Microsoft Word - informare China iulie 2011.doc

Transcriere

1 PARLAMENTUL ROMÂNIEI COMISIA PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ PREŞEDINTE INFORMARE PRIVIND VIZITA OFICIALĂ ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ A DELEGAŢIEI COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ A SENATULUI ROMÂNIEI, CONDUSE DE SENATORUL TITUS CORLĂŢEAN, PREŞEDINTELE COMISIEI (26 iunie-3 iulie 2011) Delegația Comisiei pentru politică externă, condusă de președintele Titus Corlățean, a efectuat, în perioada 26 iunie 3 iulie a.c., o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitația Comisiei pentru Afaceri Externe a Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez. Delegația parlamentară română a fost compusă din Radu-Cătălin MARDARE, secretarul Comisiei pentru politică externă și senatorii Marian- Iulian RASALIU, Romeo-Florin NICOARĂ, Augustin-Daniel HUMELNICU și György FRUNDA. La întrevederile oficiale au participat din partea Ambasadei României la Beijing, Ion DICU, însărcinat cu afaceri a.i., şi Cristian ALEXANDRU, secretar I. Programul vizitei oficiale a cuprins întâlniri cu domnul CHEN Kuiyuan, vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez CCPPC, președinte al Academiei de Științe Sociale din Republica Populară Chineză, cu rang de vice-primministru, cu domnul ZHAO Qizheng, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez (CCPPC), cu 1

2 domnul ZHA Peixin, vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Adunării Naţionale Populare Chineze. De asemenea, delegația română a fost primită la Ministerul Afacerilor Externe chinez de către ministrul adjunct, domnul CHENG Guoping, precum și la Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, de către ministrul adjunct coordonator al Departamentului Internaţional, domnul CHEN Fengxiang. Vizita oficială a inclus și o deplasare în Regiunea Autonomă Tibet și întâlniri cu oficialitățile locale cu viceguvernatorul regiunii, cu domnul Luo Song Duo Ji, vicepreședinte al Conferinţei Consultative Politice și secretar general al Comitetului Partidului Comunist Chinez din Tibet, precum și cu conducerea Universității din Tibet. Duminică, 26 iunie a.c., a avut loc întrevederea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României cu dl. Zha Peixin, vicepreşedinte al Comisiei de politică externă a Adunării Naţionale Populare Vicepreşedintele Comisiei de politică externă a Adunării Naţionale Populare a subliniat relevanţa vizitei membrilor delegaţiei parlamentare române la Beijing şi importanţa colaborării interparlamentare la nivelul comisiilor permanente ale legislativului. Domnul Zha Peixin a trecut în revistă relaţiile bilaterale foarte bune dintre România şi Republica Populară Chineză (RPC), ţara noastră fiind printre primele care au stabilit relaţii diplomatice cu China. Demnitarul chinez a salutat frecvenţa crescută a contactelor oficiale, relaţiile economice în curs de dezvoltare, volumul schimburilor comerciale în creştere precum şi buna colaborare, inclusiv în plan multilateral, în cadrul diferitelor organizaţii, cu privire la subiecte de interes în plan regional şi internaţional. Oficialul chinez a reiterat faptul că relaţiile bilaterale dintre cele două state au la bază principiile consacrate de pace şi bună convieţuire. El a precizat că aspectele legate de suveranitate sunt fundamentale pentru fiecare ţară, iar RPC şi România respectă reciproc modelul de dezvoltare şi sistemul politic intern conform caracteristicilor fiecărei societăţi. 2

