Memoriu de prezentare

Transcriere

1 MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU RAPORT DE MEDIU pentru PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU ( ) REVIZUIT ROMANIA DRAFT FINAL Martie 2013

2 Beneficiar: MINISTERUL MEIDULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU Adresa: Bulevardul Libertatii, nr. 12 Bucuresti ROMANIA Titlul: RAPORT DE MEDIU pentru PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU ( ) REVIZUIT România Data: Martie 2013 Document: Data: Stadiul emiterii: Autor Viorica-Marilena Patrascu Raport de mediu 12 Martie Martie 2013 Versiune 1 Versiune 2 Nr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului: 201/ Tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA Viorica-Marilena Patrascu Semnaturi Administrator S.C. VMP-Integrated Environment S.R.L.

3 CUPRINS 1. INTRODUCERE Necesitatea evaluarii de mediu Abordare şi metodologie Legislaţie, manuale şi ghiduri metodologice aplicabile Abordare generală şi metodologie specifică Etape în evaluarea de mediu Conţinutul raportului de mediu 5 2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Contextul dezvoltarii POS Mediu ( ) Context general Context legal Revizuirea POS Mediu Context general Context legal Continutul documentului de programare Program Operational Sectorial Mediu ( ), revizuit Continutul POS Mediu ( ) revizuit Prezentarea generala a modificarilor introduse prin propunerea de revizuire a POS Mediu ( ) Detalierea modificarilor pe axe prioritare Obiectivele POS Mediu ( ) revizuit Cadrul legal pentru stabilirea obiectivelor Obiectivul global al POS Mediu Obiectivele specifice ale POS Mediu Relatia POS Mediu ( ) revizuit, cu alte documente strategice relevante Relatia POS Mediu ( ) cu documente de programare dezvoltate la nivel international/ comunitar Relatia POS Mediu ( ) cu documente de programare dezvoltate la nivel national Relatia POS Mediu ( ) cu alte finantari sustinute de FEADR si FEP Relatia POS Mediu ( ), cu alte programe operationale 41 i

4 2.5.5 Relatia POS Mediu ( ) revizuit, cu alte programe operationale revizuite ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI Abordare şi metodologie Starea actuală a mediului Aerul Apa Marea Neagra si zona costiera Sol Biodiversitate Gestionarea deseurilor municipale Gestionarea deseurilor medicale Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Identificarea zonei posibil a fi afectata semnificativ Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ PROBLEMELE DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Probleme generale de mediu existente Rezumat al problemelor specifice de mediu existente Identificarea problemelor de mediu existente, relevante pentru program OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Lista obiectivelor de protectie a mediului Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale programului in raport cu obiectivele de mediu relevante POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Analiza elementelor care determina efecte semnificative asupra mediului Evaluarea domeniilor majore de intervenţie şi sugerarea unor măsuri specifice pentru minimizarea, reducerea sau compensare efectelor lor semnificative probabile asupra mediului Evaluarea efectelor cumulative ale POS Mediu asupra obiectivelor de mediu relevante Impactul asupra mediului al unor proiecte specifice propuse prin revizuirea POS Mediu POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CAUZATE DE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI 138 ii

5 9.1 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice efect advers asupra mediului al implementarii programului Măsuri suplimentare pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice efect advers asupra mediului al implementarii programului Reflectarea cerintelor legale privind evaluarea impactului de mediu, evaluarea adecvata si evaluarea strategica de mediu in procedura de selectare a proiectelor Masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra Siturilor NATURA EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE Motivele care au condus la selectarea variantelor alese Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului Recomandări generale privind monitorizarea REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Introducere Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale Continutul POS Mediu revizuit Obiectivele POS Mediu revizuit Relaţia cu alte documente strategice relevante Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului Aerul Apa Solul Biodiversitate Gestionarea deseurilor municipale Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de ariile speciale de protecţie avifaunistica sau de ariile speciale de conservare) Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru program Potenţialele efecte semnificative asupra mediului Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera 162 iii

6 12.9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil, orice efect advers asupra mediului al implementării programului Masuri propuse Masuri suplimentare Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese Motivele care au condus la selectarea variantelor alese Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului Recomandări generale privind monitorizarea SURSE DE INFORMATII SI BIBLOGRAFICE CONSULTARI Lista participantilor la consultari Reacţii, sugestii şi obiecţii formulate de participantii la consultari 168 Lista tabele Tabel 1-1: Metode şi tehnici utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului 4 Tabel 2-1: Indicatori pentru axa prioritara 1 11 Tabel 2-2: Proiecte majore aferente Axei prioritare 1 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) 11 Tabel 2-3: Indicatori pentru Axa prioritara 2 16 Tabel 2-4: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) 16 Tabel 2-5: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) 18 Tabel 2-6: Indicatori pentru Axa prioritara 3 19 Tabel 2-7: Proiecte majore aferente Axei prioritare 3 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) 20 Tabel 2-8: Indicatori pentru Axa prioritara 4 21 Tabel 2-9: Indicatori pentru Axa prioritara 5 22 Tabel 2-10: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) 23 Tabel 2-11: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) 24 Tabel 3-1: Suprafete afectate de poluare la nivel national 57 Tabel 3-2: Ariile protejate din Romania (2011) 59 Tabel 3-3: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada Tabel 3-4: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada (mii tone) 62 iv

7 Tabel 3-5: Lista depozitelor municipale conforme în operare, în anul Tabel 3-6: Depozite municipale conforme autorizate în Tabel 5-0-1: Probleme de mediu existente, relevante pentru program 80 Tabel 6-0-1: Obiective de mediu relevante 82 Tabel 6-0-2: Evaluarea Axei prioritare 1 in raport cu obiectivele de mediu relevante 85 Tabel 6-0-3: Evaluarea Axei prioritare 2 in raport cu obiectivele de mediu relevante 89 Tabel 6-0-4: Evaluarea Axei prioritare 3 in raport cu obiectivele de mediu relevante 94 Tabel 6-0-5: Evaluarea Axei prioritare 4 in raport cu obiectivele de mediu relevante 98 Tabel 6-0-6: Evaluarea Axei prioritare 5 in raport cu obiectivele de mediu relevante 102 Tabel 7-0-1: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara Tabel 7-0-2: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI Tabel 7-0-3: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI Tabel 7-0-4: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara Tabel 7-0-5: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI Tabel 7-0-6: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI Tabel 7-0-7: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI Tabel 7-0-8: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI Tabel 7-9: Rezumat al posibilelor efectelor de mediu cumulative ale POSM 121 Tabel : Indicatori de monitorizare de mediu propuşi 145 Tabel : Ariile protejate din Romania (2011) 157 Tabel : Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada Lista figuri Figura 2-1: Legaturi 28 Figura 4-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului 44 Figura 4-2: Valori medii anuale de NO 2 inregistrate in Figura 4-3: Valori medii anuale de PM 10 inregistrate in Figura 4-4: Evolutia emisiilor de CO 2 48 Figura 4-5: Populatie aprovizionata cu apa : evolutie Figura 4-6: Populatie aprovixionata cu apa in 2010 (% din totsl populatie) 52 Figura 4-7: Aprovizionarea cu apa pe surse in Figura 4-8: Aprovizionarea cu apa pe zone 53 Figura 4-9: Ponderea zonelor caracterizate de eroziune 55 Figura 4-10: Regiunile biogeografice din Romania 58 Figura 4-11: Siturile de importanta comunitara din Romania (2011) 60 Figura 4-12: Ariile de protecţie specială avifaunistică din Romania (2011) 61 v

8 ACRONIME CC Convenţia cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor CCSC Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCSC) CNADNR Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania DCA Directiva Cadru- Apă CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă DG Directorat General EA Evaluare Adecvată (Appropriate Assessment) EE Energie Electrică EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului (Environmental Impact Assessment) EK Element Cheie ESM Evaluare strategica de mediu (evaluare de mediu pentru planuri/ programme) FEDR Fond European de Dezvoltare Regională FSE Fond Social European GES Gaze cu Efect de Seră GL Grup de Lucru HGR Hotărâre a Guvernului Romaniei MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice ME Ministerul Economiei vi

9 ACRONIME MM Măsuri de Management MMSC Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice MS Ministerul Sănătăţii MT Ministerul Transporturilor OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PCC Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor PMBH Plan de Management al Bazinului Hidrografic PND Planul Naţional de Dezvoltare PNGD Planul National de Gestionare a Deseurilor P/P/P Politici/ Planuri/ Programe PNMD Planul Naţional de Management aferent Porţiunii Naţionale a Bazinului Hidrografic Internaţional al Fluviului Dunărea (PNMD) POAT Program Operational Asistenta Tehnica PODCA Program Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative POR Program Operational Regional POSCCE Program Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice POSM Program Operaţional Sectorial Mediu POSDRU Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POST Program Operational Sectorial Transport vii

10 ACRONIME SEA Evaluare Strategică de Mediu (Strategic Environmental Assessment) SEDD Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă SEN Sistemul Energetic Naţional SNDD Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă SNGD Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor SMI Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung SER Strategia Energetică a României viii

11 1. INTRODUCERE 1. INTRODUCERE 1.1 Necesitatea evaluarii de mediu Dezvoltarea POS Mediu a inceput la sfârşitul anului 2005 si s-a finalizat la 31 ianuarie 2007, cand autorităţile române au transmis oficial POS Mediu la Comisia Europeană. In urma parcurgerii procedurii de evaluare de mediu pentru POS Mediu, in conformitate cu prevederilor HGR nr. 1076/ 2004, a fost emis Avizul de mediu nr. 10/ Pentru cresterea ratei de absorbtie si pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, in anul 2012 a fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu implementare si rambursare rapida, care fac necesara revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru actualizarea listei de proiecte majore. In cadrul sedintei oficiale din , Comitetul de Monitorizare pentru Programul Operational Sectorial Mediu a aprobat, prin Hotararea nr. 3, modificarea POS Mediu in conformitatea cu propunerile din Nota privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu formulate de Autoritatea de Management pentru POS Mediu. Conform prevederilor art. 5 (3) din HGR nr. 1076/2004, modificarile propuse Programului Operational Sectorial Mediu au fost supuse etapei de incadrare din procedura de evaluare de mediu, in cadrul sedintei Comitetului Special Constituit. Demararea procedurii de evaluare de mediu a fost comunicata in mass-media in zilele de si , iar sedinta de incadrare Comitetului Special Constituit. In urma parcurgerii etapei de incadrare a fost luata decizia de continuare a procedurii de evaluare de mediu in vederea identificarii efectelor si masurilor necesare pentru diminuarea impactului cumulat datorat introducerii unui numar mare de proiecte a caror evaluare, din punctul de vedere al impactului cumulat nu a fost luata in consuiderare in POS Mediu initial. Raportul prezent reprezintă documentul în care sunt sintetizate toate informaţiile şi concluziile evaluării de mediu pentru POS Mediu ( ) revizuit, întocmit pentru obţinerea Avizului de Mediu. 1/181

12 1. INTRODUCERE 1.2 Abordare şi metodologie Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat la un stadiu incipient al elaborării strategiilor/ planurilor/ programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor/ planurilor/ programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost fundamentate, precum si de a participa la luarea acestor decizii Legislaţie, manuale şi ghiduri metodologice aplicabile Legislatie Raportul de mediu este întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia naţională de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG nr. 1076/2004 (art. 19; 20 & 24 si anexa nr. 2) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Manuale Metodologia utilizată în evaluarea de mediu include recomandările cuprinse în Manualul privind ESM pentru politica de coeziune, , finalizat în anul 2006 in cadrul Programelor de dezvoltare regională ecologică ( Greening Regional Development Programmes ), reprezentate de o reţea europeană finanţată de programul UE Interreg IIIC. In anul 2006, acest manual a fost considerat de catre DG Regio şi DG Mediu ca abordarea recomandată pentru realizarea SEA a Programelor Operaţionale pentru politica de coeziune UE din Obiectivul general al Manualului este acela de a promova şi permite folosirea Evaluării Strategice de Mediu (ESM) pentru integrarea aspectelor şi considerentelor de mediu în planurile şi programele elaborate pentru politica de coeziune De asemenea, evaluarea a luat in considerare interpretarile textului Directivei 2001/42/CE, cuprinse in Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul nr. 117/ /181

13 1. INTRODUCERE Ghiduri In elaborarea raportului s-a tinut seama de recomandarile continute in următoarele ghiduri: Evaluarea strategica de mediu si biodiversitatea : Ghid pentru profesionisti ( Strategic Environmental Assessment and Biodiversity : Guidance for Practitioners, adoptat de Countryside Council for Wales, English Nature, UK Environment Agency, Royal Society for the Protection of Birds, 2004; Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, elaborat in cadrul Proiectului Întãrirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea in aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare - EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE2004/ ), sursa: Abordare generală şi metodologie specifică Abordare generală Evaluarea de mediu urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea potenţialelor efecte directe şi indirecte pe care le va avea implementarea POS Mediu revizuit asupra componentelor de mediu (populaţie şi mediu social, floră, faună, sol, aer, apă, climă, peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu natural). In conformitate cu cerinţele esenţiale ale HG nr. 1076/2004, evaluarea de mediu se derulează în timpul definivarii revizuirii programului, înainte de adoptarea sau supunerea acestuia unei proceduri de aprobare/adoptare şi se finalizează prin elaborarea raportului de mediu. În derularea etapelor procedurale şi definitivarea programului, un rol important îl are Grupul de Lucru, în cadrul căruia sunt consultaţi reprezentanţi ai autorităţilor competente pentru protecţia mediului si sănătate, precum si ai altor autorităţi interesate de efectele implementării planului şi reprezentanţi ai titularului planului. Pe baza informaţiilor prezentate de titular, s-au stabilit problemele de mediu determinate de îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului, ţinând cont de obiectivele de mediu stabilite prin legi si alte documente strategice si de programare relevante pentru POS Mediu. Pornind de la starea actuală a mediului şi a sănătaţii populaţiei este estimată prognoza stării mediului şi a sănătăţii populaţiei, în lipsa implementării programului revizuit. Toate ipotezele studiate şi concluziile aferente etapei de definitivare se regăsesc în raportul de mediu. De asemenea, trebuie subliniata importanta implicării publicului în cadrul procedurii de evaluare de mediu a programului; modul în care opiniile exprimate de public şi de către alte autorităţi au fost luate în considerare în luarea deciziei privind emiterea avizului de mediu se vor prezenta în declaraţia finală care va fi facută publică de către titular. 3/181

14 1. INTRODUCERE Metodologie specifică La elaborarea prezentului raport au fost respectate cerinţele legale şi recomandările conţinute în manualele si ghidurile menţionate în secţiunea precedentă. Conform acestor recomandări, pentru evaluarea efectelor planului asupra mediului au fost utilizate metode şi tehnici descriptive, analitice şi interactive (tabelul xx). Tabel 1-1: Metode şi tehnici utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului Metode şi tehnici Metode şi tehnici descriptive Evaluarea de mediu Indicatori Matrici de impact X X Metode şi tehnici analitice Analiză multicriterială şi cost-beneficiu Analiza SWOT Prognoze şi retrognoze Analiza ciclului de existenţă X X X X Metode şi tehnici interactive Participare Comunicare/raportare Consultare X X X Metodologia specifică pe etape semnificative sau paşi importanţi este descrisă la începutul capitolelor sau secţiunilor în care sunt prezentate rezultatele acestor etape sau paşi Etape în evaluarea de mediu În conformitate cu cerintele HG nr. 1076/ , procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe cuprinde următoarele etape: încadrarea; întocmirea Raportului de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare; desfăşurarea consultărilor asupra propunerii de dezvoltare şi a Raportului de mediu aferent acesteia; luarea în considerare a Raportului de mediu şi a rezultatelor consultării în procesul de luare a deciziei; 4/181

15 1. INTRODUCERE oferirea de informaţii publice înainte şi după adoptarea deciziei şi prezentarea modului în care s-a ţinut seama de rezultatele evaluării mediului; şi monitorizarea implementării deciziei. 1.3 Conţinutul raportului de mediu Conţinutul raportului de mediu ilustrează aplicarea cerinţelor articolelor 19; 20 & 24 şi ale anexei nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, precum şi a recomandărilor conţinute în manualele si ghidurile relevante. Luând în considerare recomandările din Ghidul generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, structura raportului de mediu a fost concepută în 10 capitole, prezentate în cele ce urmează. Structura raportului de mediu 1. Introducere 2. Expunerea continutului si a obiectivelor principal ale programului, precum si a relaţiei cu alte planuri si programe relevante 3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ 5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de ariile speciale de protecţie avifaunistică sau de ariile speciale de conservare) 6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante 7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 8. Potentiale efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera 9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil, orice efect advers asupra mediului al implementării programului 10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 12. Rezumat fără caracter tehnic. 5/181

16 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.2 Contextul dezvoltarii POS Mediu ( ) Context general Politica de coeziune a UE prevede aproximativ o treime din bugetul Comunităţii Europene pentru creşterea coeziunii economice şi sociale. Principalul obiectiv pentru perioada curenta de finanţare consta în promovarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în conformitate cu Strategia de la Lisabona şi conform definiţiei din Ghidul Strategic al Comunităţii Politica de coeziune se bazează pe un sistem de programare eficient care include, pentru perioada , un document naţional-cadru la nivel politic şi programe operationale la nivel naţional/ regional. Cadrul strategic national de referinta (CSNR) reprezintă strategia globală de utilizare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, iar diversele programe operationale (PO) reprezintă instrumentele prin care se realizează prevederile CSNR. Dezvoltarea POS Mediu a inceput ca urmare a adoptării, la sfârşitul anului 2005, a Planului Naţional de Dezvoltare pentru perioada , inregistrand urmatoarele versiuni: - în primul trimestru al anului 2006 a fost elaborată versiunea preliminară a POS Mediu (în paralel cu finalizarea primelor variante ale CSNR şi ale celorlalte PO). - CSNR şi PO, au fost transmise Comisiei, în data de 20 aprilie, după adoptarea lor de către Guvernul României. - o nouă variantă a POS Mediu a fost transmisă în data de 11 octombrie Această din urmă versiune a POS Mediu a luat în considerare comentariile primite în cadrul consultărilor privind CSNR si observaţiile făcute pe parcursul monitorizării Capitolului 21, care au vizat cu precădere cerinţele instituţionale. - in data de 31 ianuarie 2007, autorităţile române au transmis oficial POS Mediu la Comisia Europeană. Documentul a luat în considerare Documentul de Poziţie al CE din data de 13 decembrie, care a fost transmis autorităţilor române, recomandările făcute în urma procesului de evaluare ex-ante, precum şi comentariile primite din partea publicului interesat, pe parcursul procesului de Evaluare Strategică de Mediu Context legal Atat cadrul strategic national de referinta, cat si programele operationale au fost dezvoltate de catre Guvernul Romaniei si aprobate de catre Comisie conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 6/181

17 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, continute in Capitolul II (Cadrul strategic naţional de referinţă) si, respectiv, in articolul 32, referitor la Elaborarea şi aprobarea programelor operaţionale : Măsurile Fondurilor în statele membre iau forma unor programe operaţionale înscrise în cadrul strategic naţional de referinţă. Fiecare program operaţional include o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie Un program operaţional nu cuprinde decât unul dintre cele trei obiective menţionate la articolul 3, în absenţa deciziei contrare a Comisiei şi a statului membru (obiectivul de convergenta, obiectivul de concurenta regionala si locuri de munca si obiectivul de cooperare teritoriala europeana). 2.3 Revizuirea POS Mediu Context general Conform Notei privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu intocmita de AM POS Mediu, pentru a evita dezangajarea fondurilor europene datorita ratei scazute de absorbtie la nivelul POS Mediu , a fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu implementare si rambursare rapida, din care a rezultat necesitatea revizuirii POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru actualizarea listei de proiecte majore. Modificarea POS Mediu a fost aprobata in cadrul sedintei oficiale din data de a Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu Context legal Revizuirea programelor operationale, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, este stipulata in articolul 33 (Revizuirea programelor operaţionale) care prevede, in alin. (1) cazurile in care programele operationale se pot reexamina si, dupa caz, restul programului se poate revizui : (a) în urma unor schimbări socio-economice importante; (b) pentru a consolida sau a adapta gestionarea schimbărilor importante în priorităţile comunitare, naţionale sau regionale; (c) în cadrul evaluării menţionate la articolul 48 alineatul (3) - [evaluari legate de monitorizarea programelor operationale, n.a.]; sau 7/181

18 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE (d) în urma unor dificultăţi de aplicare. In conformitate cu alin. (2) al art. 33 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, Comisia hotărăşte cu privire la cererile de revizuire a programelor operaţionale în termen de cel mult trei luni de la prezentarea lor formală de către statul membru, fara a fi necesara revizuirea deciziei Comisiei referitoare la Cadrul strategic national de referinta (alin. 3). 2.3 Continutul documentului de programare Program Operational Sectorial Mediu ( ), revizuit Continutul POS Mediu ( ) revizuit POS Mediu ( ) revizuit, are urmatorul continut: Introducere Evaluarea ex-ante 1. Analiza situatiei actuale, care cuprinde: - Aspecte generale privind protectia mediului in Romania - Sectorul apa - Managementul deseurilor - Calitatea aerului - Protectia naturii si conservarea biodiversitatii - Riscurile naturale - Rezumat al situatiei actuale - Experienta anterioara in programele si instrumentele de pre-aderare. Lectii invatate 2. Analiza SWOT 3. Strategia Obiective Axele prioritate - Axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata - Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate - Axa prioritara 3 Reducerea poluarii de la sistemele de incalzire urbana in localitatile cele mai afectate - Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecvate e management pentru protectia naturii - Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc - Axa prioritare 6 Asistenta tehnica Coerenta cu politicile comunitare si nationale - Coerenta cu politicile comunitare - Coerenta cu politicile nationale Complementaritatea cu alte Programe Operationale si cu operatiunile finantate din FEADR si FEP 4. Planul financiar 5. Implementarea 8/181

19 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE - Management - Monitorizare si evaluare - Management financiar si control - Informare si publicitate - Sistemul Informatic Unic de Management 6. Parteneriat ANEXE: Anexa 1: Schema de implementare POS Mediu Anexa 2: Lista indicativa a proiectelor majore pentru POS Mediu Anexa 3: Distributia contributiei comunitare pe categorii in POS Mediu Anexa 4: Romania Fisa de evaluare a necesitatilor de mediu Prezentarea generala a modificarilor introduse prin propunerea de revizuire a POS Mediu ( ) Modificarile introduse prin propunerea de revizuire au fost prezentate in Nota privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu intocmita de AM POS Mediu si aprobata in cadrul sedintei oficiale din data de a Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu. Aceste modificari sunt expuse in continuare. I. Includerea in lista de beneficiari POS Mediu a unor noi beneficiari Pentru Axa Prioritara 1, Domeniul Major de Interventie 1.1 Primaria Municipiului Bucuresti; Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.1: Ministerul Sanatatii; Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.2: Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice; Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Aprobarea de noi proiecte ai caror beneficiari vor fi entitatile mai sus mentionate se va face respectand criteriile de selectie aplicabile proiectelor finantate din POS Mediu, respectiv a strategiei de finantare a progranului. II. Actualizarea listei de proiecte majore Lista indicativa a proiectelor majore prezentate in Anexa 2 a POS Mediu a fost actualizata pentru a reflecta evolutiile recente cu privire la proiectele majore finantate/ in curs de finantare in cadrul programului Detalierea modificarilor pe axe prioritare 9/181

20 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Modificarile introduse prin revizuirea POS Mediu sunt evidentiate in galben in textul de mai jos si sunt prezentate impreuna cu prevederi relevante existente in versiunea POS Mediu din Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/ apă uzată Obiective Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei Această prioritate este finanţată din Fondul de Coeziune. Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi în conformitate cu criteriile specificate in POS Mediu. În ceea ce priveşte municipiul Bucuresti acesta va face excepţie de la obligatia de a face dovada implementarii cadrului institutional aferent procesului de regionalizare. În această situaţie specifică, finanţarea UE se va acorda direct Municipiului Bucuresti. Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritară. Prin excepţie, Primăria Municipiului Bucureşti, va fi beneficiară a finanţării acordate prin intermediul POS Mediu. Proiectul dezvoltat pentru municipiul Bucureşti va include pe lângă investiţiile de extindere şi reabilitare a sistemului de apă/ apă uzată, extinderea staţiei de epurare a municipiului Bucureşti şi construirea unei instalaţii adecvate de tratare/eliminare a nămolului. De asemenea, pentru alte aproximativ 10 proiecte finanţate iniţial din alte surse (buget de stat, etc) autorităţile locale pot fi beneficiari ai finanţării POS Mediu, cu condiţia conformării cu cadrul instituţional aferent proiectelor finanţate din această Axă Prioritară (calitatea de membru al ADI, delegarea serviciilor către Operatorul Regional, aprobarea politicii tarifare, etc). Domenii majore de intervenţie Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată Operatiunile ce urmeaza a fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu cheie de interventie vor finanţa următoarele activităţi indicative: - Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării. - Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile. - Extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare - Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate. 10/181

21 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE - Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor. - Construirea unor instalaţii adecvate de tratare/eliminare a nămolului rezultat din staţiile de epurare. - Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc. - Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management şi publicitate ( inclusiv conştientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale. Nu s-au modificat indicatorii de performanta stabiliti pentru aceasta axa prioritara. Tabel 2-1: Indicatori pentru axa prioritara 1 Output Indicatori Localităţi ce beneficiază de facilităţi de apă noi/reabilitate în sistem regional Unitate Valoare de baza Anul de Baza (Referinta) Sursa Tinta (2015) Număr MMDD 300 Staţii de epurare noi/reabilitate Număr MMDD 200 Rezultat Populaţia conectată la serviciile de apă de bază în sistem regional Apă uzată epurată corespunzator (din totalul volumului de apă uzată) Companii regionale de apă create % MMDD 70 % MMDD 60 Număr MMDD 35 Indicatorii de performanta corespund atat realizarii proiectelor majore, cat si a celor nemajore. Proiecte majore Prin modificarea POS Mediu (versiune 2013) au fost incluse modificari ale proiectelor majore initiale si propuneri de proiecte noi, conform tabelului de mai jos. Tabel 2-2: Proiecte majore aferente Axei prioritare 1 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu 1. Giurgiu Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Giurgiu Aprobat 1 Valoarea de bază este considerată 30 pentru că se referă la proiectele majore de investiţii care sunt realizate sau în derulare cu sprijinul programelor de preaderare. 11/181

22 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu 2. Teleorman Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Teleorman 3. Călăraşi Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Călăraşi Braşov Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în Cluj+Sălaj judeţul Braşov Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţele Cluj şi Sălaj 6. Gorj Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Gorj 7. Olt Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt 8. Sibiu Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu 9. Tulcea Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în 10. Cluj (Turda Câmpia Turzii) judeţul Tulcea Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunea Turda-Câmpia Turzii 11. Vrancea Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Vrancea 12. Arad Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă 13. Bistriţa- Năsăud uzată în judeţul Arad Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud 14. Dâmboviţa Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa 15. Iaşi Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi 16. Brăila Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Braila 17. Alba Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba 18. Ilfov Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Ilfov 19. Satu Mare Extinderea si reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare 20. Vâlcea Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Vâlcea 21. Hunedoara Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunea Valea Jiului, judeţul Hunedoara 22. Bacău Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bacău 23. Buzău Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Buzău 24. Neamţ Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Neamţ 25. Prahova Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova 26. Covasna Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Covasna Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat 12/181

