînd asociaţiei Cariei stellulatae-sphagnetum So6 (34)54, cu următoarea compoziţie floristică: Carex stellulata, Sphagnum amblyphyllum, Splic1unum magcl!anicus, Sphagnum subsecundum, Polytrichum strictum, Molinia caerulea, Carp.i: vesicaria, Calamagrostis canescens, Drosera rotundifo!ia, Eriophorum angustifolium, Potentilla erecta, Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris. ln zona marginală a mlaştinii se dezvoltă o vegetaţie eutrofă cu Sparganium ercctum, Glyceria fluitans, Carex vesicaria, Juncus effusus, Juncus conglomeratus, Typha latifolia, Alnus glutinosa, Rhamnus frangula, Salix aurita etc. (fig. 4, 5). Analizele polinice au arătat că sedimentul turbos a început să se depună în faza stejărişului amestecat, în urmă cu B.O:JO de ani, continuînd în faza carpenului (subboreal) şi în cea mai mare parte a fazei fagului (subatlantic); un. interes aparte il constituie frecvenţa ridicată a polenului de Betu!a (600/o). Dintre speciile animale colectate, menţionăm identificarea la az a unui coleopter (fam. Curculionide) nou pentru fauna ţării, şi anume Phytobius velaris Gyll. (M. Teodoreanu) Acto Mvsci Porolisscnsis - voi. Vlll/1984

4 574 O. MUNTEANU - D. M. RAUS Apa mlaştinii de la laz a fost un timp folosită în scopuri terapeutice, pentru băi calde, in instalaţii şi încăperi rudimentare. Propunem ocrotirea integrală a acestei mici mlaştini, principala măsură de protecţie constînd în evitarea poluării ei. 4. Lunca Sălajului Rezervaţia propusă în.lunca Sălajului este situată la 1 km S-V de ora'iu Cehu Silvaniei, scopul ei principal urmînd să fie protejarea lalelei pestriţe (Fritillaria meleagris), identificată aici în urmă cu cîţiva ani (Zoicaş Viorica, 1979). Specia vegetează într-o fîneaţă higrofilă, variată sub aspect floristic şi destul de mozaicată din punct de vedere fitocenotic (asociaţiile Deschampsielum caespitosae Horvatic 30, Agrostetum albae So6 57, Scirpo-Phragmitetum Koch 26, cu numeroase specii edificatoare şi însoţitoare). Fig. 7. Laleaua pestriţă înregistrează o densitate maximă de 25-:JO exemplare/m2, dar în urma lucrărilor de drenare, a păşunatului şi a cositului, numărul plantelor a scăzut mult in ultimul timp. De altfel, situarţia actuală, la patru ani după cercetările noastre, nu ne este cunoscută. Sub raport faunistic, se remarcă bogăţia şi varietatea entomofaunei din vegetaţia ierboasă a fînaţelor, precum şi prezenţa unor păsări caracteristice terenurilor umede (raţa mare, lăcari etc.). Propunerea noastră vizează ocrotirea unei suprafeţe de cca 5 ha de fineaţă higrofilă pe stînga pirîului Sălaj şi o întindere de alte 5 ha în vecinătatea anterioarei, cu rol de zonă tampon. Ca măsuri de protecţie se preconizează sistarea lucrărilor de drenări şi a păşunatului. Fig Poiana c:t narcise de la Racîş-Hida Teritoriul pe care vcgeteat.ă na: cisele se află pe teritoriul comunei Hida, pe cumpăna de ape dintre Agrij şi Almaş, în principal spre obirşia pîrîului Jernău (afluent al Almaşului). Populaţiile speciei Narcis.us angustifolius Curt. (numită local cocoroţea) vew! tează abundent, avînd pe alocuri densităţi de pînă la 70 exemplare/m 2, în poienile situate în lunca şi pe versanţii p. Jernău, între păduri mezofile de stejar pedunculat (Miloneanu, 1979). Fitocenozele ierboase de aici sînt mezohigrofile, adaptate solurilor de luncă argilo-iluviale, pseudogleizate. Vegetaţia forestieră este constituită de cenozele de Quercus robur şi Carpinus betulus, în care specia ierboasă edificatoare este elementul dacic Melampyrum bihariense (as. Melampyro - Carpinetum (Borza 41) So6 62). Aceste păduri mezohigrofile au un rol important în ameliorarea condiţiilor mediale necesare narciselor, contribuind pe de-o parte la drenarea naturală a luncilor, iar pe de altă parte la menţinerea unui grad ridicat de umiditate a solului şi a aerului în tot cursul perioadei de vegetaţie. Se propune spre ocrotire o suprafaţă de 1,5 ha situată spre izvoarele Jernăului, deci aproximativ 1/10 din întreaga întindere pe care cre5c narcise, într-un loc unde plantele au densitatea maximă. ln vederea menţinerii narciselor este necesar să se oprească păşunatul (pajiştea putînd fi totuşi cosită) şi să se restrîngă şanţurile de drenaj oare au fost săpate în ultimul timp. Se impune de asemenea să se ducă o muncă de lămurire cu localnicii pentru a nu distruge frumoasele flori ale narciselor. Fig Grădina Zmeilor" Situată in apropiere de satul GHgău Almaşului, corn. Bălan, Grădina Zmeilor" constituie un amplu fenomen de prăbuşire şi erodare destructivă, dezvoltat în gresia de Sînmihai-u. Aceasta este o gresie de virstă miocen inferioară, relativ slab cimentată, avînd intercalaţii de pietrişuri şi conglomerate, caracteristice pentru stratele de Sînmihaiu din bazinul Almaşului. Fig