3 Vicepreşedintele Zha Peixin a subliniat relaţia bună dintre Adunarea Naţională a RPC şi Parlamentul României şi a afirmat că Adunarea Naţională acordă o atenţie meritată relaţiei cu Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Domnia sa a vizitat România în 2008, alte vizite ale oficialilor Adunării Naţionale desfăşurându-se în 2009 şi Schimburile interparlamentare, în viziunea sa, reprezintă o componentă importantă a relaţiilor bilaterale, care favorizează dezvoltarea relaţiilor economice, culturale etc. Partea chineză este interesată să întărească colaborarea la toate nivelurile cu România şi doreşte trecerea la un nivel superior de colaborare. Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, a afirmat că vizita delegaţiei parlamentare române este un bun exemplu al relaţiilor speciale româno-chineze, bazate pe prietenie şi încredere reciprocă. Senatorul român a amintit că în 2009 s-au aniversat 60 de ani de relaţii diplomatice, ocazie cu care vicepreşedintele RPC, domnul XI JINPING a fost prezent în ţara noastră. România a fost al treilea stat care a recunoscut oficial Republica Populară Chineză în Titus Corlăţean a reiterat că aceste relaţii se bazează pe principiile evocate anterior şi pe dreptul suveran al fiecărui stat de a-şi alege calea de dezvoltare în funcţie de priorităţile şi realitățile distincte ale societăţii. Titus Corlăţean a reafirmat poziţia României de recunoaştere şi sprijin pentru principiul O singură Chină, un stat două sisteme, aceasta reprezentând o constantă în relaţiile bilaterale cu RPC. Considerăm că relaţiile bilaterale trebuie sprijinite din punct de vedere politic, inclusiv parlamentar, dar trebuie susţinute şi de proiecte de cooperare economică, culturală, de schimburi interumane, a afirmat Corlăţean. Oficialul român a adăugat că, din punct de vedere economic, chiar dacă potenţialul este mult mai generos şi nu a fost încă pe deplin pus în valoare, în anul 2010, în plină criză economică internațională, a fost înregistrat nivelul maxim al schimburile economice bilaterale 3,791 miliarde USD, acest nivel reprezentând o bună bază de dezvoltare ulterioară. Putem face mult mai multe, pe agenda guvernelor sunt proiecte foarte importante în domeniul energiei, infrastructurii, telecomunicaţiilor, la nivelul Parlamentului susţinem asemenea proiecte, a continuat senatorul român. 3

4 Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a promovat în discuţii subiectul înfiinţării celor două institute culturale românesc la Beijing şi al Chinei la Bucureşti, pentru care a solicitat sprijinul părţii chineze pe lângă executivul de la Beijing pentru accelerarea şi semnarea acordului de înfiinţare. Partea chineză a confirmat sprijinul pentru acest proiect. Titus Corlăţean a prezentat prioritățile româneşti de politică externă, precum şi activitatea şi calendarul contactelor externe în interiorul UE a Comisiei pentru politică externă, inclusiv reuniunile Preşedinţilor Comisiilor parlamentare pentru politică externă din Statele Membre ale Uniunii Europene (COFACC) şi a propus valorificarea la un nivel superior al mecanismelor şi pârghiilor pentru sprijinirea proiectelor de interes comun. Vicepreşedintele Zha Peixin a prezentat aprecierea părţii chineze pentru poziţia României de sprijinire a principiului O singură Chină, un stat două sisteme şi a mulţumit pentru poziţia europarlamentarilor români din anul 2008 referitoare la nesusţinerea în Parlamentul European a declaraţiei referitoare la Tibet. Oficialul chinez a susţinut poziţia preşedintelui Comisiei pentru politică externă privitoare la întărirea relaţiilor economice, exprimând interesul părţii chineze pentru proiectele de infrastructură şi energie din România. El a evocat faptul că firmele şi companiile din RPC au o mare capacitate de concurenţă. Cei doi demnitari au avut un schimb de opinii pe marginea relaţiilor dintre RPC şi UE. Schimburile economice anuale dintre RPC şi UE se situează la nivelul de 480 miliarde USD. Vicepreşedintele Zha Peixin a prezentat interesul pentru potenţarea cooperării economice şi comerciale, atât RPC cât şi UE fiind puteri în curs de creştere iar acest lucru reprezintă o oportunitatea de dezvoltare. După criza economică din 2009 şi RPC şi UE au început un proces de îmbunătăţire a mecanismelor financiare, confruntându-se cu probleme de echilibru al dezvoltării economice. Au fost discutate particularităţi şi caracteristici ale celor două documente programatice de dezvoltare (Strategia 2020 a UE şi cel de-al 12-lea plan cincinal al RPC, ce îşi propune ca obiectiv atingerea unui nou nivel de bunăstare a poporului chinez în 2020). 4

