MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ Prognoza Pieţei Muncii 2014

Transcriere

1 MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ Prognoza Pieţei Muncii 2014 Chişinău 2013

2 Menţiuni Prognoza Pieţei Muncii 2014 a fost elaborată de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu susţinerea Proiectului Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova, implementat de Serviciul Public Suedez de Angajare şi finanţat de Ministerul Justiţiei din Suedia. Date de contact: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă str. Vasile Alecsandri 1, Chişinău, MD Republica Moldova Tel. (373 22) Fax.(373 22) anofm@anofm.md

3 CUPRINS Introducere EVOLUŢII ALE ECONOMIEI NAŢIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA Indicatorii macroeconomici Evoluţii demografice SITUAŢIA PIEŢEI MUNCII Ocuparea forţei de muncă Şomajul înregistrat REZULTATELE CHESTIONĂRII AGENŢILOR ECONOMICI Structura eşantionului Crearea şi lichidarea locurilor de muncă Aşteptările agenţilor economici privind evoluţia economiei în anul EVALUAREA TENDINŢELOR PE PIAŢA MUNCII ÎN ANUL CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI BAROMETRUL PROFESIILOR PENTRU ANUL

4 INTRODUCERE În scopul prognozării schimbărilor care au loc în structura forţei de muncă şi a extinde cunoştinţele despre piaţa muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a elaborat Prognoza pieţei muncii şi Barometrul Profesiilor pentru anul 2014, măsură prevăzută în Planul de acţiuni al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Metodologia de elaborare a Prognozei pieţei muncii şi Chestionarul pentru agentul economic au fost realizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în cadrul proiectului moldo-suedez Acordarea suportului Serviciului public pentru ocuparea forţei de muncă din Moldova, implementat de Agenţia Publică de Ocupare din Suedia. La elaborarea Prognozei pieţei muncii a fost utilizată experienţa serviciilor publice de ocupare din Suedia şi Lituania. Sondajul este prevăzut a fi reprezentativ implicând agenţi economici din diverse sectoare economice pe întreg teritoriul republicii. Chestionarul cuprinde 16 întrebări ce reflectă situaţia în următoarele 12 luni, din care pot fi evidenţiate următoarele: evaluarea cererii pe piaţa economică a produselor şi serviciilor; investiţii pentru dezvoltarea activităţii; evoluţia cererii de angajaţi; situaţia privind disponibilizarea angajaţilor; crearea locurilor noi de muncă; lipsa forţei de muncă. Datele obţinute din prognoză oferă informaţii generale despre principalele tendinţe de pe piaţa forţei de muncă: structura ocupării forţei de muncă pe activităţi; crearea locurilor noi de muncă; motivele deficitului forţei de muncă; agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în programele de formare profesională. Scopul şi obiectivele Prognozei pieţei muncii Prognoza pieţei muncii pentru anul 2014 a fost elaborată la nivel naţional şi efectuată ca răspuns la necesitatea de a obţine indicatori calitativi şi cantitativi ai pieţei forţei de muncă. Concepută ca sursă importantă de informaţii, aceasta furnizează date esenţiale asupra posibilităţilor de corelare şi structurare a ofertei forţei de muncă. Pronosticarea va contribui la: evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piaţa muncii; informarea absolvenţilor gimnaziilor şi liceelor despre profesiile/meseriile prioritar solicitate pe piaţa muncii; identificarea numărului de şomeri ce urmează a fi îndreptate la cursuri de formare profesională în corelare cu necesitatea pieţei muncii; planificarea activităţii Agenţiei Naţionale şi structurilor sale teritoriale. Prognoza pieţei muncii a fost elaborată în urma chestionării a 3270 agenţi economici din diverse ramuri ale economiei naţionale. Chestionarea a oferit informaţii generale despre principalele tendinţe de pe piaţa forţei de munca structura ocupării forţei de muncă pe activităţi, crearea locurilor de munca şi deficitul forţei de munca, cooperarea angajatorilor cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în programe de formare profesională, sursă de informare a absolvenţilor liceelor şi gimnaziilor la alegerea profesiei şi a devenit instrument de marketing al pieţei muncii. 4