23 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu 27. Harghita Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Harghita 28. Mureş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată 29. Constanta- Ialomiţa în judeţul Mureş Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa - Ialomiţa 30. Bihor Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor 31. Dolj Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj 32. Sibiu+Braşov Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată 33. Botosani în judeţele Sibiu şi Brasov Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare-epurare in judetul Botosani 34. Maramureş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş 35. Caraş-Severin Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraş - Severin 36. Timiş Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Timiş 37. Hunedoara Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara 38. Mehedinţi Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi 39. Suceava Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava 40. Galaţi Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi 41. Argeş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată 42. Municipiul Bucureşti 43. Vaslui în judeţul Arges Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti faza II Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat de CE Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Transmis la CE Aprobat de CE Proiecte nemajore De asemenea, pe aceasta axa prioritara s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria proiecte nemajore (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in ), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai programului. 2 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie /181

24 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate Obiective Creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de colectarea deseurilor municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile. Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate. Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate. Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor. Reducerea numărului de situri contaminate istoric. Această axă prioritară este finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională. Beneficiarii intervenţiilor din cadrul acestei axe prioritare sunt Municipalităţile, Consiliile Locale sau Asociaţiile de Municipalităţi, Ministerul Sanatatii, CNADNR si Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice. În plus, pentru proiectele finanţate iniţial din alte surse (buget de stat, venituri extrabugetare) pot fi beneficiari ai finanţării POS Mediu autorităţile locale, cu condiţia conformării cu cadrul instituţional aferent proiectelor finanţate din această Axă Prioritară (calitatea de membru al ADI, aprobarea politicii tarifare, etc). Ministerul Sănătăţii va fi beneficiarul eligibil în ceea ce priveşte finanţarea facilităţilor si echipamentelor pentru tratarea şi neutralizarea deşeurilor medicale rezulate din activitatea a aproximativ 300 de spitale aflate in subordinea ori coordonarea Ministerului Sanatatii si a autoritatilor locale. Proiectul propus spre finanţare va viza achiziţia de instalaţii de neutralizare a deşeurilor medicale (de diferite capacităţi, corespunzatoare cantităţii de deseuri produse de fiecare categorie de spital) amenajarea spatiilor unde se amplaseaza instalatiile, lucrari de constructii (amenajare spatii, constructii usoare, etc.), achiziţia dotărilor tehnice suplimentare (unitate de operare / stocare date, periferice). Pentru domeniul de intervenţie aferent site-urilor contaminate istoric, lista beneficiarilor eligibili va include, de asemenea, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (pentru rambursarea cheltuielilor efectuate în contractul de privatizare PETROM) şi CNADNR, pentru lucrări de decontaminare a unor zone industriale dezafectate. Interventiile al căror beneficiar va fi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice vor viza decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric conform prevederilor contractului de privatizare PETROM. Acest proiect va cuprinde: - remediere amplasamente facilităţi, cum ar fi batale explorare si productie, amplasamente aferente rafinariilor, depozite marketing, parcuri/ facilitati E&P. Lucrările constau în eliminarea/ reducerea poluarii (existentă în sol, apa subterană si/sau apa de suprafaţă) de pe amplasamente, în scopul aducerii terenului la starea initiala in conformitate cu 14/181

25 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE prevederile legale in domeniul protectiei mediului si / sau cerinţele specifice privind pragurile concentraţiilor de poluanţi care trebuie atinse în urma de contaminării. - lucrări de abandonare sonde în adâncime (pregatirea accesului la sonda, abandonare în vederea prevenirii scurgerii ţiţeiului şi a gazelor la suprafaţă şi a interferenţei dintre orizonturile acvifere) şi suprafaţă (dezafectarea efectivă a echipamentului de suprafaţă şi a instalaţiilor aferente, refacerea/decontaminarea terenului). Interventiile al căror beneficiar va fi CNADNR vor viza activităţi specifice de reabilitare şi ecologizare a terenurilor contaminate istoric (eliberare suprafaţă contaminată şi decontaminare a solului). Domenii majore de intervenţie Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor (DMI 2.1) Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: - Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă ; - Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare; - Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor; - Construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale; - Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul; - Construirea unor facilităţi si/sau achizitionarea unor instalatii adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice, etc) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.); - Închiderea depozitelor neconforme; - Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate, campanii de conştientizare a publicului (în legătură cu colectarea selectivă, sortarea, reciclarea, compostarea), îmbunătăţirea guvernării instituţionale, licitarea şi contractarea operatorilor de servicii de salubritate. Reabilitarea zonelor poluate istoric (DMI 2.2) Operaţiunile ce vor fi derulate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: - reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate; - asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune, management şi supervizare şi publicitate. 15/181

26 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Indicatorii de performanta pentru Axa prioritara 2 s-au modificat, dupa cum este ilustrat in tabelul de mai jos: in loc de 30 sisteme integrate de management al deseurilor la nivel judetean/ regional, au fost propuse 38, iar in loc de 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor afectate de poluare istorica au fost propuse 8 proiecte. Tabel 2-3: Indicatori pentru Axa prioritara 2 Output Indicator Număr de sisteme integrate de management al deşeurilor nou create la nivel judetean/regional Depozite de deşeuri vechi închise închise în zonele rurale (mici) Depozite de deşeuri municipale vechi închise în zonele urbane Proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric Rezultat Populaţie care beneficiază de sisteme îmbunătăţite de management al deşeurilor Unitate Valoare de bază An de bază Sursă Ţintă (2015) Număr MMDD 38 Număr MMDD Număr MMDD 150 Număr MMDD 8 Număr MMDD Proiecte majore Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate Domeniul major de intervenţie Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor Tabel 2-4: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) Nr. crt. Localizare Denumirea proiectului Stadiu 1 Giurgiu Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Giurgiu 2 Maramureş Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş 3 Bistriţa- Sistem de management integrat al deşeurilor solide Năsăud în judeţul Bistriţa-Năsăud 4 Vrancea Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Vrancea 5 Covasna Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna Aprobat In curs de pregatire Aprobat Aprobat Aprobat 16/181

27 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Nr. crt. Localizare Denumirea proiectului Stadiu 6 Alba Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Alba 7 Cluj Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj 8 Suceava Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava 9 Caraş- Sistem integrat de management al deşeurilor în Severin judeţul Caraş-Severin 10 Hunedoara Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara 11 Mureş Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Mureş 12 Sibiu Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sibiu 13 Arad Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Arad 14 Neamţ Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Neamţ 15 Harghita Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita 16 Timiş Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş 17 Iaşi Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi 18 Constanţa Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Constanta 19 Bihor Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Bihor 20 Braşov Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat In curs de pregatire Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat In curs de pregatire Aprobat In curs de pregatire In curs de pregatire In curs de pregatire In curs de pregatire Proiecte nemajore De asemenea, pe aceast domeniu major de interventie al axei prioritare 2 s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria proiecte nemajore(sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in ), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai programului. Pe lângă lista indicativă a proiectelor majore incluse în Anexa 2, se estimează finanţarea a aproximativ 21 de proiecte nemajore ce vor completa sistemele de management al deşeurilor la nivel judeţean. Totodată 3 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie /181

28 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE se are în vedere finanţarea unui proiect nemajor pentru tratarea şi neutralizarea deşeurilor medicale rezultate. Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate Domeniul major de intervenţie Reabilitarea zonelor poluate istoric In versiunea din 2007 a POS Mediu, indicatorul aferent acestui domeniu de intervenţie se refera la un număr de 5 proiecte pilot, fara proiecte majore specificate in lista indicativa din anexa 2. Proiecte majore Tabel 2-5: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) Nr.crt Beneficiar Denumirea proiectului 1. MMSC Proiect pentru decontaminarea zonelor petroliere poluate istoric Stadiu In pregatire Proiecte nemajore Si pe acest domeniu major de interventie al Axei prioritare 2 s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria proiecte nemajore (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in ), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai programului. Pe lângă lista indicativă a proiectelor majore incluse în Anexa 2, se estimează finanţarea unui număr de aproximativ 7 proiecte nemajore de reabilitare a siturilor poluate istoric Axa prioritară 3: Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate Obiective Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare; Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate; Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate. Această axă prioritară este finanţată din Fondul de Coeziune. 4 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie /181

29 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Domenii majore de intervenţie: Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot) Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: - Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi; - Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor; - Introducerea unui sistem îmbunătăţit de contorizare; - Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme ; - Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv reproiectarea reţelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost eficienţă); - Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opţiuni, managementul, supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a publicului. Modificarile care vizeaza indicatorii de performanta pentru axa prioritara 3 constau in modificarea numarului la indicatorul «sisteme de incalzire centrala reabilitate», din 8 in 7, fara sa afecteze indicatorii care reflecta reducerea emisiilor atmosferice. Tabel 2-6: Indicatori pentru Axa prioritara 3 Output Indicator Sisteme de încălzire centrală reabilitate Unitate Valoare de bază 19/181 An de bază Număr Studii de opţiuni elaborate Număr Rezultat Localităţi în care calitatea aerului este îmbunătăţită ca urmare a sistemelor de încălzire reabilitate Reducerea emisiilor de SO 2 provenite de la sistemele de încălzire urbană, ca urmare a intervenţiilor în cadrul POS Mediu Reducerea emisiilor de NOx provenite de la sistemele de încălzire Număr Tone Tone Sursă MMDD/M IRA MMDD/M IRA MMDD/M IRA MMDD/M IRA MMDD/M IRA Ţintă (2015)

30 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Indicator Unitate Valoare de bază An de bază Sursă Ţintă (2015) urbană, ca urmare a intervenţiilor în cadrul POS Mediu Proiecte majore Prin revizuirea POS Mediu in 2013 a fost introdusa in anexa 2 o lista continand 5 proiecte majore aferente acestei axe prioritare. Tabel 2-7: Proiecte majore aferente Axei prioritare 3 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) Nr. crt Beneficiar Municipiul Iaşi Municipiul Timişoara Municipiul Bacău Municipiul Oradea Judeţul Vâlcea Denumirea proiectului Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Iaşi în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în municipiul Timişoara în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea pentru perioada în scopul conformării la legislatia mediu şi creşterii eficienţei energetice Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada în scopul conformării la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice Stadiu Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Proiecte nemajore Si pe aceasta axa prioritara s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria proiecte nemajore (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in ), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai programului. Numar proiecte nemajore pe axa prioritara 3: Axa prioritară 4 Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii 5 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie /181

31 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Obiective conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000 Această prioritate este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Domeniu major de intervenţie Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000 Operaţiunile din cadrul acestui domeniu major de intervenţie va finanţa următoarele activităţi indicative: - Asistenţă pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice, inventariere, cartografiere; - Instruire şi întărirea capacităţii instituţionale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 şi ale ariilor protejate; - Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; - Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a siturilor Natura 2000 (construirea de centre de informare şi panouri de informare, managementul riscului prevenirea şi controlul incendiilor, etc); - Sprijinirea biodiversităţii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăşi barierele pe râuri şi autostrăzi); - Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate inclusiv infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună. - Pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştientizare pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000; - Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al biodiversităţii cu scopul ca acesta să devină proprietate publică a statului. Tabel 2-8: Indicatori pentru Axa prioritara 4 Output Indicator Arii protejate şi situri Natura 2000, cu planuri de management în vigoare Rezultat Suprafaţa ariilor protejate şi a siturilor Natura 2000, care beneficază de măsuri de conservare a naturii Unitate de măsură Număr % din suprafaţa protejată Valoare de bază An de referinţă Sursa MMDD/ ANPM MMDD/ ANPM Tinta (2015) /181

32 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE In ceea ce priveste Axa prioritara 4, nu au survenit modificari fata de versiunea initiala a POS Mediu Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Obiective Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc Protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre. Această axă prioritară este finanţată din Fondul de Coeziune. Domenii majore de intervenţie Protecţia împotriva inundaţiilor (DMI 5.1) Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: - Infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor; - Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor; - Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate. Reducerea eroziunii costiere (DMI 5.2) Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: - Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune; - Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate. In privinta indicatorilor de performanta pentru aceast aaxa prioritara, indicatorul numar de proiecte a fost modificat la 21 (fata de cele 10 proiecte prevazute initial). Tabel 2-9: Indicatori pentru Axa prioritara 5 Output Indicator Proiecte pentru protecţie împotriva inundaţiilor Unitate de măsură Număr 22/181 Valoare de bază An de referinţă Sursa ANAR Tinta (2015) 21

33 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Indicator Unitate de măsură Valoare de bază An de referinţă Sursa Tinta (2015) Kilometri de litoral reabilitat Km ANAR 10 Rezultat Populaţia care beneficiază de proiecte pentru protecţie împotriva inundaţiilor Reducerea riscului de incidenţă la inundaţii în zonele d eintervenţie ale POS Extinderea suprafeţei de plajă Număr de locuitori % % 100% ANAR ANAR ANAR % 30 Domeniul major de intervenţie Protecţia împotriva inundaţiilor Modificare POS Mediu (2013): A fost introdusa o lista indicativa de proiecte majore, iar indicatorul numar de proiecte a fost modificat la 21 (fata de cele 10 proiecte prevazute initial). Proiecte majore Tabel 2-10: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) Nr. Crt. Localizare Denumirea proiectului Stadiu 1. Bazinul Hidrografic Prut-Bârlad Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut Bârlad 2, National Sistem Informatic Integrat pentru Managementul Apelor WATMAN PHASE I Aprobat In curs de aprobare Proiecte nemajore Pentru domeniul major de interventie 5.1 al axei prioritare 5 s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria proiecte nemajore (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in ), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai programului. 6 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie /181

34 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Faţă de lista indicativă de proiecte majore cuprinsă în Anexa 2, se estimează finanţarea unui număr de aproximativ 19 proiecte nemajore de protecţie împotriva inundaţiilor. Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de intervenţie 5.2 Reducerea eroziunii costiere POS Mediu (2007): Prevedea proiectul Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune si asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate. Indicator: 10 km de litoral reabilitat; rezultat: extinderea suprafetei de plaja cu 30%. POS Mediu (2013): S-a introdus proiectul major mentionat in lista indicativa din anexa 2. Tabel 2-11: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu revizuit) Nr. crt. Beneficiar Denumirea proiectului Tip proiect 1. Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral Proiect investitii reabilitare zona costiera Transmis la CE Axa prioritară 6 Asistenţă Tehnică Obiectiv Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării POS Mediu Asigurarea de informaţii corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de finanţare ale POS Mediu Asigurarea transparenţei asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu. Această axă prioritară este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Fata de versiunea initiala a POS Mediu, nu au survenit modificari referitoare la Axa prioritara Obiectivele POS Mediu ( ) revizuit Obiectivul revizuirii POS Mediu este crearea conditiilor pentru facilitarea accesului la fondurile europene, in scopul cresterii ratei de absorbtie si al evitarii dezangajarii automate a acestor fonduri. Pentru realizarea acestui obiectiv, AM POS Mediu a analizat si identificat 24/181

35 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE posibilitatea finantarii unor investitii care pot fi implementate si rambursate in timp scurt, dar care implica modificarea programului initial (POS Mediu - versiune 2007), pentru includerea noilor beneficiari eligibili identificati si pentru extinderea/ modificarea listei indicative de proiecte majore din anexa 2 a programului in scopul integrarii proiectelor care pot fi implementate si rambursate in intervalul de timp ramas pentru implementarea POS Mediu Revizuirea propusa pentru POS Mediu nu modifica nici obiectivul general si nici obiectivele specifice ale programului aprobat initial. In consecinta, in cele ce urmeaza sunt prezentate obiectivele stabilite in varianta initiala a Programului Operational Sectorial Mediu Cadrul legal pentru stabilirea obiectivelor In conformitate cu prevederile art. 4 referitor la Convergenta din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999: Pentru obiectivul convergenta, FEDR îsi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizând si consolidând capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile. Majoritatea prioritatilor pentru obiectivul de convergenta, asa cum sunt acestea enumerate in Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, la art. 4, alin. (4) si (5), se regasesc in obiectivele POS Mediu , preluate in axele prioritare ale acestuia: (4) mediul, inclusiv investitiile legate de - aprovizionarea cu apa, precum si de gestionarea deseurilor si a apei; - tratarea apelor uzate si calitatea aerului; - prevenirea şi controlul desertificarii, precum si combaterea acestui fenomen; - prevenirea si controlul integrat al poluarii; - ajutoarele care urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice; - reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si necultivate; - promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile Natura 2000; - ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin punerea în aplicare a sistemelor de gestionare a mediului rentabile si prin adoptarea si utilizarea de tehnologii de prevenire a poluarii; (5) prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea în aplicare a planurilor care urmaresc prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice. 25/181

36 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Conform aceluiasi articol citat mai sus, combinarea exacta a masurilor care trebuie puse în aplicare depinde de particularitatile fiecarui membru. In consecinta, asa cum a relevat de altfel si Evaluarea ex-ante a programului, obiectivele programului sunt relevante, principalele probleme sunt identificate şi prioritizate, fiind de asemenea prevăzute măsuri corespunzătoare pentru soluţionarea acestora Obiectivul global al POS Mediu Este definit prin: Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între tarile vestice din Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului poluatorul plăteşte. În vederea îndeplinirii obiectivului global, strategia generală a POS Mediu a fost elaborată tinand seama de urmatoarele trei direcţii strategice principale: Îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice în România şi sprijinirea condiţiilor de dezvoltare economică în regiuni. În acest sens, cea mai importantă parte din POS Mediu prevede sprijin pentru îmbunătăţirea sistemelor integrate de apă şi management al deşeurilor, printr-o abordare regională (axele prioritare 1 şi 2) care va genera rezultate importante la sfârşitul perioadei de programare (este estimată o populaţie de peste 10 mil.). Aceste priorităţi vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă în conformarea cu aquis-ul UE relevant în sectorul de mediu, căruia îi revin cele mai costisitoare investiţii (estimate la aproximativ 29 miliarde Euro până în 2018). Îmbunătăţirea protecţiei mediului ca o condiţie obligatorie în vederea dezvoltării durabile. În acest sens, POS se va concentra, pe de o parte, pe prevenirea poluării şi a deteriorării biodiversităţii (în particular pe Axele prioritare 2, 4 şi 5). Pe de altă parte, POS va aborda reducerea poluării mediului/a daunelor din cele mai sensibile zone (încălzire urbană axa prioritară 3, prevenirea riscurilor naturale axa prioritară 5) ca parte a strategiilor de investiţii pe termen-lung (după anul 2013). Întărirea capacităţii instituţionale şi de guvernare ca şi prioritate cheie, având ca scop dezvoltarea unei structuri de management eficiente pentru serviciile de mediu. POS Mediu se adresează cerinţelor pentru o mai bună calitate şi eficienţă în sectorul public, aspect esenţial pentru îmbrăţişarea reformelor şi pentru o bună guvernare în sectorul de mediu. Guvernanţa este un element-cheie care integrează toate acţiunile în interesul unui management mai bun şi mai eficient al POS Mediu şi pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul mediului. Aceasta va contribui nu numai la îmbunătăţirea implementării politicii de coeziune a UE, ci, de asemenea, va spori performanţa economică în ansamblu. 26/181

37 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Obiectivele specifice ale POS Mediu Sunt reprezentate de: 1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbanăîn cele mai poluate localităţi până în Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în Obiectivele specifice se regasesc in axele prioritare 1-5 din structura POS Mediu : Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Axa prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric Axa prioritară 3 Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii Axa prioritară 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc la care se adauga, Axa prioritară 6 Asistenţă Tehnică, menita sa asigure sprijinul pentru managementul şi evaluarea POS Mediu, prin asistenţa tehnică şi financiară pentru procesul de planificare, monitorizare, evaluare şi control, cu scopul de a realiza o implementare eficientă a POS Mediu. Corelarea dintre Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea, CNSR şi POS Mediu, precum şi legătura dintre obiectivul global, obiectivele specifice, axe prioritare şi operaţiuni indicative, sunt prezentate în diagrama de mai jos. 27/181

38 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Legaturi intre Obiective, Prioritati şi Fonduri Figura 2-1: Legaturi Corelatia intre LDS, CNSR, PND şi POS Mediu LDS PND CNSR Prioritatea 1 Creşterea atractivităţii Statelor Membre, a regiunilor şi a oraşelor Prioritatea 2 Încurajarea inovaţiei, a antreprenoriatului şi a creşterii economice bazate Axa Prioritara 3 Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii Prioritatea 1 Dezvoltarea Infrastructurii de Baza la Standarde UE POS Mediu Prioriatea 3 Crearea de locuri de munca noi şi mai bune Obiectivul Global Îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu OBIECTIVE PE TERMEN LUNG Obiectiv specific 1 Îmbunătăţirea calitatii şi accesului la infrastructura de apă, apă uzată, prin asigurarea Obiectiv specific 2 Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunatăţirea managementului Obiectiv specific 3 Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea ef. schimb. climatice cauzate de sistemele Obiectiv specific 4 Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin Obiectiv specific 5 Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale care afecteză populaţia, prin implementarea Axă Prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Axă Prioritară 2 Axă Prioritară 3 Axă Prioritară 4 Implementarea Dezvoltarea Reducerea poluării sistemelor adecvate de sistemelor de şi dim. ef. sch. management integrat climatice prin management pentru al deşeurilor şi restruct. 28/181 şi reabil. protecţia naturii reabilitarea RAPORT DE siturilor sist. de încălzire MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu ( ) revizuit Axă Prioritară 6 Asistenţă Tehnică (FEDR) Axă prioritară 5 Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai

39 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.5 Relatia POS Mediu ( ) revizuit, cu alte documente strategice relevante Legislaţia referitoare la SEA cere analizarea documentelor strategice care au relevanţă pentru programul evaluat. Aceste documente strategice sunt relevante atunci cand stabilesc conditii şi aspecte care trebuie să fie reflectate corespunzator in programul evaluat sau il pot influenţa. Identificarea relaţiilor dintre diferite documente strategice relevante şi programul supus evaluării serveste urmatoarelor scopuri: - Identificarea existenţei eventualelor sinergii sau potenţiale neconcordanţe şi constrângeri; - identificarea aspectelor care au fost deja tratate în alte politici, planuri, programe sau proiecte; - verificarea informaţiilor de mediu colectate pentru o SEA efectuată pentru alte politici, planuri, programe sau proiecte, care pot fi utilizate pentru SEA programului evaluat; - considerarea efectelor cumulative asupra receptorilor cheie în urma implementării mai multor planuri/programe conectate, pentru a fundamenta evaluarea opţiunilor alternative şi a formelor specifice de impact ale planului evaluat Relatia POS Mediu ( ) cu documente de programare dezvoltate la nivel international/ comunitar POS Mediu a fost elaborat conform politicilor comunitare reflectate în următoarele documente: Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune Agenda Lisabona reînnoită Al-6-lea Program de Acţiune pentru Mediu Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune Conform Deciziei Consiliului privind Liniile Directoare Strategice Comunitare, POS Mediu tratează deficitele existente în reţelele de infrastructură de bază, dar şi întăririrea capacităţii instituţionale şi administrative, în vederea stimulării potenţialului economic pentru atingerea şi menţinerea ratelor mari de dezvoltare. Investiţiile prevăzute a fi finanţate în cadrul POS Mediu contribuie la: dezvoltarea economiei prin: 29/181

40 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE - asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a creşterii economice, prin îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice, cu impact asupra creşterii atractivităţii dezvoltării afacerilor, dar şi la salvgardarea activităţilor economice curente, prin măsuri de prevenire a riscurilor; - descreşterea costurilor externe de mediu ale economiei: prin intervenţiile finanţate în cadrul POS Mediu se vor micşora aceste costuri, prin sprijinirea introducerii tehnologiilor care vor reduce nivelul poluării (în managementul apei şi deşeurilor şi sistemele de încălzire) sau prin prevenirea riscurilor naturale şi a costurile economice pe care acestea le-ar putea produce; - stimularea inovaţiei şi crearea locurilor de muncă (ambele pe termen scurt şi mediu, în timpul implementării proiectului şi pe termen lung privind managementul şi funcţionarea noilor facilităţi construite apă, deşeuri, protecţia naturii multe dintre aceste aspecte fiind bazate pe sistemele inovative de management). atingerea ţintelor strategice stabilite în cadrul obiectivului Convergenta prin investiţie în infrastructura de mediu în vederea îndeplinirii cerinţelor acquis-ului în sectoarele: - apă (axa prioritară 1), - deşeuri (axa prioritară 2), - aer (axa prioritară 3), - protecţia naturii şi speciilor şi biodiversitate (axa prioritară 4), - măsurilor de prevenire a riscurilor, în special managementului inundaţiilor (axa prioritară 5). contribuţie importantă la îndeplinirea obiectivelor globale ale României stabilite pentru noua politică de coeziune, cum ar fi accelerarea convergenţei statelor membre şi a regiunilor cel mai puţin dezvoltate prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru dezvoltare şi angajare prin protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a capacităţii administrative. întărirea integrării economice prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi de mediu şi prin imbunatatirea accesului la serviciile de interes general Agenda Lisabona reînnoită POS Mediu este corelat cu obiectivele Agendei Lisabona, referitoare la creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Asigurarea infrastructurii de bază de apă şi mediu în regiuni reprezintă o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea pe termen lung a mediului de afaceri şi pentru crearea de noi locuri de muncă. POS Mediu va contribui la priorităţile de la Lisabona prin accentuarea următoarelor aspecte: Investiţii în zonele urbane şi rurale cu potenţial crescut de dezvoltare. Se previzionează o viitoare dezvoltare a afacerilor ca urmare a realizării infrastructurii de apă, de servicii de salubritate şi de termoficare, precum şi prin conservarea valorii patrimoniului natural în regiunile cu potenţial de a se alinia rapid cu restul UE, dar unde fondurile naţionale nu sunt suficiente pentru oferirea unor astfel de oportunităţi; 30/181

41 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Sprijinirea implementării unor strategii coerente pe termen mediu şi lung în domeniul mediului, prin utilizarea oportunităţii de a aplica un program stabil de investiţii pe 7 ani, ca bază pentru dezvoltarea durabilă, pe termen lung; Dezvoltarea sinergiilor şi complementarităţilor cu alte programe operaţionale din cadrul CSC şi al altor politici naţionale. Conformarea cu aquis-ul comunitar şi cu obiectivele generale ale dezvoltării durabile promovate prin intermediul altor PO este puternic susţinută; Mobilizarea resurselor suplimentare. Activităţile susţinute de POS Mediu acţionează ca o pârghie între resursele naţionale suplimentare, atât publice, cât şi private, în vederea utilizării lor în strategii de dezvoltare naţionale şi regionale coerente; Îmbunătăţirea sistemelor de guvernare şi a sistemelor inovatoare de management. Priorităţile POS Mediu sunt astfel proiectate încât să favorizeze îmbunătăţiri în domeniile referitoare la protecţia mediului, elaborarea şi implementarea politicii publice, oferirea de posibilităţi de PPP, creşterea transparenţei în ceea ce priveşte deciziile de formulare a politicilor; dezvoltarea cooperării regionale, cooperarea în evaluarea efectului asupra mediului al operaţiunilor POS Mediu cu impact transfrontalier, schimbul de expertiză privind utilizarea celor mai bune practici şi a indicatorilor de performanţă de referinţă între regiuni; Promovarea unuei abordări integrate la nivel regional. POS Mediu ajută la realizarea acţiunilor de dezvoltare durabilă prin asigurarea faptului că factorii economici, sociali şi de mediu sunt integraţi în strategiile regionale şi în planurile privind dezvoltarea infrastructurii de apă şi de mediu în zonele urbane şi rurale Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu ( ) Ariile prioritare ce definesc direcţiile de acţiune pentru politica de mediu la nivel european în cel de al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (protecţia naturii şi biodiversitatea, sănătatea în raport cu mediul, conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor) se regăsesc în axele prioritare ale POS Mediu. În acest sens, POS Mediu vizează investiţii durabile în infrastructura de mediu prin dezvoltarea sistemelor regionale de management pentru utilităţile de apă şi deşeuri, şi dezvoltarea sistemelor de management privind protecţia naturii şi prevenirea inundaţiilor. In POS Mediu sunt reflectate priorităţile din Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă referitoare la gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi sănătatea umană. Acestea vor fi realizate prin atingerea standardelor adecvate de alimentare cu apă şi creşterea accesului populaţiei la serviciile de apă şi canalizare, precum şi prin utilizarea unor sisteme de management integrat al deşeurilor şi reducerea poluării aerului în unele zone cu probleme. Toate proiectele de mediu finanţate prin POS Mediu vor contribui la protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, prin respectarea principiului poluatorul plăteşte, principiul prevenirii şi principiul precauţiei. Acestea vor fi supuse prevederilor naţionale, armonizate cu cele comunitare, privind evaluarea impactului asupra mediului. 31/181

