Raport strategic monitorizare 2011
|
|
- Georgeta Gheorghiu
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale RAPORT STRATEGIC DE MONITORIZARE Octombrie 2014 P a g i n a 1
2 Cuprins 1. Progresul implementării PNS Progresul financiar înregistrat în implementarea PNS Alocare financiară pentru întreaga perioadă Analiza progresului financiar pe ani, axe şi măsuri Evoluţia bugetară în perioada Progresul implementării PNS pe baza indicatorilor agregați Evoluţia indicatorilor de bază Evoluţia indicatorilor de bază - context Descrierea calitativă privind progresul realizat Gradul de realizare al obiectivelor strategice Progresul înregistrat în perioada Activități de evaluare on-going desfășurate în perioada Limitări ale implementării Principalele modificări ale PNDR în perioada de implementare Coerenţa şi coordonarea cu alte politici, priorități și instrumente financiare UE, utilizarea asistenței tehnice, funcționarea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală Coerenţa şi coordonarea cu alte politici, priorități și instrumente financiare UE Analiza funcționării coerenţei şi coordonării ajutorului FEADR acordat prin intermediul PNDR in perioada analizată Utilizarea asistenței tehnice Stadiul de implementare a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală P a g i n a 2
3 ACRONIME APDRP DGDR FEADR FEDR FEP FEGA FSE GAL HNV LDSC MADR ONG PNDR PNS RNDR Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul European de Pescuit Fondul European de Garantare Agricolă Fondul Social European Grup de Acţiune Locală Valoare Naturală Ridicată Linii Directoare Strategice Comune Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Organizaţie Non Guvernamentală Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Planul Naţional Strategic Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală P a g i n a 3
4 1. Progresul implementării PNS 1.1. Progresul financiar înregistrat în implementarea PNS Alocare financiară pentru întreaga perioadă PNDR versiunea XI-a, în vigoare în perioada acoperită de prezentul raport strategic a fost aprobată în luna decembrie 2013, cu un buget (cost total) de Euro din care Euro alocare publică, distribuită pe axe şi pe tip de finanţare, după cum se prezintă în continuare: Tabel 1: Alocare PNDR Plan financiar pe axe Regiuni de Convergenţă alocare iniţială Contribuţie Publică ( ) Rata contribuţiei FEADR (%) Axa Contribuţie publică totală Medie indicativă pentru întreaga perioadă Rata aplicabilă pentru calculul plăţilor FEADR Contribuţie FEADR Axa ,21% 95,00% Axa ,66% 95,00% Axa ,60% 95,00% Axa ,46% 95,00% Asistență Tehnică ,93% 95,00% Plăţi complementare directe Total regiuni de convergenţă ,00% 80,00% ,08% În versiunea consolidată din decembrie 2009 şi în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, România a inclus în bugetul PNDR suma suplimentară primită din FEADR de Euro, respectiv Euro contribuţie publică totală, alocată prin Planul European de Redresare Economică (PERE) (Bruxelles, COM(2008) 800 final Comunicarea Comisiei către Consiliul European). România a decis ca resursele financiare atribuite prin PERE să fie utilizate în consolidarea operaţiunilor şi activităţilor deja existente şi, astfel, să faciliteze atingerea obiectivelor strategice prevăzute în Planul Naţional Strategic. Sume suplimentare acordate în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 (Noile Provocări - PERE) Regiuni de Convergenţă Tabel 2: Plan financiar pe axe Noile Provocări - Regiuni de Convergenţă Contribuţie Publică ( ) Axa Contribuţie publică totală Rata contribuţiei FEADR (%) Medie indicativă pentru întreaga perioadă Rata aplicabilă pentru calculul plăţilor FEADR Contribuţie FEADR Axa ,81% 95,00% Axa ,87% 95,00% Axa ,38% 95,00% Total ,10% P a g i n a 4
5 Tabel 3: Plan financiar pe axe (Suma totală) - Regiuni de Convergenţă Contribuţie Publică ( ) Rata contribuţiei FEADR + PERE (%) Axa Contribuţie publică totală Medie indicativă pentru întreaga perioadă Rata aplicabilă pentru calculul plăţilor FEADR Contribuţie FEADR+PERE Axa ,27% 95,00% Axa ,68% 95,00% Axa ,72% 95,00% Axa ,46% 95,00% Asistenţă Tehnică ,93% 95,00% Plăţi complementare directe ,00% 80,00% Total general regiuni de convergenţă ,12% Analiza progresului financiar pe ani, axe şi măsuri Analiza progresului financiar s-a realizat pe baza datelor din documentul European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation Report 2013 (Rural Development Programme CCI n :007RO06RPO001), precum şi pe baza datelor din Rapoartele anuale de Progres. În cadrul subcapitolului Evoluţia bugetară se prezintă evoluţia trimestrială a execuţiei financiare a PNDR începând cu ultimul trimestru al 2008 (prima perioadă de plată) până la 31 decembrie Negocierea PNDR-ului s-a realizat în perioada iunie februarie 2008, prin urmare implementarea acestuia nu a început în mod practic decât în luna martie 2008, lună în care a fost organizată şi prima sesiune de depunere proiecte pentru măsurile 121, 123 şi 322. Datele din raportul Anual de Progrese pentru anul 2013, evidenţiază că la data de 31 decembrie 2013 erau angajate 87,15% (respectiv Euro, din care Euro reflectă valoarea contractelor rămase în sistem ca urmare a operării contractelor reziliate din cadrul axelor 1, 3, 4 şi Asistenţă Tehnică, iar Euro reprezintă plăţile aferente angajamentelor din cadrul axei 2 și măsurii 611 Plăţi complementare directe ) din resursele destinate implementării programului, în timp ce gradul de execuţie financiară (plăţi efectuate care au fost declarate şi solicitate Comisiei prin declaraţiile trimestriale) a atins un nivel de 63,54% (respectiv Euro sumă ce reprezintă cheltuiala publică declarată după recuperări şi corecţii). De asemenea, Raportul de Progrese pentru anul 2013 arată numărul redus de proiecte finalizate raportat la cele contractate (7%). Până la 31 decembrie 2013, erau contractate proiecte din care se finalizaseră Un factor care influențează acest grad scăzut este proporția mare a proiectelor contractate în cadrul măsurii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, (respectiv proiecte) în total proiecte contractate. Măsura 141 are un caracter multianual (5 ani), primele contracte au fost semnate în cea de a doua jumătate a anului 2009, astfel că până în decembrie 2013 nu se efectuase ce-a de a 5-a tranșă de plată și în consecință nu erau înregistrate proiecte cu statut de proiect finalizat. P a g i n a 5