5 Vicepreşedintele Zha Peixin a prezentat o serie de principii fundamentale pentru promovarea şi consolidarea relaţiilor UE-RPC: luarea în considerare în mod corect a modelului de dezvoltare distinct a fiecăruia, RPC consideră că rolul UE ca actor internaţional trebuie să fie proeminent şi UE să tindă pentru atingerea acestui rol, cele două părţi să respecte reciproc interesele fundamentale ale celuilalt, mai ales cu privire la suveranitate şi integritate teritorială, promovarea şi axarea dialogului pe punctele comune. Astfel, divergenţele, normale de altfel în relaţiile internaţionale ar urma să fie rezolvate în timp, criticile şi confruntarea nefiind potrivite şi dorite. România este un prieten bun al Chinei în interiorul UE iar partea chineză doreşte un rol şi mai activ al ţării noastre în promovarea intereselor comune. Titus Corlăţean a evocat dinamica economică şi internaţională a RPC, menţionând vizita preşedintelui Hu Jintao la Washington D.C. ca un element important în echilibrul mondial. Referindu-se la UE, senatorul român a afirmat că anvergura poziţiei internaţionale a acesteia depinde de coeziunea Statelor Membre şi de exprimarea unor poziţii comune. Duminică, 26 iunie a.c., a avut loc întrevederea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României cu dl. Zhao Qizheng, preşedintele Comisiei de politică externă a Conferinţei Politice Consultative În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale de ordin politic, economic, cultural dintre cele două state, colaborarea tradiţională foarte bună dintre cele două țări, inclusiv la nivel parlamentar. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a mulţumit preşedintelui Comisiei de politică externă a Conferinţei Politice Consultative pentru invitaţia adresată de a efectua vizita oficială în China. Titus Corlăţean a făcut o prezentare a sistemului parlamentar românesc, a atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei pentru politică externă în domeniul de resort, audierea persoanelor propuse la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, audieri de Ambasadori, adoptarea 5

6 bugetului Ministerului de externe, audieri parlamentare etc. Senatorul român a reiterat faptul că între toate formaţiunile politice din Parlamentul de la Bucureşti există consens şi unanimitate referitoare la poziţia ţării noastre faţă de RPC, indiferent de prezenţa partidelor respective la putere sau în opoziţie. Preşedintele Zhao Qizheng a prezentat componenţa şi rolul Comisiei de politică externă a Conferinţei Politice Consultative. Astfel, membrii Comisiei nu sunt aleşi, ci sunt numiţi din cadrul persoanelor cu expertiză în domeniul politicii externe foşti Ambasadori, specialişti în relaţii internaţionale, dar şi oameni de afaceri. Comisia participa la discuţiile legate de politica externă a Chinei şi propune diferite puncte de vedere care în general sunt luate în considerare la momentul adoptării deciziilor finale de forurile competente chineze. Delegaţia română a ridicat problema sprijinului pentru înfiinţarea centrelor culturale la Beijing şi Bucureşti, primind un răspuns favorabil legat de implicarea Comisiei de politică externă a Conferinţei Politice Consultative în procesul de accelerare a semnării acordului. Referindu-se la relaţia dintre RPC şi Uniunea Europeană, domnul Zhao Qizheng a afirmat că cea mai importantă relaţie a Chinei cu Statele Membre UE este cea cu România. Cei doi oficiali au abordat subiectul schimburilor comerciale şi au avut o abordare comună, aceea că potenţialul este departe de a fi atins, existând mai multe domenii strategice în discuţie în analiza guvernelor şi companiilor chineze domeniile energetic, hidro, cărbuni şi termocentrale. Titus Corlăţean a exprimat speranţa ca discuţiile avute de autoritățile de la Bucureşti cu partea chineză pentru contractarea şi realizarea tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov de către o companie chineză se vor materializa. Senatorul român a propus ca ambele comisii să semnaleze guvernelor lor oportunităţi de afaceri care să figureze pe agenda comitetului mixt interguvernamental România China, care ar urma să se desfăşoare în toamna acestui an. Propunerea a fost acceptată. Preşedintele Zhao Qizheng a prezentat faptul că în cadrul Conferinţei Politice Consultative există un comitet special pentru coordonare economică şi socială şi se intenţionează programarea unei 6