42 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Egalitatea de şanse Sectorul protecţiei mediului se conformează atât cu acquis-ul comunitar, cat si cu legislaţia naţională în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, prin asigurarea că toţi cetăţenii au dreptul la muncă, precum şi cu afirmarea femeilor în condiţii sociale egale cu bărbaţii, beneficiind, la un volum egal de muncă, de salarii egale, precum şi de măsuri de protecţie speciale. AM POS Mediu va promova şi aplica principiul egalităţii între sexe în conformitate cu Legea nr. 202/2002 privind egalitatea între bărbaţi şi femei. POS Mediu va contribui la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor României, inclusiv rromii şi alte grupuri dezavantajate si va sprijini îndeplinirea programelor şi strategiilor guvernamentale, aprobate prin HG nr. 522/2006, urmărind îmbunătăţirea situaţiei şi integrării rromilor, în special prin îmbunătăţirea accesului acestora la sistemele de apă şi canalizare Revizuirea politicii UE privind calitatea aerului și emisiile Conform Avizului Comitetului Regiunilor Revizuirea politicii UE privind calitatea aerului și emisiile (2012/C 225/03), Comisia Europeana intentioneaza sa prezinte în 2013 o revizuire completă a politicii europene în materie de calitate a aerului, cu noi obiective pe termen lung pentru perioada de după Comisia preconizează revizuirea foarte extinsă a următoarelor domenii: Strategia tematică privind poluarea atmosferică [COM(2005) 446 final]; consolidarea politicii UE privind sursele de emisii; fuziunea următoarelor directive: - versiunea revizuită a directivelor privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE); - versiunea revizuită a Directivei privind plafoanele naționale de emisie (Directiva 2001/81/CE) Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979 România a ratificat Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi prin Legea nr. 8/ Principii fundamentale ale Conventiei: sa protejeze omul si mediul sau înconjurator de poluarea atmosferica si sa stabileasca limite si, pe cât posibil, sa reduca gradat si sa previna poluarea atmosferica, inclusiv poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi. 32/181

43 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE prin mijloace de schimb de informatii, consultari, cercetare si monitorizare, sa dezvolte fara intarziere politici si strategii care sa serveasca ca mijloace de combatere a emisiilor de poluanti atmosferici, luând în considerare eforturile deja facute la nivel national si international. schimbul de informatii si analiza politicilor, activitatile stiintifice si masurile tehnice tind sa combata pe cât posibil emisiile de poluanti atmosferici care pot avea efecte adverse, contribuind astfel la reducerea poluarii atmosferice, inclusiv poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi. Conform art. 9 (1) al Conventiei, Partile contractante subliniaza necesitatea de a pune in aplicare si de a extinde "Programul concertat de supraveghere si de evaluare a transportului pe distante lungi a poluantilor atmosferici in Europa" (EMEP) existent. Conventia are 8 protocoale specifice, dintre care, o relevanta deosebita in contextul acestui punct al analizei il reprezinta: Protocolul la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a ozonului troposferic, semnat la Gothenburg, Suedia, la 30 noiembrie Protocolul, ratificat de Romania prin Legea nr. 271/ , stabileste nivelul maxim al emisiilor, pentru anul 2010, pentru patru poluanti: sulf, oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili (COV) si amoniac Revizuirea Protocolului de la Gothenburg Conform angajamentului de reducere a emisiilor, care va fi asumat de către România, în calitate de stat membru UE, prin ratificarea Protocolului Gothenburg revizuit, nivelul de reducere a emisiilor până în anul 2020 (exprimat procente de reducere a emisiilor pentru perioada ) este de: - 77% pentru SO 2 ; - 45% pentru NO x ; - 13% pentru NH 3 ; - 25% pentru COV şi, respectiv, de - 28% pentru pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5 ) Pachetul Energie Schimbări Climatice Trebuie subliniat rolul semnificativ pe care îl va avea utilizarea energiei regenerabile pentru respectarea noilor prevederi legislative cuprinse în Pachetul Energie Schimbări Climatice (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 5 iunie 2009). 33/181

44 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE TINTA: reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) din UE, până în 2020 cu cel puţin 20%, în raport cu nivelurile din Relatia POS Mediu ( ) cu documente de programare dezvoltate la nivel national POS Mediu reprezintă un document de programare pentru implementarea strategiilor naţionale mediu, urmarind respectarea priorităţilor de dezvoltare naţionale stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi a priorităţilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Astfel, axele prioritare ale POS Mediu sunt în conformitate cu Prioritatea 3 Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului din PND , şi cu prioritatea tematică Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene din CNSR. În acelaşi timp, POS Mediu este complementar cu alte priorităţi de dezvoltare ale României care conduc la dezvoltarea durabilă a ţării. Prin Axele Prioritare, POS Mediu ( ) a integrat obiectivele şi prioritatile strategice stabilite în documentele/strategiile nationale : - Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu; - Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 Mediu şi Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia; - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi ; - Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor ; - Planul National de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor; - Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei; - Strategia Energetică a României (SER); - Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (SMI); - Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea (PNMD); - Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN); - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice ; - Strategia naţională de gestionare a nămolurilor de epurare ; - Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale. Fata de analiza realizata in cadrul documentului initial si a evaluarii de mediu realizate pentru acesta in perioada , prezentul raport integreaza si alte strategii/ planuri/ programe relevante indeosebi pentru modificarile POS Mediu si/sau dezvoltate ulterior aprobarii versiunii initiale a acestuia. Cele mai relevante documente de programare la nivel national, din perspectiva modificarilor propuse POS Mediu, sunt prezentate succint in continuare Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi /181

45 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE «Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi » stabileşte modalitati concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la un nou model de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural. Ca orientare generala, sunt stabilite urmatoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung: Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, conform exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al UE-27 potrivit indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare Elaborata in perioada , strategia are definite urmatoarele obiective: Obiectiv general: Îmbunătățirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale gestionării neadecvate a nămolului. Obiective specifice: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de deseuri si substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea controlului asupra evacuarilor industriale in canalizare Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea namolului astfel incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau eliminarea benefica Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape zate) in dezvoltarea cailor de utilizare/valorificare sau eliminare benefica a namolului Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a calitatii namolului produs Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile/metodele de valorificare acceptabile ale namolului de epurare Indrumari privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a potentialelor constrangeri privind variantele de utilizare/valorificare benefica a namolului. 7 Document aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie /181

46 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale In scopul aplicării unitare la nivelul UE a valorilor limită de emisie pe baza celor mai bune tehnici disponibile, Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (Directiva IED) stabileste, pentru instalaţiile de ardere cu putere termică nominală mai mare de 50 MWt, valori limită de emisie care trebuie respectate de astfel de instalații (Anexa V). Prevederile articolului 32 din Directiva IED reprezintă o facilitate acordată Statelor Membre, care să le permită acestora să elaboreze, până la sfârşitul anului 2012 şi să implementeze în perioada 1 ianuarie iunie 2020 un Plan Național de Tranziție (TNP) în care să fie incluse anumite instalații de ardere pentru care planul trebuie să precizeze emisiile pentru cel puțin unul dintre următorii poluanți: dioxid de sulf, oxizi de azot, și pulberi. Astfel, instalațiile de ardere incluse în planul național de tranziție pot fi scutite de respectarea valorilor limită de emisie prevăzute la articolul 30 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE pentru poluanții care fac obiectul planului sau, după caz, a ratelor de desulfurare prevăzute la articolul 31 din Directiva 2010/75/UE. Scopul Planului Naţional de Tranziție este acela de a permite ca în perioada 1 ianuarie iunie 2020, instalaţiile de ardere cu putere termică nominală egală cu sau mai mare de 50 MW, cărora li s-a acordat prima autorizaţie înainte de 27 noiembrie 2002, sau ai căror operatori au prezentat o solicitare completă de autorizare înainte de această dată, cu condiţia ca instalaţia să fi intrat în exploatare cel târziu la 27 noiembrie 2003, să se adapteze din punct de vedere tehnic noilor cerinţe ale Directivei 2010/75/UE, respectiv prin implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi, astfel încât să respecte valorile limită de emisie prevăzute în anexa V a directivei menționate. Obiectivele generale ale Planului Naţional de Tranziție sunt: asigurarea conformării instalațiilor incluse în Planul Național de Tranziție cu valorile limită de emisie stabilite în anexa V a Directivei 2010/75/UE, începând cu 1 iulie 2020, prin implementarea măsurilor necesare în perioada 1 ianuarie iunie 2020; asigurarea unei descreșteri lineare în perioada , a plafoanelor naționale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din instalațiile de ardere care intră sub incidența prevederilor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale; asigurarea mecanismului de monitorizare și raportare a stadiului îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor propuse Strategia Nationala de Gestionare a Siturilor Contaminate 36/181

47 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Aflata in procedura de adoptare (prima versiune in consultare publica), strategia gestionarii siturilor contamitate prezinta o importanta deosebita pentru implementarea proiectelor de remediere introduse prin modificarile POS Mediu. Obiective generale Obiectiv strategic 1: Protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi din activităţi antropice. Obiectiv strategic 2: Protecţia solului şi subsolului în contextul respectării principilor de dezvoltare durabilă. Obiective specifice Obiective specifice de mediu A. Dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor contaminate şi încurajarea regenerării urbane B. Reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate istoric C. Îmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu şi managementul naţional al acestora Obiective specifice socio-economice A. Asigurarea protecţiei resurselor de apa potabila, a securităţii alimentare şi a sănătăţii populaţiei B. Reabilitarea terenurilor astfel încât să fie corespunzătoare pentru folosinţa planificată Obiective specifice tehnice A. Dezvoltarea capacităţii instituţionale în gestionarea siturilor contaminate B. Dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi reabilitării siturilor contaminate C. Dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente ce nu generează costuri excesive pentru investigarea şi reabilitarea siturilor contaminate Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor In vederea conformarii Romaniei cu politicile Uniunii Europene în domeniul gestiunii deseurilor, au fost elaborate Strategia Nationala si Planul National (aprobate prin HG nr. 1470, MO nr. 954/2004): Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD), contine cadrul legislativ national şi stadiul implementarii, date despre situatia existenta în domeniul gestiunii deseurilor, informatii 37/181

48 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE despre activitatile de gestiune a deseurilor, principii şi obiective strategice. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) a fost publicată în 2004, cu trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). SNGD a fost elaborata pentru perioada şi va fi revizuita periodic, în concordanta cu cerintele tehnice şi de mediu. Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost elaborat pe baza prevederilor legale europene şi nationale în domeniu. PNGD are drept scop stabilirea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic şi ecologic. SNGD este in prezent revizuită de către Ministerul Mediului, revizuirea facându-se în funcţie de progresul tehnic şi de noile cerinţe de protecţie a mediului. Orientarea comunitară din ultimii ani, prin revizuirea Directivei Cadru a deşeurilor, prin adoptarea Strategiilor Tematice de prevenire a producerii deşeurilor şi de utilizare durabilă a resurselor naturale, demonstrează hotărârea în favorizarea opţiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor. Acest lucru impune României adoptarea de măsuri energice în acest sens, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara noastră este depozitarea deşeurilor. Pentru revizuirea Strategiei s-a folosit drept criteriu favorizarea opţiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei gestionării deşeurilor, aplicarea bunelor practici şi evitarea repetării greşelilor Planul National de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului Hidrografic Internaţional al fluviului Dunărea (PNMBD) Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea reprezintă contribuţia României la Planul de Management al bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, elaborat conform cerinţelor art. 13 al Directivei-Cadru Apa. Planul Naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al Dunării reprezintă sinteza Planurilor de Management realizate la nivelul bazinelor hidrografice şi al zonei costiere a Mării Negre de pe teritoriul României. Planurile de Management Bazinale sunt în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile aferente activităţilor antropice, inclusiv măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează managementul apei într-un bazin hidrografic. Scopul declarat al Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului Hidrografic Internaţional al Fluviului Dunărea este protecţia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea echilibrată şi durabilă a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv general atingerea stării bune/potenţialului bun (atât ecologic cât şi chimic) a apelor de suprafaţă şi subterane. 38/181

49 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Obiectivele generale de mediu din PNMD au fost dezvoltate pornind de la obiectivele specificate în Directiva Cadru Apa (art. 4, al.(1)) şi vizează protecţia apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a zonelor protejate. Pentru apele de suprafaţă, măsurile pentru îndeplinirea, până în anul 2015, a obiectivelor de mediu din Directiva-Cadru Apă aferente porţiunii naţionale din bazinul hidrografic al Dunării, au fost stabilite sub forma obiectivelor de management corespunzătoare celor patru probleme importante identificate, respectiv: - poluarea cu substanţe organice; - poluarea cu nutrienţi; - poluarea cu substanţe periculoase şi - alterări hidromorfologice (întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale şi schimbări ale regimului hidrologic) Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung (SMI) Conform cerinţelor Directivei 2007/60/CE, Romania a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu si lung 8. Strategia naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscului la inundaţii are ca scop declarat definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acţiunilor, în vederea prevenirii şi reducerii consecinţelor inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, a vieţii şi sănătăţii oamenilor şi a mediului şi vizează gestionarea integrată a apei şi a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală ş.a. Obiectivele strategiei sunt atât generale cât și specifice. Obiectivele generale și specifice ale acestei strategii sunt obiective economice, sociale și de mediu. - Obiectivele economice urmăresc protecția infrastructurii economice existente împotriva inundațiilor și garantarea satisfacerii oportunităților economice ale generațiilor viitoare. - Obiectivele sociale au în vedere protecția populației și a comunităților umane împotriva inundațiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecție a populației și creșterea capacității societății de a se dezvolta în condițiile riscului asumat de producerea a viiturilor (creșterea rezilienței). 8 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 626 din 6 septembrie /181

50 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE - Obiectivele de mediu urmăresc ca prin realizarea prezentei strategii să se atingă obiectivele socioeconomice cu păstrarea unui echilibru între dezvoltarea economico socială și obiectivele de mediu. Planul naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor ca parte integrantă a Planului de management a porţiunii de pe teritoriul României a Bazinului hidrografic internaţional al Fluviului Dunărea, reprezinta o piesă deosebit de importantă în implementarea Directivei 60/2007/EC privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații și, mai mult decât atât, constituie baza promovării și finanțării viitoarelor lucrări de prevenire şi de apărare la nivelul tuturor bazinelor hidrografice Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, art. 41 alin. (1), Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării. Ca document-suport al dezvoltării complexe, durabile şi al dezvoltãrii regionale a teritoriului, PATN are rolul de a fundamenta programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi de a determina dimensiunile şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor europene. Dezvoltarea recenta a unor sectiuni din PATN a avut in vedere prioritatilor stabilite in Agenda teritoriala a Uniunii Europene, acceptata cu ocazia reuniunii informale a Ministrilor Europeni Responsabili cu Dezvoltarea Urbana si Coeziunea Teritoriala, care a avut loc la Leipzig, in mai Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional PATN este elaborat pe următoarele secţiuni specializate, aprobate prin lege de către Parlamentul României: Secţiunea I Reţele de transport (aprobata prin Legea nr. 363/2006); Secţiunea II Apa (aprobata prin Legea nr. 171/1997, modificată de Legea nr. 20 din 11/01/2006); Secţiunea III Zone protejate (aprobata prin Legea nr. 5/2000); Secţiunea IV Reţeaua de localităţi (aprobata prin Legea nr. 351/2001); Secţiunea V Zone de risc natural (aprobata prin Legea nr. 575/2001); Secţiunea VIII Zone cu resurse turistice (aprobata prin Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2008, aprobata prin Legea nr. 190/ 2009) Relatia POS Mediu ( ) cu alte finantari sustinute de FEADR si FEP 40/181

51 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE In conformitatea cu art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, În cazul în care un program operational sustinut de FEDR vizeaza operatiuni care sunt, de asemenea, susceptibile de a beneficia de o finantare prin intermediul unui alt instrument de sustinere comunitară, inclusiv axa 3 a FEADR si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere în cadrul FEP, statele membre stabilesc, în fiecare program operational, criteriile care permit delimitarea operatiunilor sustinute de FEDR si a celor finantate de alte instrumente de sustinere comunitare. In POS Mediu se precizeaza ca axele prioritare ale acestuia sunt complementare altor intervenţii cheie, inclusiv celor sustinute prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional pentru Pescuit Relatia POS Mediu ( ), cu alte programe operationale POS Mediu este unul din cele 7 programe operaţionale elaborate în cadrul Obiectivului Convergenţă pentru perioada de programare : - Programul Operaţional Regional (POR) ; - Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE); - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ; - Programul Operațional Sectorial Mediu ; - Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) ; - Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) ; - Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT). Având în vedere legătura strânsă dintre mediu şi toate celelalte sectoare economice şi sociale, POS Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu celelalte programe operaţionale şi s-a avut în vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementarităţii între programe şi conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona Relatia POS Mediu ( ) revizuit, cu alte programe operationale revizuite Trebuie mentionat ca si in cazul revizuirii programelor operationale este necesara corelarea POS Mediu cu alte programe operationale, indeosebi cand posibilitatea finantarii unor investitii, planificate initial prin aceste programe operationale, a fost sistata prin revizuirea acestora, ca in exemplele care urmeaza. 41/181

52 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 1. Ministerul Economiei (fostul Minister al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri) a propus următoarele modificări la Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice: a) Finanţarea proiectului Extreme Light Infrastructure pe Axa II de cercetare, prin realocare de fonduri în interiorul axei şi între axe. b) Eliminarea de la finanţare a proiectelor de desulfurare de pe Axa 4. c) Modificarea indicatorilor programului în consecinţă. Referitor la proiectele de desulfurări (Operaţiunea 4.1.3), iniţial, POS CCE a fost gândit într-o manieră complementară POS Mediu, astfel: - POS Mediu finanţa şi va continua să finanţeze, proiectele de desulfurare pentru instalaţiile mari de ardere, de dimensiuni necesare a deservi oraşe şi care se află în gestiunea autorităţilor locale, fără a avea profit. - POS CCE finanţa proiecte de desulfurare pentru instalaţiile mari de ardere, de dimensiuni mai mari (prevăzute şi în Tratatul de aderare al RO la UE), organizate ca societăţi pe acţiuni cu capital de stat, în coordonarea MECMA. AM POS Mediu a întreprins măsuri (precum elaborarea schemei de ajutor de stat) care să faciliteze implementarea proiectelor, dar există dubii serioase că proiectele de desulfurare vor mai putea fi finanţate, deşi, în ţară a fost încheiat şi contractul de finanţare cu CET Craiova, iar alte proiecte sunt deja pregătite (Isalniţa, Rovinari, Deva, Turceni). 2. Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional (CMPOR) a aprobat in anul 2010 realocarea fondurilor neutilizate aferente Axei prioritare 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local - Domeniului major de intervenţie 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi către alte domenii majore de intervenție. In urma solicitării AM POR de modificarea a Programului Operaţional Regional, Comisia Europeană a aprobat această solicitare prin Decizia C(2011) 5989 din 12 august 2011 de modificare a Deciziei C(2007) 3470 de adoptare a Programului Operaţional Regional pentru România. Pentru ca această decizie să poată deveni operaţională la nivelul Programului Operaţional Regional, în cadrul ședinței CMPOR din noiembrie 2011 membrii CMPOR au aprobat varianta finală a realocărilor financiare pe Regiuni de Dezvoltare, rezultată în urma aplicării deciziei Comisiei Europene. 42/181

53 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI 3.1 Abordare şi metodologie Conform Ghidului generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, pentru a putea evalua care sunt efectele posibile asupra mediului ale programului, este necesară cunoaşterea stării actuale a mediului si identificarea aspectelor unde sunt necesare imbunatatiri. Vor fi identificaţi cu prioritate receptorii deosebit de sensibili, în curs de epuizare sau aproape de valorile de prag, deoarece aceste componente ar putea să nu mai facă faţă unor stresuri multiple. Acest aspect este important pentru evaluarea efectelor cumulative ale programului. Conform recomandarilor din ghiduri, au fost utilizate date din documentele deja existente, respectiv politici de mediu, rapoarte privind starea mediului, studii de specialitate, planuri înrudite şi SEA pentru acestea, prezentate în bibliografia raportului. Lipsa anumitor informaţii este înregistrata şi evidentiata în capitolul 10, pentru a demonstra limitările evaluării de mediu. Raportul de mediu conţine, de asemenea, recomandări de cercetare aprofundată, inclusiv prin monitorizare, pentru acoperirea informaţiilor care lipsesc. 3.2 Starea actuală a mediului Aerul Informatiile privind starea mediului in Romania au fost preluate din cel mai recent raport intocmit de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului: Raportul național privind starea mediului pentru anul Plafonul national de emisie Romania întocmeşte anual inventarul național final de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, amoniac, pulberi, metale grele si poluanți organici persistenți elaborat pentru doi ani în urma anului de raportare şi inventarul național preliminar de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili și amoniac elaborat pentru anul anterior anului de raportare. Emisiile de poluanți atmosferici aferente perioadei au fost recalculate utilizând versiunea nouă a ghidului EMEP/EEA 2009 pentru elaborarea inventarelor de emisii. Estimările emisiilor de poluanți atmosferici care cad sub incidența Directivei privind plafoane naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici (Directiva NEC) și a protocoalelor Convenției asupra 43/181

54 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 (UNECE/CLRTAP) sunt raportate anual. Plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili și amoniac, stabilite pentru anul 2011, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg, la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003 și reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în atmosferă, la nivel național, în decursul unui an calendaristic. Conform acestor plafoane de emisie, România are obligația de a limita emisiile de poluanți anuale de gaze cu efect de acidifere și eutrofizare și de precursori ai ozonului, sub valorile de 918 mii tone/an pentru dioxid de sulf (SO2), 437 mii tone/an pentru oxizi de azot (NOx), 523 mii tone/an pentru compuşi organici volatili nonmetanici (NMVOC) și 210 mii tone/an pentru amoniac (NH3), valori ce reprezintă plafoanele naționale de emisie. Figura 3-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM Reteaua de monitorizare a calitatii aerului Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător. 44/181

55 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI La nivelul anului 2011, evaluarea calității aerului înconjurător în România s-a realizat permanent prin intermediul a 139 stații automate ce fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) repartizate pe întreg teritoriul țării. Stațiile sunt dotate cu analizoare automate ce măsoară continuu concentrațiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanți: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOX), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 și PM2,5). Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentrațiilor de metale grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), din particule în suspensie (PM10) și din depuneri. Rezultatele monitoriii pentru dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx) Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoşi în diferite instalații industriale, rezidențiale, comerciale, instituționale și din transportul rutier. Oxizii de azot au efect eutrofizant asupra ecosistemelor și efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar și construcțiile și monumentele. NO2 este un gaz ce se transportă la lungă distanță și are un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid de azot în concentrații mari determină inflamații ale căilor respiratorii și reduce funcțiile pulmonare, crescând riscul de afecțiuni respiratorii și agravând astmul bronşic. Concentrațiile de NO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (200 µg/m 3 ), care nu trebuie depăşită mai mult de 18 ori/an și valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m 3 ). Figura 3-2: Valori medii anuale de NO 2 inregistrate in 2011 Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM 45/181

56 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Concentrațiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii limită anuale pentru sănătatea umană (40µg/m 3 ) în unele aglomerări urbane, respectiv: - Bucureşti - la stația de tip industrial (B-5 - Drumul Taberei), 41,96µg/m 3 ; - Braşov - la stația de trafic (BV-3 - B-dul Gării), 56,71µg/m 3. Rezultatele monitorizarii pentru dioxidul de sulf (SO 2 ) Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor fosili sulfuroşi (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrică și termică și a combustibililor lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât și mediul în general (ecosisteme, materiale, construcții, monumente) prin efectul de acidifiere. Concentrațiile de SO 2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350µg/m 3 ) care nu trebuie depăşită mai mult de 24 ori/an, și valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125µg/m 3 ) care nu trebuie depăşită mai mult de 3 ori/an. Depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate la staţia de trafic DJ-1 din Calea Bucureşti, municipiul Craiova, fiind identificate 26 de depăşiri ale valorii limită orare (350µg/m 3 ) şi 4 depăşiri ale valorii limită zilnice (125µg/m 3 ). Pragul de alertă (500µg/m 3 media orară înregistrată timp de 3 ore consecutiv) a fost depăşit la stația de trafic DJ-1 în data de 13 decembrie 2011 orele 15,16,17, valorile medii orare fiind 660 µg/m 3,1225 µg/m 3, 667µg/m 3. Acumularea de SO2 a fost favorizată de condițiile de ceață persistentă și calm atmosferic pe parcursul mai multor zile. La stațiile de fond rural nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului critic pentru protecția vegetației (20µg/m 3 ) stabilit pentru dioxidul de sulf. Rezultatele monitorizarii pentru particule în suspensie PM 10 Concentrațiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică, determinată gravimetric, (50μg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 35 ori/an și valoarea limită anuală determinată gravimetric (40μg/m3). 46/181

57 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Figura 3-3: Valori medii anuale de PM 10 inregistrate in 2011 Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM Depăşiri ale valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane (40μg/m 3 ) s-au înregistrat la: - staţia de tip industrial B-5 (Drumul Taberei, Bucureşti), fiind atins nivelul de 43μg/m 3 ; - staţia de trafic IS-1 (B-dul N. Iorga, Iaşi), fiind atins nivelul de 42,25μg/m 3 ); - staţia de trafic TM-1 (str. Oituz,Timişoara), fiind atins nivelul de 41,87 μg/m 3. De asemenea, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice (mai mult de 35 ori într-un an calendaristic) la următoarele stații: - stația de fond urban B-1 (Lacul Morii) - 69 depăşiri; - stația de tip industrial B-2 (Titan) - 69 depăşiri; - stația de tip industrial B-4 (Berceni) - 49 depăşiri; - stația de tip industrial B-5 (Drumul Taberei) - 79 depăşiri; - stația de fond suburban B-7 (Măgurele, jud. Ilfov) - 54 depăşiri; - stația de fond suburban MM-3 (Firiza, Baia Mare) - 58 depăşiri; - stația de tip industrial MM-5 (str. Luncii, Baia Mare) - 38 depăşiri; - stația de trafic TM-1 (str. Oituz, Timişoara) - 64 depăşiri; - stația de trafic TM-5 (calea Aradului, Timişoara) - 56 depăşiri; - stația de trafic BV-3 (b-dul Gării) - 60 depăşiri. Rezultate pentru alti poluanti Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta la indicatorii monoxid de carbon, ozon, benzen si PM 2,5. Schimbări climatice - emisii de gaze cu efect de seră (GES) 47/181