5 1. EVOLUŢIi ale economiei naţionale din Republica Moldova 1.1 Indicatorii macroeconomici Situaţia Republicii Moldova a fost caracterizată prin ritmuri instabile de dezvoltare a indicatorilor macroeconomici din ultimii ani, astfel după o scădere de 0,8% în urma recesiunii din 2012, economia va marca o redresare în 2013 şi stabilizare pentru anul Dacă în 2013 creşterea a fost bazată pe recuperarea sectorului agricol, în 2014 aceasta va fi alimentată de sectorul serviciilor. Pe termen mediu, principalul motor al creşterii economice va rămâne consumul final. Produsului intern brut (PIB) În semestrul I 2013 a însumat 43,4 mild.lei, având un ritm de creştere faţă de perioada respectivă a anului 2012 cu 4,9% (în preţuri comparabile). Cererea internă rămâne a fi slabă, totodată există semne de înviorare a economiei. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în servicii cu 2,3 (p.p), inclusiv: comerţul interior 0,8 p.p., transporturi şi comunicaţii 0,4 p.p., construcţii - 0,1 p.p., fiind urmate de industrie (cu 1,1 p.p.) şi agricultură (0,2 p.p.). În semestrul I ale anului 2013, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 16,7 mild. lei, în creştere cu 9,1% faţă de perioada similară a anului Aproape la toate compartimentele se atestă o uşoară creştere. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 17,2 mild. lei, fiind în creştere cu 5,6% comparativ cu 6 luni Sectorul industrial a evoluat pozitiv Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale de toate formele de proprietate în ianuarie-august 2013 a înregistrat o creştere de 6,3% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-august Creşterea a fost asigurată de sporirea cu 7,3% a volumului producţiei industriei prelucrătoare şi cu 18,6% a producţiei industriei extractive. Totodată, volumul producţiei de energie electrică şi termică, gaze şi apă s-a micşorat cu 2,7%. Producţia agricolă În toate categoriile de gospodării în ianuarie septembrie 2013 a constituit în preţuri curente mil.lei, fiind în creştere cu 30,2% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului Majoritatea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei vegetale cu 52,3%, producţia animală fiind la nivelul anului precedent. În semestrul I, 2013 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 5,4 mild. lei (în preţuri curente), cu o creştere de 1,5% (în preţuri comparabile) faţă de semestrul I Valoarea adăugată brută Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul În sectorul de bunuri s-a majorat, în ianuarie-iunie, cu 6,1% în raport cu perioada respectivă a anului anterior, influenţând pozitiv (+1,3%) evoluţia produsului intern brut. În sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu semestrul I al anului 2012 cu 3,5%, contribuind la sporirea produsului intern brut cu 2,3%. A înregistrat cea mai mare creştere a valorii adăugate brute 5,9%, urmat de transporturi şi comunicaţii 3,7%, construcţii 3,6% şi alte activităţi de servicii 2,5%. Contribuţia sectorului de servicii la formarea produsului intern brut a constituit, în perioada de referinţă, 63,1%. 5

6 Formarea brută de capital fix Câştigul salarial mediu lunar brut A depăşit cu 4,5% realizările perioadei respective a anului precedent, contribuind în perioada de referinţă cu 22,6% la formarea produsului intern brut. Cîştigul salarial al unui lucrător din economia naţională în luna septembrie 2013 a constituit 3758,5 lei şi s-a majorat cu 9,8% faţă de perioada similară a anului 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 5,5%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul III 2013 a înregistrat 3,9%, fiind mai mică cu 0,9 p.p. faţă de trimestrul III Rata inflaţiei În ianuarie-septembrie 2013 a constituit 4,5%, înregistrând o micşorare de 0,4 p.p, comparativ cu rata înregistrată în aceeaşi perioada a anului Conform datelor BNM rata inflaţiei pentru anul 2014 va constitui 4,9%. Graficul Rata inflaţiei în raport cu salariul nominal mediu lunar (prognozat). Sursa: Biroul Naţional de Statistică Banca Naţională a Moldovei Graficul Principalii indicatori macroeconomici 6