6 În perioada plăţile efectuate din FEADR sunt în valoare de Euro, din care Euro reprezintă plăţi aferente axelor 1, 3, 4 şi măsurii 511 Asistenţă tehnică, iar Euro reprezintă plăţi aferente axei 2 şi măsurii 611 Plăţi complementare directe. P a g i n a 6
7 Evoluţia bugetară în perioada Istoricul cheltuielilor publice declarate pe măsură (conform declaraţiilor trimestriale T T4 2013) Măsură / Axă T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T Cheltuieli publice declarate mil. Euro T4 T1 T T3 T4 T T2 T3 T T1 T T3 T4 Total Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,29 3,74 2,01 1,88 3,60 0,43 0,83 0,82 0,70 0,48 14, Instalarea tinerilor fermieri 0,00 0,00 0,00 6,05 0,03 0,00 12,74 16,26 0,26 20,96 12,99 3,96 2,17 10,14 19,56 24,64 12,49 8,54 19,30 52,29 16,00 238, Modernizarea exploataţiilor agricole 1,40 30,04 29,27 28,78 32,82 26,27 127,57 36,36 22,71 21,31 21,24 32,70 27,07 21,39 15,46 25,85 20,96 18,58 9,11 22,38 10,20 581, Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,33 0,05 0, Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 0,34 1,73 5,77 17,24 15,52 15,10 107,96 27,20 21,50 19,19 20,52 35,02 20,10 21,23 20,18 34,27 19,41 21,05 19,51 17,12 20,57 480, Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,49 7,57 11,49 9,97 8,85 16,34 24,37 10,23 17,28 62,26 30,98 200,81 agriculturii şi silviculturii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 0,00 0,00 0,00 1,26 7,94 0,002 0,00 1,55 13,56 11,70 0,01 16,69 18,44 15,74 11,80 16,99 11,85 18,53 9,64 29,60 26,09 211, Înfiinţarea grupurilor de producători 0,00 0,00 0,00 0,00 0,002 0,01 0,00 0,00 0,21 0,04 0,03 0,01 0,04 0,32 0,16 0,10 0,11 0,26 0,17 0,44 0,21 2, Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,21 2,14 0,00 0,00 0,00 0,83 0,00 4,18 pentru agricultori Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor 1,75 31,77 35,03 53,32 56,32 41,38 248,27 81,38 58,23 73,19 56,28 96,24 83,04 80,78 79,11 123,92 89,62 78,03 75,82 185,95 104, ,04 agricol şi forestier 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 0,00 42,13 2,17 46,57 0,27 0,03-0,03 52,78 0,38-0,25-0,05 101,96 104,66 9,83 23,47 1,26 23,80 98,68 3,21 86,13 38,53 635, Sprijin pentru zone defavorizate altele decât zona 0,00 0,00 0,00 33,82 0,33 0,18 0,00 43,76 0,38-0,03 0,03 58,86 63,06 3,92 5,05 0,54 1,47 62,19 7,97 45,89 26,54 353,96 P a g i n a 7
8 montană 214 Plăţi de agro-mediu 0,00 0,00 0,00 142,75 1,62 0,25 0,06 178,45 1,43-0,25 0,39 163,37 163,44 18,32 50,01 0,95 41,05 157,99 18,93 137,43 55, , Bunăstare animală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 70,38 70, Prima împădurire a terenurilor agricole 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,002 0,003 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,13 0,05 0,19 Total Axa 2 : Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0,00 42,13 2,17 223,15 2,22 0,47 0,02 274,99 2,19-0,53 0,37 324,19 331,16 32,07 78,53 2,75 66,31 318,86 30,11 269,58 190, , Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 0,00 0,00 0,00 0,72 1,75 1,25 11,10 10,38 26,21 31,84 22,21 32,36 20,67 22,84 14,70 10,47 4,31 7,63 0,06 16,92 0,00 235, Încurajarea activităţilor turistice 0,00 0,00 0,00 0,11 0,73 1,10 10,53 2,09 1,78 2,63 2,60 4,77 4,97 4,54 2,91 4,63 3,49 5,36 2,71 6,27 5,02 66, Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi 0,00 0,00 0,00 3,48 12,96 17,57 17,56 49,17 54,54 47,63 87,90 195,44 125,78 107,59 73,93 107,89 78,06 68,36 40,74 89,79 52, ,29 populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Total Axa 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea 0,00 0,00 0,00 4,31 15,44 19,92 39,20 61,64 82,53 82,10 112,72 232,57 151,42 134,98 91,54 122,99 85,86 81,35 43,52 112,98 57, ,96 economiei rurale 431 Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,23 2,73 1,83 0,07 0,00 0,00 0,00 0,00 0,05 0,46 3,65 3,08 2,48 5,88 7,72 28,16 animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 0,00 0,01 0,64 0,53 0,19 0,80 0,57 1,51 0,94 2,97 2,23 4,65 3,21 6,01 1,36 4,20 3,39 4,78 2,26 3,58 2,87 46, Plăţi complementare directe 135,35 1,94 142,11 26,49 1,10 18,32 60,90 7,17 0,57-0,07-0,01-0,62-0,61-0,08-0,02-0,05-0,29-0,03-0,07-0,08-0,14 391,88 Total 137,10 75,86 179,95 307,81 75,26 80,90 349,19 429,42 146,29 157,72 171,58 657,04 568,22 253,76 250,57 254,27 248,54 486,06 154,11 577,88 363, ,32 P a g i n a 8
9 Din care PERE: Cheltuieli publice declarate mil. Euro Măsură T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Total Modernizarea exploataţiilor agricole 0,00 0,00 0,02 0,01 0,00 0,00 0,01 0,02 0,02 0,16 0, Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 0,07 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00 0,00 0,01 0,53 0, Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,84 0,60 1,45 Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 0,07 0,00 0,02 0,01 0,00 0,04 0,01 0,02 0,87 1,29 2, Plăţi de agro-mediu 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 31,45 0,15 0,01 0,00-0,07 31,53 Total Axa 2 : Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 31,45 0,15 0,01 0,00-0,07 31, Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 0,04 0,45 0,09 0,47 0,05 0,01 0,06 0,06 0,22 0,00 1,45 Total Axa 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 0,04 0,45 0,09 0,47 0,05 0,01 0,06 0,06 0,22 0,00 1,45 Total 0,11 0,45 0,11 0,48 0,05 31,50 0,22 0,09 1,09 1,22 35,32 P a g i n a 9
10 350 Istoricul cheltuielilor publice declarate pe axe (conform declaraţiilor trimestriale T T4 2013) T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Total Axa 2 : Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Total Axa 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 431 Funcţionarea GAL,dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 611 Plăţi complementare directe P a g i n a 10
11 Plăţile axa 2 conform declaraţiilor trimestriale rectificate prin declaratiile anuale: Măsură Plăţi cumulate din anul 2008 până în anul 2013 mil. Euro 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 634, Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 353, Plăţi de agro-mediu 1.131, Bunăstarea animalelor 70,38 Datele din tabelul de mai sus, sunt conforme cu sumele înscrise în declaraţiile trimestriale de cheltuieli, sume care ulterior, la momentul lichidării conturilor pentru anul financiar precedent au fost rectificate în cadrul declaraţiilor anuale transmise Comisiei Europene (diferenţele constatate între sumele prevăzute în declaraţia trimestrială de cheltuieli transmisă Comisiei Europene şi sumele prezentate în tabelele de monitorizare, sunt justificate prin compensările ce s-au realizat în această perioadă, precum şi prin invalidarea unor ordine de plată, de asemenea s-au scăzut sancţiunile de ecocondiţionalitate, dobânzile şi debitele recuperate). Plăţi cumulate din anul 2008 până în anul 2013 mil. Euro , ,83 353,94 70, Sprijin pentru zona montană defavorizată 212 Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 214 Plăţi de agro-mediu 215 Bunăstare animală P a g i n a 11
