Microsoft Word - Pagina garda PS10.doc

Transcriere

1 UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂ U IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ȘI STABILIREA CONTROALELOR COD: RECTOR, PROF. UNIV. DR. ING. VALENTIN NEDEFF Prenumele şi numele Semnătura Reprezentantul Managementului Elaborat Prof. univ. dr. ing. Gheorghe PINTILIE Şef lucr. dr. ing. Mirela PANAINTE EDIŢIA: 2 REVIZIA: EXEMPLAR NR.: Intră în vigoare începând cu data de , prin aprobarea în Ședința Senatului Universității Vasile Alecsandri din Bacău. PREZENTA DOCUMENTAŢIE ESTE PROPRIETATEA UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU. MODIFICAREA, MULTIPLICAREA SAU DIFUZAREA ACESTEIA FĂRĂ APROBAREA SCRISĂ A EMITENTULUI ESTE INTERZISĂ, CONFORM LEGII 8/1996. Document controlat F 01.07/Ed.1

2 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ȘI STABILIREA CONTROALELOR Pag./Total pag. 1/11 Data Ediţie/Revizie 2/ LISTA REVIZIILOR Simbol revizie Ediţie/ Revizie/ Cap./ Pag./ Paragr. Conţinutul reviziei Responsabilităţi Elaborat Verificat Aprobat F 02.07/Ed.1 Fişier SIM/MSIM/Lista reviziilor PS10

3 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 2/11 1. SCOP Procedura stabileşte modalităţile şi condiţiile privind identificarea, evaluarea riscului, stabilirea controalelor, controlul factorilor de risc, reali şi prezumtivi, de la toate locurile de muncă din cadrul Universităţii Vasile Alecsandri din Bacău și din incinta cantinei universității, în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale cât și în domeniul siguranței alimentelor. 2. DOMENIU DE APLICARE Procedura se aplică la toate locurile de muncă şi pentru toate activităţile desfăşurate în cadrul Universităţii. 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Legea nr.319/ Legea securităţii şi sănătăţii în muncă; H.G. nr.955/2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr /2006; Ordin MMSSF nr.3/ privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM; MSIM Manualul sistemului integrat de management calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţională; OHSAS 18001: 2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe; OHSAS 18002: 2009 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2008; SA 8000:2008. Certificarea sistemelor de management al responsabilităţii sociale; Metoda de evaluare a factorilor de risc/ accidentare profesională, ediţia 1998, elaborată de Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, dr. Ştefan Pece, ec. Aurelia Dăscălescu; SR EN 2921/1996, care implementează CEI 812/85(respectiv EN2921/1991, EN 1050/96), Principii de evaluare a riscurilor; Ordin MFP nr. 946/2005, modificat de Ordinul MFP nr. 1389/2006 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/ control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (Standardele: 8, 11 şi 22). SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al siguranței alimentelor Cerințe pentru orice organizație din lanțul alimentar; SR ISO/TS 2200:2005 Sisteme de management al siguranței alimentului. Recomandări de aplicare pentru ISO 22000:2005; SR EN ISO 22005:2007 Trasabilitatea în lanțul alimentar. Principii generale și cerințe fundamentale pentru proiectarea și implementarea sistemului; Ordin nr din 18/10/1995 privind introducerea și aplicarea sistemului HACCP în activitatea de supraveghere a condițiilor de igienă din sectorul alimentar; Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare; Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a normelor specifice de igienă privind igiena produselor alimentare;

4 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 3/16 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare; Hotărârea nr. 924 din 11/08/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare; MSMSA Manualul sistemului de management al siguranţei alimentelor. 4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI 4.1. Definiţii Inspecţia muncii Organ central al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin care acesta îşi eercită atribuţiile în domeniul securităţii muncii, asigurând controlul aplicării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă în întreaga economie naţională. Pericol sursă, situaţie sau acţiune cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională sau o combinaţie a acestora; Identificarea pericolului: Proces de recunoaştere a faptului că eistă pericol şi de definire a caracteristicilor acestuia. Risc Combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui eveniment periculos sau a epunerii (epunerilor) la acesta şi a severităţii rănirii sau îmbolnăvirii profesionale, care poate fi cauzată de eveniment sau de epunerea (epunerile) la acesta şi/ sau un eveniment ce poate afecta realizarea obiectivelor. Evaluarea riscurilor Proces de estimare a riscului (riscurilor) care rezultă dintrun pericol (din pericole), ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale eistente şi de luarea deciziei asupra faptului că riscul este (riscurile sunt) sau nu acceptabil (acceptabile). Risc acceptabil risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de către organizaţie în acord cu obligaţiile şi obiectivele sale. Securitate absenţa unor riscuri de vătămare inacceptabile. Securitate şi sănătate ocupaţională (SSO) condiţii şi factori care afectează sau ar putea afecta starea de sănătate şi securitate a angajaţilor sau a altor lucrători (inclusiv personal temporar angajat şi personal subcontractant), a vizitatorilor sau a oricărei alte persoane aflate la locul de muncă. Loc de muncă Orice locaţie fizică în care se desfăşoară activităţi legate de muncă sub controlul Universităţii. Lege Normă (act normativ) cu caracter obligatoriu, stabilită şi apărată de puterea de stat. Normă Regulă, dispoziţie etc., obligatorie, fiată prin lege sau prin uz. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (M.M.F.P.S.) Organism public cu atribuţii în domeniul salarizării, organizării şi normării muncii, al asigurărilor sociale, pensiilor şi asistenţei sociale. Prin organele sale de specialitate centrale şi teritoriale organizează, coordonează şi controlează activitatea de securitate a muncii din România. Conformitate: îndeplinirea unei cerinţe. Control intern ansamblu politicilor şi procedurilor concepute şi implementate de către managementul şi personalul Universităţii, în vederea: atingerii obiectivelor întrun mod economic, eficient şi eficace; respectarea regulilor eterne, a politicilor şi a regulilor managementului; protejarea bunurilor şi informaţiilor; prevenirea şi depistarea fraudelor şi a greşelilor;