7 Conform prognozei preliminare a indicatorilor macroeconomici pentru anii ( mec.gov.md/planificare-strategică) în Republica Moldova se prognozează o creştere a PIB de circa 4% - 5% anual ce va fi generată de: creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 7% şi a producţiei agricole cu 2,3%; depăşirea ritmului de creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung pe cel al PIB în rezultatul reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business. Tabelul 1.1. Principalii indicatori macroeconomici, anii Indicatorii efectiv estimări pronostic Produsul intern brut, mild. lei nominal 71,9 82,3 87,8 97,6 105,7 în % faţă de anul precedent în preţuri comparabile 107,1 106,8 99,2 105,5 104,0 Producţia industrială,în preţuri curente mild. lei 28,1 34,2 36,4 39,7 42,9 în % faţă de anul precedent în preţuri comparabile 109,3 109,5 98, Producţia agricolă,în preţuri curente mild.lei 19,9 22,6 19,7 25,2 25,7 în % faţă de anul precedent în preţuri comparabile 107, ,6 127,5 101,0 Investiţii în active materiale pe termen lung mild. lei 12,9 16,4 16,6 19,4 21,3 în % faţă de anul precedent în preţuri comparabile 116,7 112,5 95,8 110,5 109,0 Salariul nominal mediu lunar 2971,7 3193,9 3477, în % faţă de anul precedent: nominal 108,2 111,6 108,9 110,0 110,5 real 100,7 103,7 104,1 105,7 106,7 Numărul şomerilor înregistraţi, mii persoane Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ministerul Economiei 1.2 Evoluţii demografice La numărul populaţiei Republicii Moldova, a constituit 3559,5 mii persoane, înregistrând o anumită stabilitate faţă de anul precedent. Sporul natural al populaţiei se menţine pozitiv doar în mun. Chişinău, Bălţi şi raioanele Ialoveni, Ungheni, Cantemir, Comrat, Ceadâr-Lunga, Vulcăneşti. Totodată, valori negative ale sporului natural sunt înregistrate în următoarele raioane: Floreşti - minus 6,9% ( minus 4,4 %), Teleneşti - minus 5,5% ( minus 3,4%), Hânceşti - minus 3,3% ( minus 1,8%), Făleşti - minus 5,3% (2011- minus 3,9%) şi Căuşeni - minus 2,5% ( minus 1,1%). Cea mai defavorabilă situaţie se menţine în raioanele Donduşeni, Râşcani, Edineţ, Briceni şi Drochia. Prin urmare, se poate conchide, că cu toate că evoluţia numărului populaţiei din ultimii ani a dat semne de o anumită stabilizare, descreşterea populaţiei se menţine. Diminuarea numărului populaţiei s-a dovedit a fi un fenomen permanent şi se înregistrează an de an, fiind cauzată de scăderea nivelului social-economic şi cel de trai, schimbarea valo- 7

8 rilor individuale şi culturale, migraţia externă, având ca efect final îmbătrânirea populaţiei. Aceasta din urmă provoacă modificarea structurii populaţiei pe vârste în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca tendinţă fermă şi durabilă, devenind factorul principal de risc în structura populaţiei pe motivul creşterii ponderii persoanelor de vârsta a treia. Tabelul 1.2. Populaţia stabilă pe grupe de vârstă la începutul anului, % Total Din care: ,7 16,4 16,1 16, ,7 73,6 73,9 74, , ,9 Sursa: BNS La începutul anului 2013 rata de îmbătrânire (ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în totalul populaţiei) a populaţiei a constituit 9,9%, cu 0,4% mai mare comparativ cu anul precedent. Se atestă un proces accelerat de îmbătrânire demografică care se manifestă nu numai prin creşterea numărului populaţiei adulte, dar şi prin diminuarea numărului populaţiei tinere. Vârsta medie a populaţiei s-a majorat de la 33,4 ani în anul 2000, până la 36,7 ani în anul 2012, iar ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) s-a redus de la 25,7% la 16,1% din totalul populaţiei (tabelul ). Graficul Dinamica populaţiei stabile pe principalele grupe de vârstă Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Conform prognozei Institutului Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, contingentul de elevi se va reduce până în anul 2015, ca urmare a scăderii natalităţii şi a faptului că în această categorie de vârstă intră generaţiile puţin numeroase. Reducerea numărului populaţiei va afecta piaţa muncii, deoarece numărul persoanelor tinere care vor veni pe piaţa munci şi a persoanelor în vârstă aptă de muncă va fi în descreştere. 8