58 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Încălzirea globală este un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor etc.), care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare şi creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc. Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatică să se manifeste într-un domeniu larg de frecvenţe, începând cu variabilitatea pe termen scurt (până la câţiva ani) şi continuând cu variabilitatea pe termen lung (până la secole, milenii), iar suprapunerea acestora conduce la variabilitatea climatică observată. Variaţiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuaţii / oscilaţii care sunt foarte frecvente, în timp ce variaţiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice. Figura 3-4: Evolutia emisiilor de CO 2 Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM Apa 48/181

59 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Apa, indispensabilă vieţii, reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilă, disponibilǎ în cantităţi limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenţează şi agresează mediul ambiant: substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi agricole, exploatări miniere şi de hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă pentru activităţile productive, ca sursa de energie, cale de transport, acvacultură şi agrement, o putem considera indispensabilă societăţii omeneşti. În prezent majoritatea populaţiei din Uniunea Europeană are acces la apă curată în cantităţi îndestulătoare. Multe din activităţile desfăşurate încă mai poluează în timp apa, aducând prejudicii mediului şi sănătăţii populaţiei. Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecţia apei, se pot menţiona: principiul precauţiei, acţiuni preventive, rectificarea şi corectarea prejudiciilor la sursă, principiul poluatorul plăteşte, integrarea politicii privind protecţia apei în alte politici comunitare, folosirea datelor ştiinţifice şi tehnice disponibile. Elementele de calitate Elementele biologice: - flora acvatică - fitoplancton şi fitobentos; - macrozoobentos (compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentice) - fauna piscicolă (compoziţia, abundenţa și structura pe vârste), Elementele fizico-chimice suport: - Elementele fizico-chimice generale: - Condiţii termice: temperatură - Condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, CBO5,CCO-Cr - Starea acidifierii: ph - Condiţiile nutrienţilor: N-NO3, N-NO2, N-NH4, Ntotal, P-PO4, Ptotal - Poluanţi specifici - Cu, Zn, As, Cr, Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften și fenol. În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 798 corpuri de apă, corpuri prevăzute cu program de monitoring anual. Repartiţia lor pe categorii de resurse de apă se prezintă astfel: corpuri de apă naturale din categoria râuri, reprezentând 59,65%; corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, reprezentând 18,17%; - 51 corpuri de apă - lacuri naturale, reprezentând 6,39%; corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare şi artificiale, reprezentând 13,28%; - 20 corpuri de apă artificiale din categoria râuri, reprezentând 2,51%. 49/181

60 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţial ecologic maxim sau bun. Corpuri de apa subterana Conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE,,corpul de apă subterană este un volum distinct de ape subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere.,,acviferul este denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu o porozitate și o permeabilitate suficienta, astfel încât sa permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de ape subterane. Evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane se realizează conform Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.53/2009 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului Ministrului Mediului nr.137/2009 care stabileşte valorile de prag pentru corpurile de apă subterană. Pentru apele subterane, conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de apă subterane elaborată de INHGA Bucureşti, sunt stabilite următoarele stări de calitate: stare chimică bună, stare chimică local slabă şi stare slabă. În anul 2011, pentru cele 139 de corpuri de apă subterană monitorizate din totalul celor 142 de corpuri existente, s-au monitorizat în scopul evaluării preliminare anuale a stării chimice un număr de 1392 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni). Cele 3 corpuri de apă subterană nemonitorizate în 2011 se află situate fie în zone montane greu accesibile, sau au un număr redus de foraje lipsite de aflux de apă. Rezultatele evaluării preliminare anuale a stării chimice a celor 139 de corpuri de apă subterană monitorizate la nivelul anului 2011 sunt următoarele: corpuri se află în stare chimică bună. (80,58%), - 27 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (19,42%). Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în stratul freatic se observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor de prag/standardelor de calitate s-au înregistrat la indicatorii: azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri, sulfaţi şi mai puțin la fosfaţi. În ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la acest indicator s-au înregistrat pentru 177 foraje ceea ce reprezintă 12.71% din totalul forajelor monitorizate. De asemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi. Poluarea se resimte însă diferenţiat, existând zone în care în acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste valoarea de prag în special în forajele de control a poluării de pe platformele industriale, distribuite în majoritatea bazinelor hidrografice. Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane putem aminti: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte, pesticide) 50/181

61 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie și a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor și a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. Astfel de cazuri au fost identificate și în exemplele următoare: - poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produse petroliere și compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romană, Petrotel Ploieşti, Vega şi altor societăţi industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN, IUC); - poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şi depozitelor de carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şi Petrom Zalău; - influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersiune a apelor fenolice de la S.C. Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timiş; - poluarea cu produse petroliere a apelor subterane din zonele rafinăriilor precum și a conductelor de transport produse petroliere din toata ţara (degradări, spargeri, etc.), a depozitelor de hidrocarburi de la diferite obiective industriale; - poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare și combatere a bolilor și dăunătorilor în agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fie în zona marilor producători de astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM Roznov, Işalniţa, AMURCO Bacău, fostele combinate chimice etc.) fie în zonele agricole, unde se produce şi fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) din cauza administrării incorecte a acestor fertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă în acest fel a afectat în special fântânile individuale din zonele rurale dar și alte captări de ape subterană; - poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare în zonele din jurul marilor platforme industriale (Victoria, Făgăraș, Codlea, Galaţi, Ișalnița, Craiova, Rm. Vâlcea, Tg. Mureș, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploieşti etc); - poluarea cu produse menajere și produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe organice, compuși cu azot, etc.) - apare în apele subterane din zona marilor aglomerări urbane (Piteşti, Oradea, Timișoara, București, Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi în zona marilor complexe zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti, Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc); - poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţii mari în metale grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, mercur, etc.) situate în apropierea exploatărilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borșa, SC Cuprom şi Romplumb Baia Mare, Depozitul de zgura Panic, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa, Craiova, Vâlcea, Pitești, Valea Călugărească, etc.). Alimentarea cu apă potabilă Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate și în cantitate suficientă trebuie să fie una din direcţiile prioritare în politica și acţiunile statului în domeniul sănătăţii. 51/181

62 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Institutul Național de Sănătate Publică, este coordonatorul raportului de țară privind îndeplinirea obligațiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei nr.83 din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), transpusa în legislația națională prin Legea nr. 458 (r1) din 08/07/2002, privind calitatea apei potabile, republicata în M.Of., partea I, nr. 875 din 12/12/2011. Hotărârea de Guvern nr. 974/2004 stabilește Normele de supraveghere, inspecţie sanitară și monitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a producţiei și distribuţiei apei potabile. Datele au fost furnizate de către responsabilii desemnați de către Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale pentru întocmirea Raportării către Comisia Europeana a informațiilor privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat la peste 5000 de locuitori sau cu un volum de distribuție mai mare de 1000mc/zi. Figura 3-5: Populatie aprovizionata cu apa : evolutie Figura 3-6: Populatie aprovixionata cu apa in 2010 (% din totsl populatie) 52/181

63 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Figura 3-7: Aprovizionarea cu apa pe surse in 2010 Figura 3-8: Aprovizionarea cu apa pe zone 53/181

64 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Sistemul public de canalizare Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2011, a prezentat ca dintr-un un volum total evacuat de 5303,99 milioane m 3 /an, 3005,94 milioane m 3 /an, respectiv 56,67%, constituie ape uzate care nu necesită epurare, fiind considerate ape convenţional curate. Din volumul de ape uzate necesitând epurare de 2298,05 mil. m 3 /an: - 572,29 mil.m 3 /an (cca. 25%) s-au epurat corespunzător; - 826,83 mil. m 3 /an (cca. 36 %) reprezintă ape uzate neepurate; - 898,93 milioane m 3 / an (cca. 39 %) reprezintă ape uzate insuficient epurate. Situaţia incarcarilor cu poluanti in apele uzate evacuate arată că domeniile din activitatea economică care au o contribuţie însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt: Colectarea și epurarea apelor uzate urbane şi Prelucrări chimice, pentru majoritatea indicatorilor chimici la care se adaugă şi domenii ca Energie electrică și termică, Industria metalurgică și construcţii de maşini şi Industria extractivă, la diverşi alti indicatori. Ţintele de realizat pentru termenul de tranziţie - anul 2013 sunt: - cca. 69% pentru colectarea apelor uzate și - cca. 61% pentru epurarea apelor uzate, cu asigurarea conformării aglomerărilor umane cu mai mult de l.e. în ceea ce priveşte colectarea apelor uzate Marea Neagra si zona costiera Acţiunile necesare elaborării şi implementării Planului de protecţie şi reabilitare a ţărmului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii şi promovării unui management integrat al zonei costiere, conform recomandărilor europene în domeniu au constat în: - elaborarea și reactualizarea cadrului juridic necesar utilizării turistice a plajelor şi realizării unui management integrat al zonei costiere; - elaborarea Planului de Management Integrat privind protecţia eroziunii costiere a Mării Negre și stabilirea zonelor prioritare de reabilitare şi protecţie. În anul 2011 a fost realizată evaluarea strategică de mediu pentru Master Planul pentru Protecția și reabilitarea zonei costiere, prin parcurgerea etapelor stabilite prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Master Planul stabileşte priorităţile pentru reabilitarea zonei costiere a litoralului romanesc, punând un puternic accent pe: 54/181

65 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI restaurarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător; dezvoltarea unui program și a lucrărilor de reabilitare aferente acestuia privind protecţia coastei de efectele eroziunii costiere în vederea reabilitării și protejării liniei ţărmului, a terenurilor adiacente și a ecosistemelor de uscat şi marine; pe protejarea infrastructurii economice și a obiectivelor sociale periclitate de procesele de eroziune marina, precum și pe implementarea unui program integrat de monitorizare a zonei costiere care să vină în sprijinul operaţiunilor și lucrărilor de întreţinere, pe termen mediu şi lung (30 de ani); pregătirea proiectelor, accesarea fondurilor necesare finanţării şi realizarea lucrărilor de reabilitare și protecţie împotriva eroziunii costiere a Mării Negre. Procese costiere Eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea nord-vestică a Mării Negre reprezinta un risc potenţial pentru mediu. În ultimele decenii, litoralul Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetãrilor recente efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marinã Grigore Antipa, partea nordică a zonei costiere româneşti, care constituie Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii, este cea mai afectată (aproximativ 2400 ha suprafaţã de plajă au fost pierdute în ultimii 35 ani). Partea sudică este şi aceasta în pericol acolo unde activitatea economică este puternică, incluzând şi activităţi turistice. Eroziunea costieră nu numai că ameninţă activitatea turistică în sezonul de vară prin pierderea zonei de plajă, dar pune în pericol şi siguranţa locuinţelor şi bunăstarea publică. Figura 3-9: Ponderea zonelor caracterizate de eroziune 55/181

66 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Sol În anul 2010 ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, o deţineau terenurile agricole (61,39%), urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,35%). Alte terenuri ocupă 10,26% din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive). Poluarea solurilor in urma activitatilor industriale Calitatea solurilor este afectată, în diferite grade de poluare, de activităţi industriale, aşa cum rezultă din datele obţinute prin inventarierea parţial efectuată. În general, prin poluare, în domeniul protecţiei solurilor, se înteţelege orice dereglare care afectează calitatea solurilor din punct de vedere calitativ şi sau cantitativ. Tipurile de poluare a solurilor sunt cele prevăzute în Metodologia elaborării studiilor pedologice, volumul III (1987) şi în Sistemul Român de taxonomie a solurilor (2003) (tipuri de poluare indicatorul 28). Gradul de poluare a fost apreciat pe 5 clase, fie în funcţie de procentul de reducere a recoltei din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ, faţă de producţia obţinută pe solul nepoluat (anexa tabele), fie prin depăşirea, în diferite proporţii, a pragurilor stabilite prin Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. În tabelul de mai jos se prezintă evidenţa suprafeţelor afectate de cele trei categorii de poluare: poluare industrială şi agricolă; poluare prin procese de pantă şi alte procese fizice; poluarea solurilor prin alte procese naturale şi/ sau antropice. 56/181

67 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Tabel 3-1: Suprafete afectate de poluare la nivel national Biodiversitate România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică, semnată la Rio de Janeiro în 5 iunie 1992, si ratificata prin Legea nr. 58/1994. De asemenea, a ratificat: Convenţia privind Importanţa Internaţională a Zonelor Umede (Ramsar, 1991), Convenţia de la Berna privind Conservarea speciilor sălbatice şi habitatelor naturale (1993), 57/181

68 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES, 1994), Convenţia de la Bonn privind Conservarea Speciilor Migratoare (1998), Convenţia Carpatică (2003), De asemenea, Romania a aderat la Strategia şi Planul de Acţiune Pan - European privind Conservarea Diversităţii Biologice şi a landscape-ului, la Acordul privind Conservarea Cetaceelor Mici din Marea Mediterană şi Marea Neagră si a devenit membră a multor foruri şi componente structurale din reţeaua ocrotirii şi conservării mediului: BIRDLIFE, ECONET, EMERALD, GREEN CROSS etc. Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, România se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul ţării noastre se reunesc cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. Cele cinci regiuni biogeografice sunt: continentală (53%); alpină (23%); stepică (17%); panonică (6%); pontică (1%). Figura 3-10: Regiunile biogeografice din Romania În scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural, au fost desemnate următoarele categorii de arii naturale protejate: a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; 58/181

69 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei; c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică; d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. Tabel 3-2: Ariile protejate din Romania (2011) În România, au fost declarate la nivel internaţional: trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) si opt Situri Ramsar: Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile de Fier (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Parcul Natural Comana (2011). În anul 2007, în România au fost desemnate 273 situri de importanţă comunitară prin OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi 108 arii de protecţie specială avifaunistică prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. La sfârşitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi Hotărârea Guvernului nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr /2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, numărul de situri de importanţă comunitară a ajuns la 383 şi numărul de arii de protecţie specială avifaunistică a ajuns la /181

70 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Prin desemnarea in anul 2011 a noilor situri şi modificarea limitelor celor desemnate în anul 2007, suprafaţa acoperită de siturile Natura 2000 a crescut astfel: - de la 12,5% din suprafaţa ţării SPA-uri, în 2007 la 15,5% - de la 13,8% din suprafaţa ţării SCI-uri, în 2007 la 17,4%. Faţă de procentul de 17,84% din suprafaţa ţării existent, reprezentând siturile Natura 2000 desemnate în anul 2007, la sfârşitul anului 2011, după declararea noilor situri, suprafaţa ţării inclusă în reţeaua Natura 2000 a crescut la 23,38%. Figura 3-11: Siturile de importanta comunitara din Romania (2011) 60/181

71 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Figura 3-12: Ariile de protecţie specială avifaunistică din Romania (2011) Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA desemnate pe baza Directivei Păsări, respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung statutul de conservare favorabilă a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat. Pentru aceasta este necesar să se identifice, să se menţină şi să se refacă arealele cheie pentru protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legatură dintre acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate. Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european Gestionarea deseurilor municipale În anul 2010, cantitatea de deșeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 5,82 milioane tone. Faţă de cantitatea de deșeuri municipale generată în anul 2009, în 2010 aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 16%. Pe fondul crizei economice, consumul mai redus a dus la generarea unei cantităţi mai mici de deșeuri atât de la populaţie cât şi din sectorul economic. Trebuie menţionat faptul că, în România, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată la nivelul țării. În tabelul de mai jos se prezintă evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate în perioada /181

72 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Tabel 3-3: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada Tabel 3-4: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada (mii tone) Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale. Depozitarea deșeurilor municipale, în anul 2010, s-a realizat atât pe depozite conforme (27) care pot continua operarea, cât și pe depozitele neconforme (106) care sistează activitatea conform perioadelor de tranziţie aprobate de UE (prevăzute în H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor). Lista celor 27 depozite în operare în anul 2010 se prezintă tabelul de mai jos. 62/181

73 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Tabel 3-5: Lista depozitelor municipale conforme în operare, în anul 2010 În anul 2011 au fost autorizate 4 depozite conforme pentru deșeuri municipale. Tabel 3-6: Depozite municipale conforme autorizate în /181

74 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Gestionarea deseurilor medicale În anul 2011, la nivelul celor 347 de unităţi sanitare în România, care au raportat, cantitatea generată de deşeuri rezultate din activitatea medicală a fost de tone/an deşeuri, din care: tone/an deşeuri nepericuloase, asimilabile celor menajere, tone/an deşeuri infecţioase periculoase şi tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase. În concluzie, cantitatea de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală generată în anul 2011 a fost de tone. Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se realizează prin incinerare sau depozitare în depozitul de deşeuri pentru deşeurile infecţioase şi înţepătoare tăietoare care au fost în prealabil tratate prin sterilizare termică. 3.3 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului In absenta implementarii programului, problemele de mediu scose in evidenta in sectiunea precedenta si prezentate detaliat in capitolul 5, vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea acestora, conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului. Probleme de mediu identificate - Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza poluării din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung). - Tinte actualizate de reducere a emisiilor dificil de respectat, sau respectate doar datorita declinului economic - Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate activităţilor agricole şi absenţei gestionării deşeurilor. - Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a deşeurilor şi practicilor de eliminare a deşeurilor dăunătoare pentru mediu - Degradarea solurilor, desertificare. 64/181

75 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI Probleme de mediu identificate - Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată impactului antropic, cum ar fi fragmentarea habitatului şi defrişările - Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării reglementărilor în zonele protejate şi siturile Natura Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi sol) şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.) - Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane - Risc crescut datorită dezastrelor naturale - Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile - Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valorificare şi reciclare a deşeurilor - Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex. prin creşterea suprafeţei de terenuri neutilizate şi creşterea folosirii terenurilor acoperite cu vegetaţie ca terenuri de construcţie); - Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre - Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de energie; - Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile - Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în privinţa aspectelor de mediu şi a implicării acestora în dezvoltarea durabilă - Practici necontrolate în domeniul turismului care conduc la continuarea deteriorării mediului şi la pierderea diversităţii naturale şi a patrimoniului 65/181

76 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 4.1 Identificarea zonei posibil a fi afectata semnificativ Tabel 4-1: Localizarea proiectelor majore noi sau modificate Localizare Denumirea proiectului Stadiu Axa prioritara 1 Regiunea Constanta- Ialomiţa Jud. Sibiu+Braşov Jud. Botosani Jud. Argeş Municipiul Bucureşti Jud. Vaslui Jud. Timiş Jud. Iaşi Jud. Constanţa Jud. Bihor Jud. Braşov Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa - Ialomiţa Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Brasov Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare-epurare in judetul Botosani Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arges Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti faza II Axa prioritara 2, DMI 2.1 Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Constanta Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Bihor Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov Axa prioritara 2, DMI 2.2 Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Transmis la CE Aprobat de CE Aprobat In curs de pregatire In curs de pregatire In curs de pregatire In curs de pregatire 66/181

77 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Localizare Denumirea proiectului Stadiu Jud: AG, BC, BH, BR, BZ, DB, DJ, GJ, GR, IL, OT, PH, TL Municipiul Iaşi Municipiul Timişoara Municipiul Bacău Municipiul Oradea Judeţul Vâlcea Bazinul Hidrografic Prut-Bârlad Teritoriul National Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord Jud. Constanta (5,77 km de litoral) Proiect pentru decontaminarea zonelor petroliere poluate istoric benef. MMSC Axa prioritara 3 Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Iaşi în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în municipiul Timişoara în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea pentru perioada în scopul conformării la legislatia mediu şi creşterii eficienţei energetice Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada în scopul conformării la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice Axa prioritara 5, DMI 5.1 Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut Bârlad Sistem Informatic Integrat pentru Managementul Apelor WATMAN PHASE I Axa prioritara 5, DMI 5.2 Proiect investitii reabilitare zona costiera In pregatire Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat Aprobat In curs de aprobare Transmis la CE 67/181

78 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Localizarea proiectelor Reabilitare/ extindere/ modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare/ epurare apa uzata in judete sau in mun. Bucureti (Axa prioritara 1) Reabilitare/ extindere/ modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare/ epurare apa uzata in regiuni/ doua judete (Axa prioritara 1) Sistem integrat de management al deseurilor la nivel judetean (Axa prioritara 2, DMI 2.1) Decontaminare zone poluate istoric cu produse petroliere (Axa proritara 2, DMI 2.2) Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii (Axa prioritara 5, DMI 5.1) Proiect reabilitare zona costiera (Axa prioritara 5, DMI 5.2) Conform informatiilor prezentate, rezulta ca locatiile suprapuse ale proiectelor propuse prin Programul Operational Sectorial Mediu revizuit sunt situate la nivel de: Teritoriul National (AP 5-DMI 5.1) Municipii: - Mun. Arad (AP 3) - Bacau (AP 3) - Bucuresti (AP1) - Iasi (AP 3) - Oradea (AP 3) 68/181

79 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Judete : - Arges (AP 1 si AP 2 - DMI 2.2) - Bacau (AP 2 DM 2.2 si AP 5 DM 5.1) - Bihor (AP 2 - DMI 2.1 si 2.2) - Botosani (AP 2 DM 2.1) - Braila (AP 2 - DMI 2.2) - Brasov (AP 1 ; AP 2-DMI 2.1) - Buzau (AP 2 - DMI 2.2) - Constanta (AP 1 ; AP 2-DMI 2.1 ; AP 5-DMI 5.2) - Dambovita (AP 2 - DMI 2.2) - Dolj (AP 2 - DMI 2.2) - Giurgiu (AP 2 - DMI 2.2) - Gorj (AP 2 - DMI 2.2) - Ialomita (AP 2 - DMI 2.2) - Iasi (AP 2 - DMI 2.1) - Ilfov (AP 2 - DMI 2.2) - Olt (AP 2 - DMI 2.2) - Prahova (AP 2 - DMI 2.2) - Vaslui (AP 1 ; AP 5-DMI 5.2) - Valcea (AP 3) - Teleorman (AP 2 - DMI 2.2) - Timis (AP 2 - DMI 2.1) In consecinta, se poate aprecia ca zona ce urmeaza a fi analizata ca posibil afectata semnificativ este reprezentata de teritoriul national. 4.2 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ Cadrul natural 9 Regiuni biogeografice Teritoriul Romaniei se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei: alpina, continentala, panonica, pontica si stepica si se afla, de asemenea, la jonctiunea dintre sub-zonele floristice si faunistice palearctice: mediteraneana, pontica si eurasiatica. Pozitia geografica, complexitatea fiziografica si litologica si distribuirea radiala a gradientilor altitudinali ai formelor de relief creaza o mare diversitate de conditii mezo- si microclimatice si pedologice. Aceasta variabilitate a compozitiei si structurii substratului si conditiilor abiotice determina bogatia, distributia si nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul Romaniei. Din cele 198 habitate inventariate pe continentul european (dintre care 65 prioritare) in Romania se regasesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri 9 Pentru a evita repetarea unor informatii deja prezentate in capitolul 3 (sursa ANPM : Raport anual de mediu 2011), informatiile acestei sectiuni sunt preluate din «Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei. Orizonturi : » 69/181

80 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV identificate la nivel mondial 5 se afla in Romania: paduri temperate de conifere, paduri temperate de foioase, pasuni, sisteme montane mixte si lacuri. Se constata existenta unei varietati remarcabile de specii si taxoni superiori de plante si animale si tipuri de ecosisteme, desi inventarul este inca incomplet in cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se afla intro faza incipienta. Relief Varietatea si proportionalitatea relativa a formelor de relief prezinta caracteristici unice in Europa si rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste metri), 42% dealuri si podisuri (altitudine intre 300 si m) si 30% campii (altitudine sub 300 m). In Romania se afla 54% din lantul Muntilor Carpati, de o altitudine mijlocie (in medie metri), doar cateva piscuri depasind m. Muntii reprezinta portiunea cea mai putin modificata antropic, cu o densitate redusa a populatiei stabile si localitati mici, aflate in curs de depopulare datorita migratiei interne si externe in urma disparitiei unor indeletniciri traditionale. Aceasta explica si amplasarea in regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri nationale si 9 din cele 14 parcuri naturale. Zona de dealuri si podisuri a suferit interventii mai extinse ale activitatii umane (asezari urbane si rurale, elemente de infrastructura, plantatii de vii si pomi fructiferi, culturi de plante tehnice si cereale, cresterea animalelor, exploatari forestiere, extractie de hidrocarburi, minerit, intreprinderi industriale), fiind supusa unor fenomene mai accentuate de deteriorare prin despaduriri, eroziune, alunecari de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea de dealuri si podisuri inalte contine o gama variata de zone ocrotite si prezinta un potential insemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic. Regiunile de campie sunt cele mai dens populate si intens exploatate, arealele naturale care s- au pastrat reprezentand o exceptie. Inundatiile severe din vara anului 2005, care au afectat in special lunca Dunarii, unde s-au realizat inainte de 1989 masive lucrari de indiguiri si desecari, au readus in atentie necesitatea reintroducerii in sistem natural a unor insemnate suprafete de teren, cu efecte ecologice si economice benefice. Delta Dunarii, cea mai extinsa zona umeda din Europa cu o suprafata de kilometri patrati (din care pe teritoriul Romaniei), a capatat statutul de rezervatie a biosferei de interes mondial si se bucura de atentie si monitorizare speciala din partea UNESCO si Conventiei Ramsar. Litoralul romanesc la Marii Negre se intinde pe o lungime de circa 245 kilometri, intre frontierele de stat cu Ucraina si, respectiv, Bulgaria, iar platoul continental (pana la 200 metri adancime) cuprinde km patrati din totalul de (16,6%). Zona de litoral este supusa unui accentuat proces de eroziune (circa hectare de plaja pierdute 70/181

81 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV in ultimii 35 de ani), afectand nu numai activitatile turistice dar si periclitand siguranta locuitelor si bunastarea publica. Resurse de apa Resursele de apa ale Romaniei prezinta particularitatea ca o proportie 97,8% din reteaua hidrografica este colectata de fluviul Dunarea cu o lungime de km pe teritoriul tarii (din totalul de km). Resursa hidrologica (naturala) exprimata prin stocul mediu multianual al apelor curgatoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din raurile interioare iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romaniei din stocul mediu multianual al Dunarii. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. Romania dispune de un potential considerabil in privinta apelor minerale naturale de calitate, cu o rezerva exploatabila de circa 45 milioane metri cubi pe an din care se valorifica doar 40% (peste de izvoare naturale si resurse de adancime in circa 500 de locatii). De-a lungul anilor, activitatile antropice au afectat calitatea apelor de suprafata si celor subterane, indeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate calitativ reprezinta ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizata cu apa potabila. Din totalul resurselor potentiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile in special datorita contaminarii resurselor. Ca urmare, resursa de apa utilizabila este in Romania de metri cubi pe locuitor pe an (fata de potentialul de metri cubi/an/locuitor) in comparatie cu media europeana de peste metri cubi/an/locuitor, ceeace ce plaseaza Romania printre statele cu resurse utilizabile de apa relativ scazute. Pe termen mediu si lung, satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si altor folosinte nu este posibila in Romania fara realizarea unor lucrari hidrotehnice de anvergura care sa redistribuie in timp si spatiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de acumulare, derivatii interbazinale de debite). Clima Clima Romaniei este temperat continentala, cu variatiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive in zonele sudice si de litoral fata de 4 luni in zonele montane inalte). Se inregistreaza destul de frecvent valuri de caldura, cu temperaturi de peste 40 grade C si de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, in special in depresiunile intramontane. Precipitatiile, cu o medie multianuala de 640 milimetri la nivelul intregii tari, prezinta, de asemenea, diferente notabile intre regiuni (intre mm pe an in zonele alpine si sub 400 mm in principalele zone agricole din jumatatea sudica) precum si in timp, perioadele de uscaciune si seceta severa alternand, uneori chiar in cursul aceluiasi an, cu perioade cu umiditate excedentara care produc daune insemnate (inundatii, alunecari de teren). 71/181