5 Rezervaţii naturale de interes naţional în judeţul Sălaj 575 Formaţiunile de aici au luat naştere prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din masivul care constituie dealul nchieturi (alt. max. 376 m) ~i alunecarea lor pe argilele vineţii de la bază, spre firul pîrîului Dosurilor. Ulterior, prin denudaţie şi eroziune eoliană şi pluvială, s-au format cele mai bizare coloane, metereze, poduri, ciuperci etc., unele dintre ele avînd înălţimi de peste l0-12 m (Şuraru, 1967). n ansamblu, ele formează o îngrămădire haotică ciudată, <'are din fiecare punct de unde o privim ne înfăţişează alte şi alte imagini, dintre cde mai ciudate şi surprinzătoare, unele vag antropomorfe. Tradiţia populară locală dă o explicaţie fantezistă originală acestor formaţiuni interesante, după cum se poate deduce şi din denumirea pe care o poartă, <lcl'ea de Grădina Zmeilor". Jn decursul timpului, prin _9Cţiunea aceloraşi factori erozionari", unele dintre formaţiuni şi-au modificat aspectul, ~i-au redus dimensiunile sau chiar au fost distruse. Omul a contribuit de asemenea, într-o mare măsură, la degradarea.. Grădinii Zmeilor", pericolul acţiunilor sale inconştiente sau intenţionate fiind foarte mart'. Se are în vedere ocrotirea unei suprafeţe de 5 ha, atîta cit ocupă Grădina Zmeilor", de la primele formaţiuni pînă la baza abruptului, în care se va interzice deteriorarea formaţiunilor sculpturale prin lovire, prin spargere, prin căţărarea pe Ple sau prin alte acţiuni destructive. Ţinînd seama de constatările prezentate mai sus, propunem ca decizia nr. 259/1975 a Consiliului Popular Judeţean să fie completată cu rezervaţiile naturale Stanii Cliţului şi Mlaştina de la az, dar în acelaşi timp sîntem de părere că acţiunea de inventariere a celor mai valoroase obiective naturale ale judeţului trebuie să se reia, să continue deci şi în anii viitori. n acest sens amintim că în anexa la proiectul noii legi privind ocrotirea naturii, penfru judeţul Sălaj era indicată o singură zonă ocrotită - rezervaţia forestieră Someş-Odorhei, în suprafaţă de 885 ha, care însă nu figurează în decizia judeţeană (ea nu a intrat în preocupările noastre de studiu). De aceea, propunem ca după alte cercetări. în diferite puncte ale judeţului, decizia privitoare la ocrotirea naturii în Sălaj să fie completată şi actualizată, ţinînd seama şi ele normativele legislative promulgate între timp (de ex. legea privind economia vînatului şi vînătoarea, 1976). Pe de altă parte, ne exprimăm opinia că ar fi de dorit ca viitorul muzeu de ştiinţele naturii, în curs de organizare la Jibou, să prezinte în dioramele sale ecosisteme proprii Sălajului, în primul rînd unele dintre rezervaţiile naturale. DAN MUNTEANU - DONA MONCA RAUS BBLOGRAFE 1. Gh. Coldea, 2. E. Ghişa şi colab 3. Gh. Miloneanu, Diagrama sporo-polinică a mlaştinei de la Băile az, în Studii şi cercetări biologice, seria Botanică, 1971, 5, p Contribuţii la studiul Callunetelor din Munţii Apuseni, în Contribuţii botanice, 1970, p Obiect de acţiune a cercului de elevi Narcisus", în Mediul ecologic şi educaţia contemporană, Zalău, 1979, p