9 SITUAŢIA PIEŢEI MUNCII 2.1 Ocuparea forţei de muncă Conform datelor preliminare ale Ministerului Economiei în 9 luni ale anului 2013 aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale sunt moderate. Se remarcă creşterea salariului real şi a pensiei, concomitent cu diminuarea numărului şomerilor înregistraţi. Evoluţia proceselor economice a influenţat şi asupra schimbărilor structurale din cadrul populaţiei active şi ocupate. Biroul Naţional de Statistică informează că în trimestrul III al anului 2013 populaţia activă era de 1328,2 mii persoane din care ani (1294,4 mii persoane) fiind în creştere cu 3,2% (41,3 mii) faţă de tr. III 2012 din care 1276,8 populaţia ocupată şi 51,4 mii şomeri conform BIM. Din numărul total al persoanelor active: cote mai mari s-a observat la persoanele din grupele de vârstă ani (334,2) Populaţia activă cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. şi ani (333,9) cifrând o rată de activitate de 52,0% şi respectiv 66,1%. Concomitent, a crescut şi numărul populaţiei ocupate din rândul tinerilor cifrând 317,9 mii persoane. Se atestă o sporire a populaţiei tinere ocupate (în trimestrul III 2012 persoane ocupate cu vârsta a constituit 298,1 mii persoane sau cu 19,8 mii persoane mai puţin comparativ cu trimestrul III 2013). Majoritatea populaţiei economic active locuieşte în mediul rural, unde nivelul de studii al populaţiei este mai scăzut, iar activităţile economice sunt mai puţin rentabile cu salarii mai mici. Populaţia stabilă 3559,5 mii persoane Populaţia ( ani) 2632,7 mii persoane Populaţia activă 1294,4 mii persoane Populaţia inactivă 1338,3 mii persoane Populaţia ocupată 1243,2 mii persoane Şomeri BIM 51,2 mii persoane Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate o constituie populaţia ocupată în agricultură, comerţ şi industrie. 9

10 Graficul Structura populaţiei ocupate în funcţie de domeniu de activitate, % Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă aptă de muncă (15-64 ani) a fost de 42,7%, având valori mai ridicate pentru bărbaţi 45,7%, faţă de 40,1% pentru femei şi respectiv pentru persoanele din mediul urban 43,5% faţă de 42,1% din mediul rural. Erau ocupaţi 29,9% dintre tineri (15-29 ani) şi 43,2% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani). Rata şomajului BIM la nivel de ţară a fost de 3,9%. Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat următoarele valori: 4,1% bărbaţi şi 3,6% Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. femei, iar în aspect urban şi rural este de 5,3% pentru urban faţă de 2,7% pentru rural. Rata şomajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (11,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Graficul Evoluţia ratei şomajului pe medii, anii tr. III 2013, % Sursa: Biroul Naţional de Statistică În trimestrul III al anului 2013 numărul de şomeri BIM este în descreştere cu 10,8 mii persoane faţă de perioada respectivă a anului precedent, constituind 51,4 mii persoane. Totodată, numărul populaţiei inactive în vârstă aptă de muncă ani ce constituie 1338,3 mii persoane este în descreştere cu 31,6 mii persoane faţa de perioada respectivă a anului 10