5 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 4/16 calitatea documentelor (inclusiv a celor de contabilitate) şi producerea în timp util de informaţii de încredere referitoare la segmentul financiar şi de management. Activităţi de control observarea, compararea, supervizarea, eaminarea, separarea funcţiilor şi monitorizarea. Frauda orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu: utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, necomunicarea unei informaţii prin încălcarea unei obligaţii specifice, utilizarea nepotrivită sau incorectă a fondurilor comunitare, a celor de cofinanţare sau a celor provenite din contracte, frauda intelectuală. Obiectivele grupează instrumentele/dispozitivele de control intern puse în operă prin măsurile (acţiunile) ce vizează: definirea, ierarhizarea, convergenţa, măsurabilitatea, monitorizarea prin sistemul informaţional, încadrarea în timp, caracterul mobilizator. Tratarea (atenuarea) riscurilor reprezintă implementarea instrumentelor/ dispozitivelor de control intern pentru a menţine riscurile în limite acceptabile (tolerabile). Opţiunea tratării (atenuării) riscurilor constă în faptul că în timp ce Universitatea va continua să desfăşoare activităţile care generează riscuri, ia şi măsuri pentru atenuarea acestora. Realizarea obiectivelor din perspectiva managementului riscurilor, înseamnă: a planifica activităţile (acţiunile) ce trebuie să se desfăşoare pentru a realiza obiectivele propuse (procesul); a planifica acţiunile de control intern necesare stăpânirii riscurilor şi a le integra în planul de activităţi generale; a planifica acţiunile ce trebuie întreprinse dacă riscurile se materializează. Procedurile în sensul managementul riscului de nerealizare a obiectivelor, sunt acele instrumente/ dispozitive de control intern prin care sunt controlate riscurile generate de necunoaşterea proceselor şi regulilor ce trebuie respectate în desfăşurarea activităţilor. Organizarea este gruparea dispozitivelor/ instrumentelor de control intern rezultate ca urmare a aplicării măsurilor (acţiunilor) ce vizează corectarea anomaliilor depistate în organizarea procesuală şi structurală, şi care constituie circumstanţe favorizante pentru manifestarea riscurilor, Mijloacele reprezintă grupa de dispozitive/ instrumente de control intern implementate prin măsuri (acţiuni) de adecvare a mijloacelor în raport cu obiectivele. Siguranţa alimentelor concept conform căruia produsul alimentar nu va dăuna consumatorului dacă este preparat şi/sau consumat potrivit utilizării prevăzute. Pericol pentru siguranţa alimentului agent biologic, chimic sau fizic prezent în produsul alimentar, sau stare a produsului alimentar, cu potenţial de a determina un efect negativ asupra sănătăţii. Punct critic de control etapă (de siguranţa alimentului) în care se poate aplica controlul şi care este esenţială pentru a preveni sau elimina un pericol pentru siguranţa alimentului sau de al reduce la un nivel acceptabil. Limită critică criteriu care separă acceptabilitatea de inacceptabilitate Abrevieri RM Reprezentantul managementului; RMSSO Responsabil mediu, sănătatea şi securitatea ocupaţională;

6 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 5/16 MSMM Medic specialist de medicina muncii; SSO Sănătatea şi Securitatea Ocupaţională; CMSSO Calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţională; MECTS Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; ITM Inspectoratul Teritorial de Muncă; M.M.F.P.S. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; CSSM Comitetul de Sănătate şi Securitate a Muncii; CISR Comisia de identificare şi stabilire a riscurilor; EIP Echipament individual de protecţie; MFP Ministerul Finanţelor Publice; DGA Direcţia Generală Administrativă. UB Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău; RMSSOSU Responsabil cu mediul, sănătatea şi securitatea ocupaţiei situaţii de urgenţă (directorul DGA); RCMSSO Responsabil cu calitatea, mediul, SSO la nivel de compartiment; SMSA Sistemul de Management al Siguranței Alimentelor; MSMSA Manualul Sistemului de Management al Siguranței Alimentelor; HACCP Analiza Pericolelor și a Punctelor Critice de Control (Hazard Analysis and Critical Control Points); PCC Punct critic de control. 5. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII DE STABILIRE ŞI EVALUARE A RISCURILOR DE SSO (SSM) 5.1. Evaluarea riscurilor dintrun sistem este punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, constând în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii acestora. La baza evaluării riscului stă combinaţia dintre cei doi parametri: gravitatea şi frecvenţa (probabilitatea) consecinţei maime posibile asupra organismului uman. Reuniunea nivelurilor de risc parţiale, pentru fiecare factor de risc, duce la stabilirea nivelului de risc global pe locul de muncă, iar reuniunea acestora determină nivelul de risc la nivel de Universitate. În cadrul Universităţii, rectorul numeşte o comisie de identificare şi stabilire a locurilor de muncă ce urmează a fi supuse procesului de evaluare a factorilor de risc. În cadrul comisiei va fi stabilită componenţa echipelor de identificare şi evaluare a factorilor de risc pe fiecare loc de muncă. Coordonatorul echipei este absolvent al cursurilor de perfecţionare profesională Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă evaluarea factorilor de risc. Această echipă este alcătuită din: persoana desemnată în cadrul comisiei de identificare şi stabilire a riscurilor, şeful locului de muncă respectiv, MSMM, RCMSSO. Sarcina de urmărire a modului de desfăşurare a activităţii echipelor de identificare şi evaluare a factorilor de risc revine RMSSO din cadrul DGA. RMSSO şi membrii echipei de evaluare iau legătura cu angajaţii care deservesc echipamentele tehnice de la locurile de muncă ce urmează a fi supuse procedurilor de evaluare, pentru a li se prezenta funcţionarea acestora, protecţiile eistente din punctul de vedere al SSO a angajaţilor, riscurile eistente şi cele potenţiale. Analiza se face pe mijloace de producţie şi mediu de muncă.