12 Istoricul contribuției plătite din FEADR pe măsură (conform declaraţiilor trimestriale T T4 2013) Măsură / Axă Contribuţia plătită din FEADR mil. Euro T4 T1 T2 T3 T T T2 T T4 T1 T T3 T4 T T2 T3 T T1 T2 T T4 Total Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,23 2,99 1,61 1,79 3,42 0,41 0,79 0,66 0,56 0,46 12, Instalarea tinerilor fermieri 0,00 0,00 0,00 4,84 0,03 0,00 10,19 13,01 0,21 16,55 10,39 3,17 1,73 8,11 18,59 23,42 11,87 8,13 15,43 41,83 15,22 202, Modernizarea exploataţiilor agricole 1,12 24,03 23,41 23,02 26,26 21,02 102,06 29,09 18,17 17,05 17,00 26,16 21,66 17,11 14,70 24,66 19,94 17,67 7,29 17,90 9,71 479, Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,27 0,05 0, Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 0,28 1,39 4,61 13,79 12,41 12,08 86,37 21,76 17,20 15,35 16,42 28,02 16,08 16,98 19,19 32,61 18,60 20,11 15,60 13,70 19,63 402, Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,19 6,05 9,19 7,97 8,41 15,52 23,15 9,76 13,82 49,89 29,48 174,42 şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 0,00 0,00 0,00 1,01 6,36 0,001 0,00 1,24 10,85 9,00 0,01 13,35 14,75 12,59 11,21 16,14 11,26 17,61 7,71 23,68 24,79 181, Înfiinţarea grupurilor de producători 0,00 0,00 0,00 0,00 0,001 0,01 0,00 0,00 0,16 0,03 0,02 0,01 0,03 0,25 0,16 0,10 0,11 0,25 0,14 0,35 0,20 1, Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,15 2,03 0,00 0,00 0,00 0,66 0,00 3,81 pentru agricultori Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor 1,40 25,42 28,03 42,66 45,06 33,11 198,61 65,10 46,59 57,98 45,02 77,00 66,44 64,62 75,19 117,89 85,34 74,31 60,65 148,84 99, ,79 agricol şi forestier 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 0,00 34,55 1,78 38,19 0,22 0,02-0,03 43,28 0,31-2,52-0,04 83,61 85,82 8,06 19,25 1,03 19,51 80,92 2,64 70,63 36,60 523, Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 0,00 0,00 0,00 27,73 0,27 0,15 0,00 35,88 0,31-1,26 0,02 48,26 51,71 3,21 4,14 0,45 1,21 51,00 6,53 37,63 25,22 292, Plăţi de agro-mediu 0,00 0,00 0,00 117,06 1,33 0,21 0,05 146,33 1,17-5,24 0,32 133,96 134,02 15,02 41,01 0,78 33,66 129,55 15,52 112,69 52,60 930, Bunăstare animală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 66,86 66,86 P a g i n a 12
13 221 Prima împădurire a terenurilor agricole 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,005 0,00 0,00 0,002 0,003 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,10 0,05 0,16 Total Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0,00 34,55 1,78 182,98 1,82 0,38 0,02 225,49 1,79-9,02 0,30 265,84 271,55 26,29 64,40 2,25 54,38 261,47 24,69 221,06 181, , Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 0,00 0,00 0,00 0,58 1,40 1,00 8,88 8,30 20,97 25,47 17,77 25,89 16,54 18,27 11,76 8,38 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 165, Încurajarea activităţilor turistice 0,00 0,00 0,00 0,09 0,59 0,88 8,43 1,67 1,43 2,10 2,08 3,82 3,97 3,63 2,33 3,70 2,79 4,29 2,17 5,02 4,78 53, Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi 0,00 0,00 0,00 2,79 10,36 14,06 14,05 39,34 43,63 38,10 70,32 156,35 100,63 86,07 59,14 86,32 62,41 54,69 32,60 71,83 50,41 993,09 punerea în valoare a moştenirii rurale Total Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea 0,00 0,00 0,00 3,45 12,35 15,94 31,36 49,31 66,03 65,68 90,17 186,06 121,14 107,98 73,23 98,40 65,20 58,97 34,76 76,85 55, ,06 economiei rurale 431 Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 2,18 1,46 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,44 3,47 2,92 1,98 4,70 7,33 24,77 animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 0,00 0,01 0,51 0,42 0,15 0,64 0,45 1,21 0,75 2,37 1,78 3,72 2,56 4,81 1,30 3,99 3,22 4,54 1,81 2,86 2,73 39, Plăţi complementare directe 108,28 1,56 113,69 21,19 0,88 14,66 48,72 5,74 0,46-1,50-0,01-0,50-0,49-0,06-0,02-0,04-0,24-0,03-0,06-0,07-0,11 312,08 Total 109,68 61,54 144,01 250,71 60,25 64,73 279,35 349,03 117,07 115,58 137,27 532,12 461,20 203,65 214,14 222,93 211,38 402,19 123,83 454,24 345, ,88 P a g i n a 13
14 300 Istoricul contribuției plătite din FEADR pe axe (conform declaraţiilor trimestriale T T4 2013) T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Total Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Total Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 431 Funcţionarea GAL,dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 611 Plăţi complementare directe P a g i n a 14
15 Gradul de execuţie financiară al măsurilor axei 1 este de 52,7% din resursele prevăzute pentru întreaga perioadă. Plăţile arată o tendinţă crescătoare, gradul de execuţie financiară este diferit în funcţie de măsură: măsura 112, cu un grad de execuţie financiară de 78,9%, urmată de măsurile 141 (59,1%), 121 (56,5%), 123 (49,9%), 125 (38,4%), 143 (34,0%), 111 (18,7%), 122 (16,9%) şi 142 (9,4%). Grafic 1: Evoluţia plăţilor anuale realizate pe parcursul Axa Sursa: European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation report 2013 Gradul de execuţie financiară al măsurilor axei 2 este de 78,5% din resursele prevăzute pentru întreaga perioadă. Evoluţia plăţilor realizate în cadrul măsurilor axei 2 (măsurile 211, 212, 214, 215 şi 221): plăţile realizate în raport cu totalul fondurilor alocate pe măsura ating un procent de 94,3%, 75,0%, 89,1%, 18,9%, iar aferent măsurii 221 gradul este de 5,7%. Grafic 2: Evoluţia plăţilor anuale efectuate în perioada Axa 2 400,00 350,00 300,00 250,00 200,00 150,00 100,00 50,00 0, Sursa: European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation report 2013 P a g i n a 15