11 2012. Numărul persoanelor declarate plecate peste hotarele ţării la lucru sau în căutarea unui loc de muncă, a înregistrat o uşoară descreştere cifrându-se la nivel de 364,2 mii persoane faţă de 367,6 mii persoane în trimestrul III al anul Şomajul înregistrat Conform băncii de date a Agenţiei Naţionale şi structurilor sale teritoriale pe parcursul a 11 luni ale anului 2013 au fost înregistraţi 38,8 mii şomeri cu 8,2 mii mai puţin comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Din numărul total de şomeri înregistraţi, 63% sunt din mediul rural. Graficul Repartizarea şomerilor înregistraţi după mediul de trai, mii persoane Sursa: ANOFM În perioada similară au fost înregistrate 35,4 mii locuri muncă vacante, fiind în creştere cu 5,7 % comparativ cu anul Din numărul total de locuri de muncă vacante înregistrate 74% sunt destinate pentru muncitori şi numai 26% sunt pentru persoane cu studii superioare/medii de specialitate. Numărul locurilor vacante gestionate în mediu rural constituie 11%. Lipsa oportunităţilor de angajare în mediul rural rămâne a fi o problemă majoră. Graficul Şomeri înregistraţi, locuri de muncă vacante şi plasarea în câmpul muncii, mii Sursa: ANOFM Pe parcursul a 11 luni au fost plasate în câmpul muncii 15,6 persoane, ceea ce constituie o creştere cu 9% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Dacă în anul 2012 ponderea şomerilor plasaţi în câmpul muncii a constituit 31% din numărul şomerilor înregistraţi, 11

12 în 2013 această pondere a constituit 41%, fiind în creştere cu 10 p. p comparativ cu perioada similară a anului Unul din factorii care fac dificilă ocuparea locurilor de muncă vacante într-un timp mai redus este nivelul scăzut de calificare al potenţialilor angajaţi. Din numărul total al şomerilor înregistraţi la data de , se constată, că 40% sunt persoane cu studii primare şi gimnaziale, 20% - persoane cu studii liceale şi medii de cultură generală, 21% - persoane cu studii secundar profesionale, 11% - sunt persoane cu studii superioare şi 8% - sunt persoane cu studii medii de specialitate. De aici rezultă, că nivelul educaţional al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este redus. De calificarea redusă a forţei de muncă sunt nemulţumiţi cca 63% din agenţii economici chestionaţi din industria prelucrătoare şi 55 % din servicii. Persoanele cu nivel educaţional ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul de ocupare a unui loc de muncă fiind mai mare. (Graficul ). Din numărul şomerilor cu studii superioare se plasează în câmpul muncii 49%, în timp ce din cei cu studii primare şi gimnaziale respectiv 19% şi 38%. Graficul Repartizarea şomerilor după nivelul de studii Sursa: ANOFM Necesită a fi revăzute planurile actuale de înmatriculare la învăţământul secundar profesional la meseriile prioritar solicitate pe piaţa muncii. Doar circa 6% din numărul total de şomeri înregistraţi urmează cursuri de formare profesională prin intermediul agenţiilor teritoriale, ceea ce necesită sporirea numărului şomerilor înmatriculaţi la cursuri de formare profesională. Cele mai solicitate profesii pentru persoane cu studii superioare şi medii de specialitate în anul 2013 au fost: medic de specialitate medie şi manageri, iar pentru persoane cu studii secundar profesionale şi medii generale: cusătoreasă în industria confecţiilor, cusător în industria uşoară, conducători auto, montator, operator la calculatoare, lăcătuş în diferite domenii, bucătar-cofetar, vânzător produse alimentare/nealimentare, etc. 12