7 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 6/16 RMSSO şi echipa de evaluatori trece la evaluarea datelor obţinute din teren (pe baza documentaţiei eistente, interviului şi a observaţiilor) de la fiecare loc de muncă şi stabileşte o primă formă a lucrării de evaluare a riscurilor/ securităţii de la toate locurile de muncă. Forma finală a lucrării de evaluare pentru fiecare loc de muncă cuprinde: Particularităţile locului de muncă formular cod F (Anea nr. 1); Fişa de evaluare a locului de muncă formular cod F , ce cuprinde calculul nivelului de risc global şi reprezentarea grafică a nivelurilor parţiale de risc pe factori de risc ai locului de muncă (Anea nr 2); Fişa de măsuri propuse formular cod F (Anea nr. 3); Interpretarea rezultatelor ce cuprinde şi reprezentarea grafică a ponderii factorilor de risc identificaţi după sursa generatoare din cadrul sistemului de muncă. Un eemplar al dosarului ce cuprinde evaluarea factorilor de risc pentru un loc de muncă se păstrează la RMSSO, iar un alt eemplar se predă şefului locului de muncă evaluat. Pe baza măsurilor de prevenire recomandate ca urmare a evaluării factorilor de risc pe fiecare loc de muncă, RMSSO întocmeşte Programul anual de măsuri şi cheltuieli privind SSO, formular cod F , vizat de RMSSOSU, aprobat de rector şi de CSSM. Şeful de compartiment stabileşte responsabilităţile cu privire la termenele de eliminare a neconformităţilor constatate în urma procedurilor de evaluare a riscurilor de la locurile de muncă şi raportează pe cale ierarhică eliminarea acestora şi îmbunătăţirea condiţiilor privind sănătatea şi securitatea ocupaţională a angajaţilor UB. Şeful compartimentului prelucrează fişa de evaluare a riscurilor cu cei ce lucrează la locul de muncă respectiv şi cu cei ce fac o lucrare temporară. Metoda de evaluare a nivelului de risc la locurile de muncă din UB este cea a I.N.C.D.P.M. Bucureşti. 5.2 Metoda I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a nivelului de risc la locurile de muncă Scop şi finalitate Metoda propusă are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pentru un loc de muncă sau Universitate, pe baza analizei sistemice şi a evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un dosar centralizator care cuprinde: particularităţile locului de muncă formular cod F ; fişa de evaluare a locului de muncă formular cod F ; fişa de măsuri propuse F ; interpretarea rezultatelor, din care rezultă nivelul de risc global pe locul de muncă. Dosarul locului de muncă astfel întocmit constituie baza fundamentării Planului de prevenire şi protecţie la nivel de UB Principiul metodei Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă), pe baza unor liste de control prestabilite şi în cuantificarea

8 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 7/16 dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maim previzibile. Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. Nivelul de risc global (N r ) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (R i ) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai eact posibil realitatea. Se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc (r i ), care este egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ri Ri i=1 Nr = n r i=1 Nivelul de securitate (N s ) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/ securitate (Anea nr. 8); Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă, formular cod F (Anea nr. 2). După stabilirea nivelului de risc global pentru locul de muncă respectiv, se realizează interpretarea rezultatelor şi reprezentarea grafică prin intermediul Ponderea factorilor de risc identificaţi după sursa generatoare din cadrul sistemului de muncă Etapele metodei Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii: 1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă); 2. identificarea factorilor de risc/ securitate din sistem; 3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; 4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire; 5. propunerea măsurilor de prevenire Instrumente de lucru utilizate Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii întrun sistem, descrise anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru: I. Lista de identificare a factorilor de risc este un instrument care cuprinde principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (Anea nr. 4). II. Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman şi localizarea posibilă a consecinţelor. (Anea nr. 5). III. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor (Anea nr. 6). i

9 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 8/16 Partea de grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma eperimentărilor, sa optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta sau luat în consideraţie următoarele: clasa 1 de probabilitate: frecvenţa evenimentului peste 10 ani; clasa 2: frecvenţă de producere: o dată la 510 ani; clasa 3: o dată la 25 ani; clasa 4: o dată la 12 ani; clasa 5: o dată la 1 an 1 lună; clasa 6: o dată la mai puţin de o lună. IV. Grila de evaluare a riscurilor cuprinde clasele de gravitate şi clasele de probabilitate cu ajutorul cărora se realizează eprimarea efectivă a riscurilor eistente în sistemul analizat (Anea nr. 7). V. Scala de încadrare a nivelurilor de risc/ securitate a muncii este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. Scala cuprinde cele 7 niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate; în zona centrală a formularului sunt prezentate eplicit toate cuplurile gravitateprobabilitate aferente nivelurilor de risc (Anea nr. 8). VI. Fişa de evaluare a locului de muncă, formular cod F , este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/ sau îmbolnăvire profesională (Anea nr. 2) Aceasta are ataşată înainte Particularităţile locului de muncă, formular cod F , formular care conţine o detaliere a locului de muncă respectiv în legătură cu procesul de muncă, elementele componente ale procesului de muncă, EIP necesar acelui loc de muncă. VII. Fişa de măsuri propuse, formular cod F , este un formular folosit pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii. VII. Interpretarea rezultatelor, ce cuprinde şi reprezentarea grafică a ponderii factorilor de risc identificaţi după sursa generatoare din cadrul sistemului de muncă. 5.3 Descrierea activităţii de stabilire şi evaluare a riscurilor de SMSA Evaluarea riscurilor dintrun proces tehnologic, este punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a punctelor critice de control. La baza evaluării riscului stă combinaţia dintre cei doi parametri: gravitatea şi frecvenţa (probabilitatea) consecinţei maime posibile asupra organismului uman. Reuniunea celor doi parametrii, pentru fiecare factor de risc, duce la stabilirea clasei de risc, pe etapă tehnologică, iar mai apoi la stabilirea punctelor critice sau a punctelor critice de control, caracteristice întregului proces tehnologic. Forma finală a evaluării riscurilor cuprinde: tipul riscului constatat (biologic, chimic, fizic); particularităţile riscului constatat; clasa de risc caracteristică;