16 Gradul de realizare al plăţilor din cadrul axei 3 este de 64,6% din alocarea financiară (măsura 312 de 51,6%, măsura 313 de 21,8% şi măsura 322 de 76,4%). Grafic 3: Evoluţia plăţilor anuale efectuate în perioada Axa 3 500,00 400,00 300,00 200,00 100, , Sursa: European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation report 2013 Aferent axei 4 - Leader, volumul plăţilor realizate este de Euro, reprezentând 7,7% din alocarea financiară a axei 4. Măsura 511 prezintă un grad de realizare de 42,1% din resursele alocate pentru întreaga perioadă, au fost încheiate la nivelul APDRP 63 contracte cu o valoare publică de Euro, iar la nivel MADR s-au încheiat 44 contracte cu o valoare publică de Euro (este inclus și contractul aferent Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală), plăţile efectuate fiind de Euro. Plăţile complementare directe (măsura 611) ating un procent de realizare de 99,8% din fondurile alocate. Dacă în perioada au fost înregistrate plăţi în valoare publică de Euro, iar în perioada valoarea plăţilor efectuate a crescut de aproape 3 ori, fiind de Euro, în perioada s-au înregistrat plăţi în valoare publică de Euro, tendinţa plăţilor menținându-se constantă, fiind similară cu cea înregistrată în perioada precedentă. P a g i n a 16
17 1.2. Progresul implementării PNS pe baza indicatorilor agregați Evoluţia indicatorilor de bază Evoluţia indicatorilor de bază - obiectiv INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată Orizontal 1 2 Dezvoltarea economică Rata de angajare 3 Rata şomajului PIB/locuitor (UE 27 = 100%) Persoane angajate ca procent din populaţia totală ce aparţine aceleiaşi categorii de vârstă (%) Rata şomajului (% populaţia activă) EUROSTAT INS/EURO STAT/INS INS/ INS/ EUROSTAT , , , , , Dezvoltarea economică a României a avut o evoluție pozitivă, PIB a avut o tendință permanentă de creștere. Cu toate acestea, în planul dezvoltării economice, RO este pe o poziţie modestă în UE27, ponderea în PIB-ul european în 2012 fiind de numai 1%. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (euro) a înregistrat un trend ascendent, totuşi, raportat la media UE27 în termeni de PPS/locuitor, acesta reprezintă doar 49%. În RO, populaţia ocupată se diminuează atât la nivel naţional, cât şi în rural. La nivel naţional, în 2012, rata ocupării, ca expresie a gradului de concentrare a populaţiei ocupate în vârstă de ani, era de 59,5%, mai mică faţă de media europeană cu 4,7 pp. În perioada , o analiză a populaţiei ocupate pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale indică scăderea numărului persoanelor ocupate în sectorul primar și secundar (cu 3,2 % în agricultură și 1,7 % în industrie şi construcţii) și o creștere cu 4,9% în sectorul terțiar. Rata șomajului s-a menținut constantă în perioada , sub media europeană (10,5% în UE27), o rată de ocupare mai ridicată în rural maschează un șomaj ascuns. Astfel, rata șomajului în rural este de 5,1% comparativ cu 8,6% în urban. P a g i n a 17
18 INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 1: Creşterea competitiv ităţii sectoarelo r agricol şi forestier Training şi educaţie în agricultură Structura pe vârste în agricultură Productivitatea muncii în agricultură Formarea capitalului fix brut în agricultură Dezvoltarea angajării în sectorul primar Dezvoltarea economică a sectorului primar % Fermieri cu nivel de educaţie de bază şi completă Cota: % fermieri < 35 / >= 55 ani VAB/AWU - totală şi pe sector (euro /persoane) GFCF în agricultură Mil. euro Angajarea în sectorul primar (mii persoane) VAB în sectorul primar (Milioane de ) EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT , NA , % , NA , , ,8 În 2010 doar 2,5% dintre managerii exploatațiilor agricole erau absolvenţi ai unei forme de învăţământ agricol (educație de bază sau completă) (față de 7,3% în 2005), cu mult sub nivelul european de 29,6%, iar 97,5% aveau numai experienţă practică agricolă. Raportul dintre numărul managerilor de ferme cu vârsta sub 35 de ani ce revin la un manager de peste 55 de ani este apropiat de cel european (12:100 în RO, faţă de 14,2:100 în UE 27) şi reflectă gradul de îmbătrânire al forţei de muncă din sector, care se înscrie în tendinţele europene. Productivitatea muncii în agricultură a crescut, indicând o evoluție pozitivă a competitivității agriculturii. Capitalul fix brut din agricultură a avut o evoluție negativă, nivelul acestuia rămânând cu 25% sub media europeană. În 2012, la nivel naţional, peste 28,3% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism şi 0,7%, în sectorul forestier. Sectorul primar a înregistrat o ușoară scădere, din cauza gradului scăzut de înzestrare tehnică al exploatațiilor agricole, dotarea unui agricultor din RO, comparativ cu cea a unuia din UE15, fiind de circa de ori mai mică (350 euro în imobilizări corporale/fermier RO faţă de euro în UE 15, dar și din P a g i n a 18
19 Productivitatea muncii în industria alimentară Formarea capitalului fix brut în industria alimentară* Dezvoltarea angajării în industria alimentară Dezvoltarea economică a sectorului alimentar Productivitatea muncii în sectorul forestier Formarea capitalului fix în sectorul forestier VAB/angajat în industria alimentară (mii euro/angaja t) GFCF în industria alimentară Rata de angajare în industria alimentară (mii persoane) VAB în industria alimentară (mil. euro) VAB/angajat în silvicultură (mii euro/angaja t) GFCF în sectorul forestier (mil. Euro) EUROST AT 2006 NA , NA NA 2006 NA 2009 NA 2011 NA EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT , , , , , , , , , NA , ,7 cauza dimensiunii fizice şi economice reduse a exploataţiilor agricole, lipsei structurilor asociative şi sistemului de creditare şi garantare deficitar. Obţinerea creditelor necesare realizării investiţiilor și costul ridicat al acestora reprezentând una din problemele majore ale agricultorilor). Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Rata de angajare în industria alimentară a înregistrat o tendință de ușoară scădere. Conform datelor Eurostat VAB în industria alimentară a scăzut, aratând o evoluție negativă a acestui sector în economia românească. În perioada , productivitatea muncii în sectorul forestier a înregistrat o tendință de scădere. Formarea capitalului fix în sectorul forestier a înregistrat o tendință de creștere, cu toate că nivelul formării brute de capital fix în agricultură (FBCF) rămâne cu 25% sub media P a g i n a 19