13 REZULTATELE CHESTIONĂRII AGENŢILOR ECONOMICI 3.1. Structura eşantionului În scopul evaluării tendinţelor şi necesităţilor pieţei forţei de muncă pentru anul viitor Agenţia Naţională de comun cu structurile sale teritoriale desfăşoară prognoza pieţei muncii în conformitate cu metodologia elaborată. Au fost supuşi chestionării 3270 agenţi economici din 3386 selectaţi aleatoriu din toate ramurile economiei. Ponderea angajatorilor cu capital privat din totalul eşantionului investigat este de 64%, iar a angajatorilor cu capital de stat de 29% şi respectiv altă formă 7 % (graficul ). Graficul Structura agenţilor economici în funcţie de forma de proprietate economici Graficul Structura agenţilor în funcţie de numărul de angajaţi Clasificarea agenţilor economici în funcţie de numărul de angajaţi relevă o pondere de 35% pentru angajatorii cu un număr de angajaţi mai mult de 100 şi 25% angajatori cu un număr de angajaţi cuprins între 21 şi 99. Cea mai mare pondere (40%) revine angajatorilor cu un număr de angajaţi de la 5-20 (graficul ).În urma centralizării datelor privind structurarea eşantionului de angajatori după domeniul de activitate 23% dintre agenţii economici îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului urmaţi de administraţia publică (15%), şi agricultura (14%). Ponderea agenţilor economici din industria prelucrătoare a constituit 11% (graficul ). Graficul Structura agenţilor economici în funcţie de domeniu de activitate. 13

14 3.2. Crearea şi lichidarea locurilor de muncă Analiza datelor în structura activităţilor economice în anul 2013 relevă o tendinţă pozitivă asupra procesului de creare/lichidare a locurilor de muncă şi se menţine până în prezent. Astfel, cele mai mari diferenţe dintre locurile de muncă create şi lichidate se observă în industria prelucrătoare având cea mai mare pondere pentru locurile noi create 2536 locuri, administraţie publică şi construcţii. Se atestă o tendinţă clară de schimbare în sectoarele de învăţământ, energie electrică, gaze şi apă, precum şi sectorul de transport şi comunicaţii unde au fost lichidate mai multe locuri de muncă decât create.(graficul ). Graficul Crearea şi lichidarea locurilor de muncă de către agenţii economici Pentru anul viitor se atestă o cerere mai mare de forţă de muncă atât pentru specialişti cât şi pentru muncitori. Cerinţele pieţei muncii vor fi orientate spre sectorul de servicii, preponderent pentru specialişti. Principală disfuncţionalitate a pieţei muncii este discrepanţa între cererea şi oferta forţei de muncă. Concomitent, se atestă un deficit de forţă de muncă calificată, care este reflectat în două aspecte: lipsa personalului calificat şi fluctuaţia mare pe anumite segmente ocupaţionale. Lipsa personalului din totalul întreprinderilor chestionate se resimte în special pentru meseriile ce vizează industria prelucrătoare unităţi, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul unităţi, agricultură 114 unităţi şi sănătate şi asistenţa socială 99 unităţi. Pe de altă parte se constată o saturare a forţei de muncă, în special în ramura comerţului cu ridicata şi amănuntul şi cel al administraţiei publice. (graficul ). Graficul Deficitul de forţă de muncă în cadrul unităţilor economice în ultimele 12 luni în funcţie de domeniul de activitate 14

15 Reieşind din rezultatele chestionării, pentru anul 2014 se preconizează o evoluţie a ocupării în rândul funcţionarilor. Acest fapt se datorează angajărilor în servicii şi administraţia publică unde tinerii specialişti sunt acceptaţi după absolvirea facultăţii şi fără experienţă, în timp ce agenţii economici din sectorul privat sau mixt solicită o forţă de muncă calificată şi cu experienţă. (graficul ). Graficul Crearea şi lichidarea locurilor de muncă în funcţie de profesii Graficul Raport locuri de muncă create/ deficit forţă de muncă în următoarele 12 luni Prezenţa unui deficit de forţei de muncă invocă pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă activizarea şi eficientizarea colaborării cu agenţii economici, corelarea formării profesionale a şomerilor la necesitatea agenţilor economici şi sporirea gradului de ocupare a locurilor vacante Aşteptările agenţilor economici privind evoluţia economiei în anul 2014 Majoritatea agenţilor economici se aşteaptă la acelaşi ritm de producţie având ca obiectiv obţinerea unui maxim de avantaje, reieşind din resursele disponibile. Din numărul total de agenţi economici chestionaţi 52% nu se aşteaptă la o schimbare privind evoluţia cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor atât pentru anul curent cât şi pe întreaga perioadă previzionată. Agenţii economici ce aşteaptă o creştere a cererii pentru bunuri şi servicii constituie 19%, iar numai 14% din cei chestionaţi aşteaptă o descreştere. Trebuie remarcat, că în următoarele 12 luni numărul agenţilor economici care se aşteaptă la o reducere a cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor comparativ cu anul curent este în descreştere, ceea ce indică o stabilitate a economiei naţionale (graficul ). Graficul Evaluarea cererii de pe piaţa bunurilor şi serviciilor. 15