10 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 9/16 punctul critic sau punctul critic de control asociat; metodele de reducere/ eliminare a acestora; realizarea planului HACCP, în concordanță cu riscurilor identificate. Identificarea pericolelor se realizează pe baza: datelor oferite in literatura de specialitate, cu privire la riscurile asociate anumitor categorii de produse alimentare sau în etape ale fluului tehnologic de obţinere a acestora; buletinelor de analiza ale produselor alimentare analizate şi în care au fost consemnate rezultatele obţinute, în urma evaluării parametrilor organoleptici, fizicochimici şi microbiologici; istoricului sistemului de management al siguranţei alimentare, din cadrul companiei; studiului practic al fiecărei grupe de produse şi al tehnologiei de procesare. Aceste pericole relevante, sunt ţinute sub control prin planurile HACCP (monitorizare PCC). Alte pericole potenţiale, cu probabilitate mai mică de apariţie, sunt ţinute sub control prin măsuri PRP şi monitorizare PC (puncte de control sau de atenţie). Pericolele relevante sunt evaluate din punct de vedere al posibilităţii de apariţie, a contaminării iniţiale, a riscului de contaminare încrucişată, a supravieţuirii şi/ sau reproducerii microorganismelor patogene. Evaluarea riscurilor, a constat în analiza probabilităţii de apariţie a unui pericol fizic, chimic sau biologic (frecvenţa), precum şi a severităţii acestuia prin gravitatea efectelor asupra sănătăţii consumatorului (gravitatea efectului acţiunii pericolului descris asupra sănătăţii). Gravitatea pericolelor este clasificata in 3 niveluri : MARE consecinţe fatale, îmbolnăviri grave care se pot manifesta imediat sau după o perioadă mai lungă de timp; MEDIE consecinţe substanţiale asupra sănătăţii şi/ sau îmbolnăvirii; MICĂ consecinţe minore care apar imediat după consum sau care apar numai după epunere la doze ridicate, perioade lungi de timp. Frecvenţa reprezintă numărul apariţiilor pericolului respectiv întro anumită perioadă de timp. În urma analizei, frecventa apariţiei pericolelor poate fi: MARE apare în mod sistematic, repetat, o dată pe săptămână; MEDIE poate apare întâmplător, o data pe lună; MICA improbabilă sau imposibil sa apară din punct de vedere practic (risc teoretic). Funcție de frecvență și gravitate se stabilește clasa de risc 1, 2, 3, 4 la intersecția acestor elemente (tab. 1.). Tabelul 1 Clasele de risc, funcție de frecvență și gravitate Gravitatea Frecvența apariției (în produsul final; la consum) Mare Medie Mică Mică Medie Mare

11 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 10/16 În funcţie de clasa de risc stabilită, sau stabilit măsuri de prevenire şi control. Clasa Contaminare Apariţie în Măsuri de control sau de prevenire de risc produsul finit 1 Teoretică Nici un semn Nici una 2 Semne Absenţă Conştientizare permanentă; verificare 3 Probabilă Nu atinge nivel Masuri generale de control; verificare critic 4 Probabilă La nivel critic Masuri specifice de control: monitorizare, verificare, validare Un eemplar al dosarului ce cuprinde evaluarea factorilor de risc se păstrează la RMSA, iar un alt eemplar se predă şefului cantinei. RMSAul, împreună cu ceilalţi membrii ai echipei HACCP, stabilesc responsabilităţile cu privire la termenele de eliminare a neconformităţilor constatate în urma analizei efectuate şi raportează eliminarea acestora cât şi îmbunătăţirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor, în cadrul cantinei Universităţii. Un eemplar al dosarului ce cuprinde evaluarea factorilor de risc se păstrează la RMSA, iar un alt eemplar se predă şefului cantinei. RMSAul, împreună cu ceilalţi membrii ai echipei HACCP, stabilesc responsabilităţile cu privire la termenele de eliminare a neconformităţilor constatate în urma analizei efectuate şi raportează eliminarea acestora cât şi îmbunătăţirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor, în cadrul cantinei Universităţii. 5.4 DESCRIEREA ACTIVITĂŢII DE STABILIRE ŞI EVALUARE A RISCURILOR CARE PUN ÎN PERICOL REALIZAREA OBIECTIVELOR Pentru a putea stabili şi evalua riscurile, obiectivele UB trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie clar definite, obiectivele vagi nu permit clarificarea sensului acţiunii ce trebuie întreprinsă pentru atingerea lor şi nici identificarea riscurilor care ameninţă obţinerea rezultatelor dorite; să fie ierarhizate, obiectivele generale trebuie descompuse întrun sistem piramidal până la nivelul posturilor clarificânduse astfel sarcinile, competenţele şi responsabilităţile fiecărui membru al organizaţiei; să fie convergente, eliminarea contradictorialităţii şi participarea obiectivelor subsecvente la realizarea obiectivelor de nivel superior până la nivelul misiunii; să fie măsurabile, asocierea unor indicatori de rezultate cuantificabili ce pot fi monitorizaţi; să fie monitorizate prin sistemul informaţional, lipsa monitorizării face imposibilă coordonarea şi introducerea măsurilor corective; să fie încadrate în timp, planificarea pe orizonturi de timp determinate şi corelate; să aibă caracter mobilizator, obiectivele trebuie să stimuleze iniţiativa fără a deveni însă nerealiste.