20 europeană. 16 Importanţa fermelor de semisubzistenţă în NSM Număr de ferme < 1 UDE (2007) < EUR 4000 (SO) (2011) EUROST AT Trend de creștere a fermelor de semisubzistență (definite cf. UE). INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 2: Îmbună tăţirea mediulu i şi a spaţiulu i rural 17 Biodiversitate Populaţia de păsări specifice terenurilor agricole** Evoluţia indicelui populaţiilor de păsări specifice terenurilor agricole (perechi /parcelă de observare) SOR (2010) 2006 NA ,47 perechi /parcelă de observare a 20 de specii de păsări luate în considerare 2012 NA Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. P a g i n a 20
21 Biodiversitate Terenurile cu înaltă valoare naturală BiodiversitateC omponenţa pe specii a populaţiilor de arbori Calitatea apei: Bilanţul brut a nutrienţilor Calitatea apei: Poluarea cu nitraţi şi pesticide SAU în zonele cu înaltă valoare naturală (milioane ha) Distribuirea speciilor pe zone de FOWL (%conifere/ %foioase/% mixt) Balanţa azotului (kg/ha) Balanţa fosforului (kg/ha) Tendinţele anuale privind concentraţia de nitraţi din ape de suprafaţă mg/l NO3 Indicativ MADR (2008)/EE A MCPFE 2007/ FOREST EUROPE Eurostat - Agrienvironmen tal indicators EEA 2006 NA , , ,7/68,4/ 0, ,1/69,9/0, NA 6,8-1, NA NA România deţine una din resursele cele mai bogate de terenuri agricole care pot fi clasificate ca având o înaltă valoare naturală (locul 5 în UE-27 cu o suprafață de ha). O înaltă valoare naturală prezintă şi livezile tradiţionale extensive (incluse în zonele eligibile HNV în România începând cu anul 2012), peisajele mozaicate incluzând pajişti, arbori, arbuşti şi parcele agricole de dimensiuni mici cultivate extensiv în care biodiversitatea, inclusiv fauna sălbatică, este ridicată sau pajiştile aflate în vecinătatea pădurilor. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp NA NA Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Tendinţele 2006 NA , NA P a g i n a 21
22 Sol: Zone care prezintă risc de eroziune a solurilor Sol: Agricultură ecologică Schimbări climatice: Producţia de energie regenerabilă care provine din agricultură şi din sectorul forestier Schimbări climatice: SAU dedicată producţiei de energie regenerabilă Schimbări climatice: Emisii de gaze anuale privind concentraţia de nitraţi din ape de adâncime mg/l NO3 (T/ha/an) JRC , , NA Tendință de creștere. SAU pentru agricultura ecologică (Ha) Producţia de energie regenerabilă din agricultură (ktep) Producţia de energie regenerabilă din silvicultură (ktep) SAU pentru culturile energetice şi de biomasă (mii de ha) Emisiile de gaze cu efect de seră din DG AGRI/ EUROSTAT EUROSTAT / DG AGRI Eurostat/ DG AGRI , , DG AGRI 2006 NA NA Eurostat/ EEA Suprafața de teren pe care se practică agricultura ecologică a înregistrat o tendință de creștere. În perioada , producţia de energie din surse regenerabile provenită din agricultură si silvicultură a scăzut cu 6,8% (de la ktep la ktep), cu toate că România dispune de o varietate de surse de energie regenerabilă, capacitatea de valorificare este redusă ca urmare a limitărilor tehnologice, a eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Se înregistrează o ușoară scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră în România, comparativ cu celelalte state P a g i n a 22
23 cu efect de seră din agricultură agricultură (Echivalentul a 1000 ton. de CO2) membre (locul 24 la nivelul UE-27 în ceea ce privește emisiile GES pe ha de SAU). Principalele motive care au dus la această scădere substanțială a emisiilor de GES în sectorul agricultură față de anul 1990 sunt reprezentate de diminuarea efectivelor de animale, scăderea suprafețelor cultivate cu orez, scăderea nivelului de producție la ha pentru principalele culturi de câmp, precum și scăderea volumului utlizat de fertilizanți pe bază de azot. * Sursa de date pentru indicatorul Formarea capitalului fix brut în industria alimentară, în cazul Statelor Membre pentru care indicatorul este disponibil o constituie Eurostat - Economy & Finance National Accounts Annual national accounts - Breakdowns - Breakdown by 31 branches - Macroeconomic aggregates at current prices. Până în prezent Eurostat nu a furnizat date pentru România. ** În ceea ce privește indicatorul de bază referitor la Populația de păsări specifice terenurilor agricole, precizăm faptul că, având în vedere că, România nu a a făcut parte din studiul elaborat de Eurostat și PECBM (Pan-European Common Bird Monitoring) prin care s-a stabilit indexul populațiilor de păsări (19 specii, datele înregistrate în anul 2000 reprezentând valoarea de bază în funcție de care se urmărește evoluția populațiilor de păsări, 2000 = 100), AM PNDR a finanțat în 2010 un studiu realizat de către Societatea Ornitologică Română, prin care s-a stabilit valoarea de bază pentru România, în funcție de care se va analiza evoluția viitoare a populațiilor de păsări specifice terenurilor agricole, pentru RO valoarea 2010 = 100%. Datele culese pe parcursul anului 2010 au fost organizate într-o bază de date de Access, unde sunt introduse datele fiecărui Jurnal de teren, precum şi datele de la fiecare punct de observaţie (număr punct, ora începerii observaţiei, intensitate vânt, numărul speciilor observate pe categorii). Din această bază de date se pot genera în viitor tabele specifice, pe șiruri de date culese pe parcursul unor perioade multianuale, folosite de programul informatic TRIM, pentru evaluarea tendinţelor populaţiilor speciilor analizate. Nivelul de bază pentru populaţiile de specii de păsări specifice terenurilor agricole în România, rezultat în urma studiului derulat pe parcursul anului 2010, este de 1,47 perechi per plot de observaţie, reprezentând nivelul de bază al indexului speciilor de păsări specifice terenurilor agricole pentru România (100% la nivelul de referinţă dat de anul 2010). P a g i n a 23
24 INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversifica rea economiei rurale Fermieri cu alte activităţi generatoare de venit Dezvoltarea angajării în sectorul nonagricol Dezvoltarea economică a sectorului nonagricol Dezvoltarea activităţilor independente Infrastructura de turism în zonele rurale Răspândirea Internetului în zonele rurale Dezvoltarea sectorului serviciilor % Fermieri cu alte activităţi generatoare de venit Populaţia ocupată în activităţi neagricole (mii persoane) VAB în sectorul secundar și sectorul terţiar (mld. euro) Persoane care desfăşoară activităţi independente (mii persoane) Capacitatea de cazare turisticã % gospodarii înscrise la DSL Internet (Digital Subscriber Line) % VAB în servicii in total VAB EUROSTAT , ,5 EUROSTAT ,9 EUROSTAT , ,3 EUROSTAT ,2 INS/ EUROSTAT DG AGRI based on DG-INFSO INS/EURO STAT Rural: 2, Rural: 3, , , Rural: 35,9 Intermediar Rural: 69,9 51,6 (59,5 mld euro) Se înregistrează o scădere a fermierilor care desfașoară activități non-agricole. Datele reflectă o ușoară scădere a populației ocupate în activități non-agricole. VAB în sectorul secundar și terțiar a înregistrat o ușoară scădere în perioada Numărul persoanelor care desfașoară activități independente (auto-angajate) a suferit o tendință de scădere, principalii factorii fiind orientarea către agricultura de subzistență și lipsa alternativelor, în detrimentul spiritului antreprenorial. Capacitatea de cazare turistică a suferit o ușoară scădere față de anul Trend ascendent față de anii anteriori. Trend ascendent (0,3% pe an). P a g i n a 24