16 Sectorul privat este cel mai optimist la capitolul creştere pentru anul 2014, dublu (52,4%) faţă de sectorul public: fiecare a doua firmă prezice extinderea producţiei sau serviciilor. (graficul ). În baza datelor oferite de agenţii economici în aspect ramural (Învăţămîntul; Energie electrică,termică, gaze şi apă; Hoteluri şi restaurante) se atestă o tendinţă de descreştere. Graficul Evaluarea cererii de pe piaţa bunurilor şi serviciilor în funcţie de proprietate. Conform estimărilor de prognoză agenţii economici chestionaţi vor avea un interes redus pentru investiţiile in echipament/tehnica/spatii în anul Dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat (prin simplificarea iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ etc.) ar duce la majorarea investiţiilor. Graficul Investiţii în următoarele 12 luni. Din totalul angajatorilor intervievaţi, 81% nu-şi planifică investiţii în utilaje şi tehnică sau resurse umane şi nu au cerere pe piaţa muncii pentru următoarele 12 luni, menţinându-se la nivelul anului precedent. Totuşi există întreprinderi care îşi planifică pentru anul viitor o eventuală creştere a cifrei de afaceri, efectuând investiţii în echipament şi crearea noilor locuri de muncă (Graficul ). 16

17 Graficul Creşterea volumului de producţie/servicii şi crearea noilor locuri de muncă în următoarele 12 luni. 4. EVALUAREA TENDINŢELOR DE PE PIAŢA MUNCII DIN 2014 După o consolidare uşoară a economiei mai mulţi angajatori intervievaţi se aşteaptă la o stabilitate. Majoritatea planifică o creştere a cererii pentru bunuri şi servicii. O creştere a numărului angajărilor se atestă în Industria prelucrătoare - 35%, sectorul Administraţiei publice - 16%, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul - 12% şi Agricultura - 10%. Pe de altă parte, previziunile sunt negative în sectoarele: Învăţământ, Energie electrică şi termică, gaze şi apă şi Hoteluri şi restaurante. (graficul 4.1.). Graficul 4.1. Aşteptările agenţilor economice privind persoanele disponibilizate şi angajate Principalele regiuni în care se vor crea noi locuri de muncă sunt: municipiile Chişinău şi Bălţi urmate de raioanele Anenii Noi, Donduşeni şi Ialoveni. 17

18 Graficul 4.2. Crearea locurilor noi de muncă. Analizând situaţia pe sectoare putem constata că aşteptările agenţilor economici pentru anul 2014 sunt modeste. (graficul 4.2.). Vor avea tendinţă de creştere sectoarele: industria prelucrătoare, agricultura comerţ cu ridicata şi amănuntul şi administraţia publică. Cu toate că în sectorul industrial şi cel al serviciilor vor fi mai multe angajări, factorul calificare a specialiştilor se înscrie pe un trend negativ. ACTIVITATE În următoarele 12 luni ACTIVITĂŢI FINANCIARE AGRICULTURA, VINATUL COMERŢ CU RIDICATA SI CU AMĂNUNTUL CONSTRUCŢII ENERGIE ELECTRICA, GAZE, APA HOTELURI, RESTAURANTE INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE SĂNĂTATE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ TRANSPORTURI SI COMUNICAŢII TRANZACŢII IMOBILIARE ÎNVĂŢĂMÎNT 18