12 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 11/16 Riscurile legate de desfăşurarea activităţii UB sunt analizate ori de câte ori sunt sesizate, dar nu mai puţin de o dată pe an. Riscurile pot fi sesizate de orice lucrător la şeful direct sau prin RCMSSO, în mod organizat în cadrul şedinţelor structurii organizatorice, fiind înscrise în proceseverbale. În funcţie de gravitatea riscului sau de amploarea acestuia, sunt stabilite acţiuni corective şi/ sau preventive pentru înlăturarea/ reducerea acestora la un nivel acceptabil, sau se prezintă situaţia la nivelul consiliului facultăţii sau a DGA, după caz (PS 03 Controlul produsului şi serviciului neconform, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive ). Riscurile sunt acceptabile dacă măsurile care vizează evitarea acestora nu se justifică în plan financiar. Riscurile semnificative pot apărea ca urmare a: managementul inadecvat între UB şi mediile cu care interacţionează; conducerea centralizată ecesivă. Prin: identificarea riscurilor majore care pot afecta eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor, respectarea regulilor şi regulamentelor, încrederea în informaţiile financiare ş de management intern ţi etern, protejarea bunurilor, prevenirea şi descoperirea fraudelor; definirea nivelului acceptabil de epunere a riscului; evaluarea probabilităţii ca riscul să se materializeze şi a mărimii impactului acestuia; monitorizarea şi evaluarea riscurilor, precum şi a gradului de adecvare a controalelor interne la gestionarea riscurilor; sa obţinut un sistem de control intern/ managerial sănătos. Acest management al riscului pleacă de la condiţiile de eistenţă şi obiectivele fundamentale ale UB, precum şi de la analiza factorilor de risc întro concepţie de funcţionare optimă şi eficientă. Repartizarea resurselor, prin decizii ce ţin cont de cel mai bun mod de alocare, pornind de la stabilirea nevoilor pentru realizarea obiectivelor, conduce la reducerea riscurilor de nerealizare, precum şi la eliminarea fraudelor. Planurile realizate în UB sunt în continuă dinamică şi stabilesc ţintele ce trebuie atinse pentru atingerea obiectivelor şi implicit a obiectivelor generale (ţeluri). Prin decizie, rectorul numeşte o Comisie care asigură monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică a sistemului propriu de control intern/ managerial. Această comisie monitorizează implementarea standardelor de management şi control intern şi raportează trimestrial la MECTS. Raportul trebuie să cuprindă: modificări/ dezvoltări ale politicilor în domeniul sistemelor manageriale şi de control intern; stadiul implementării standardelor de managemen şi control intern( proceduri realizate, proceduri în lucru, obiectivele generale şi specifice stabilite); evaluarea procesului de acordare a vizei de CFPP.(actualizarea şi utilizarea checklisturilor, completarea registrului de control, realizarea rapoartelor periodice); implementarea managementului riscului (identificarea riscurilor, colectivele de autoevaluare a riscurilor, elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor,

13 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 12/16 desemnarea responsabililor cu analiza şi tratarea riscurilor, acţiuni de monitorizare a riscurilor, acţiuni de raportare, evidenţa riscurilor în Registrul riscurilor); acţiuni întreprinse pentru pregătirea profesională a celor din Comisie şi a celor desemnate cu eercitarea C.F.P.P. Identificarea riscurilor ce pot determina nerealizarea obiectivelor se face de o comisie numită prin decizia rectorului, care are ca sarcină şi evaluarea acestora precum şi monitorizarea implementării măsurilor stabilite. La nivelul fiecărei Facultăţi trebuie să fie numit un responsabil cu monitorizarea implementării măsurilor, care va face parte din comisia la nivelul Universităţii. Riscurile identificate, la nivelul Universităţii şi la nivelul facultăţilor/ departamentelor/ DGA, sunt înscrise întrun registru conform formularului F (Anea nr. 9). Membrii comisiei trebuie să monitorizeze modul de realizare a obiectivelor şi să stabilească riscurile ce pot apare în realizarea obiectivelor, iar în condiţiile în care apar noi riscuri, care nu au fost luate în considerare la evaluarea iniţială, completează formularul F (Anea nr. 10). Se reuneşte Comisia responsabilă cu identificarea, evaluarea riscurilor ce pot determina nerealizarea obiectivelor şi a monitorizării implementării măsurilor propuse pentru ţinerea sub control a acestora. Înregistrarea acestei analize este Procesul verbal al şedinţei de analiză a riscurilor, formular F (Anea nr. 11). Urmărirea modului în care sunt duse la îndeplinire şi sunt eficiente măsurile stabilite pentru reducerea riscurilor la nivelul tolerabil este înregistrată în formularul F (Anea nr. 12). Implementarea managementului riscului constă în: identificarea riscurilor; stabilirea colectivelor de autoevaluare a riscurilor; elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor; desemnarea responsabililor cu analiza şi tratarea riscurilor; stabilirea acţiunilor de monitorizare a riscurilor; acţiuni de raportare; evidenţa riscurilor în registrul riscurilor. Acestea constituie şi responsabilităţile Comisiei pentru identificarea, evaluarea riscurilor ce pot determina nerealizarea obiectivelor şi a monitorizării implementării măsurilor propuse pentru ţinerea sub control a acestora de la fiecare structură organizatorică a Universităţii (Facultate/Departament/DGA) STABILIREA CONTROALELOR Planificarea acţiunilor de control intern necesare stăpânirii riscurilor şi a le integra în planul de activităţi generale precum şi planificarea acţiunilor ce trebuie întreprinse dacă riscurile se materializează, sunt elementele esenţiale ale unui management eficace care a integrat managementul riscurilor. Pentru atingerea obiectivelor cuprinse în strategia UB, a fost realizat un raport de interdependenţă între strategiile, politicile şi programele elaborate pentru atingerea acestora, precum şi strategii de control intern/ managerial. Riscul de manifestare a abaterilor creşte fără o strategie de control adecvată. Activităţile de control care se desfăşoară în UB sunt: observaţia, compararea,comunicarea rapoartelor, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, eaminarea, monitorizarea.