82 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Riscuri naturale Romania se situeaza printre tarile europene cu risc seismic mare, avand pe teritoriu o zona tectonica activa (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de peste 7 grade pe scala Richter. În ultimii ani au avut loc inundaţii catastrofale care au avut ca rezultat pierderi de vieţi omeneşti şi animale, precum şi deteriorarea peisajului. Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea au crescut din cauza schimbărilor climatice, a ocupării albiei majore a râurilor cu construcţii neautorizate, precum şi a defrişărilor neautorizate. Cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş. Fond funciar Dupa nivelul si modul de interventie al populatiei umane, fondul funciar al Romaniei cuprinde: 61,8% din total reprezinta terenuri destinate activitatilor cu specific agricol (circa 14,7 milioane hectare), din care 64% teren arabil folosit extensiv si intensiv pentru culturi agricole, 22,6% terenuri cu vegetatie ierboasa folosite ca pasuni naturale si semi-naturale, 10,4% terenuri cu vegetatie ierboasa folosite in regim semi-natural pentru producerea furajelor, 3% terenuri folosite pentru plantatii si pepiniere viticole si pomicole; 28,3% din suprafata este ocupata de paduri (circa 6,75 milioane hectare), din care 3% (aproximativ 200 mii ha) inregistrate ca paduri primare si restul de 97% ca paduri secundare si terenuri cu vegetatie forestiera; daca se iau in consideratie numai padurile ecologic functionale, gradul de impadurire este de numai 23%, cu mult sub cel al altor tari europene cu conditii naturale similare (Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41%), reprezentand circa jumatate din proportia optima pentru Romania (40-45%); 3,53% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de apa de suprafata (rauri, lacuri, balti) la care se adauga platoul continental al Marii Negre; 1,9% (447,5 mii ha) il constituie terenurile degradate sau cu potential productiv foarte scazut; 4,47% (circa 1,06 milioane ha) reprezinta terenuri folosite pentru infrastructura fizica (capitalul fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic. Structura ecologica a capitalului natural In ceea ce priveste structura ecologica a capitalului natural, se constata ca actuala configuratie (compozitie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distributia spatiala) detine inca 53% de 72/181

83 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ecosisteme naturale si semi-naturale care isi mentin in buna parte caracterul multifunctional si genereaza pe cont propriu o gama larga de resurse si servicii pentru sustinerea si alimentarea populatiei si activitatilor economice. O gama de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, diferentiate in functie de specia sau grupul de specii dominante de arbori din componenta covorului vegetal, tipul si cantitatea de humus in sol, regimul hidric si ionic al solului etc.; 227 tipuri de padure in care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos subarbustiv; 364 tipuri de statiuni; O gama larga de ecosisteme terestre cu vegetatie ierboasa (pasuni alpine, pasuni si fanete din zonele de deal si munte, pasuni de stepa, pasuni si fanete de lunca); O mare varietate de ecosisteme acvatice din care rauri (62% permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri si balti in zona de campie, lunci inundabile, Delta Dunarii; 129 corpuri de apa subterana si acvatoriul marin de pe platoul continental al Marii Negre. In jur de 45% din structura ecologica a capitalului natural este in prezent constituita din ecosisteme agricole preponderent mono-functionale care au fost organizate, inainte de 1990, pentru productia intensiva de resurse alimentare de origine vegetala si animala sau de materii prime pentru industria alimentara si textila. In ultimii 20 ani, marile exploatatii agricole de stat sau colective si infrastructura lor fizica (sisteme de irigatii pentru servirea a circa 3 milioane hectare de teren arabil, bazele de unelte si masini agricole, infrastructura fermelor zootehnice) au fost descompuse in peste 4 milioane de ferme mici (in majoritate de subzistenta) sau abandonate, distruse sau deteriorate. Sistemele de productie agricola din structura capitalului natural sunt afectate in proportie de peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din care 1,5 milioane tone de humus), seceta prelungita si frecventa, alunecari de teren, carenta de fosfor si potasiu si existenta a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate. In ultimii ani, intre 10% si 20% din suprafata terenurilor arabile au ramas necultivate. Biodiversitate 73/181

84 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV In privinta biodiversitatii Romania a adus in Uniunea Europeana un patrimoniu valoros, cu numeroase specii de plante si animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare in alte parti ale Europei. Desi vegetatia naturala detine o pondere redusa in zonele de campie, podisuri si dealuri joase, exista inca suprafete insemnate in care interventia omului a fost minima (regiunile de munte si dealuri inalte, Delta Dunarii, sistemele lagunare si luncile unor rauri). In componenta structurii ecologice a capitalului natural, in mod special a partii care functioneaza in regim natural sau semi-natural, s-a mentinut un nivel destul de ridicat al diversitatii biologice si a unor stocuri, unele dintre acestea sustenabile, de plante si animale. Ecosistemele naturale si semi-naturale si cele in care s-a practicat sau se practica agricultura extensiva sau semi-intensiva au in componenta lor: specii de plante si 688 specii de alge; 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari; 25 specii de reptile; 19 specii de amfibieni; 216 specii de pesti; specii de insecte; 860 specii de crustacee; 688 specii de moluste. Completarea inventarului speciilor si a bazei de date pentru a acoperi si alte grupe taxonomice, inclusiv diversitatea biologica din sistemele de productie agricola (soiuri de plante si rase de animale autohtone) necesita inca un proces de durata, dependent de nivelul expertizei profesionale, de modul de organizare a investigatiei si de gradul de acoperire a tuturor categoriilor de ecosisteme. Capitalul antropic Situatia generala a Romaniei este caracterizata de o tranzitie intarziata la o economie de piata functionala, cu complicatii suplimentare generate de o gestionare defectuoasa pe fondul unei mosteniri istorice dificile si unor deformari structurale severe intervenite in ultimele 3-4 decenii. Structura PIB Intre 2001 si 2007 performanta macroeconomica a Romaniei s-a imbunatatit semnificativ, in ciuda unei conjuncturi internationale mai putin favorabile. Cresterea Produsului Intern Brut (PIB) a inregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate in zona, si a fost insotita de un proces sustinut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. La sfarsitul anului 2007, Produsul Intern Brut al Romaniei a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentand o triplare fata de anul Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumparare standard reprezenta aproape 41% din media UE27. In 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adaugata bruta din industrie, fata de 68,4% in anul Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB in 1990 la circa 50% in /181

85 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Privatizarea Intarzierea restructurarii si insistenta asupra unor conditii de privatizare nerealiste in raport cu cerintele pietei a dus la deprecierea activelor multor intreprinderi, anuland avantajele competitive pe care le aveau initial. Valoarea echipamentelor industriale devenite redundante in urma restructurarilor si privatizarii este greu de estimat, insa este suficient de remarcat ca incepand din anul 2000, cantitatea medie anuala de fier vechi exportata din Romania depaseste 2 milioane tone/ an. Energia Romania este un utilizator ineficient de energie produsa cu costuri inalte, pierderi mari (circa 30-35% din resursele primare consumate) si randament economic scazut, situandu-se in continuare pe ultimul loc in Uniunea Europeana la acest indicator. Dependenta de importul de surse de energie primara a ajuns la circa 40% la gaze naturale si 60% la petrol, insumand o factura de circa 4 miliarde dolari pe an, cu tendinta de a creste in continuare, tinand seama de epuizarea rezervelor nationale si de evolutia prognozata a preturilor pe plan mondial. Carbunele produs in tara, desi inca relativ abundent (pentru inca ani), este de slaba calitate si la un pret de extractie necompetitiv. Combustibilul nuclear din productia interna este, de asemenea, pe cale de epuizare, Romania devenind un importator net de uraniu cel tarziu in anul La o capacitate totala instalata de producere a energiei electrice de MW, puterea disponibila era, in 2006, de MW, din care 40% capacitati de productie pe carbune, 31% petrol (in special pacura) si gaze naturale, 25% hidro si 4% nuclear. In contrast, productia efectiva de electricitate a provenit in proportie de 61,2 % din centrale pe combustibili fosili, 29% hidro si 9,8% nuclear (16-18% incepand din 2008). Aceasta se explica prin calitatea tehnologica si fiabilitatea scazute ale centralelor termoelectrice si, partial, ale centralelor hidro, multe dintre acestea avand o durata de viata (circa 30 ani) expirata (70% la termo si 40% la hidro). Sectorul industrial reprezinta 43% din consumul final de energie iar cel rezidential circa 34% (fata de media UE de 41%, mai mare decat consumul industrial). Termoficare Reteaua de termoficare este relativ dezvoltata, acoperind nevoile de incalzire si apa calda ale circa 29% din gospodarii, 55% in mediu urban (in principal cladiri multietajate, cu circa 7 milioane locatari). Principalii furnizori erau, pana in anii 90, unitati mari in regim de cogenerare care livrau 40% din energia electrica produsa in Romania. Fata de circa 250 de 75/181

86 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV sisteme de alimentare centralizata cu energie termica care functionau in 1990, numai 110 erau operationale in 2006, majoritatea fiind sub pragul de rentabilitate. Pierderile de energie in aceste sisteme sunt foarte mari, intre 35 si 77% in functie de tehnologiile folosite si gradul de uzura (15-40% la producere, 15-35% la transport si distributie, 10-40% la consumatorii finali). Transport In domeniul transporturilor Romania detine o pozitie-cheie la frontiera estica a UE largite ca zona de tranzit atat pe directia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagra) cat si nord-sud (de la Baltica la Mediterana). Trei dintre axele prioritare TEN-T traverseaza teritoriul Romaniei. Evolutiile recente din Romania confirma tendintele generale din Uniunea Europeana, considerate a fi alarmante, privind cresterea ponderii transportului rutier in parcursul marfurilor de la 45,6% in 2001 la 72,4% in 2007, iar in parcursul pasagerilor (interurban si international, in pasageri/km) de la 35,2% la 51,4%. 76/181

87 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM 5. PROBLEMELE DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Prezentul capitol contine expunerea problemelor de mediu existente, relevante pentru program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zone care reprezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile speciale de protecţie avifaunistică sau de ariile speciale de conservare. 5.1 Probleme generale de mediu existente Din perspectiva principiilor si obiectivelor dezvoltarii durabile, principalele probleme relevante legate de starea capitalului natural sunt: Manifestarea unui proces activ de afectare a diversitatii biologice care se exprima prin: disparitia unor specii de plante (fenomen documentat in cazul a 74 specii de plante superioare); specii de plante superioare au fost evaluate cu statut de specii rare, 171 au statut de specii vulnerabile si 39 specii periclitate; din cele 105 specii de mamifere prezente in fauna autohtona, 26 specii sunt periclitate, 35 specii sunt vulnerabile si 25 specii arata un pronuntat declin, desi alte 3 specii rare sau disparute in multe tari ale UE (lupul, ursul brun si rasul) au populatii foarte viguroase; din cele 216 specii de pesti inventariati in apele de pe teritoriul Romaniei, 11 specii sunt periclitate, 10 specii sunt in stare critica si 18 sunt vulnerabile. Fragmentarea habitatelor multor specii si intreruperea conectivitatii longitudinale (prin bararea cursurilor de apa) si laterale (prin indiguirea zonelor inundabile, blocarea sau restrangerea drastica a rutelor de migratie a speciilor de pesti si a accesului la locurile potrivite pentru reproducere si hranire). Restrangerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranzitie (perdele forestiere, haturi, zone umede din structura marilor exploatatii agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversitatii biologice si a functiilor de control al poluarii difuze, eroziunii solului, scurgerilor de suprafata si evolutiei undei de viitura, controlului biologic al populatiilor de daunatori pentru culturile agricole, reincarcarii rezervelor sau corpurilor subterane de apa. Modificarea ampla, uneori dincolo de pragul critic, a configuratiei structurale a bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa, asociata cu reducerea foarte semnificativa a capacitatii sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor antropici care opereaza la scara bazinului hidrografic si cu cresterea vulnerabilitatii lor si a sistemelor socioeconomice care depind de acestea. 77/181

88 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Simplificarea excesiva a structurii si capacitatii multifunctionale ale formatiunilor ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive si cresterea gradului lor de dependenta fata de inputurile materiale si energetice comerciale. Totalitatea modificarilor structurale care s-au produs in timp indelungat, in primul rand ca urmare a diversificarii si cresterii presiunii antropice si care sunt reflectate in configuratia actuala a structurii ecologice a capitalului natural al Romaniei a condus, la diminuarea capacitatii sale bio-productive si de sustinere a cerintelor pentru resurse si servicii din partea sistemului socio-economic national. Capacitatea bio-productiva a capitalului natural al Romaniei, exprimata in echivalent de suprafata productiva globala per individ (g ha/ind) este estimata la nivelul de 2,17 g ha/ind, reprezentand cu putin peste jumatate din potentialul estimat de 3,5 4 g ha/ind. In acest moment, capacitatea bio-productiva a capitalului natural este depasita de amprenta sistemului socio-economic (environmental footprint) evaluata pentru anul 2004 la nivelul de 2,45 g ha/ind si pentru anul 2006 la 2,7 g ha/ind. Concluziile de mai sus dovedesc faptul ca dezvoltarea economica a Romaniei nu a tinut seama de principiile dezvoltarii durabile. Capacitatea de suport a capitalului natural al Romaniei este depasita, iar decalajul se poate mari daca programele sectoriale vor urmari obiective contradictorii care pot intra in conflict cu principiile dezvoltarii durabile, generand efecte negative asupra structurii si capacitatii de suport ale capitalului natural. 5.2 Rezumat al problemelor specifice de mediu existente Calitatea aerului Asa cum s- aprezentat in capitolul 3, in multe din aglomerarile urbane calitatea aerului este afectata de depasirea CMA la oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi, etc. Calitatea apei Pentru parametrii monitorizaţi, principalele zone în care se înregistrează cele mai severe neconformări fata de normele în vigoare privind alimentarea cu apa potabila si canalizarea/epurarea apelor uzate orasenesti, sunt localizate în judetele: Alba, Botoşani, Bacău, Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu şi Suceava. Inundaţii România se confruntă cu o frecvenţă anuală a inundaţiilor, în special primăvara la topirea zăpezii şi vara din cauza ploilor torenţiale, când debitele râurilor cresc foarte mult, producând inundaţii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale. 78/181

89 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea au crescut din cauza schimbărilor climatice, a ocupării albiei majore a râurilor cu construcţii neautorizate, precum şi a defrişărilor neautorizate. Din punctul de vedere al vulnerabilităţii la inundaţii, cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş. Distribuţia localităţilor afectate de inundaţii, pe bazine hidrografice, este descrisă în harta de mai jos: Localităţi afectate de inundaţii Sursa: Administraţia Naţională Apele Române În 2005, cele mai afectate judeţe au fost Vrancea, Buzău, Timiş, Caraş-Severin, Bacău, Teleorman, Mehedinţi, Olt, Galaţi, Botoşani, Dolj, Suceava, Satu Mare. În 2006 cele mai afectate zone au fost localităţile situate de-a lungul Dunării, iar alte inundaţii, în special cele provocate de torenti (flash floods), au afectat următoarele bazine hidrografice: Siret, Prut, Jiu, Mureş, Banat, Someş-Tisa. Starea mediului marin şi a zonei costiere Litoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor probleme de eroziune din ultimele trei decenii. Pe baza cercetărilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa, se apreciază cã litoralul românesc se afla într-o stare grava sub raportul extinderii eroziunii, pe cca % din lungimea ţărmului, lăţimea plajei se diminuează în fiecare an. În zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din 79/181

90 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM suprafaţa, în ultimii 35 ani peste ha (cca. 80 ha/an) în timp ce acumulările au fost de numai 200 ha (cca. 7 ha/an). Linia ţărmului s-a retras pe distante variabile de la un sector de ţărm la altul, cu valori cuprinse între 180 şi 300 m, iar valoarea maximã de retragere, în unele puncte, a depăşit 400 m. Pe unele porţiuni în care lăţimea cordonului litoral este mai redusa, la furtuni marea acoperă complet ţărmul, uneori formând breşe, care se unesc cu apele lacurilor litorale, în acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv. Biodiversitate A fost identificata lipsa planurilor de management pentru cele mai multe din ariile protejate, indeosebi a siturilor NATURA Gestionarea deseurilor municipale si medicale Instalatiile conforme pentru eliminarea deseurilor municipale sunt insuficiente, iar cele neconforme trebuie inchise conform Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Cu o situatie similara se confrunta si unitatile medicale care au sistat operarea instaltiilor neconforme pentru tratarea deseurilor periculose medicale si nu au suficiente fonduri sa achizitioneze instalatii noi, conforme. 5.3 Identificarea problemelor de mediu existente, relevante pentru program Problemele majore de mediu au fost identificate in POS Mediu (versiune 2007) şi in evaluarea de mediu realizata pentru aceasta. Concluziile evaluarii precedente de mediu au fost actualizate pe baza analizei curente a starii mediului si sunt rezumate în tabelul de mai jos. Tabel 5-0-1: Probleme de mediu existente, relevante pentru program Domenii Aer Apă Sol Schimbările climatice Probleme de mediu relevante pentru POS Mediu Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza poluării din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung). Tinte actualizate de reducere a emisiilor Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate activităţilor agricole şi absenţei gestionării deşeurilor. Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a deşeurilor şi practicilor de eliminare a deşeurilor dăunătoare pentru mediu Tinte de reducere a emisiilor respectate datorita declinului economic. Degradarea solurilor, desertificare. 80/181

91 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Domenii Biodiversitate Sănătate umană Managementul riscului de mediu Conservarea si gestionarea durabilă a resurselor Peisaj şi patrimoniu cultural Eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie Conştientizarea privind aspectele de mediu Turism durabil Probleme de mediu relevante pentru POS Mediu Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată impactului antropic, cum ar fi fragmentarea habitatului şi defrişările Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării reglementărilor în zonele protejate şi în ariile potenţiale din cadrul Natura 2000 Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi sol) şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.) Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane Risc crescut datorită dezastrelor naturale Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valorificare şi reciclare a deşeurilor Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex. prin creşterea suprafeţei de terenuri neutilizate şi creşterea folosirii terenurilor acoperite cu vegetaţie ca terenuri de construcţie); Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de energie; Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în privinţa aspectelor de mediu şi a implicării acestora în dezvoltarea durabilă Practici nedurabile în domeniul turismului care conduc la continuarea deteriorării mediului şi la pierderea diversităţii naturale şi a patrimoniului 81/181

92 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM In acest capitol sunt prezentate obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru program şi modul în care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul pregatirii programului. 6.1 Lista obiectivelor de protectie a mediului Pentru a asigura coerenta cu evaluarea de mediu realizata pentru versiunea initiala a Programului Operational Sectorial Mediu au fost mentinute obiectivele de mediu stabilite pentru evaluarea precedenta. În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate aspecte şi obiective relevante de mediu formulate pe baza tintelor şi obligaţiilor naţionale şi internaţionale asumate de România în domeniul protectiei mediului. Pentru stabilirea listei obiectivelor de mediu au fost consultate documentele strategice relevante pentru program, prezentate in capitolul 2. Tabelul de mai jos prezintă cadrul final propus pentru obiectivele de protectie a mediului relevante pentru POS Mediu Tabel 6-0-1: Obiective de mediu relevante Domeniu/ Element de mediu Aer Apă Sol Schimbări climatice Biodiversitate Obiective de mediu relevante Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de normele legale Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel rural şi urban Limitarea poluării apei de la surse punctiforme şi difuze de poluare şi îmbunătăţirea calităţii apei Limitarea poluarea punctiformă şi difuză a solului Reducerea emisiilor care provoacă schimbările climatice Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi facilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a defrişării Păstrarea diversităţii naturale a faunei, florei şi a habitatelor din zonele protejate şi ariile Natura 2000 Sănătate umană Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri pentru prevenirea poluării şi reducerea vechilor tare (de ex. pesticide, deşeuri miniere, etc.) 82/181

93 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Domeniu/ Element de mediu Obiective de mediu relevante Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor referitoare la zgomot în locali-tăţi Managementul riscului ecologic Gestionarea eficientă a resurselor şi conservare / gestionarea durabilă a resurselor Sporirea protecţiei populaţiei faţă de riscul asociat dezastrelor naturale Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile Reducerea generării de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea reciclării tuturor deşeurilor Peisaj şi patrimoniu cultural Eficienţa energetică şi surse de energie regenerabilă Conştientizarea cu privire la problemele de mediu Turism durabil Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin revita-lizarea zonelor industriale dezafectate) Păstrarea, protejarea şi reabilitarea zonei de coastă a României de la Marea Neagră asigurând protecţia patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi cultural, pentru a realiza dezvoltarea durabilă a regiunii Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie Facilitarea generării de energie din surse regenerabile Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu din partea sectoarelor guvernamental, privat şi public, promovând problemele de mediu Promovarea unui turism care să asigure un nivel înalt de protecţie a mediului şi de conservare a naturii 6.2 Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale programului in raport cu obiectivele de mediu relevante Obiectivul global al POSM: Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între tarile vestice din Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului poluatorul plăteşte. Obiective specifice ale POSM: 1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor 83/181

94 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în Evaluarea s-a axat pe compararea efectelor asupra mediului potential generate de realizarea obiectivelor specifice ale programului cu obiectivele de mediu relevante. Evaluarea s-a făcut sub formă de comentarii, explicând care sunt efectele (atât pozitive, cât şi negative) ce pot fi cauzate de implementarea obiectivului specific al PO. 84/181

95 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Tabel 6-0-2: Evaluarea Axei prioritare 1 in raport cu obiectivele de mediu relevante Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/ întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte asupra mediului Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de normele legislative Reţelele şi sistemele de canalizare vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii aerului în aglomerările care nu au în prezent reţele sau staţii de tratare a apelor uzate. Unele efecte indirecte. Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel rural şi urban Limitarea poluării apei din surse punctiforme şi difuze de poluare şi îmbunătăţirea calităţii apei - Procentul populaţiei deservite de sistemele de distribuţie a apei cu dotate cu control al calităţii (versus alimentarea cu apă din fântâni necontrolate şi izvoare) - Procent al populaţiei deservite de sisteme de canalizare din procentul total existent? - Număr de pierderi pe km de conducte de canalizare? - Inventarul industriei locale şi principalele deşeuri pentru fiecare instalaţie de prelucrare (% din totalul existent al industriei Introducerea unor reţele noi de canalizare şi reabilitarea celor existente va duce la un transport controlat şi închis pe sistemele de canalizare, prin urmare va permite o îmbunătăţire a calită-ţii aerului în aglomerări, care în acum sunt formate din şanţuri necorespunzătoare pentru transportul apelor de canalizare către corpul de apa de suprafata local. Unele efecte pozitive Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de epurare a apei va permite îmbunătăţi-rea calităţii apelor de suprafaţă din România. Reabilitarea reţelelor de canalizare va permite reducerea poluării apelor subterane şi de suprafaţă. Se preconizează efecte pozitive semnificative. Se preconizează că îmbunătăţirea controlului asupra deşeurilor produse de industrie va avea un efect pozitiv major asupra calităţii apei. Introducerea tratamentului terţiar în tehnologia STAU şi un mai bun control al evacuărilor directe ale industriei în cursurile de apă va permite în mod clar îmbunătăţirea calităţii apei. 85/181

96 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-vanţi/ întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte asupra mediului Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului - Pierderi pe km de conducte de canalizare? Reabilitarea vechilor sisteme de canalizare va duce la limitarea poluării solului în acest sens. Construc-ţia/reabilitarea STAU va duce la reducerea poluării solului direct şi indirect (datorită reducerii poluării apei). Trebuie să se implementeze măsuri privind tratarea nămolului din canalizare în vederea prevenirii evacuării necontrolate a nămolului în depozitele de gunoi ale municipalităţii şi, mai mult, scăderea poluării. Scăderea emisiilor care duc la schimbări climatice Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi facilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor apelor terestre şi continentale şi a ecosistemelor marine împotriva degradării antropogene, fragmentării habitatului şi defrişării Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile protejate şi arii din Natura 2000 Nu există legătură directă - Calitatea apei în cazul cursurilor de apă deschise - Calitatea apei în cazul cursurilor de apă deschise Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de tratare a nămolului va permite reducerea emisiilor de metan din depunerile de nămol. Nu există legătură directă Construcţia unor noi rezervoare de apă destinate extracţiei de apă potabilă ar putea influenţa considerabil ecosistemele de pe râuri unde se vor construi noi surse de apă. Staţiile de tratare a apelor uzate noi şi reabilitate permit îmbunătăţirea semnificativă a protecţiei ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene. Staţiile de tratare a apelor uzate noi şi reabilitate vor îmbunătăţi semnificativ calitatea ariilor protejate prin îmbunătăţirea igienizării apei. 86/181

97 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-vanţi/ întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte asupra mediului Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea măsurilor care vizează prevenirea poluării şi reducerea impactului vechilor con-taminanţi (de ex. pesticide, deşeuri miniere etc.) Protejarea şi îmbunătăţirea situaţiei aglomerărilor din punct de vedere al zgomotului Creşterea protecţiei populaţiei împotriva riscului asociat dezastrelor naturale Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile Reducerea generării de deşeuri, creşterea nivelului de valorificare a deşeurilor şi facilitarea reciclării tuturor deşeu-rilor - Câte proiecte vor fi aprobate în zonele afectate de vechii contaminanţi? - Procent de proiecte finalizate la timp - Număr de proiecte şi persoane deservite de facilităţile noi şi reabilitate din zonele asociate dezastrelor naturale -% de gospodării cu apometre - Creşterea procentului de gospodării care deţin apometre; - Număr şi capacitate de consum a apei în cazul unităţilor indus- Va afecta producerea de deşeuri? O calitatea mai bună a apei potabile va permite reducerea numărului de persoane afectate de boli cauzate de poluarea apei. Un acces mai bun la reţeaua centralizată şi controlată de alimentare cu apă potabilă de calitate va permite sporirea sănătăţii oamenilor în special în cazul celor care trăiesc în sau în apropierea zonelor afectate de conta-minanţi vechi (de ex. cauzată de poluarea cu pesticide, deşeuri miniere etc.). Trebuie să se acorde prioritate acestui tip de proiecte Poate exista un impact temporar cauzat de lucrări de construcţie legate de staţiile şi reţelele pentru ape uzate şi apă potabilă. Trebuie să se propună măsuri de reducere a impactului cauzat de zgomot, de ex. lucrul numai în perioada orelor de lucru cu echipamentele zgomotoase şi camioane de mare tonaj Dezastrele naturale duc la poluarea temporară sau ireversibilă a apei (folosită pentru băut, fie tratată, fie netratată). Reabilitarea şi construcţia de noi staţii centralizate de alimentare cu apă şi tratare a apei va reduce aceste impacturi Limitarea utilizării apei dulci pe baza reutilizării apei tratate (de ex. în scopuri industriale), precum şi creşterea numărului de proprietari de locuinţe care deţin apometre vor avea un efect pozitiv semnificativ. Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a nămolului poate duce la folosirea nămolului în scopuri agricole, ceea ce va genera un efect pozitiv semnificativ. 87/181