25 34 Migraţia netă 35 Formare continuă în zonele rurale Rata migraţiei nete (la 1000 persoane) % Populaţie adultă ce participă la educaţie şi instruire EUROSTAT ,3 Național Rural: -1,5 Intermedi ar: 0, ,1 Național Rural: -1,1 Intermediar: 0, ,4 Național Rural: -1,3 Intermediar : 1,1 EUROSTAT , , ,4 Rata migrației nete în mediul rural este negativă. În România, formarea profesională pe parcursul întregii vieți se află într-un stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire la nivelul anului Astfel, la nivel național, gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al populației cu vârsta între ani este de 1,4%. INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul AXA 4 LEADER 36 Dezvoltarea Grupurilor de Acţiune Locală Populaţie acoperită de GAL-uri (nr. persoane) Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO MADR Tendința înregistrată Depunera Planurilor de Dezvoltare Locală a avut loc în anul 2010, iar în anul 2011 s-a realizat selecția a 81 de GAL-uri ( locuitori acopereau cele 81 GAL-uri). În anul 2012 s-a desfăşurat cea de-a doua sesiune de depunere a Planurilor de Dezvoltare Locală, în care au fost selectate pentru finanţare încă 82 de GAL-uri, astfel cele 163 GAL-uri acoperă locuitori. P a g i n a 25
26 1.2.2 Evoluţia indicatorilor de bază - context INDICATORI DE BAZĂ - CONTEXT AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată Orizo ntal 1 2 Desemnarea zonelor rurale Importanţa zonelor rurale Desemnarea zonelor rurale conform metodologiei OECD (PR şi IR) % Teritoriu în zonele rurale (Predominant Rural și Intermediar Rural conform OECD) % Populaţie în zonele rurale % VAB în zonele rurale (Predominant Rural și Intermediar Rural conform OECD) % Populaţiei ocupate din mediul rural în total populaţie ocupată OECD OECD , , ,2 INS , , ,0 EUROST AT INS/EUR OSTAT În documentele programatice în domeniul dezvoltării rurale pentru perioada , România nu a utilizat definiția spațiului rural conform metodologiei OECD. În documentele programatice în domeniul dezvoltării rurale pentru perioada , România nu a utilizat definiția spațiului rural conform metodologiei OECD. Conform datelor INS valoarea este de 87,05%. Zonele rurale, reprezentative pentru RO, au resurse substanţiale de dezvoltare. Astfel, în 2012, în zonele rurale locuia 45,0% din populaţia României , ,8 Tendință de menținere constantă a indicatorului în perioada analizată NA , ,8 În perioada , o analiză a populaţiei ocupate pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale indică scăderea numărului persoanelor ocupate în sectorul primar și secundar şi o creștere în sectorul terţiar. P a g i n a 26
27 INDICATORI DE BAZĂ - CONTEXT AXA AXA 1: Creşter ea competi tivităţii sectoar elor agricol şi forestie r Indicator Utilizarea terenului agricol Structura fermei Structura sistemulu i forestier Unitatea de măsură % Teren arabil/păşuni permanente/ culturi permanente Număr de ferme (milioane) Suprafaţa agricolă utilizată (mii de hectare) Suprafaţa medie a fermei (Ha) Suprafaţa economică medie a fermei Forţa de muncă (AWU) Terenul forestier disponibil pentru furnizarea de masă lemnoasă (FAWS) Sursa INS/EUR OSTAT Anul 2006 Valoare RO 64,0/22,6/ 2,8 Anul 2009 Valoare RO 64,1/32,5/ 2,9 Anul 2010 Valoare RO 62,4/33,9/ 2,3 INS , , ,85 INS/EUR OSTAT EUROST AT EUROST AT EUROST AT FOREST EUROPE/ UNECE/F AO , , , ,1 UDE UDE SO Tendința înregistrată În structura pe categorii de folosinţă cea mai mare pondere o deţin terenurile arabile (62,4 %), urmate de păşuni şi fâneţe (33,9%). SAU a terenurilor arabile și a culturilor permanente a scăzut în timp ce SAU a păşunilor şi fânețelor s-a menținut la un nivel relativ constant. În 2010, pe teritoriul RO se aflau 32,1% ( ) din totalul exploataţiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puţine faţă de 2005). În RO, suprafaţa agricolă utilizată (SAU) este în scădere, tendinţă manifestată şi în UE27. Dimensiunea medie a unei exploataţii româneşti (3,4 ha SAU/fermă) este de peste 4 ori mai mică decât cea europeană (14,3 ha SAU), iar gradul de fragmentare este unul foarte ridicat, suprafața medie a parcelei fiind de 0,45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4,8 parcele. Unitatea de măsură a fost schimbată din UDE în Standard Output. Dezvoltarea economică a sectorului secundar și terțiar a atras în ultimul deceniu populația activă rurală către zonele urbane. Deși populația activă din mediul rural înregistrează un trend usor descendent pe fondul scăderii și îmbătrânirii populației rurale, există totuși forță de muncă disponibilă care în momentul de față este implicată într-o proporție ridicată în agricultura de subzistență și semisubzistență NA Tedință de ușoară creștere. P a g i n a 27
28 AXA 2: Îmbun ătăţire a mediul ui şi a spaţiul ui rural Productiv itatea sectorulu i forestier Utilizarea terenului Zone defavoriza te - LFA (mii ha) Proprietatea (% FAWS considerată eligibilă - deţinută de instituţii publice altele decât Statul/ în proprietate privată) Dimensiunea medie a exploatației private (FOWL) (ha) Creşterea medie a volumului - anual net (m3 / an / ha FAWS) % Teren agricol/forestier/nat ural /artificial %SAU în non LFA/LFA montan / LFA semnificativ / LFA specific FOREST EUROPE/ UNECE/F AO 2005 NA 2006 NA ,9/31,9 INS 2005 NA , NA EUROST AT date 2010 CLC 2000 CLC 2006 DG AGRI/ CAP- IDIM/IN S , NA , ,6/29,3/ 6,2/6, ,1/31,8/1,9/6, NA 71,1/15,7/ 1,3/11, ,3/18,3/ 1,2/11,2 Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Cu toate că indicatorul a înregistrat o tendință de creștere, administrarea eficientă a sectorului forestier întâmpină o serie de impedimente, cum ar fi reţeaua de drumuri forestiere slab dezvoltată, densitatea medie a acestora fiind cu mult sub nivelul altor ţări europene, care au topografie similară, dotarea tehnică a firmelor care activează în industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului fiind insuficientă, învechită şi slab diversificată. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (zone defavorizate) deţin o pondere însemnată în suprafaţa totală a RO. Aceste zone reunesc caracteristici nefavorabile de mediu, ca urmare a unor factori biofizici, care limitează activitatea agricolă prin obținerea unor producții reduse, scurtarea perioadei de vegetație, creșterea costurilor de producție etc. Conform Reg. CE nr.1257/1999, în 2010, 30,7% din SAU era încadrată ca zonă defavorizată, împărţită astfel: zone montane (18,3%); zone semnificativ defavorizate (1,2%); zone defavorizate de condiţii naturale specifice (11,2%). 9 Zone pe % SAU pentru EUROST , , ,3 Tedință de ușoară creștere. P a g i n a 28