14 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 13/16 Prin toate procedurile SIM sunt stabilite modalităţi de verificare şi control. Controalele pot fi: totale sau selective (sondaj); de conformitate, perfecţionare şi/ sau adaptare (PS 04, PS 06, PS 07, PS 08, PO 06.01, R etc.); interne sau eterne; tematice sau nedirijate; eante, concomitent, epost. 6 RESPONSABILITĂŢI 6.1 RECTOR: alocă resursele necesare pentru identificarea şi evaluarea factorilor de risc; aprobă Programul anual de măsuri şi cheltuieli privind SSO, formular cod F şi Planul HACCP formular cod F.11, pentru eliminarea, diminuarea neconformităţiilor constatate în urma evaluării riscurilor alimentare și cele de siguranţă şi securitate ocupațională de la toate locurile de muncă; aprobă strategia pe termen mediu şi lung a Universităţii; aprobă Planurile anuale de management (operaţionale); numeşte, prin decizii, comisii de control intern/ managerial; dispune controale interne, tematice totale sau prin sondaj; dispune controale financiare/ şi efectuarea de inventare eante şi epost; dispune audituri interne; numeşte prin decizie Comisia cu atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a sistemelor proprii de control intern/ managerial ; numeşte prin decizie Comisia pentru identificarea, evaluarea riscurilor ce pot determina nerealizarea obiectivelor şi a monitorizării implementării măsurilor propuse pentru ţinerea sub control a acestora. 6.2 DECAN/ DIRECTOR DEPARTAMENT/ DGA: numeşte Comisia pentru identificarea, evaluarea riscurilor ce pot determina nerealizarea obiectivelor şi a monitorizării implementării măsurilor propuse pentru ţinerea sub control a riscurilor ; numeşte responsabilul cu monitorizarea realizării măsurilor stabilite de comisie, care face parte din comisia numită la nivelul Universităţii. 6.3 RMSSOSU: vizează Programul anual de măsuri şi cheltuieli privind SSO, formular F ; stabileşte acţiuni corective şi/sau preventive privind reducerea riscurilor, urmărind realizarea acestora; informează rectorul privind stadiul implementării măsurilor de prevenire, respectiv corective; împreună cu RMSSO şi membrii echipei de evaluare, stabileşte măsurile preventive/ corective corespunzătoare, rezultate din evaluarea factorilor de risc de la locurile de muncă analizate;

15 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 14/16 alcătuieşte, împreună cu RMSSO, Programul anual de măsuri şi cheltuieli privind SSO, formular cod F , pe care îl propune spre aprobare în CSSM, care va face parte integrantă din Programul de management (operaţional) al Universităţii. 6.4 RMSSO propune către rector iniţierea procedurilor privind identificarea şi evaluarea nivelului de risc/ securitate la toate locurile de muncă din cadrul UB; întocmeşte, împreună cu RMSSOSU, Programul anual de măsuri şi cheltuieli privind SSO, formular cod F cu termene şi responsabilităţi, rezultat din evaluare; verifică implementarea Programului anual de măsuri şi cheltuieli privind SSO, formular cod F ce cuprinde măsuri de prevenire rezultate din evaluarea riscurilor la toate locurile de muncă din cadrul organizaţiei. verifică stadiul implementării măsurilor preventive/ corective şi informează RMSSOSU; se asigură că angajaţii sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi pe probleme privind sănătatea şi securitatea ocupaţională, la evaluarea riscurilor, în cazul introducerii de noi tehnologii, la alegerea echipamentului tehnic, inclusiv la alegerea substanţelor şi preparatelor chimice; împreună cu membrii echipei de evaluare a factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă, identifică toate locurile de muncă ce prezintă pericole, respectiv riscuri potenţiale de accidentare şi/ sau îmbolnăvire profesională, pe care ulterior le supun analizei spre aprobare rectorului; împreună cu membrii CSSM, cu restul personalului responsabil pe probleme de SSO şi cu specialişti autorizaţi de către organismele abilitate, asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a evaluării factorilor de risc; asigură evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă; întocmeşte dosarul ce cuprinde evaluarea factorilor de risc pentru locul de muncă; împreună cu RMSSOSU şi membrii echipei de evaluare, stabileşte măsurile preventive/ corective corespunzătoare, rezultate din evaluarea factorilor de risc de la locurile de muncă analizate; 6.5 Şefii de compartiment /RCMSSO: participă la colectarea tuturor datelor necesare pentru stabilirea factorilor de risc forma lor de manifestare, consecinţa maimă previzibilă; participă la stabilirea clasei de gravitate şi clasei de probabilitate; instruieşte personalul din subordine asupra riscurilor şi a modului lor de evaluare; asigură identificarea riscurilor şi rezolvarea neconformităţilor; prelucrează riscurile ce pot determina nerealizarea propriilor obiective şi implicit obiectivele UB; informează Consiliul/ DGA asupra riscurilor sesizate: identifică riscurile de nerealizare a obiectivelor la nivelul catedrei şi le raportează responsabilului la nivelul Facultăţii.