98 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-vanţi/ întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte asupra mediului Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin revitalizarea zonelor industriale dezafectate) Conservarea, protecţia şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre, asigurând protecţia patrimoniului natural (inclusiv ecosistemele terestre şi acvatice) şi cultural în vederea atingerii unui nivel de dezvoltare durabilă a regiunii - Număr de STAU şi instalaţiile de epurare a apei construite pe zone industriale dezafectate - Calitatea apei de pe coasta românească a Mării Negre Dacă se vor construiesc noi staţii de tratare a apelor uzate în zone industriale dezafectate, se va înregistra un efect pozitiv. Îmbunătăţirea calităţii tratării apelor uzate şi a apelor evacuate, precum şi îmbunătăţirea evacuării nămolului vor avea un efect pozitiv direct şi considerabil în privinţa protecţiei calităţii apei din Marea Neagră. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi folosirea resurselor energetice Facilitarea producerii de energie din surse regenerabile - Reabilitarea staţiilor de pompare, implementarea dispozitivelor de control al presiunii apei şi convertorii de frecvenţă din staţiile de pompare - Noi reţele de alimentare cu apă versus cele vechi (%) -% de gospodării/apartamente individuale în blocuri de apartamente dotate cu contoare; -% de reabilitări conducte de apă în interiorul blocurilor de apartamente Nu există legătură directă Introducerea unor sisteme de feedback privind controlul presiunii pentru apa din reţelele municipalităţii, precum şi convertoarele de frecvenţă din staţiile de pompare vor duce la scăderea utili-zării energiei pentru asigurarea aceleaşi calităţi a serviciilor. Pomparea apei prin reţelele vechi va duce la creşterea consumului de energie pe unitate de apă livrată către populaţie, prin urmare înlocuirea vechilor mijloace de distribuţie a apei va fi necesară în acest sens. Creşterea eficienţei energetice va fi ob-ţinută pe baza reducerii pierderilor de apă. O contorizarea mai extinsă a gospodăriilor şi a unităţilor industriale va duce la îmbunătăţirea eficienţei energetice din staţiile de tratare a apei pe termen lung. Este important ca noile unităţi să ia în considerare consumul de apă înregistrat cu o contorizare mai extinsă în gospodării, (ceea ce, de regulă, duce la reducerea consumului), prin urmare trebuie să se asigure că noile unităţi sunt estimate în mod corespunzător, cu unităţi construite la capacitate optimă Nu există legătură directă 88/181

99 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-vanţi/ întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte asupra mediului Îmbunătăţirea comportamentului responsabil din punct de vedere ale mediul din partea guvernului, sectoarelor public şi privat prin promovarea aspectelor legate de mediu -% de gospodării contorizate - modificarea consumului de apă pe locuitor/ gospodărie Creşterea % de gospodării care conto-rizează consumul de apă poate aduce un efect pozitiv semnificativ în comportamentul locuitorilor cu privire la responsabilizarea faţă de mediu Promovarea turismului care asigură un nivel ridicat de protecţie a mediului şi conservarea naturală -% din populaţie deservită de sistemele de alimentare cu apă potabilă -% din populaţie deservită de staţiile de tratare a apelor uzate Servicii mai bune privind alimentarea cu apă şi tratarea apelor uzate vor duce la creşterea atractivităţii ţării datorită unor servicii îmbunătăţite, unei calităţi mai bune a apei şi contribuţiei la conservarea biodiversităţii şi, prin urmare, va contribui la dezvoltarea turismului şi la protejarea şi aprecierea naturii Tabel 6-0-3: Evaluarea Axei prioritare 2 in raport cu obiectivele de mediu relevante Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Obiective de mediu relevante Menţinerea şi îmbunătăţi-rea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de normele legale Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel urban şi rural Indicatori relevanţi/întrebări orientative Se va îmbunătăţi calitatea aerului ambiental în limitele stabilite de normele legale? Se vor minimiza impacturile asupra calităţii aerului la nivel urban şi rural? Comentarii privind posibilele efecte de mediu Pot exista anumite efecte pozitive indirecte Pot exista anumite efecte pozitive indirecte 89/181

100 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Obiective de mediu relevante Limitarea poluării apei din surse punctiforme şi difuze de poluare şi îmbunătăţirea calităţii apei Indicatori relevanţi/întrebări orientative Câte depozite de de-şeuri existente au instalaţii de tratare a levigatului (%)? Comentarii privind posibilele efecte de mediu Reducerea poluării apei cauzate de evacuări necontrolate a deşeurilor sau de evacuarea nămolului generat de tratarea apelor uzate în depozite de gunoi necorespunzătoare poate duce la efecte pozitive semnificative. Introducerea instalaţiilor de tratare a levigatului va ajuta la evitarea poluării cursurilor de apă subterane şi de suprafaţă. Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului Scăderea emisiilor cauzate de schimbările climatice Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi facilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre, acvatice şi marine împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a defrişării - Număr de depozite de gunoi necontrolate închise - Număr de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, noi sau finalizate, la nivel de judeţ/regiune - Câte depozite de gunoi existente au instalaţii de tratare a levigatului (%)? - Număr de instalaţii în depozite de gunoi care permit colectarea gazelor Nicio legătură - Număr de depozite ilegale de evacuări a deşeurilor închise Reducerea poluării solului din depozite necontrolate de evacuare a deşeurilor sau aruncarea ilegală a deşeurilor va avea un efect pozitiv semnificativ. Introducerea instalaţiilor de tratare a levigatului va ajuta la evitarea poluării solului. Construirea unor depozite de gunoi adecvate pentru colectarea gazelor poate avea un efect pe termen lung asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Se poate preconiza un efect pozitiv suplimentar datorat reducerii arderii ilegale de deşeuri, care este foarte dăunătoare şi are un efect direct asupra creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră. Nicio legătură Reabilitarea, îmbunătăţirea şi instituirea unor sisteme de gestionare controlată a deşeurilor va avea un efect pozitiv semnificativ asupra protecţiei ecosistemelor şi habitatelor. 90/181

101 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Obiective de mediu relevante Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile protejate şi potenţialele amplasamente din Natura 2000 Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea măsurilor destinate prevenirii poluă-rii şi reducerii impactului vechilor tare ecologice (de exemplu, pesticide, deşeuri miniere etc.) Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor aglomerărilor în privinţa zgomotului Îmbunătăţirea protecţiei populaţiei împotriva riscului asociat dezastrelor naturale Limitarea folosirii resurselor naturale epuizabile Indicatori relevanţi/întrebări orientative - Număr de depozite ilegale de evacuări a deşeurilor închise - Creşterea acoperi rii zonelor rurale de servite de sisteme de gestionare a deşeurilor - Reabilitarea vechilor tare ecologice - Activităţile vor duce la creşterea poluării cu zgomot în locurile aflate în apropiere? - Tip de vehicule folosite la colectarea deşeurilor - Integrarea gestionării deşeurilor; - Îmbunătăţirea serviciilor de colectare a deşeurilor în zone le rurale; -% din materialele uzate refolosite ca materii prime sau recuperate prin energie Comentarii privind posibilele efecte de mediu Amplasamentele instalaţiilor de evacuare şi transfer trebuie să fie selectate respectându-se ariile protejate şi cele din NATURA Reducerea numărului de depozite ilegale de evacuări a deşeurilor va demonstra îmbunătăţirea gestionării ariilor protejate. O mai bună gestionare a deşeurilor, precum şi reabilitarea vechilor zone contaminate, cum ar fi depozitele ilegale de evacuare a deşeurilor necontrolate vor permite îmbunătăţirea semnificativă a sănătăţii locuitorilor din zonele învecinate. Colectarea deşeurilor poate duce la intensificarea deplasării camioanelor de colectare a deşeurilor în localităţi, prin urmare orarele de deplasare şi tipul de vehicule trebuie să fie alese cu mare grijă pentru a asigura un impact fizic mai redus asupra aglomerărilor. Lucrările de construcţie şi reabilitare pot cauza poluarea temporară prin zgomot. Sistemele de colectare a deşeurilor pot avea un efect pozitiv semnificativ în prevenirea evacuării deşeurilor (în mod intenţionat sau neinten-ţionat, de exemplu, în timpul inundaţiilor) în cursurile de apă. Amplasarea noilor depozite de gunoi trebuie să fie aleasă acordând atenţie riscurilor asociate dezastrelor naturale, de exemplu, inundaţii, în special în zonele rurale unde s-a arătat că evacuarea ilegală a deşeurilor în râuri amplifică impactul inundaţiilor. Reducerea folosirii materiilor prime datorită reciclării materialelor uzate, precum şi recuperarea prin energie produsă în incineratoare va avea un efect pozitiv semnificativ asupra limitării utilizării resurselor naturale epuizabile. 91/181

102 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Obiective de mediu relevante Reducerea producerii de deşeuri, creşterea recupe-rării deşeurilor şi facilitarea reciclării tuturor deşeurilor Asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi culturale (de exemplu, prin revitalizarea zonelor industriale dezafectate) Indicatori relevanţi/întrebări orientative - Număr de proiecte de sortare şi reciclare a deşeurilor - Număr de amplasamente închise şi reabilitate Comentarii privind posibilele efecte de mediu Selecţia la sursă va reprezenta un pas uriaş necesar în colectarea deşeurilor deoarece va asigura o reducere dramatică a fluxului de deşeuri către depozitele de gunoi. Dacă proiectele municipale şi industriale de sortare şi reciclare sunt susţinute, vor contribui la recuperarea şi refolosirea deşeurilor. Prin aplicarea taxelor privind evacuarea deşeurilor în depozitele de gunoi, producerea deşeurilor se poate reduce, iar recuperarea deşeurilor va fi încurajată, dar astfel de proiecte şi măsuri trebuie introduse odată cu închiderea depozitelor ilegale de evacuare şi cu o monitorizare strictă a evacuărilor negestionate şi ilegale de deşeuri. Amplasamente de evacuare ilegală şi depozitele de gunoi negestionate reprezintă tare vechi, iar închiderea şi reabilitarea lor va avea un efect pozitiv asupra peisajului. Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere româneşti a Mării Negre prin asigurarea protecţiei patrimoniului natural (inclusiv ecosistemelor acvatice şi terestre) şi cultural în vederea realizării dezvoltării durabile a regiunii - Creşterea acoperirii regiunii Mării Negre cu sisteme integrate de gestionare a deşeurilor Stabilirea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor în regiunea Mării Negre va duce la îmbunătăţirea atractivităţii zonei costiere şi va reduce poluarea Mării Negre cu deşeuri. Îmbunătăţirea monitorizării evacuării ilegale de deşeuri pe sol şi în mare va contribui la dezvoltarea durabilă şi internalizarea impactului de mediu Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi folosirea resurselor energetice - Număr de depozite de deşeuri care vor fi dotate cu echipamente de colectare e metanului Poate exista un efect pozitiv dacă se acordă sprijin instalaţiilor de colectare şi folosire a metanului din depozitele de gunoi. Acest lucru poate contribui la utilizarea eficientă a resurselor de energie. Facilitarea producerii de energie din resurse regenerabile Va permite producerea de energie din resurse regenerabile? Energia poate fi produsă prin incinerarea deşeurilor, precum şi prin arderea gazului metan colectat din depozitele de gunoi 92/181

103 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în Obiective de mediu relevante Îmbunătăţirea comportamentului responsabil privind mediul din partea guvernului şi a sectoarelor public şi privat prin promovarea aspectelor legate de mediu Promovarea turismului care asigură un nivel ridicat de protecţie a mediului şi conservare naturală Indicatori relevanţi/întrebări orientative - Creşterea numărului de gospodării deser vite sisteme de colec tare a deşeurilor - Număr de instituţii cu EMS -O mai bună sortare a deşeurilor - Procent de amplasamente ilegale de evacuare a deşeurilor închise şi reabilitate din numărul total? Comentarii privind posibilele efecte de mediu Instituirea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, precum şi instalaţiile de sortare şi reciclare va avea un efect pozitiv semnificativ asupra comportamentului responsabil privind mediul din partea guvernului şi a sectoarelor public şi privat. Instituirea sistemelor de gestionare a deşeurilor va reduce evacuarea ilegală a deşeurilor şi va creşte atractivitatea peisajului rural şi urban, contribuind la dezvoltarea turismului. 93/181

104 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Tabel 6-0-4: Evaluarea Axei prioritare 3 in raport cu obiectivele de mediu relevante Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte de mediu Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de normele legale -Câte instalaţii sunt dotate cu filtre adecvate (%)? - Număr de instalaţii pentru reducerea poluanţilor acidifianţi? - Reducerea emisii lor de particule fine (PM10) şi precursori ai acestora? - Număr de proiecte în amplasamente în care limitele de poluare a aerului sunt peste norme? Proiectele implementate pentru îmbunătăţirea emisiilor din vechile instalaţii municipale, în special în localităţile în care poluarea aerului depăşeşte normele şi standardele stabilite vor aduce efecte pozitive semnificative. Instalarea contoarelor de căldură în sistemele municipale pot reduce necesarul de căldură, asigurând stimulente pentru conservarea căldurii şi reducând poluarea inutilă a aerului. Minimizarea impactului asupra calităţii aerului în zonele rurale şi urbane - Va reduce emisiile de particule fine (PM10)? - Va reduce concentraţiile de SO2, NO2 şi va contribui la atingerea valorilorţintă pentru stratul de ozon? Reabilitarea vechilor centrale termice municipale şi a sistemelor de încălzire municipale poate reduce consumul de combustibil în cazul centralelor electrice şi termice şi poate minimiza impacturile asupra calităţii generale a aerului, având cel mai mare efect asupra zonelor urbane. Limitarea poluării apei din surse de poluare punctiforme şi difuze şi îmbunătăţirea calităţii apei - Reducerea emisii lor de acidifianţi - Evacuarea cenuşii Emisiile reduse din vechile centrale municipale vor produce un efect pozitiv semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii apei, dată fiind limitarea poluării provenite de la gazele de ardere şi impactului asupra ploilor acide şi poluării la distanţă lungă. Îmbunătăţirea practicilor privind evacuarea cenuşii va duce la scăderea presiunii exercitate asupra apei şi solului. 94/181

105 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în Obiective de mediu relevante Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului Indicatori relevanţi/întrebări orientative - Reducerea cantităţilor de cenuşă care trebuie evacuată - Reducerea emisiilor Comentarii privind posibilele efecte de mediu Dacă se acordă sprijin îmbunătăţirii modului de evacuare a cenuşii provenite din instalaţiile de ardere care folosesc cărbune şi petrol, se va înregistra un efect pozitiv asupra solului. Reducerea emisiilor care determină acidificarea precipitaţiilor şi a solului va avea un efect pozitiv semnificativ. Scăderea emisiilor care duc la schimbări climatice - Emisii reduse de gaze cu efect de seră Reducerea consumului de combustibili în vechile sisteme de încălzire municipale pot duce la scăderea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi facilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre, acvatice şi marine împotriva de-gradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a defrişării Nu există legătură directă Condiţiile şi funcţiile ecosistemelor terestre şi acvatice se vor îmbunătăţi? Nu există legătură directă Reducerea emisiilor poate avea un efect semnificativ pe termen lung asupra ecosistemelor terestre şi acvatice şi asupra vitalităţii acestora Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile protejate şi potenţialele amplasamente din Natura 2000 Va permite conservarea biodiversităţii naturale în ariile protejate/ arii din reteaua Natura 2000 Reducerea emisiilor dăunătoare provenite din amplasamente aflate în apropierea ariilor protejate sau a ariilor din Natura 2000 poate avea un efect pozitiv semnificativ asupra faunei şi florei, precum şi a habitatelor din acele arii. Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea măsurilor destinate prevenirii poluării şi reducerii impactului vechilor tare (de exemplu, pesticide, deşeuri miniere etc.) Va fi afectată calitatea solului de îmbunătăţirea vechilor centrale electrice? Poluarea istorică determinată de evacuarea cenuşii din vechile centrale municipale reprezintă o problemă importantă iar proiectele de reabilitare, dacă există, pot avea contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea situaţiei. 95/181

106 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în Obiective de mediu relevante Protejarea şi îmbunătăţirea situaţiei aglomerărilor din punctual de vedere al poluării cu zgomot Indicatori relevanţi/întrebări orientative Folosirea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) Comentarii privind posibilele efecte de mediu Se poate înregistra o oarecare reducere a zgomotului pe termen lung datorată închiderii sau reabilitării vechilor centrale municipale sau instalaţiilor de încălzire. Creşterea protecţiei populaţiei împotriva riscului asociat dezastrelor naturale Nu există legătură directă Nu există legătură directă Limitarea folosirii resurselor naturale epuizabile - Număr de proiecte susţinute, care ar permite trecerea la resurse de energie regenerabile Se poate înregistra un efect pozitiv datorat reducerii folosirii resurselor de energie printr-o eficienţă crescută sau prin trecerea la alte tipuri de combustibil, de exemplu, deşeuri lemnoase, biogaz etc. Reducerea producerii de deşeuri, creşterea recupe-rării deşeurilor şi facilitarea reciclării tuturor deşeurilor Unele efecte pozitive pot apărea în urma reducerii cantităţii de deşeuri produse având în vedere reducerea consumului de combustibil (cenuşă). Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de exemplu, revitalizarea zonelor industriale dezafectate) - Număr de centrale municipale vechi sau instalaţii închise şi reabilitate Trebuie să se asigure că centralele electrice închise nu devin zone industriale dezafectate şi nu apare niciun impact negativ. Se preconizează efecte negative Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere româneşti a Mării Negre prin asigurarea protecţiei patrimoniului natural (inclusiv ecosistemelor acvatice şi terestre) şi cultural în vederea realizării dezvoltării durabile a regiunii Nu există directă legătură Nu există legătură directă Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a folosirii resurselor de energie - Contorizare - Reabilitarea sistemelor de încălzire centrală Se poate ajunge la o reducere a alimentării şi consumului energetic, precum şi la reducerea consumului de combustibil dacă proiectele care promovează eficienţa energetică vor beneficia de sprijin, cum ar fi contorizare, economisirea energiei din pierderile datorate transportului etc. 96/181

107 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte de mediu Facilitarea producerii de energie din resurse regenerabile Îmbunătăţirea comportamentului responsabil privind mediul din partea guvernului şi a sectoarelor public şi privat prin promovarea aspectelor legate de mediu Promovarea turismului care asigură un nivel ridicat de protecţie a mediului şi conservare naturală - Număr de proiecte de conversie susţinute - Creşterea folosirii resurselor regenerabile Se poate înregistra un efect pozitiv dacă se va acorda sprijin în privinţa măsurilor care permit trecerea de la folosirea resurselor energetice epuizabile (petrol şi cărbune) la gaz sau resurse regenerabile (cum ar fi deşeuri lemnoase şi biogaz) - Introducerea contorizării Contorizarea şi măsurile de economisire/reducere a pierderilor de energie provenite din distribuţia căldurii şi energiei vor avea un efect pozitiv pentru consumatori. Nu există legătură directă Nu există legătură directă 97/181

108 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Tabel 6-0-5: Evaluarea Axei prioritare 4 in raport cu obiectivele de mediu relevante Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte de mediu Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de normele legale - Creşterea numărului de staţii de monitorizare Sistemele de gestionare instituite pot ajuta la monitorizarea calităţii aerului în amplasamentele respective. Minimizarea impactului asupra calităţii aerului în zonele urbane şi rurale Limitarea poluării apei din surse de poluare punctiforme şi difuze şi îmbună-tăţirea calităţii apei - Creşterea numărului de staţii de monitorizare - Creşterea numărului de staţii de monitorizare Sistemele de gestionare instituite pot permite monitorizarea arderilor ilegale şi a altor emisii în aer (de exemplu, datorate incendiilor ilegale din păduri) în ariile protejate, precum şi în zonele învecinate. Măsurile pot permite monitorizarea poluării ilegale a apei şi pot avea un efect pozitiv asupra cali-tăţii apei prin stabilirea unor regimuri speciale de gestionare în ariile din Natura Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului Scăderea emisiilor care duc la schimbări climatice Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi facilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt - Creşterea numărului de staţii de monitorizare - Creşterea numărului de staţii de monitorizare - Număr de planuri de gestionare susţinute pentru ariile din Natura 2000 şi alte arii protejate din România Măsurile pot permite monitorizarea poluării ilegale a solului şi au un efect pozitiv asupra calităţii solului prin stabilirea unor regimuri speciale de gestionare în ariile din Natura O mai bună gestionare a ariilor protejate şi a ariilor din Natura 2000 poate ajuta la creşterea numărului de arii cu păduri şi ecosisteme neperturbate care contribuie la absorbţia gazelor cu efect de seră. Şi monitorizarea arderilor ilegale de deşeuri poate avea un efect pozitiv. Va duce la îmbunătăţirea gestionării amplasamentelor şi la posibila introducere de măsuri de adaptare la SC şi împotriva eroziunii solului şi a apei. 98/181

109 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte de mediu Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre, acvatice şi marine împotriva de-gradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a defrişării Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile protejate şi potenţialele arii din Natura Dezvoltarea şi im plementarea planurilor de gestionare a ariilor protejate şi a ariilor din Natura Stabilirea sistemului de monitorizare privind starea de conservare a speciilor şi a habitate lor naturale şi seminaturale - Dezvoltarea şi implementarea planurilor de gestionare pentru ariile protejate şi ariile din Natura Instituirea sistemului de monitorizare a stării de conservare pentru speciile şi habitatele naturale sau semi-naturale incluse în reţeaua Natura 2000 Acest obiectiv va avea un efect pozitiv semnificativ asupra protecţiei ecosistemelor şi habitatelor datorate unei gestionări îmbunătăţite şi sistemelor de monitorizare, după stabilirea acestora. Desemnarea ariilor speciale de conservare şi instituirea planurilor de gestionare pentru aceste arii va duce la o mai bună protecţie a biodiversităţii. Instituirea unui mecanism detaliat pentru consultarea publică pentru Natura 2000 şi regimul de protecţie ar trebui să genereze un efect pozitiv în cazul implementării programului Natura Instituirea unui sistem de monitorizare pentru capturarea accidentală sau uciderea speciilor de animale enumerate în anexa IV a Directivei privind habitatele ar trebui să genereze efecte pozitive pentru implementarea Natura Trebuie să se acorde o atenţie specială zonelor din apropierea ariilor protejate. Instituirea sistemului de compensare a proprietarilor de arii protejate din Natura 2000 va duce la scăderea pericolului de supraexploatare a rezervelor naturale. Instituirea mecanismului de promovare a educaţiei şi informării publicului va avea un efect pozitiv semnificativ pe termen lung. 99/181

110 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte de mediu Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea măsurilor destinate prevenirii poluării şi reducerii impactului vechilor tare (de exemplu, pesticide, deşeuri miniere etc.) Protejarea şi îmbunătăţirea situaţiei aglomerărilor din punct de vedere al poluării cu zgomot - Numărul vechilor tare tratate Sistemele de gestionare a teritoriilor protejate pot influenţa reabilitarea unor tare vechi aflate în ariile respective sau în apropierea acestora. Trebuie să se acorde atenţie soluţiilor aplicate în vederea eliminării tarelor astfel încât acestea să nu mai fie dăunătoare pentru mediu în etapa de tratare. Planurile de gestionare pentru ariile din Natura 2000 şi alte arii protejate pot cuprinde anumite măsuri împotriva poluării cu zgomot şi pot avea efecte pozitive, de exemplu, asupra reţelelor de transport. Creşterea protecţiei populaţiei împotriva riscului asociat dezastrelor naturale Planurile de gestionare pentru ariile din Natura 2000 şi alte arii protejate pot cuprinde anumite măsuri care vor fi îndreptate spre gestionarea riscului de dezastre naturale, cum ar fi refacerea zonelor inundabile etc. Limitarea folosirii resurselor naturale epuizabile Condiţiile stabilite în planurile de gestionare a ariilor din Natura 2000 şi a altor arii protejate pot limita folosirea resurselor naturale în zonele respective. Reducerea producerii de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea reciclării tuturor deşeurilor - Dezvoltarea şi implementarea planurilor de gestionare O reducere a poluării cu deşeuri prin evacuarea necontrolată a deşeurilor sau depozitarea ilegală a deşeurilor va avea un efect pozitiv semnificativ în ariile protejate şi cele din Natura Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de exemplu, prin revitalizarea zonelor industriale dezafectate) - Număr de arii Natura 2000 afectate Stabilirea anumitor arii în Natura 2000 poate duce la revitalizarea zonelor industriale dezafectate 100/181

111 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura Obiective de mediu relevante Indicatori relevanţi/întrebări orientative Comentarii privind posibilele efecte de mediu Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere româneşti a Mării Negre prin asigurarea protecţiei patrimoniului natural (inclusiv ecosistemelor acvatice şi terestre) şi cultural în vederea realizării dezvoltării durabile a regiunii - Număr de planuri de gestionare care beneficiază de sprijin în vecinătatea Mării Negre Planurile de gestionare pentru ariile din Natura 2000 şi alte arii protejate de pe coasta Mării Negre vor avea un efect pozitiv semnificativ asupra protecţiei patrimoniului cultural şi al dezvoltării durabile a zonei. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a folosirii resurselor de energie Proiectele trebuie să fie însoţite de EIA pentru a putea asigura minimizarea efectelor negative rezultate din exploatarea resurselor naturale. Facilitarea producerii de energie din resurse regenerabile Datorită faptului că cel mai mare potenţial eolian acoperă anumite arii protejate, ar putea exista o presiune privind instalarea morilor eoliene în acele zone. Ar putea avea un impact negativ pe termen lung asupra ariilor din Natura Îmbunătăţirea comportamentului responsabil privind mediul din partea Guvernului şi a sectoarelor public şi privat prin promovarea aspectelor legate de mediu Componentele de educare, informare şi conştientizare a publicului aferente planurilor de gestionare din ariile protejate sau din Natura 2000 pot genera un efect pozitiv. Promovarea turismului care asigură un nivel ridicat de protecţie a mediului şi conservare naturală - Număr de turişti susţinut de ariile protejate Îmbunătăţirea gestionării ariilor protejate poate facilita un turism mai bun şi o mai mare atractivita-te a amplasamentelor. Pentru a evita o supra-populare cu turişti a ariilor protejate, trebuie să se întreprindă măsuri de direcţionare a turiştilor către destinaţii turistice similare cu un nivel mai redus de protecţie. Informaţiile referitoare la restricţionarea accesului turiştilor în zonele strict protejate (de exemplu, rezervaţii ştiinţifice) ar trebui să genereze un efect pozitiv privind protecţia şi conservarea biodiversităţii. 101/181