19 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Concluzii: Creşterea economică se bazează pe politicile economice stimulatoare a activităţii de întreprinzător, de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării, toate acestea au scopul de a schimba paradigma de dezvoltare economică a Republicii Moldova, de la o economie bazată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre export. Reieşind din prognoza revizuită a indicatorilor macroeconomici pentru anii efectuată de către Ministerul Economiei se prognozează o creştere a PIB de 4%-5%. La baza acestei creşteri vor sta următoarele premise: dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat (prin simplificarea iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ etc.); dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională; susţinerea şi dinamizarea procesul investiţional şi activitatea investiţională deoarece investiţiile cresc mai greu decît economia, ceea ce înseamnă că există o problemă la acest capitol promovarea mai intensă a exporturilor. Varianta actuală de prognoză nu prevede modificări esenţiale ale pieţei muncii în următorul an. Creşterea numărului populaţiei ocupate în anul 2014 conform estimărilor Ministerului Economiei va constitui 0,2%. O mare parte a populaţiei apte de muncă revine mediului rural, pe când cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în mediul urban. Rezultatele chestionării au arătat, că în anul 2013 agenţii economici au dus lipsă de forţă de muncă calificată în timp ce 60% din şomerii înregistraţi la Agenţia Naţională nu deţineau pregătire profesională iniţială. In rezultatul intensificării lucrului cu angajatorii a crescut numărul locurilor vacante înregistrate la Agenţia Naţională cu 6% faţă de anul precedent. Recomandări: Consolidarea şi extinderea colaborării între agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi angajatori. Diversificarea structurii ocupaţionale, crearea noilor locuri de muncă atractive pentru reducerea exodului forţei de muncă din localităţile rurale. Dezvoltarea parteneriatului cu Ministerul Educaţiei pentru modernizarea programelor de orientare şi formare profesională Crearea unui Centru de formare profesională continuă pe tot parcursul vieţii, ce va contribui la diminuarea şi lichidarea deficienţelor de instruire profesională în vederea integrării active pe piaţa muncii. Diseminarea rezultatelor prognozei pieţei muncii şi a Barometrului Profesiilor. Valorificarea rezultatelor Prognozei pieţei muncii în procesul complex de derulare a activităţilor pe piaţa forţei de muncă. Rezultatele prezentate în această prognoză pot servi ca sursă importantă de informare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cît şi pentru agenţi economici. 19

20 Barometrul profesiilor pentru anul 2014 Prognoza 2014 Specialişti Muncitori Şanse înalte de angajare Medic Soră medicală Manager în serviciile de marketing şi vînzare Inspector paza paramilitară Programator Agent asigurare Agent comerţ Specialist (coordonator, principal) administraţie publică Cusătoreasă Croitor-cusător Bucătar cofetar Chelner-barman Casier Vînzător Montator Operator în sala de cazane Operator în sectorul de producţie Gardian public Ajutor de educator Şanse reduse de angajare Balanţa Profesor în învăţămîntul secundar şi special Inspector de poliţie Inginer construcţii civile, industriale Inginer - proiectant Educator Asistent social Lucrător social Electrician secţie Jurisconsult Economist Contabil califi care medie Agronom Zootehnician Medic veterinar Inginer mecanic Inginer tehnolog Mecanic Psiholog Operator la calculator Confecţioner articole de marochinărie Administrator sală Placator cu plăci Pietrar-zidar Tencuitor - zugrav Dulgher Tîmplar Betonist Fierar betonist Tinichigiu Electrogazosudor Lăcătuş la instalarea tehnicii sanitare Electromontor la repararea şi întreţinerea instalaţiilor electrice Lăcătuş electrician la repararea utilajului electric Conducător auto Lăcătuş la repararea automobilelor Electromecanic Electromontor Tractorist Pomicultor Viticultor Ţesător Coafor Frizer Manichiuristă Prognoza pieței muncii 2014 a fost elaborată cu susținerea financiară a Ministerului Justiției din Suedia, Uniunii Europene și Serviciului Public Suedez de Angajare