16 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 15/ MSMM: împreună cu RMSSOSU, RMSSO şi membrii echipei de evaluare, stabileşte măsurile preventive/ corective corespunzătoare, rezultate din evaluare factorilor de risc de la locurile de muncă analizate; stabileşte controalele medicale necesare depistării stării de sănătate a lucrătorilor. Rezultatele acestor controale ar putea fi considerate riscuri în desfăşurarea activităţilor cuprinse în fişa de risc a postului. 6.7 ICISR: împreună cu RMSSO, propune membrii echipei de evaluare a factorilor de risc la locurile de muncă; stabileşte responsabilităţile membrilor echipei de evaluare a factorilor de risc la locurile de muncă. 6.8 RMSA stabileşte riscurile, de orice natură, din procesul de producţie; stabileşte frecvenţa de apariţie şi gravitatea acestora; identifică punctele critice/ punctele critice de control în fiecare etapă a procesului tehnologic de procesare al hranei; întocmeşte planul HACCP; verifică implementarea planului HACCP; verifică stadiul implementării măsurilor preventive/ corective; se asigură că angajaţi sunt bine instruiţi pe probleme de siguranţă a alimentelor (identificarea şi eliminarea riscurilor, monitorizarea punctelor critice de control, respectarea normelor de igienă) 7 ÎNREGISTRĂRI Înregistrarea Suportul Completează Fişa de evaluare a riscurilor Fişa de măsuri propuse Particularizarea locului de muncă Lista de identificare a factorilor de risc Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman Formular F Formular F Formular F Hârtie Hârtie RMSSO / Comisia de evaluare RMSSO / Comisia de evaluare RMSSO / Comisia de evaluare RMSSO/RMSA/ Comisia de evaluare Metoda de evaluare Locul de păstrare Durata RMSSO Până la reevaluare RMSSO Până la reevaluare RMSSO Până la reevaluare RMSSO/RMSA Până la modificarea metodei de evaluare RMSSO/RMSA Până la modificarea metodei de evaluare Scala de cotare a Hârtie Metoda de SPMSSO/RMSA Până la

17 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. 16/16 gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman Grila de evaluare a riscurilor, combinaţie între gravitatea consecinţelor şi probabilitatea producerii lor Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate Program anual de măsuri şi cheltuieli în domeniul SSO Programul de Hârtie Hârtie Formular F evaluare Metoda de evaluare Metoda de evaluare RMSSOSU RMSSO modificarea metodei evaluare de RMSSO/RMSA Până la modificarea metodei de evaluare RMSSO/RMSA Până la modificarea metodei de evaluare RMSSO 5 ani Hârtie RM DM 3 ani management Planul HACCP Informatic/Hârtie RMSA RMSA Până la reevaluare 9 ANEXE Anea nr. 1: Particularizarea locului de muncă, formular cod F ; Anea nr. 2: Fişa de evaluare a locului de muncă, formular cod F ; Anea nr. 3: Fişa de măsuri propuse. Formular cod F ; Anea nr. 4: Lista de identificare a factorilor de risc; Anea nr. 5: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman; Anea nr. 6: Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman; Anea nr. 7: Grila de evaluare a riscurilor, combinaţie între gravitatea consecinţelor şi probabilitatea producerii lor; Anea nr. 8: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/ securitate. Anea nr. 9: Registrul riscurilor de realizare a obiectivelor, formular cod F ; Anea nr. 10: Formular alertă la risc, formular cod F ; Anea nr. 11: Procesverbal al şedinţei de analiză a riscurilor, formular cod F ; Anea nr. 12 Fişa de urmărire a riscului, formular cod F Anea nr. 13 Identificarea pericolelor și stabilirea măsurilor de control la prepararae produselor alimentare cod F Anea nr. 14 Identificarea clasei de risc și stabilirea măsurilor de control la prepararea produselor alimentare cod F Anea nr. 15 Identificarea punctelor critice de control (arborele decizional) cod F Anea nr. 16 Planul HACCP cod F

18 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. EVALUAREA RISCURILOR ȘI STABILIREA Data Particularizarea locului de muncă Anea nr. 1 LOCUL DE MUNCĂ Nr. :. 1. PROCESUL DE MUNCĂ: ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROCESULUI DE MUNCĂ: 2.1. Mijloace de producţie: Mediul de muncă: Sarcina de muncă: ECHIPAMENT DE PROTECŢIE: 3.1. Echipament individual de protecţie: Echipament de protecţie la nivel de compartiment:... F /Ed.

19 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ȘI STABILIREA CONTROALELOR Pag./Total pag. Data Ediţie/Revizie 2/ FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Anea nr. 2 UNITATEA:... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:... SECŢIA:... FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII:... LOCULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ:... ECHIPA DE EVALUARE:... COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A Consecinţa Clasa FACTORI DE RISC Clasa de Nivel de SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC maimă de IDENTIFICAŢI gravitate risc MUNCĂ (descriere, parametri) previzibilă probabilitate F /Ed.

20 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ȘI STABILIREA CONTROALELOR Pag./Total pag. Data Ediţie/Revizie 2/ Anea nr. 3 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE Nr. crt. LOC DE MUNCĂ/ FACTOR DE RISC NIVEL DE MĂSURA PROPUSĂ RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene F /Ed.