112 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Tabel 6-0-6: Evaluarea Axei prioritare 5 in raport cu obiectivele de mediu relevante Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în Obiective de mediu relevante Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de normele legale Minimizarea impactului asupra aerului în zonele urbane şi rurale Indicatori relevanţi/întrebări orientative Nu există legătură directă Comentarii privind posibilele efecte de mediu Dacă măsurile de reîmpădurire şi refacere a zonelor inundabile beneficiază de sprijin, se poate înregistra un efect pozitiv asupra calităţii aerului ambiental. Nu există legătură directă Limitarea poluării apei din surse de populare punctiforme şi difuze şi îmbunătăţirea calităţii apei Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului Nu există legătură directă Nu există legătură directă Prin transformarea anumitor terenuri arabile în zone inundabile şi aplicarea regulamentelor speciale privind practicile de gestionare se poate înregistra un impact pozitiv asupra calităţii solului. Măsurile care previn eroziunea solului vor avea un efect pozitiv şi în ceea ce priveşte protecţia solului împotriva poluării Scăderea emisiilor cauzate de schimbările climatice Dacă se acordă sprijin măsurilor privind reîmpădurirea şi refacerea zonelor inundabile, se poate înregistra un efect pozitiv privind emisiile de gaze cu efect de seră. Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi facilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre, acvatice şi marine împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a defrişării - Zone inundabile refăcute - Zone reîmpădurite - Zone inundabile refăcute - Zone reîmpădurite Refacerea zonelor inundabile şi măsurile de împădurire susţinute prin acest obiectiv pot avea un efect pozitiv semnificativ asupra protecţiei împotriva eroziunii şi a adaptării la schimbările climatice. Dacă se acordă sprijin refacerii zonelor inundabile şi măsurilor de împădurire, poate exista un efect pozitiv privind protecţia habitatelor şi ecosistemelor. 102/181

113 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în Obiective de mediu relevante Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile protejate şi potenţialele arii din Natura 2000 Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea măsurilor destinate prevenirii poluării şi reducerii impactului vechilor poveri (de exemplu, pesticide, deşeuri miniere etc.) Protejarea şi îmbunătăţirea situaţiei aglomerărilor din punctual de vedere al zgomotului Creşterea protecţiei populaţiei împotriva riscului asociat dezastrelor naturale Limitarea folosirii resurselor naturale epuizabile Indicatori relevanţi/întrebări orientative - Zone inundabile refăcute - Zone reîmpădurite - Scăderea numărului persoanelor expuse riscului - Minimizarea indicatorilor de mortalitate şi morbiditate în caz de dezastre - Abordarea condiţiilor de igienizare - Abordarea factorilor de risc şi prevenire a epidemiilor Nu există legătură directă - Zone inundabile refăcute - Minimizarea indicatorilor de morta litate şi morbiditate în caz de dezastre - Abordarea factorilor de risc şi prevenire a epidemiilor - Abordarea condiţiilor de igienizare Nu există legătură directă Comentarii privind posibilele efecte de mediu Dacă se acordă sprijin zonelor inundabile şi măsurilor de împădurire va exista un efect pozitiv privind protecţia habitatelor şi ecosistemelor. Proiectele trebuie să fie însoţite de EIA pentru a asigura minimizarea efectelor negative generate de in-tervenţii la nivelul funcţiilor ecosistemelor. Strămutarea persoanelor din zonele inundabile va contribui la o îmbunătăţire a sănătăţii umane şi la reducerea costurilor. Elaborarea unor hărţi privind pericolele şi riscul de inundaţii, precum şi a sistemelor de avertizare pentru populaţia expusă riscurilor va avea un efect pozitiv. Nu există legătură directă Măsuri aferente strămutării persoanelor, precum şi sistemele de avertizare au un efect pozitiv pe termen lung. Nu există legătură directă 103/181

114 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în Obiective de mediu relevante Reducerea producerii de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea reciclării tuturor deşeurilor Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de exemplu, prin revitalizarea zonelor industriale dezafectate) Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere româneşti a Mării Negre prin asigurarea protecţiei patrimoniului natural (inclusiv ecosistemelor acvatice şi terestre) şi cultural în vederea realizării dezvoltării durabile a regiunii Indicatori relevanţi/întrebări orientative Nu există legătură directă Comentarii privind posibilele efecte de mediu Nu există legătură directă Refacerea zonelor inundabile, împădurirea şi proiectele privind reducerea dezastrelor naturale cauzate de alunecări de teren, eroziune şi inundaţii pot contribui la revitalizarea peisajului cultural şi natural. Măsurile anti-eroziune privind coasta Mării Negre vor contribui la realizarea obiectivului. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a folosirii resurselor de energie Nu există legătură directă Nu există legătură directă Facilitarea producerii de energie din resurse regenerabile Îmbunătăţirea comportamentului responsabil privind mediul din partea Guvernului şi a sectoarelor public şi privat prin promovarea aspectelor legate de mediu Nu există legătură directă Măsurile restrictive privind construcţia de baraje mici şi mijlocii pe râuri în vederea producerii de energie pot avea un efect negativ asupra acestui obiectiv. Nu există legătură directă Promovarea turismului care asigură un nivel ridicat de protecţie a mediului şi conservare naturală Refacerea zonelor inundabile şi împădurirea zonelor pentru a permite protecţia împotriva eroziunii poate atrage turişti în astfel de amplasamente. 104/181

115 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Acest capitol prezinta potentialele efecte 105/181 semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori. 7.1 Analiza elementelor care determina efecte semnificative asupra mediului Elementele principale ale unui proiect care determina efectele sale semnificative asupra mediului sunt reprezentate de: Natura proiectelor - natura proiectului, - dimensiunea proiectului si/sau - localizarea proiectului. In primul rand, trebuie mentionat ca proiectele sustinute prin POS Mediu, conform obiectivului global al programului, vizeaza protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquisului comunitar de mediu. In consecinta, tinand cont de scopul propus si de modalitatile de selectie si aprobare a proiectelor, investitiile prevazute in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu sunt menite sa corecteze efectele adverse semnificative asupra mediului in zonele de interventie, fara sa genereze prin aceste interventii forme de impact semnificativ asupra mediului. Ca masura generica de prevenire a impactului asupra mediului datorat activitatilor propuse, se mentioneaza verificarea aplicarii, din faza de proiect pana la dezafectarea instalatiilor, a masurilor de prevenire a producerii/ reducere/ compensare a unor efecte adverse asupra mediului. Dimensiunea proiectelor Din punct de vedere al dimensiunii, proiectele listate in anexa 2 a POS Mediu revizuit sunt proiecte majore (peste 50 mil. EURO), concretizate insa, de cele mai multe ori, in interventii/ investitii apartinand aceluiasi proiect, dar dispersate pe teritoriul unui municipiu, judet, bazin hidrografic, regiune (reprezentata de doua judete, de ex. regiunea Ialomita-Constanta, pentru proiectul «Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare») sau chiar la nivelul teritoriului national (de ex. proiect WATMAN, aferent Axei prioritare 5, DMI 5.1).

116 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI In afara proiectelor majore listate in anexa 2, in cadrul fiecarei axe prioritare/ domeniu major de interventie sunt prevazute sa se realizeze si proiecte nemajore. Localizarea proiectelor Proiectele propuse in versiunea initiala a POSM, ca si cele introduse ca modificari in versiunea curenta, acopera, cat mai echitabil, teritoriul national. In aceste conditii, zona posibil a fi afectata coincide cu teritoriul Romaniei. In capitolul 4 au fost identificate locatiile specifice pe harta tarii, la nivel de localitate, judet sau teritoriu national, ale noilor propuneri de proiecte, ca raspuns la solicitarea autoritatii competente pentru derularea procedurii SEA de a include in raportul de mediu o evaluare a efectelor asupra mediului ale proiectelor care constituie motivul modificarii POS Mediu. 7.2 Evaluarea domeniilor majore de intervenţie şi sugerarea unor măsuri specifice pentru minimizarea, reducerea sau compensare efectelor lor semnificative probabile asupra mediului Au fost realizate evaluări privind domeniile majore de intervenţie propuse în relaţie cu domeniile/ elementele de mediu relevante. In scopul evaluării, fiecare dintre domeniile majore de interventie a fost evaluat în funcţie de următoarea scară: + 2: impact pozitiv substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat + 1: impact pozitiv al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă 0: niciun impact - 1: impact negativ al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat - 2: impact negativ substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat?: impactul nu poate fi identificat Rezultatele evaluărilor au fost sintetizate în tabele. Evaluarea a urmărit identificarea unor potenţiale conflicte negative importante ale domeniilor de interventie POSM cu elementele de mediu si obiectivele relevante pentru protecţia mediului. Asa cum se poate observa, nu s-au inregistrat in evaluare situatii de impact negativ (-1 sau -2). 106/181

117 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Tabel 7-0-1: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 1 Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu APA 2 Se preconizează un efect pozitiv semnificativ datorită reducerii poluării apelor de la surse punctiforme datorită operaţiilor indicative precum extinderea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi construirea şi consolidarea staţiilor de tratare a apei şi a nămolurilor. SOL 1 Va exista un efect pozitiv semnificativ datorită măsurilor care urmăresc reducerea poluării apei. Construirea şi consolidarea staţiilor de tratare a apei şi a nămolurilor vor reduce scurgerile şi astfel vor reduce poluarea solurilor. Se poate preconiza un oarecare impact negativ dacă nămolul tratat, dar încă toxic (poluat cu metale grele, etc.) ar fi utilizat în agricultură. SCHIMBARI CLIMATICE 1 Îmbunătăţirile staţiilor de tratare a nămolurilor vor limita emisiile de CH4 (metan) şi de gaze cu efect de seră. Controlând apele prin diferite tipuri de lucrări hidrotehnice, se va realiza parţial şi protecţia solului împotriva eroziunii prin apă. Trebuie facilitată în mod deosebit protecţia solului împotriva eroziunii prin apă. Se aşteaptă un efect pozitiv pe termen lung. Îmbună-tăţirile staţiilor de tratare a nămolurilor care limitează emisiile de CH4 (metan) pot avea efecte colaterale pozitive asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. BIODIVERSITATE 0 Extinderea şi modernizarea reţelelor şi staţiilor de canalizare vor contribui la îmbunătăţirea calităţii apei şi solului, îmbunătăţind condiţiile pentru ecosistemele acvatice. Se aşteaptă un efect pozitiv semnificativ. Este importantă respectarea normelor de mediu pentru proiectare şi construcţie, de aceea trebuie să se efectueze studii de mediu pentru toate activităţile 107/181

118 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu BIDIVERSITATE : SITURI NATURA Având în vedere reducerea poluării apei anticipate din activităţile acestei axe prioritare, va exista un efect ecologic pozitiv pe termen lung. Se va acorda o atenţie deosebită la proiectarea şi promovarea utilităţilor planificate, prin obtinerea avizelor/ acordurilor de gospodarire a apelor si de mediu, dupa caz. In cazul locaţiilor aflate în apropierea zonelor protejate şi a ariilor Natura 2000, se vor realiza studii de evaluare adecavata, conform Ordinului MMP nr. 19/2010. SANATATE UMANA 2 O calitate mai bună a apei potabile, precum şi colectarea apelor uzate şi sistemele de tratare vor avea un impact pozitiv asupra sănătăţii umane. Implementarea Axei prioritare va contribui şi la reducerea numărului de vechi probleme ecologice, în acest caz, reducerea prin tratarea nămolurilor. RESURSE NATURALE 0 O gospodărire mai bună a apelor va limita scurgerile se apă PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Implementarea acestui Axei prioritare va conduce la limitarea surselor de poluare punctiformă din zona de coastă a României din regiunea Mării Negre, obţinând astfel un efect pozitiv pe termen lung. ENERGIE REGENERABILA 1 Prin îmbunătăţirea calităţii apei la barajele hidroenergetice, durata de viaţă a surselor/rezervoarelor va creşte, fiind un efect pozitiv indirect asupra generării de hidroenergie 108/181

119 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Tabel 7-0-2: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.1 Axa prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu AER 1 O gestionare mai bună a deşeurilor va contribui la reducerea poluării aerului. Instalaţiile conectate la depozitele ecologice (cele care vor permite colectarea şi tratarea gazelor) sunt recomandate. Va exista un efect pozitiv semnificativ pe termen lung, dacă se vor asigura măsurile de control a emisiilor în aer de la depozitele existente şi viitoare. APA 1 O gestionare mai bună a deşeurilor va contribui la reducerea poluării aerului. Poluarea generală a aerului va fi redusă şi se aşteaptă un efect pozitiv semnificativ pe termen lung. APA 2 Gestionarea deşeurilor va contribui la reducerea poluării apelor în apropierea vechilor depozitele de gunoi necontrolate şi va asigura protecţia apelor în locaţiile celor noi. Măsurile sunt foarte importante pentru apa freatică. Se aşteaptă efecte pozitive pe termen lung. SOL 1 Depozitele de deşeuri reabilitate şi cele noi vor avea un impact pozitiv direct asupra reducerii poluării solului. Deschiderea unor sisteme de gestionare a deşeurilor care să urmărească colectarea, sortarea şi reciclarea deşeurilor va avea un efect pozitiv semnificativ şi pe termen lung. Prin implementarea acestui DMI, va fi abordată una dintre cele mai semnificative surse de poluare a solului. Este recomandat sprijinul activităţi-lor care urmăresc reducerea cantităţii de deşeuri depozitate pe depozitele de deşeuri SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Emisiile de gaze cu efect de seră din depozitele de gunoi vor fi reduse prin implementarea unor facilităţi de colectare a gazelor, conform propunerilor din acest DMI. SCHIMBARI CLIMATICE : ADAPTABILITATE 0 Va exista un efect pozitiv indirect asupra protecţiei solului împotriva eroziunii prin apă sau vânt, datorită închiderii vechilor depozite şi a depozitelor ilegale. Activităţile care urmăresc reducerea deşeurilor generate şi promovarea reciclării deşeurilor şi reu-tilizarea lor, vor spori efectul pozitiv datorită reducerii pe termen lung a poluării. BIODIVERSITATE 1 Se aşteaptă un efect pozitiv asupra ecosistemelor terestre. 109/181

120 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu BIODIVERSITATE: SITURI NATURA Poluarea prin deşeuri în zonele protejate este o problemă. Implementarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi reducerea depozitelor de deşeuri clandestine vor avea un efect pozitiv semnificativ asupra zonelor protejate existente şi a potenţialelor situri Natura SANATATE UMANA 2 O gestionare mai bună a deşeurilor ca avea un impact ecologic pozitiv (ape, aer, sol, peisaj) şi asupra sănătăţii umane. DMI va avea efect pozitiv datorită măsurilor de curăţare pentru reducerea vechilor probleme ecologice, închiderea şi curăţarea depozitelor neorganizate. RESURSE NATURALE 1 Reciclarea şi reutilizarea deşeurilor va contribui la reducerea utilizării resurselor naturale epuizabile. Se aşteaptă un efect pozitiv semnificativ datorită înfiinţări şi utilizării sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor. MANAGEMENTUL DESEURILOR 2 DMI va avea un efect pozitiv direct pe termen lung prin înfiinţarea structurilor de gestionare a deşeurilor. Trebuie asigurată activarea colectării selective şi a reciclării deşe-urilor PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Construcţia de facilităţi corespunzătoare va asigura protecţia peisajului natural şi cultural. Efecte pozitive semnificative vor fi obţi-nute dacă deşeurile industriale (de ex. de la centralele de energie pe bază de cărbuni) vor fi reduse şi se vor curăţa terenurile industriale dezafectate PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Poluarea datorată deşeurilor va fi mai bine controlată prin stabilirea sistemelor de gestionare a deşeurilor în zonele adiacente Mării Negre. Va exista un efect pozitiv semnificativ datorită reabilitării vechilor terenuri părăsite, precum şi un efect indirect al reducerii fluxului de deşeuri aduse de ape deschide (Dunărea) şi al reducerii aruncării deşeurilor în mare 110/181

121 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu EFICIENTA ENERGETICA 1 Reciclarea deşeurilor va asigura eficienţa energetică datorită implementării sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor. Se va consuma mai puţină energie pentru a ţine sub control gestionarea deşeurilor. Reutilizarea produselor şi materialelor şi utilizarea materialelor reciclate va reduce consumul de resurse naturale. DCI trebuie să permită separarea biomasei şi folosirea ei pentru generarea de energie. Efectul pozitiv va fi sporit dacă sortarea şi colectarea selectivă a deşeurilor este pusă în funcţiune şi există depozite conforme pentru deşeuri (cu colectare de gaz). 111/181

122 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Tabel 7-0-3: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.2 Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate Domeniul major de intervenţie 2.2: Reabilitarea siturilor contaminate Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu AER 1 Se preconizează un impact pozitiv indirect. AER 1 Se aşteaptă un impact pozitiv indirect. APA 1 Reabilitarea siturilor contaminate va asigura limitarea poluării apelor şi va îmbunătăţi calitatea apei subterane. Dacă vechile depozite de diferite tipuri de deşeuri toxice, chimicale, etc. vor fi tratate, riscul poluării apelor subterane va fi redus. Este importantă reducerea vechilor probleme legate de poluarea activă pentru a permite îmbunătăţirea situaţiei mediului, a naturii şi protecţia sănătăţii. SOL 1 Reabilitarea vechilor tare ecologice, va avea un impact direct asupra limitării poluării solului. Este aşteptat un efect pozitiv semnificativ. SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Va exista un efect pozitiv indirect asupra emisiilor de gaze cu efect de seră SCHIMBĂRI CLIMATICE: ADAPTABILITATE 1 Protecţia solului împotriva eroziunii acide de la închiderea şi curăţarea depozitelor neconforme şi a vechilor probleme va avea un efect pozitiv asupra protecţiei solului împotriva eroziunii prin apă şi vânt, reducând condiţiile pentru răspândirea poluării BIODIVERSITATE 1 Eliminarea şi curăţarea vechilor zone contaminate va avea un impact direct semnificativ asupra ecosistemelor terestre şi acvatice. BIODIVERSITATE : 1 Se preconizează un efect pozitiv indirect SITURI NATURA 2000 SANATATE UMANA 2 O mai bună calitate a mediului, datorată curăţării vechilor probleme va asigura o îmbunătăţire a sănătăţii umane, având aşadar un efect pozitiv semnificativ pentru mediu. Recuperarea siturilor contaminate asociate cu dezvoltările economice vor avea prioritate RESURSE NATURALE 0 Ar putea exista un oarecare efect pozitiv. În cazul dezmembrării unor vechi zone industriale şi reutilizarea sau reciclarea materialelor extrase, obiectivul va fi parţial atins. MANAGEMENTUL DESEURILOR 1 În cazul în care materiale reutilizabile sunt localizate în zonele vechilor tare ecologice şi realizează utilizarea lor, va exista un oarecare efect pozitiv. O astfel de reutilizare poate fi iniţiată în cazul construcţiilor (pentru construcţia de drumuri) sau a deşeurilor organice (vechi ferme). 112/181

123 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate Domeniul major de intervenţie 2.2: Reabilitarea siturilor contaminate Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Reabilitarea vechilor tare ecologice va avea un efect pozitiv direct asupra peisajului cultural şi revitalizarea zonelor industriale dezafectate. PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Prin reabilitarea vechilor probleme ecologice situate în apele şi ecosistemele din vecinătatea zonei de coastă a Mării Negre va fi atins obiectivul. Va exista un efect pozitiv semnificativ dacă sunt reabilitate zonele de-a lungul coastei EFICIENTA ENERGETICA 0 Nu este un efect direct, decât dacă zonele reabilitate sunt folosite pentru producţia de combustibili biologici CONSTIENTIZARE 2 Prin identificarea/recunoaşterea şi gestionarea vechilor probleme ecologice, va exista un efect pozitiv semnificative, pe termen lung. Implicarea publicului va consolida efectul pozitiv şi va oferi un exemplu pozitiv de comportament ecologic a guvernului şi a sectorului public şi privat. Tabel 7-0-4: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 3 Axa prioritară 3 Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu AER 2 Reabilitarea sistemelor de încălzire municipală prin reabilitarea cazanelor şi a turbinelor şi introducerea celor mai bune tehnologii disponibile pentru SO2, NOx şi reducerea prafului, va contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului şi va avea un efect pozitiv semnificativ pe termen lung AER 2 Măsurile planificare în Axa prioritara 3 vor contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului, în special în zonele urbane. Reducerea emisiilor poluante de la centrale termice municipale va fi contribuţia majoră la calitatea aerului, după reducerea impactului transportului. 113/181

124 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 3 Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu SOL 1 Reabilitarea depozitelor neconforme pentru zgură şi cenuşă va contribui la reducerea poluării punctiforme şi difuze a solului. Mai mult, reducerea emisiilor din aer propuse prin măsuri, va avea un efect pozitiv semnificativ asupra poluării difuze a solului, prin reducerea acidificării şi contaminării solului cu metale grele şi alte particule SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Reabilitarea zonelor problematice din punct de vedere a încălzirii municipale va conduce direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Se aşteaptă un efect direct semnificativ. BIODIVERSITATE 0 Va exista o reducere a poluării aerului, care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice. Se aşteaptă efecte pozitive directe şi indirecte pe termen lung SANATATE UMANA 2 O calitate mai bună a aerului şi reducerea pierderilor de energie, condiţii mai bune de viaţă şi igienă, datorate unui proces îmbunătăţit de transfer al energiei, vor facilita direct sau indirect îmbunătăţirea sănătăţii umane RESURSE NATURALE 1 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a agentului termic şi introducerea contorizării va îmbunătăţi eficienţa energetică. Axa prioritara 3 va contribui la un control mai bun asupra cantităţilor de combustibil folosit, consumul de energie la capătul conductei, oportunitatea utilizării combustibililor alternativi (biomasa), introducerea sistemelor de cogenerare, precum şi reducerea pierderilor de apă şi căldură în timpul procesului. PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Reabilitarea depozitelor neconforme pentru zgură şi cenuşă va contribui la protecţia peisajului cultural. 114/181

125 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 3 Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu EFICIENTA ENERGETICA 2 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a agentului termic şi introducerea contorizării, va îmbunătăţi eficienţa energetică şi va avea un efect direct semnificativ pe termen lung asupra resurselor de energie consumate şi asupra reducerii pierderilor de energie în sistemul de producţie şi distribuţie. Trebuie încurajata si cogenerarea. ENERGIE DIN RESURSE REGENERABILE 1 Va exista un efect pozitiv indirect asupra generării de energie din surse regenerabile, datorită eficienţei crescute; totuşi, măsurile prevăzute de DCI pot fi extinse pentru a include conversia generării de energie din surse convenţionale la surse regenerabile. Susţinerea unor măsuri adecvate pentru energie, poate permite introducerea resurselor regenerabile. CONSTIENTIZARE 1 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a agentului termic şi, în special, introducerea contorizării va îmbunătăţi responsabilităţile ecologice guvernamentale, private şi publice. Va exista un efect pozitiv semnificativ pe termen lung. 115/181

126 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Tabel 7-0-5: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI 4.1 Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii Domeniul major de intervenţie 4.1: Dezvoltarea planurilor de infrastructură şi management pentru protecţia biodiversităţii şi Natura 2000 Domeniu/Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu CONSTIENTIZARE 2 Un management mai bun al zonelor protejate şi al potenţialelor arii Natura 2000 va îmbunătăţi comportamentul ecologic al publicului şi al sectorului economiei, având un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor. Dacă organizaţiile neguvernamentale vor fi sprijinite în cadrul asistenţei pentru construcţia capacităţii instituţionale (pentru elaborarea studiilor ştiinţifice, a inventarelor, pentru monitorizare şi cartografiere) efectul pozitiv va fi sporit. TURISM DURABIL 1 Structuri mai bune şi o infrastructură mai bune de management în zonele protejate şi potenţialele situri Natura 2000 pot contribui direct la dezvoltarea durabilă a turismului datorită măsurilor care permit conservarea naturii şi mobilitatea turistică în zona protejată, cu cel mai mic efect negativ. Tabel 7-0-6: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI 4.2 Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii Domeniul major de intervenţie 4.2: Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management pentru zonele protejate Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu BIODIVERSITATE 2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită DMI prin asigurarea managementul viitor a tuturor ecosistemelor BIODIVERSITATE: SITURI NATURA Se preconizează un efect pozitiv direct datorită DMI prin asigurarea managementului viitor al zonelor protejate şi al potenţialelor arii Natura 2000 RESURSE NATURALE 1 Ar putea exista un efect pozitiv datorită planurilor de management şi potenţiala reducerii a presiunii asupra resurselor naturale din zonele protejate 116/181

127 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii Domeniul major de intervenţie 4.2: Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management pentru zonele protejate Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Se poate aştepta un oarecare efect pozitiv indirect asupra zonelor din vecină-tatea zonelor protejate, care conţin terenuri industriale dezafectate PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită planurilor de management implementate pe zona de coastă a României de la Marea Neagră ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE 1 Se poate aştepta un efect pozitiv indirect, dacă planurile de management vor conţine măsuri cu privire la generarea sustenabilă a energiei pentru zonele protejate şi parcurile naţionale CONSTIENTIZARE 2 Se preconizează un efect pozitiv direct a planurilor de management asupra comportamentului ecologic, datorită măsurilor prevăzute pentru conservarea mediului din zonele protejate şi promovarea şi aplicarea lor TURISM DURABIL 2 Se preconizează un efect pozitiv direct, deoarece planurile de management pentru zonele protejate conţin măsuri legate de turism. Este recomandat să se realizeze SEA pentru acele planuri pentru a asigura o consultare cât mai largă a factorilor implicaţi în pregătirea şi implementarea măsurilor cuprinse în planuri. 117/181

128 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Tabel 7-0-7: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI 5.1 Axa prioritară 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Domeniu major de intervenţie 5.1: Protecţia împotriva inundaţiilor Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu SCHIMBARI CLIMATICE 1 Infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor, reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor şi bazele de date cu informaţii, hărţile de risc, precum şi prevenirea riscului de inundaţii vor contribui semnificativ la adaptarea la schimbările climatice şi vor facilita protecţia solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt BIODIVERSITATE 1 Impactul construcţiilor asupra prevenirii inundaţiilor poate avea efecte negative semnificative asupra ecosistemelor acvatice şi terestre. Toate proiectele cu impact semnificativ asupra mediului sunt supuse evaluarii de impact de mediu si/sau evaluarii adecvate pentru a preveni/ reduce potenţialul lor impact negativ. BIODIVERSITATE : SITURI NATURA Construcţiile pentru prevenirea inundaţiilor pot genera efecte negative semnificative asupra ecosistemelor acvatice şi terestre. Toate proiectele cu impact semnificativ asupra mediului sunt supuse evaluarii de impact de mediu si/sau evaluarii adecvate pentru a preveni/ reduce potenţialul lor impact negativ. SANATATE UMANA 0 Se va înregistra un efect pozitiv semnificativ datorat implementării măsurilor de prevenire a inundaţiilor în anumite amplasamente, salvând vieţi omeneşti şi asigurând informarea şi formarea publicului cu privire la gestionarea reducerii riscurilor. Efectele pozitive vor fi mai puternice dacă se includ şi ONGurile ca beneficiare a sprijinului acordat şi ca membrii activi în toate acţiunile întreprinse DEZASTRE NATURALE 2 Lucrările de construcţie pentru prevenirea inundaţiilor şi elaborarea hărţilor de riscuri şi risc de inundaţii vor duce la o mai bună protecţie a populaţiei împotriva riscurilor asociate. SEA şi/sau EIA trebuie elaborate pentru planurile şi/sau proiectele care solicită finanţare în cadrul acestei măsuri. Se recomandă implicarea ONG-urilor în perioada de implementare a proiectelor care beneficiază de sprijin. PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Se vor înregistra efecte negative asupra peisajului natural din cauza măsurilor implementate şi se va înregistra un efect pozitiv dacă măsurile care susţin reconstruirea zonelor inundabile vor beneficia de sprijin. 118/181