7 vizite în România. Domnia sa a afirmat că recent s-a întors dintr-o vizită de diplomaţie publică în SUA, unde a avut întrevederi cu oameni politici, ONG-uri etc., pentru promovarea unor proiecte economice importante. Şi-a exprimat disponibilitatea de a efectua o asemenea acţiune şi în România. Cu acest prilej, Titus Corlăţean a adresat o invitaţie Comisiei de politică externă a Conferinţei Politice Consultative de a efectua o vizită oficială în România în cursul anului Invitaţia a fost acceptată. Luni, 27 iunie a.c., a avut loc întrevederea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României cu dl. Cheng Guoping, ministru adjunct al afacerilor externe În cadrul discuţiilor au fost exprimate aprecieri pentru relaţiile bilaterale deosebite, bazate de prietenie şi încredere reciprocă. Au fost reluate elementele prezentare anterior - aniversarea în anul 2009 a 60 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi China, România a fost al treilea stat care a recunoscut oficial Republica Populară Chineză în 1949, poziţia României de recunoaştere şi sprijin pentru principiul O singură Chină, un stat două sisteme etc. Ministrul adjunct Cheng Guoping a salutat prezenţa membrilor Comisiei pentru politică externă a Senatului României, opinând că relaţiile interparlamentare sunt un liant al relaţiilor dintre cele două state, chiar dacă funcţiile şi instituţiile legislative sunt uşor diferite. Domnia sa a exprimat speranţa ca România să fie mai activă în interiorul UE pentru promovarea relaţiei UE-RPC şi a mulţumit guvernului de la Bucureşti pentru poziţia sa şi sprijinul constant pentru suveranitatea Chinei. Deşi tendinţa de dezvoltare a relaţiilor China-UE este bună, mai sunt anumite probleme. Prin contacte şi dialog se pot rezolva şi dosarele referitoare la tematica drepturilor omului în China. Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat a evocat specificul UE dat de diversitate şi faptul că adesea nu există la nivelul Uniunii o voce comună. Există 27 de poziţii care trebuie armonizate în interiorul UE, şi de aici şi multitudinea de nuanţe, poziţii, inclusiv în ceea ce priveşte relaţia cu China. Există în UE semne de întrebare ridicate de 7

8 State Membre referitoare la drepturile omului, asemenea chestiuni depăşindu-se prin negociere şi dialog. Prin grupurile parlamentare la nivelul instituţiilor europene România promovează o relaţie echilibrată cu RPC de ex. poziţia europarlamentarilor români din anul 2008 referitoare la Tibet. Referindu-se la relaţiile dintre România şi China, Titus Corlăţean a afirmat că există o serie de obiective strategice în plan bilateral, obiective de ordin economic care dau substanţă relaţiilor dintre cele două ţări. Pe agenda celor două guverne se află proiecte pe care şi Comisia pentru politică externă le susţine la nivel parlamentar. În acest sens, senatorul român a menţionat proiectul tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov şi înfiinţarea celor două centre culturale. Domnul Cheng Guoping a luat notă de subiectele de interes prezentate şi a dat asigurări ca va transmite mai departe propunerile, în special în ceea ce priveşte colaborarea comercială. De asemenea, a adresat mulţumiri pentru sprijinul României în interiorul UE cât şi în cadrul altor organizaţii internaţionale. Joi, 30 iunie a.c., a avut loc întrevederea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României cu viceguvernatorul Regiunii Autonome Tibet Viceguvernatorul regiunii a făcut o prezentare a sistemului de autonomie în Republica Populară Chineză. Din totalul de 1,3 miliarde de locuitori, 1,1 miliarde sunt de etnie han (majoritari), restul de 200 de milioane reprezentând 56 de minorităţi recunoscute. Oficialul a făcut precizarea că autonomia reprezintă autoadministrare (dreptul la autoadministrare). Guvernul central de la Beijing a adoptat o politică a minorităţilor în funcţie de distribuţia pe regiuni a acestora, la baza politicii regăsindu-se următoarele principii: egalitate între etnii, armonie şi convieţuire. Autoadministrarea în regiunile locuite de etnii este prevăzută în Constituţie şi în diferite legi. RPC este multietnică, administrarea autonomă se face local, nu există separare. Astfel, în China sunt un număr de 155 de unităţi autoadministrate, 5 regiuni autonome (inclusiv Regiunea Autonomă Tibet), 30 de teritorii autonome şi 130 de prefecturi 8