21 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC A. EXECUTANT 1. ACŢIUNI GREŞITE 1.1. Eecutare defectuoasă de operaţii comenzi; manevre; poziţionări, fiări, asamblări; reglaje; utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc Nesincronizări de operaţii întârzieri; devansări Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă pornirea echipamentelor tehnice; întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.); deplasări, staţionări în zone periculoase; deplasări cu pericol de cădere: de la acelaşi nivel: prin dezechilibrare; alunecare; împiedicare; de la înălţime: prin păşire în gol; prin dezechilibrare; prin alunecare Comunicări accidentogene 2. OMISIUNI 2.1. Omiterea unor operaţii 2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie B. SARCINA DE MUNCĂ Anea nr CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite 1.2. Absenţa unor operaţii 1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2. SARCINA SUB/ SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.1. Solicitare fizică: efort static; poziţii de lucru forţate sau vicioase;

22 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. efort dinamic Solicitare psihică: ritm de muncă mare; decizii dificile în timp scurt; operaţii repetitive de ciclu scurt sau etrem de comple etc.; monotonia muncii. C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.1. Mişcări periculoase Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: organe de maşini în mişcare; curgeri de fluide; deplasări ale mijloacelor de transport etc Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor Deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare; rostogolire; rulare pe roţi; răsturnare; cădere liberă; scurgere liberă; deversare; surpare, prăbuşire; scufundare Deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normală; balans; recul; şocuri ecesive; jet, erupţie Suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare; tăioase; alunecoase; abrazive; adezive Recipiente sub presiune 1.4. Vibraţii ecesive ale echipamentelor tehnice 2. FACTORI DE RISC TERMIC 2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.3. Flăcări, flame 3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

23 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag Curentul electric: atingere directă; atingere indirectă; tensiune de pas. 4. FACTORI DE RISC CHIMIC 4.1. Substanţe toice 4.2. Substanţe caustice 4.3. Substanţe inflamabile 4.4. Substanţe eplozive 4.5. Substanţe cancerigene 4.6. Substanţe radioactive 4.7. Substanţe mutagene 5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare Plante periculoase (eemplu: ciuperci otrăvitoare) 5.3. Animale periculoase (eemplu: şerpi veninoşi) D. MEDIUL DE MUNCĂ 1. FACTORI DE RISC FIZIC 1.1. Temperatura aerului: ridicată; scăzută Umiditatea aerului: ridicată; scăzută Curenţi de aer 1.4. Presiunea aerului: ridicată; scăzută Aeroionizarea aerului 1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor 1.7. Zgomot 1.8. Ultrasunete 1.9. Vibraţii Iluminat: nivel de iluminare scăzut; strălucire; pâlpâire Radiaţii Electromagnetice:

24 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, Pag./Total pag. infraroşii; ultraviolete; microunde; de frecvenţă înaltă; de frecvenţă medie; de frecvenţă joasă; laser Ionizante: alfa; beta; gama Potenţial electrostatic Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.) Pulberi pneumoconiogene 2. FACTORI DE RISC CHIMIC 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toici sau caustici 2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau eplozivi 3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.1. Microorganisme în suspensie în aer: bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare etc. 4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI subteran; acvatic; subacvatic; mlăştinos; aerian; cosmic etc.

25 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ŞI STABILIREA CONTROALELOR Pag./Total pag. Data Ediţie/Revizie 2/ Anea nr. 5 Nr. crt. LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Sistem osteoarticular Organe de simţ CONSECINŢE Membru Membru superior inferior Ureche POSIBILE Braţ Antebraţ Palmă Degete D S D S Plagă: tăietură înţepătură 2. Contuzie 3. Entorsă 4. Strivire 5. Fractură Cutie craniană Cutie toracică Abdomen Tegument Aparat respirator Aparat cardiovascular Aparat digestiv 6. Arsură: termică chimică 7. Amputaţie 8. Leziuni ale organelor interne 9. Electrocutare 10. Asfiie 11. Intoicaţie acută cronică 12. Dermatoză 13. Pneumoconioză 14. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice şi substanţe toice iritante (emfizem pulmonar, bronşită etc.) Aparat renal Coloana vertebrală Coapsă Gambă Picior Sistem muscular Ochi Nas Internă Eternă Sistem nervos Multiplă

26 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ŞI STABILIREA CONTROALELOR Pag./Total pag. Data Ediţie/Revizie 2/ LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Sistem osteoarticular Organe de simţ Membru Membru Nr. CONSECINŢE Ureche superior inferior crt. POSIBILE Braţ Palmă Antebraţ Degete D S D S Astm bronşic, rinită vasomotorie 16. Boli prin epunere la temperaturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături) Cutie craniană Cutie toracică Abdomen Tegument Aparat respirator Aparat cardiovascular Aparat digestiv 17. Hipoacuzie, surditate de percepţie 18. Cecitate 19. Tumori maligne, cancer profesional 20. Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii Aparat renal Coloana vertebrală 21. Boala de vibraţii 22. Tromboflebită 23. Laringite cronice, nodulii cântăreţilor 24. Astenopatie acomodativă, agravarea miopiei eistente 25. Cataracta 26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite 27. Electrooftalmie 28. Boala de iradiere 29. Îmbolnăviri datorate compresiunilor şi decompresiunilor 30. Boli infecţioase şi parazitare 31. Nevroze de coordonare 32. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor Coapsă Gambă Picior Sistem muscular Ochi Nas Internă Eternă Sistem nervos Multiplă

27 IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA RISCURILOR ŞI STABILIREA CONTROALELOR Pag./Total pag. Data Ediţie/Revizie 2/ LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Sistem osteoarticular Organe de simţ Membru Membru Nr. CONSECINŢE Ureche superior inferior crt. POSIBILE Braţ Palmă Antebraţ Degete D S D S electromagnetice de înaltă frecvenţă) 33. Afecţiuni psihice 34. Alte consecinţe Cutie craniană Cutie toracică Abdomen Tegument Aparat respirator Aparat cardiovascular Aparat digestiv Aparat renal Coloana vertebrală Coapsă Gambă Picior Sistem muscular Ochi Nas Internă Eternă Sistem nervos Multiplă