129 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Axa prioritară 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Domeniu major de intervenţie 5.1: Protecţia împotriva inundaţiilor Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Este posibil să nu existe un impact direct asupra zonei costiere româneşti a Mării Negre din cauza implementării măsurilor. Măsuri mai bune de protecţie împotriva inundaţiilor vor reduce riscurile asociate cu poluarea Dunării în urma inundaţiilor, prin urmare este posibilă reducerea riscului de poluare a Mării Negre. CONSTIENTIZARE 1 Vor exista anumite efecte pozitive datorate măsurilor care vizează elaborarea de hărţi de risc şi prevenire a riscului de inundaţii, planuri şi măsuri, inclusiv informarea publicului şi educarea în privinţa reducerii riscurilor 119/181

130 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Tabel 7-0-8: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI 5.2 Axa prioritară 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Domeniu major de intervenţie 5.2: Reducerea eroziunii zonei costiere Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu SCHIMBARI CLIMATICE 1 Reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de eroziune va facilita protecţia solului. Se va înregistra un efect pozitiv semnificativ direct în cazul obiectivului. BIODIVERSITATE 2 Metodele potrivite şi durabile de protecţie împotriva eroziunii costiere vor ajuta în mod direct la îmbunătăţirea şi menţinerea durabilă a tuturor ecosistemelor marine ale Mării Negre (relaţia directă între barierele de protecţie de sub apă şi formarea şi dezvoltarea ecosistemelor marine existente). Se va înregistra un impact negativ asupra ecosistemelor terestre şi acvatice din cauza activităţii antropogene BIODIVERSITATE : SITURI NATURA Managementul siturilor din reţeaua Natura 2000 din regiune poate fi afectat de lucrarile pentru reducerea eroziunii zonei costiere. Tehnicile de evaluare a impactului si de evaluare adecvata trebuie folosite pentru a evalua impactul şi pentru a propune soluţii în astfel de cazuri. SANATATE UMANA 0 Va exista un efect pozitiv indirect asupra sănătăţii umane din cauza activităţilor DMI. RISCURI NATURALE 1 Reducerea eroziunii zonei costiere va duce la creşterea nivelului de protecţie al populaţiei împotriva riscurilor asociate. O elaborare insuficientă a planurilor de gestionare a eroziunii zonei costiere poate duce la o deplasare greşită a curenţilor din mare. SEA şi/sau EIA trebuie realizate pentru planurile şi/sau proiectele care solicită finanţare în cadrul acestei măsuri. Se recomandă implicarea ONG-urilor în implementarea proiectelor susţinute. PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Protecţia peisajului natural şi cultural în cadrul acestor activităţi va fi posibilă dacă se realizează EIA. În caz contrar, se vor înregistra efecte negative semnificative PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Măsurile durabile împotriva eroziunii zonei costiere vor duce la o mai bună conservare, protecţie şi reabilitare a zonei costiere româneşti a Mării Negre dacă se imple-mentează măsuri selectate în mod cores-punzător. Se va înregistra un efect pozitiv direct 120/181

131 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 7.3 Evaluarea efectelor cumulative ale POS Mediu asupra obiectivelor de mediu relevante Efectele cumulative de mediu generate de implementarea POSM au fost analizate cu ajutorul unei abordări simplificate propuse în Metodologia Manualului SEA. Efectele cumulative sunt efecte care rezultă din schimbările determinate de alte acţiuni din trecut, prezent sau care pot fi prevăzute în viitor, împreună cu implementarea programului. Efectele cumulative pot fi determinate de acţiuni individuale minore, dar colectiv semnificative, care au loc într-o anumită perioadă de timp. Pentru această analiză s-au folosit informaţii generate din evaluările anterioare ale măsurilor individuale din documentul de programare, prezentate în sub-capitolul 7.1. În scopul realizării acestei analize, au fost colectate toate efectele relevante ale domeniilor majore de intervenţie asupra mediului. Acest lucru a permis luarea în considerare a efectelor semnificative de mediu cumulative care ar putea apărea în cazul fiecărui DMI. Evaluarea este prezentată pentru fiecare domeniu/ elment de mediu relevant, rezumând efectele pozitive şi negative, precum şi efectele globale cumulative. Tabel 7-0-9: Rezumat al posibilelor efectelor de mediu cumulative ale POSM Domeniu/ Element de mediu AER Pozitive: Efecte asupra mediului - Reabilitarea vechilor zone contaminate în trecut va asigura o mai bună calitate a aerului; - Reabilitarea sistemului central de încălzire prin reabilitarea cazanelor şi turbinelor şi introducerea CTD pentru SO2, NOx şi reducerea prafului vor contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului şi vor avea un efect pozitiv semnificativ pe termen lung Efect global cumulativ Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii aerului în zonele în care sunt depăşite CMA 121/181

132 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu AER APA Pozitive: Efecte asupra mediului - O mai bună gestionare a deşeurilor va contribui la reducerea poluării aerului - Reabilitarea sistemelor centrale de încălzire din zonele afectate de poluare va duce la îmbunătăţirea calităţii aerului, în special în zonele urbane. Reducerea emisiilor poluante provenite din instalaţiile de încălzire centrală va reprezenta unul din factorii principali care va contribui la calitatea aerului după reducerea impactului generat de transport; Pozitive: - Efect pozitiv semnificativ datorat reducerii poluării apei din surse punctiforme cauzată de operaţiuni indicative, cum ar fi extinderea/reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, construirii şi modernizării staţiilor de tratare a apelor uzate şi a unităţilor de tratare a nămolului; - Gestionarea deşeurilor va contribui la reducerea poluării apei în zonele din apropierea depozitelor de deşeuri vechi şi necontrolate şi va asigura protecţia apei în zonele amplasamentelor noilor depozite; - Reabilitarea vechilor zone contaminate va asigura reducerea poluării apei şi îmbunătăţirea calităţii apei subterane. Efect global cumulativ Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii aerului în zonele urbane şi rurale. Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii apei şi a limitării poluării apei din surse punctiforme sau difuze şi asupra îm-bunătăţirii calităţii apei 122/181

133 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu SOL SCHIMBĂRI CLIMATICE SCHIMBĂRI CLIMATICE: ADAPTABILITATE Pozitive: Efecte asupra mediului - Efect pozitiv semnificativ datorat măsurilor de reducere a poluării apei; - Depozitele de deşeuri reabilitate şi noi vor contribui la reducerea poluării directe a solului; - Reabilitarea vechilor zone contaminate va asigura limitarea poluării solului; Pozitive: - Permite controlul evacuării şi gestionării deşeurilor, reducerea gazelor cu efect de seră din deşeuri; - Reabilitarea in zonele afectate a sistemelor centrale de încălzire va duce direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. - Infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor, precum şi bazele de date cu informaţii şi hărţile de risc şi prevenire a riscului de inundaţii au o contribuţie semnificativă la adaptarea la schimbările climatice şi facilitează protecţia solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt; - Reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de eroziune va facilita protecţia solului. Efect global cumulativ Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ pe termen lung asupra limitării poluării solului din surse punctiforme şi difuze Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra scăderii emisiilor care duc la schimbări climatice Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra adaptării la schimbările climatice şi facilitării pro-tecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt 123/181

134 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu BIODIVERSITATE Pozitive: Efecte asupra mediului - Prin extinderea şi modernizarea reţelelor şi staţiilor de tratare a apelor uzate, calitatea apei şi solului va creşte, iar ecosistemele terestre şi acvatice vor beneficia de condiţii mai bune şi se preconizează un efect pozitiv semnificativ. - Eliminarea şi curăţarea vechilor contaminanţi vor avea un impact direct semnificativ asupra ecosistemelor terestre şi acvatice; - Se va înregistra o reducere a poluării aerului care va duce la îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice; - Dezvoltarea infrastructurii şi capacităţii organismelor de gestionare a ariilor protejate, elaborarea studiilor ştiinţifice, inventarele, monitorizarea, cartografierea, vor proteja şi vor duce la îmbunătăţirea ecosistemelor; - Impactul construcţiilor de susţinere a măsurilor de prevenire a inundaţiilor poate avea un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor terestre şi acvatice; - Metodele potrivite şi durabile de protecţie împotriva eroziunii costiere vor ajuta în mod direct la îmbunătăţirea şi menţinerea tuturor ecosistemelor marine ale Mării Negre (relaţia directă între barierele de protecţie de sub apă şi formarea şi dezvoltarea ecosistemelor marine existente). Efect global cumulativ Este posibil ca PO să aibă un efect pozitiv sau unul neutru asupra protecţiei şi îmbunătăţirii condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice. Natura impactului depinde de gradul de integrare a problemelor de mediu în măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor. Impactul negativ poate fi eliminat prin integrarea aspectelor privind protejarea ecosistemelor terestre și acvatice, a conservării naturii și a biodiversității, în planurile de management al riscului la inundații, în special la proiectarea structurilor de apărare împotriva inundațiilor. 124/181

135 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu BIODIVERSITATE : SITURI NATURA 2000 Pozitive: Efecte asupra mediului - Datorită reducerii poluării apei anticipate de extinderea/ modernizarea sistemelor de apă şi ape uzate, se va înregistra un efect pozitiv semnificativ asupra mediului pe termen lung; - Odată cu implementarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi cu reabilitarea vechilor zone contaminate, se va înregistra un efect pozitiv asupra ariilor protejate existente şi potenţialele arii Natura 2000; - Curăţarea vechilor contaminanţi din ariile protejate şi potenţialele arii din Natura 2000, dacă există, ar trebui să reprezinte o prioritate; - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de gestionare pentru protejarea biodiversităţii şi Natura 2000 va avea un efect pozitiv semnificativ asupra protecţiei diversităţii naturale a ariilor protejate şi a potenţialelor arii Natura 2000; - Desemnarea şi îmbunătăţirea reţelei Natura 2000 în regiune va fi afectată de reducerea eroziunii zonei costiere. Negative: - Impactul construcţiilor pentru prevenirea inundaţiilor poate afecta ecosistemele terestre şi acvatice. - Efectele negative pot fi datorate potenţialelor schimbări ale habitatelor în ariile protejate şi situri Natura Efect global cumulativ Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra protecţiei şi îmbunătăţirii condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice. Cu toate acestea, acţiunile pentru prevenirea inundaţiilor vor avea un efect pozitiv dacă soluţiile implementate vor lua în considerare ariile protejate/ siturile Natura Impactul negativ poate fi eliminat prin integrarea aspectelor privind protejarea ecosistemelor terestre și acvatice, a conservării naturii și a biodiversității, în planurile de management al riscului la inundații, în special la proiectarea structurilor de apărare împotriva inundațiilor. 125/181

136 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu Efecte asupra mediului Efect global cumulativ SANATATE UMANA Pozitive: - O mai bună calitate a apei potabile, precum şi a sistemelor de colectare şi tratare a apei va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii umane; - O mai bună gestionare a deşeurilor va contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului (apă, aer, sol, peisaj) şi a sănătăţii umane; - O mai bună calitate a mediului datorată curăţării vechilor zone contaminate va asigura îmbunătăţirea sănătăţii umane, prin urmare un efect pozitiv semnificativ asupra mediului; - O mai bună calitate a aerului şi reducerea pierderilor de energie în procesul de transfer al energiei va facilita direct sau indirect îmbunătăţirea sănătăţii umane; - Va exista un efect pozitiv semnificativ datorat implementării măsurilor de prevenire a inundaţiilor, salvare a vieţilor omeneşti şi informării şi educării publicului privind gestionarea reducerii riscurilor. Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra sănătăţii umane. RISCURI NATURALE Pozitiv: - Va exista un efect pozitiv datorat unei mai bune calităţi a apei la nivel hidrotehnice/ hidroenergetic; - Lucrările de construcţie pentru prevenirea inundaţiilor şi elaborarea hărţilor de risc şi risc de inundaţii vor duce la creşterea protecţiei populaţiei împotriva riscurilor asociate; - Reducerea eroziunii zonei costiere va duce la creşterea protecţiei populaţiei împotriva riscurilor asociate. Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ privind protecţia populaţiei împotriva riscului asociat cu dezastrele naturale. 126/181

137 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu RESURSE NATURALE Pozitive: Efecte asupra mediului - O mai bună gestionare a resurselor de apă va reduce pierderile de apă. Prin exploatarea adecvată a surselor de apă şi readucerea apelor uzate corect tratate (prin respectarea limitelor legale) în cursurile de apă/ natură, se va înregistra un efect pozitiv semnificativ pe termen lung; - Reciclarea şi refolosirea deşeurilor va contribui la reducerea folosirii resurselor naturale epuizabile; - Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii şi introducerea contorizării vor duce la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi la limitarea resurselor naturale de energie. Axa prioritara 3 va contribui la un mai bun control al cantităţilor de combustibil folosit, al consumului de energie la capătul conductelor, oportunitatea de a folosi combusti bili alternativi (biomasă), introducerea sistemelor de cogenerare, precum şi reducerea pierderilor de apă şi căldură pe parcurs; - Consolidarea capacităţii de gestionare va contribui la limitarea folosirii resurselor naturale Efect global cumulativ Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra limitării folosirii resurselor naturale epuizabile. S-a propus acordarea de sprijin pentru elaborarea strategiei naţionale pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale din România MANAGEMENTUL DESEURILOR Pozitive: - Dezvoltarea sistemelor de gestionare a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de gestionare a deşeurilor vor avea un efect pozitiv direct pe termen lung prin instituirea structurilor de gestionare a deşeurilor. Trebuie să se asigure realizarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea deşeurilor. Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra reducerii producerii de de-şeuri şi creşterii recuperării şi reciclării deşeurilor 127/181

138 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu PEISAJ SI PATRIMONIU Pozitive: Efecte asupra mediului - Construcţia unor facilităţi adecvate de gestionare a deşeurilor şi reabilitarea vechilor zone contaminate vor asigura protecţia peisajului cultural şi vor avea un efect pozitiv direct semnificativ asupra peisajului cultural şi a revitalizării zonelor industriale dezafectate; - Reabilitarea depozitelor neconforme de nămol şi cenuşă va avea un efect pozitiv semnificativ. Un efect indirect se va datora reducerii poluării cauzate de sistemele centrale de încălzire neconforme; - Dezvoltarea infrastructurii şi planurile de gestionare pentru protecţia biodiversităţii şi Natura 2000 vor avea un efect pozitiv indirect. Efect global cumulativ POS Mediu poate duce la protecţia peisajului natural, având un efect pozitiv direct semnificativ asupra peisajului cultural şi revitalizării zonelor industriale dezafectate. Impacturile pozitive vor fi consolidate dacă se realizează EIA în cazul proiectelor promovate. 128/181

139 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu PEISAJ SI PATRIMONIU Pozitive: Efecte asupra mediului - Extinderea/modernizarea sistemelor de apă şi ape uzate vor duce la limitarea poluării din surse punctiforme a zonei costiere româneşti a Mării Negre, prin urmare va exista un efect pozitiv semnificativ pe termen lung; - Poluarea cauzată de deşeuri va fi controlată prin instituirea unor sisteme de gestionare a deşeurilor în zonele adiacente Mării Negre; - Reabilitarea vechilor zone contaminate situate în vecinătatea apelor de coastă ale Mării Negre şi a ecosistemelor va permite realizarea obiectivului; - Dezvoltarea infrastructurii şi planurile de gestionare pentru protecţia biodiversităţii şi siturilor Natura 2000 vor avea un efect pozitiv asupra reabilitării zonei costiere româneşti a Mării Negre prin dezvoltarea infrastructurii necesare pentru reabilitarea şi îmbunătăţirea amplasamentelor, dacă se finanţează măsuri specifice care se implementează pe litoralul Mării Negre; - Măsurile durabile împotriva eroziunii zonei costiere ar putea îmbunătăţi conservarea, protecţia şi reabilitarea zonei costiere româneşti a Mării Negre dacă măsurile alese se implementează corespunzător. Efect global cumulativ POS Mediu poate duce la conservarea, protecţia şi reabilitarea zonei costiere româneşti a Mării Negre şi a patrimoniului cultural naţional 129/181

140 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu EFICIENTA ENERGETICA ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE Pozitive: Efecte asupra mediului - Reciclarea deşeurilor va asigura eficientizarea energetică datorată implementării sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor; se va consuma mai puţină energie pentru a menţine gestionarea deşeurilor sub control. Refolosirea materialelor reciclate va reduce consumul de resurse naturale. - Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii şi introducerea contorizării vor duce la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi vor avea un efect direct semnificativ pe termen lung asupra resurselor de energie consumate şi a reducerii pierderilor de energie din sistemele de producţie şi distribuţie. Pozitive: - Prin îmbunătăţirea calităţii apei în barajele centralelor hidroenergetice, durata de viaţă a surselor/ rezervoarelor va creşte şi se va înregistra astfel un efect pozitiv in direct asupra producerii de hidroenergie; - Se va înregistra un efect pozitiv in direct asupra producerii de energie din resurse regenerabile din cauza unei eficienţe crescute. Dacă «Reabilitarea sistemelor centralizate de încălzire municipală» din zonele afectate este extinsă astfel încât să includă conversia producerii de energie de la surse de energie convenţionale la cele regenerabile, efectul va fi consolidat. Efect global cumulativ Este posibil ca PO să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra îmbunătăţirii eficienţei energetice şi a folosirii resurselor energetice Este posibil ca PO să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra producerii de energie din resurse regenerabile. 130/181

141 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu CONSTIENTIZARE Pozitive: Efecte asupra mediului - Îmbunătăţirea serviciilor de tratare a deşeurilor şi de alimentare cu apă va duce direct la îmbunătăţirea unui comportament responsabil în privinţa protecţiei mediului din partea locuitorilor în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor - Instituirea sistemelor de sortare, reciclare şi colectare selectivă a deşeurilor va contribui la adoptarea unui comportament responsabil în privinţa protecţiei mediului. Existenţa unui sistem de gestionare a deşeurilor presupune prezenţa unui sistem funcţional de conştientizare şi educare pentru diferiţii factori interesaţi care reprezintă un factor critic al succesului implementarii; - Prin identificarea/ recunoaşterea şi gestionarea vechilor zone contaminate se va înregistra un efect pozitiv semnificativ pe termen lung; - Reabilitarea reţelelor de apă caldă şi căldură şi în special introducerea contorizării vor îmbunătăţi comportamentul responsabil în privinţa protecţiei mediului din partea guvernului, sectoarelor public şi privat; - O mai bună gestionare a ariilor protejate şi a siturilor Natura 2000 va îmbunătăţi comportamentul responsabil în privinţa protecţiei mediului al publicului şi mediului de afaceri şi va avea un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor; - Se va înregistra un oarecare efect pozitiv datorat măsurilor care vizează elaborarea hărţilor de risc şi de prevenire a riscului de inundaţii, a planurilor şi măsurilor, inclusiv in formarea publicului şi educarea acestuia privind reducerea riscurilor Efect global cumulativ Este posibil ca PO să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra îmbunătăţirii unui comportament responsabil în privinţa protecţiei mediului din partea guvernului şi sectoarelor public şi privat. 131/181

142 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Domeniu/ Element de mediu TURISM DURABIL Pozitive: Efecte asupra mediului - Structuri de gestionare şi o infrastructură mai buna în cazul ariilor protejate şi siturilor Natura 2000 pot contribui direct la dezvoltarea turismului durabil datorită măsurilor care permit conservarea naturii şi a turismului în ariile protejate cu cel mai mic efect negativ posibil. Efect global cumulativ Este posibil ca POS Mediu să aibă un efect global pozitiv semnificativ asupra promovării turismului care să asigure un nivel ridicat de protecţie a mediului şi conservării naturale 7.4 Impactul asupra mediului al unor proiecte specifice propuse prin revizuirea POS Mediu In minuta sedintei Grupului de lucru din , reprezentantii autoritatii competente pentru desfasurarea procedurii SEA au mentionat ca : «in Raportul de Mediu trebuie să se regăsească o evaluare a efectelor proiectelor care constituie motivul modificarii POS Mediu asupra mediului». Pentru o parte din proiectele propuse prin revizuirea POS Mediu , au fost depuse solicitari de finanatare, care contin deciziile si actele de reglementare emise de autoritatile competente pentru protectia mediului in urma parcurgerii procedurii de evaluare a impactului de mediu si/sau a evaluarii adecvate, dupa caz. Au fost selectionate pentru exemplificare detaliata doua proiecte majore, avand fiecare particularitati deosebite legate fie de solutiile tehnice alese (ca de ex. «Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti», care introduce incinerarea namolurilor din statia de epurare), fie de complexitatea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (ca de ex. Proiectul de investitii pentru reabilitarea zonei costiere, situat in zona unor situri NATURA 2000 si cu potential impact transfrontier). Pentru celelalte proiecte majore si nemajore propuse, se apreciaza ca evaluarea efectelor asupra mediului prezentate in tabelele de la sectiunile 7.2 si 7.3 este edificatoare. 1. SEAU Glina faza 2, inclusiv incineratorul de namol Proiectul detine acordul de mediu nr. 1 din , revizuit in data de , emis de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. 132/181

143 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Faza 2 a SEAU Glina inclusiv incineratorul de namol vor fi construite in conexiune directa cu faza 1 care este in prezent in functiune. SEAU Glina este situata la sud est de Bucuresti, pe malul drept al raului Dambovita, pe un teritoriu al comunei Glina desemnat prin Planul Urbanistic General (PUG) ca zona industriala. Proiectul include: - Linia a doua de tratare a SEAU Glina, inclusiv incineratorul de namol; - Lucrarile de reabilitare a sistemului de canalizare a municipiului Bucuresti. Procesul de tratare a apei uzate va cuprinde: - o tratare primara - mecanica (site rare si site dese, desnisipare, indepartarea grasimilor, decantare primara) proiectata pentru un debit egal cu 2 x debitul maxim orar pe timp uscat; - o tratare biologica, cu namol activ cu recirculare, combinata cu indepartarea fosforului prin precipitare chimica. Tratarea namolului va fi facuta prin ingrosare, fermentare anaeroba, deshidratare prin centrifugare si in final incinerare. Configurarea procesului de incinerare a fost aleasa tinand cont de cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru incinerarea namolurilor care considerate a fi urmatoarele: - tehnologia patului fluidizat datorita eficientei ridicate de combustie si a volumelor mai reduse de gaze de ardere resultate din proces; - uscarea namolului prin folosirea caldurii recuperate din procesul de ardere in asemenea masura incat adaugarea de combustibil suplimentar sa nu fie necesara pentru operarea normala a instalatiei (operarea normala exclude fazele de pornire, oprire si de folosire ocazionala a combustibilului pentru mentinerea temperaturii de combustie). Comparatie intre prevederile BAT si procesul de incinerare a namolului la SEAU Glina Prevederile BAT pt. incinerare namol Tehnologia de incinerare in pat fluidizat Uscarea namolului folosind caldura recuperata din interiorul incineratorului Folosire ocazionala a combustibilului suplimentar pentru mentinerea temperaturii de combustie Temperatura de ardere - 850ºC. Timp de retentie in camera de combustie pentru minimum 2 secunde Configuratia procesului de incinerare la Glina Combustie in pat fluidizat, cu eficienta de ardere ridicata si volum redus de gaze de ardere Uscarea namolului folosind caldura recuperata din proces, pentru a evita consumul de combustibil suplimentar in conditii de operare normala Arzatoare auxiliare folosite la pornire si oprire pentru a mentine temperatura necesara pentru combustie Temperatura de ardere - 850ºC. Minim 2 secunde timp de retentie in camera de ardere in prezenta a cel putin 6% oxigen dupa ultima injectie de aer de combustie. 133/181

144 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Incineratorul de namol al SEAU Glina va fi proiectat, echipat si operat astfel incat sa nu se depaseasca limitele de emisie stabilite prin Directiva 2010/75/EU (IED) -Anexa VI Partea 3, respectiv HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificată şi completată prin HG 268/2005 şi HG 427/2010, care transpune Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor. Studiul de dispersie a stabilit ca o inaltime de 30 m a cosului incineratorului este optima pentru dispersia in atmosfera a poluantilor rezultati din incinerare in asemenea masura incat sa determine un impact minim care sa nu afecteze conformarea cu valorile limita /valorile tinta si nivelele critice in aerul inconjurator. Pentru inaltimea de 30 m a cosului incineratorului, in zonele locuite cu receptori sensibili la NO2, care este cel mai important poluant generat de incinerarea namolului (din cauza la acest poluant se inregistreaza valoarea cea mai mare a raportului intre emisia estimata si valoarea pentru o buna calitate a aerului), un vor exista depasiri a valorii limita nici in cazul cumularii impactului operarii incineratorului cu nivelul poluarii de fond, in cazul nici uneia din perioadele de mediere legiferate. Pentru inaltimea de 30 m a cosului incineratorului, concentratiile maxime ale celorlati poluanti analizati (SO2, PM10, PM2.5, CO, Pb, As, Cd, Ni, Hg and PAH) sunt mult sub valorile limita/ tinta/niveluri critice in cazul functionarii exclusive a incineratorului. In acelas timp, in ariile continand receptorii sensibili (localitatile situate in zona de impact maxim) valorile limita/ tinta/niveluri critice nu vor fi depasite nici de impactul cumulat cu poluarea de fond datorata emisiilor de la alte surse. Referitor la disconfortul provocat de mirosuri, raportul de evaluare a impactului asupra mediului precizeaza : «Discomfortul creat locuitorilor zonei prin emisia de mirosuri va fi mai mic in comparatie cu situatia fara statie de epurare. Argumentele care sustin aceasta estimare sunt urmatoarele: - componentele statiei care genereaza cele mai puternice mirosuri (cele de la intrarea in statie) sunt localizate opus satului Glina si la cea mai mare distanta de acesta; aceste strucuri vor fi acoperite iar aerul eliminat va fi tratat inainte de exhaustare; - emisia de mirosuri la intrarea in statie se va reduce si datorita indepartarii materialelor depuse in interiorul Casetei si colectoarelor, din a caror descompunere rezulta substantele rau mirositoare; - mirosurile generate acum de apele uzate netratate si care se percep dealungul raului Dambovita vor disparea complet ca urmare a tratarii in SEAU Glina a intregului debit de apa uzata evacuat de municipiul Bucuresti, ceea ce va duce la o reducere semnificativa a impactului asupra calitatii aerului in zona». Proiect de investitii pentru reabilitarea zonei costiere 134/181

145 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Proiectul detine acordul de mediu nr. 18 din emis de Agentia pentru Protectia Mediului Constanta. Proiectul Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii Negre in zona municipiului Constanta si in zona Eforie Nord, corespunde primei faze prioritare de interventie pentru imbunatatirea protectiei costiere identificata prin Master Planul Protectia si reabilitarea zonei costiere si cuprinde interventii asupra urmatoarele zone: Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord Studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei O (de a nu intreprinde nimic), in 50 de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand proprietati si obiective comerciale), cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO. Lucrarile propuse constau in principal in reabilitarea si extinderea digurilor si epiurilor, incarcarea plajei in lungul tarmului, constructia de noi epiuri si diguri submerse pentru retinerea acumularilor, Master Planul a fost supus evaluarii de mediu pentru planuri si programe cf. HG nr. 1076/2004 si evaluarii adecvate, conform art. 28 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului nr. 19/2010, iar proiectul prezentat a fost supus evaluarii impactului de mediu cf. HG 445/2009. Consultari transfrontiera 135/181