9 autonome. În toate aceste teritorii au loc alegeri, populaţia îşi trimite reprezentanţi în plan naţional, cât şi regional. În ceea ce priveşte Regiunea Autonomă Tibet, în chestiuni referitoare la nivelul local decide Tibetul, iar în chestiuni de importanţă naţională decizia este luată la nivel central la Beijing. Parlamentul Tibetan emite regulamente în limba tibetană pentru populaţia locală. În domeniul economic Tibetul se autoadministrează hotărăște bugetul local, investiţiile locale etc. În legea autoadministrării este precizat că guvernul naţional are competenţe în materie de producţie şi industrializare. Acelaşi act normativ prevede că guvernul naţional sprijină ocuparea poziţiilor de conducere la nivel regional de membrii tuturor etniilor. Limba tibetană poate fi folosită în administraţia Regiunii Autonome Tibet. În toată RPC există un număr de 6 milioane tibetani, iar în Regiunea Autonomă Tibet efectiv un număr de 2 milioane. Demnitarul chinez a trecut în revistă istoria regiunii, menţionând că în acest an se vor aniversa 60 de ani de la eliberarea paşnică a Tibetului. De asemenea, a trecut în revistă stadiul actual de dezvoltare, comparativ cu situaţia existentă în 1951, când majoritatea locuitorilor avea practic statutul de iobagi, subliniind eforturile de modernizare depuse de guvernul naţional. Astfel, la momentul actual 80% din teritoriu beneficiază de infrastructură, au fost construite 5 aeroporturi, 80% din populaţia are electricitate. Volumul total al economiei în Tibet este de 500 de milioane de euro, fiind de 80 de ori mai mare decât la nivelul anului Venitul mediu în regiunea autonomă Tibet este de aproximativ 400 de euro pe an, mai mare de 100 de ori decât în urmă cu 50 de ani. Totodată, administraţia locală se îngrijeşte de nivelul de trai, nu mai puţin de 200 de milioane de euro fiind investiţi pentru ajutorarea ciobanilor construire de locuinţe, clădiri suport etc. O altă preocupare constantă o reprezintă ridicarea nivelului sanitar şi de educaţie, dat fiind că în % din populaţia Tibetului erau iobagi. La momentul actual există şcoli în toate cele 5000 de comunităţi, perioada gratuită de şcolarizare fiind de 9 ani, iar rata necunoscătorilor de alte limbi în afară de tibetană a scăzut. Datorită investiţiilor în domeniul sanitar, speranţa medie de viaţă este în prezent de 67 de ani faţă de doar 35 de ani în Datorită condiţiilor climaterice nefavorabile (sol pietros, aer rarefiat) protejarea mediului este o prioritate. Prin eforturile 9