6 576 D. MUNTEANU - D. M. RAUS 4. Gr. Pop, Gh. Măhăra, 5. Fl. Raţiu, Gh. Coldea, F. Tăuber, 6. Al. Savu, 7. N. Şuraru, 8. E. Topa, 9. V. Zoicaş, Lacul Ceheiu. Aspecte fizico-geografice, în Lucrări ştiinţifice, nstitutul Pedagogic Oradea, 1, p Un vestigiu al climatului atlantic, asociaţia Cytiso Callunetum, Comunicare la sesiunea B10cenologia si ocrotirea naturii", Cluj, V Aspecte de relief în depresiunea Şimleu-Silvaniei, în Comunicări de geografie, 3. Teză de doctorat, Universitatea Babeş-BoJyai" Cluj Napoca, Familia Ericaceae, în Flora R.S.R., V, Bucureşti, Contribuţii la identificarea şi ocrotirea lalelei pestriţe (Fritillaria meleagrk), în Mediul ecologic şi educaţia contemporană, Zalău, 1979, p DOCUMENTATON CONCERNNG THE CREATON OF SOME NATURAL RESERVATONS OF NATONAL NTEREST N THE SALAJ DSTRCT (Su mm ar Y) n 1975 the administration of the Sălaj district gavc the statute of natural reservation for four ecosystems and four fossil areas, but, for the time being, none of them was really included in the objectives of national reservations. A team from the Biologica! Research Center in Cluj has reanalysed the scientific value of these districtual reservations and found out other ecosystems of certain interest too. As a result of these investigations, complete documentations for six future reservations (5 ecosystems and a geologica! structure) were realized. They have been presented to the Roumanian Academy. Our work is a summary of these materials. 1. The rocks from Cliţ are important because here was identified, from the first time in Romania, the Cytiso-Callunetum association, and Calluna vulgaris reaches a very low altitude for the conditions in the Romanian Car.pathians (220 m). 2. The lake Ceheiu is a natural aquatic basin unmodified by human intervention, with a characteristic hygrophilous vegetation and fauna. 3. The swamp from az.preserves a valuable sediment of pollen, allowing to establish the vegetation history in this area during the last 8000 years. 4. n the Sălaj river plain, in the neighbourhood of the Cehu Silvaniei town, there is a beautiful population of Fritillaria meleagris, a protected plant in Romania. ~al 5. The narcissus glade from Racîş-Hida is remarkable by the abondance of Narcissus angustifolius species, flowering here in May. 6. The Dragons' Garden" ( Grădina Zmeilor") from Gîlgău Almaşului is an ensemble of high forrnations, with strange figures cut in sandstone by wind and water erosion. For all cases the proposed perimeters for protection and the necessary steps are indicated.

7 Loz na c o o w - :... u,,1.~, ~ raaia ~, 11111v1?-;t.'~J'.,. :o - ""' ' ~-.:o CUT Vi ~1.1~uţu\l.11 ' (/,...,. J b.,,,,_,., ~,,,,.,,~}"" '~'" \"of'\' / ~~. ~ / Jl!'fll!l-.l!~l'!.l:.ij-1'iJ~Ut1l'!! \\ _,"' \ \\ "'/ \\.,,,,,."' \ \\,,,,,,,,, li'.ii. ~?f' / o 378,5"*' 1km Piciorul Stoici ' ' \ -..., '\ ~Q " "l. >.. ~'4 "'->;;. "&~. :;;."... '. c c) ~~ ţ_ dl Poene1. ~ O/' -s.;., ' ~37t..6 o,.,""/ '. ' / Fig. 1. Stanii Cliţului - localizarea terenului propus ca rezervaţie 4391,3 vfchicera _.-r" ţjj (1) N (1) ""1 <:: i:i 'E: ;:! i:i & i:i ro R. (1) ;:;-... (1) ""1 (1) "' ;;:! i:i... c; ;;:!!:.. ;;:!... ~ R. (1)! Cil!=><... S' Ol -.::i -.::i

8 578 D. MUNTEANU - D. M. RAUS d " 1: Şimleului de Arinis ' -<>- 433 ~ ' i i ll 11 de Ceheiu /" li " li 11 1km spre Şimleu Silvcn1e1 Fig. 2. Lacul Ccheiu - perimetrul propus pentru ocrotire

9 Rezervaţii naturale de interes naţion::il în judeţul Sălaj 579 Fig 3. Lacul Cehein (foto D. 1\unteanu) Fig 4. Vedere generală a mlaştinii de la az (foto D. Munteanu)

10 580 D. MUNTEANU - D. M. naus

11 Rezervaţii naturale de interes naţional în judeţul Sălaj 581, ;---,... r> " ;- --:vriculw ' 11, ;-i ;---i _ - "O o "O ~ ,-.,- li G/ a. V'> Cuxiro Mică ".. ;:--,. 1~ 1,, / 170 " '" ZV... -<> '-. li Nadi'.? o 1 krn Fig. 6. Lunca Sălajului perimetrul cu laleaua pestriţă

12 582 D. MUNTEANU - D. M. RAUS Fig. 7.,ak:c pestriţă în lunca Sălajului (foto V. Zoicaş) Fig. 8. Poiana cu narcise de la Racîş - Hida - vedere generală (foto D.M. Raus)

13 Rezervaţii naturale de interes naţional în judeţul Sălaj 583 spre TihC::1.-Jibou ---il 'l -<>-370,9 P. Goruni/or piatra Pintii ' 1\-<?-352 p ,S -y. 3L,4,1?- 326.S,2()4 ) ~ \ \\ ' Jl ) \~\'% - o 'C:. ~ o L 1km ~l/j spre Bălan Fig. 9. Localizarea Grădinii Zmeilor" de la GilgAu Almaşului

14 584 D. MUNTEANU - D. M. RAUS