10 administraţiei a fost crescută suprafaţa împădurită şi au fost derulate ample proiecte de denisipare. Au fost amenajate parcuri naturale cu o suprafaţă totală de km² iar suprafaţa împădurită a crescut de la 1% in 1959, la 12% la nivelul anului În Tibet există 300 de centre culturale, 30 de echipe de experţi care acţionează pentru protejarea şi dezvoltarea culturii tibetane, sunt 1700 de temple, 4600 de călugări, 1500 de medici tibetani dintre care 300 îşi desfăşoară activitatea în mediul rural izolat, 18 fabrici de medicamente care au înregistrat în sistemul naţional un număr de 300 de medicamente. Printre priorităţile de ordin cultural, viceguvernatorul a menţionat protejarea limbii tibetane şi informatizarea acesteia (în cadrul Universităţii din Tibet există o catedra specializată care dezvoltă sisteme de operare în limba tibetană, fonturi specifice etc.) Industria este prezentă în Tibet sub forma întreprinderilor mici şi mijlocii, iar veniturile încasate din taxe şi impozite la nivelul regiunii autonome sunt de 36 miliarde de yuani. Regiunea Autonomă Tibet beneficiază de alocări bugetare de la centru de 50 de miliarde de yuani, alte 40 de miliarde fiindu-i acordate cu titlul de asistenţă specială. Demnitarul chinez a precizat că cea mai marte parte din aceste sume este folosită pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, infrastructură şi informatizare. Viceguvernatorul a precizat că acestea sunt doar unele dintre aspectele importante şi şi-a exprimat speranţa că prin intermediul membrilor delegaţiei române, eforturile statului chinez pentru dezvoltarea Tibetului şi realităţile societăţii tibetane vor fi cunoscute în România şi în Uniunea Europeană. Titus Corlăţean a mulţumit pentru prezentarea făcută delegaţiei parlamentare româneşti şi a subliniat că prezenţa senatorilor români în RPC şi în Lhasa 1 este expresia relaţiilor de prietenie de lungă durată dintre China şi România. Senatorul român a exprimat satisfacţia pentru prezenţa Comisiei pentru politică externă a Senatul în Tibet şi a opinat că cea mai bună modalitate de cunoaştere e contactul direct interuman. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a adresat conducerii Regiunii Autonome Tibet invitaţia de a efectua o vizită oficială în România. Totodată, a propus înfrățirea Regiunii Autonome Tibet și a 1 Capitala Regiunii Autonome Tibet 10

11 orașului Lhasa cu un județ și respectiv cu un municipiu din România și încheierea unui parteneriat de colaborare și realizarea unor schimburi de experiență dintre Universitatea din Tibet și o universitate românească. Cele două propuneri au fost bine primite şi a fost confirmat sprijinul pentru materializarea acestora. Duminică, 3 iulie a.c., a avut loc întrevederea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României cu dl. Chen Kuiyuan, vicepreşedinte al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez În cadrul discuţiilor au fost discutate aspecte legate de relaţiile bilaterale dintre RPC şi România (dezvoltate anterior), demnitarul chinez fiind interesat de evaluările părţii române la finalul vizitei oficiale în Tibet. Preşedintele Titus Corlăţean a reiterat că vizita Comisiei pentru politică externă din Senatul României este expresia firească a unei relaţii de lungă durată de respect şi încredere reciprocă şi a felicitat oaspeţii chinezi pentru aniversarea, la 1 iulie a.c., a 90 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Chinez. Senatorul român a afirmat că vizita a reprezentat o ocazie bună de dialog politic cu instituţii importante la nivel central, dar şi al Regiunii Autonome Tibet. Cu acest prilej partea română a putut cunoaşte la faţa locului situaţia din Tibet. Atât din dialogul politic, precum şi din vizite, am apreciat efortul din partea autorităţilor centrale pentru progres şi dezvoltare şi am putut să înţelegem transformările în bine din viaţa locuitorilor Tibetului, a declarat Corlăţean. Partea română a informat vicepreședintele Conferinţei Consultative Politice referitor la propunerile avansate anterior efectuarea unei vizite oficiale în România de către conducerea Regiunii Autonome Tibet precum şi propunerile de înfrăţire, respectiv de colaborare dintre Universităţi. Proiectele au primit sprijinul interlocutorului. Propunem: Să aprobaţi prezenta informare; Să fie lansată invitaţia pentru efectuarea unei vizite oficiale de răspuns în România de către Comisia de politică externă a Conferinţei Politice Consultative a Poporului Chinez; 11

12 Să se efectueze demersurile care decurg din celelalte proiecte de colaborare identificate pe parcursul vizitei (înfrăţiri între administraţiile locale / regionale din România şi R. P. Chineză, colaborări în plan universitar etc). Senator Titus CORLĂŢEAN Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului (Redactat: Andi Cristea, Consilier CPE) 12