29 care se practică agricultur a extensivă Zone Natura 2000 Biodivers itate: Păduri protejate Dezvoltar ea zonelor forestiere Sănătatea ecosistem ului forestier culturi arabile extensive % SAU pentru păşunat extensiv % Teritoriu în cadrul Natura 2000 % SAU în cadrul Natura 2000 % Zone forestiere în cadrul Natura 2000 % FOWL protejat pentru conservarea biodiversităţii, peisajelor şi elemente naturale specifice (MCPFE 4.9, clasa 1.1, 1.2, 1.3 & 2) Creşterea anuală medie a pădurilor şi a altor zone forestiere (1000 ha/an) % Mixt (toate speciile)/% conifere/% foioase în clase de defoliere 2-4 AT EUROST AT DG ENV/ EEA DG ENV/ EEA DG ENV/ EEA MCPFE 2007/ FOREST EUROPE/ UNECE/F AO FRA 2010 ICP Forest , , ,9 Tedință de ușoară creștere ,9 SPA s 13,2 SCI s ,9 SPA s 16,7 SCI s , , , , ,13/1,31/ 2,79/2, NA 2012 NA ,3/21,6/ 21, ,6 24,3/17,1/ 27, În 2012, siturile Natura 2000 dețineau 14,9% SPA și 16,7 SCI, față de 11,9, respectiv 13,2 în ,6% din SAU și 38,6% din suprafaţa FFN se regăseşte în siturile Natura Tendință de creștere, siturile Natura 2000 fiind administrate în baza principiilor unei dezvoltări durabile, având ca scop găsirea unor soluţii care să permită desfăşurarea activităţilor economice simultan cu conservarea biodiversităţii. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. -2,0 Tedință de scădere. 13,9/14,9/ 13,6 Periodic pădurile sunt afectate de acţiunea negativă a unor factori biotici şi abiotici. Se estimează că în medie în România cca. 1 milion de m 3 de lemn este doborât anual de acțiunea vântului și a zăpezii, iar circa de ha de păduri din FFN, în principal zonele de câmpie, sunt afectate anual de fenomene de uscare datorate deficitului de apă din sol. P a g i n a 29
30 14 Calitatea apei 15 Utilizarea apei 16 Păduri de protecţie destinate în principal protecţiei solurilor şi apelor % teritoriu desemnat ca fiind Zonă Vulnerabilă la Nitraţi % SAU irigată % FOWL teren gestionat în principal pentru sol şi protecţia apelor (MCPFE 5.1 clasa 3.1) DG ENV/ MADR , , ,8 EUROST AT MCPFE 2007 date 2005/ FOREST EUROPE UNECE- FAO date , , , , NA ,4 Tendință constantă, însă de la prima desemnare a acestor zone (2003) suprafața a crescut de la 8,64% din suprafaţa ţării (2003) la 57,8% în În 2013 România a decis aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole la nivelul întregului teritoriu. Faptul că circa 80% din numărul de animale se găsesc în gospodării individuale, a căror funcţionare nu este condiţionată de obţinerea acordului de mediu şi nu au facilităţi de stocare a gunoiului de grajd, constituie un important factor de risc nu doar pentru poluarea punctiformă a apei, dar şi pentru creşterea nivelului de emisii de GES. Resursele de apă dulce ale RO sunt reduse şi distribuite neuniform, ceea ce încadrează RO în categoria ţărilor cu resurse sărace de apă. Cu o reţea hidrografică de km şi un volum de apă al râurilor interioare de 40 miliarde m 3 cantitatea medie de apă disponibilă pe locuitor este de m 3 apă/loc/an, jumătate din media europeană (4.230 m 3 apă/loc/an). O parte semnificativă din suprafaţă agricolă a RO resimte efectele negative ale secetei, ale rezervelor de apă insuficiente şi ale sistemelor de irigaţii slab funcţionale, SAU irigată fiind de 1% în Creștere semnificativă a pădurilor de protecție destinate în principal protecției solurilor și protecției apelor. P a g i n a 30
31 INDICATORI DE BAZĂ - CONTEXT AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 3: Calitat ea vieţii în zonele rurale şi diversi ficarea econo miei rurale 17 Densitatea populaţiei 18 Structura pe vârste 19 Structura economiei 20 Structura angajării Locuitori / km2 % Persoane cu vârste de (0-14) ani/ (15-64) ani / >=65 ani din populaţia totală % VAB pe sector (primar/secu ndar/terţiar) % Angajare pe sector (primar/secu ndar/terţiar) INS/EUROS TAT INS/EUROS TAT INS/EUROS TAT INS/EUROS TAT , , naţional: 15,59/69,6 4/14,75 rural: 17,83/63,4 4/18,71 8,8/36,1/5 5,0 32,2/30,3/ 37, naţional: 15,11/69, 95/14,92 rural: 17,02/64, 39/18,58 7,0/37,3/ 55,6 29,9/30,9 /39, național: 15,04/69,9 5/15,01 rural: 15,58/68,7 2/15,68 6,0/42,3/ 51,6 30,6/28,7/4 0,8 Trend de ușoară creștere, populaţia rurală nefiind distribuită uniform pe teritoriul țării și având o pondere ridicată în anumite regiuni (cea mai mare densitate, exceptând regiunea București-Ilfov, înregistrându-se în regiunea Nord-Est, în timp ce în partea de vest a țării spațiul rural este mai puțin populat). În perioada , populaţia rurală a scăzut cu de persoane, iar conform prognozelor demografice scăderea acesteia va continua în ritm moderat, până în 2015, după care urmează un declin accentuat în perioada Principalul factor al declinului demografic este sporul natural negativ. Astfel, la nivel național, analiza structurii populației pe categorii de vârstă nu relevă diferențe semnificative în perioada analizată. Agricultura a generat 6,01% din totalul VAB. Evoluţia distribuţiei VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (9,52 % din VAB total în 2005; 6,0% în 2012) în favoarea sectorului secundar (35,90% în 2005; 42,3% în 2012) şi terţiar (54,58 % în 2005; 51,6% în 2012). Deşi acest fenomen reflectă un proces de apropiere a structurii economiei româneşti de cea existentă în restul SM, ponderea sectorului agricol rămâne totuşi de peste 3 ori mai mare decât în UE27. Angajarea în sectorul terțiar a cunoscut cea mai semnificativă creștere dintre cele trei sectoare economice. P a g i n a 31
Raport strategic monitorizare 2011
GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale RAPORT STRATEGIC DE MONITORIZARE Octombrie 2012 P a g i n a 1 Cuprins 1. Progresul implementării PNS... 4 1.1. Progresul financiar înregistrat
Mai multFIȘA TEHNICĂ A MĂSURILOR DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ COLINELE MOLDOVEI - VARIANTA FINALĂ ÎN URMA APRO
Măsura 411.23 CREȘTEREA VALORII ADĂUGATE A PRODUSELOR AGRICOLE ȘI FORESTIERE Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei În România industria alimentară reprezintă principala piaţă
Mai mult1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti
1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în judeţul Brăila existau, în anul 2012, 6248 unități
Mai multFIȘA MĂSURII M7.3A - "Promovarea formelor asociative de producători în agricultură" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenți
FIȘA MĂSURII M7.3A - "Promovarea formelor asociative de producători în agricultură" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile strategiei,
Mai multMicrosoft PowerPoint - prezentare MERIDIAN
PARTENERIAT Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Integrării Europene Ministerul Economiei şi Comerţului Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Agentia Nationala pentru Resurse
Mai multMicrosoft Word - Leader.docx
Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor
Mai multASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G
Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL GAL TINUTUL ZIMBRILOR 2014-2020 A. CADRUL LEGISLATIV În conformitate cu Regulamentul nr. 1303/2013, fiecare prioritate va fi evaluată cel puțin o dată
Mai multFISA MASURII M 2.4 Anexa 1 Masura 2.4 Denumirea masurii: Reinnoirea generatiei de fermieri prin incurajarea micilor intreprinzatori tineri rurali CODU
FISA MASURII M 2.4 Anexa 1 Masura 2.4 Denumirea masurii: Reinnoirea generatiei de fermieri prin incurajarea micilor intreprinzatori tineri rurali CODUL Masurii: M 2.4 Masura / DI: M 2.4 / 2B Tipul masurii:
Mai multGRUPUL DE ACTIUNE LOCALA DIN ZONA VAILOR AMPOIULUI SI MURESULUI Vințu de Jos, str. Lucian Blaga, nr. 20, CIF Tel./Fax ,
Apel de selectie nr 3 pentru masura M 411.2-121 Data lansarii apelului de selectie pentru masura M 411.2-121:.09.2014 GAL Valea Ampoiului - Valea Muresului anunta lansarea celei de a 3-a sesiuni de depuneri
Mai multAsociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax:
Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon:+40.724.356.404 Fax:+40-21-3211236 E-mail: office@apmcr.ro Web: www.apmcr.ro Masa Rotundă
Mai multMicrosoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc
ISSN L: 1842 578X CHELTUIELI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, ÎN ANUL 2015 CHELTUIELILE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI, ÎN ANUL 2015 Protecţia mediului înglobează mai multe activităţi direcţionate către o mai bună
Mai multFIȘA MĂSURII M2.6A - "Sprijin pentru crearea sau dezvoltarea de activități non agricole" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de inter
FIȘA MĂSURII M2.6A - "Sprijin pentru crearea sau dezvoltarea de activități non agricole" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile
Mai multMicrosoft Word - NF OUG
Ordonanţă de urgenţă 37 2013-04-30 Guvernul României pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din
Mai multDenumirea masurii Modernizarea exploatatiilor agricole Codul masurii 2.1 Tipul masurii x INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. DESCRIEREA GENERALA A
Denumirea masurii Modernizarea exploatatiilor agricole Codul masurii 2.1 Tipul masurii x INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. DESCRIEREA GENERALA A MASURII Justificare. Corelare cu analiza SWOT Obiective
Mai multCEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi
CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin angajamentele
Mai multCOMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 27.4.2017 COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru
Mai multHotărâre Guvernul României privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Casa Monitorul Oficial al Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA - R
Hotărâre 933 2018-11-29 Guvernul României privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Casa Monitorul Oficial al Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA - României nr 1032 din S.A. 2018-12-05 NOTA DE FUNDAMENTARE
Mai multFISA MASURII Denumirea măsurii "Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL" CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SER
FISA MASURII Denumirea măsurii "Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL" CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SERVICII FORFETAR 1. Descrierea generală a măsurii 1.1.
Mai multUNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor
Mai multBizlawyer PDF
Care sunt primele tari din topul investitorilor straini în România Primele trei tari din topul investitorilor straini în România cumulau 51,3% din soldul investitiilor straine directe (ISD), de la finele
Mai multDenumirea măsurii
Denumirea Sprijinirea antreprenoriatului non-agricol si crearea de locuri de masurii munca in teritoriul Muntii Macinului - Dunarea Veche Codul masurii M 6/6A Investitii Tipul masurii Servicii X Sprijin
Mai multCOMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 DECEMBRIE 2014 1 SECTORUL SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE 1.1. Pensiile private din România la 31 decembrie 2014 a activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului
Mai multFIŞA MĂSURII 1 Denumirea măsurii : Extinderea şi modernizarea exploataţiilor agricole de dimensiuni mici Codul măsurii: M1/1A Tipul măsurii INVESTIŢII
FIŞA MĂSURII 1 Denumirea măsurii : Extinderea şi modernizarea exploataţiilor agricole de dimensiuni mici Codul măsurii: M1/1A Tipul măsurii INVESTIŢII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. Descrierea generală a
Mai multFIȘA MĂSURII MCS.1. - Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare Denumirea măsurii - CODUL Măsurii: MCS.1 PNDR: Măsura 1, Submăsu
FIȘA MĂSURII MCS.1. - Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare Denumirea măsurii - CODUL Măsurii: MCS.1 PNDR: Măsura 1, Submăsura 1.2. Sprijin pentru activități demonstrative și
Mai multCOMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 MARTIE 2015 1 1.1. Pensiile private din România la 31 martie 2015 PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 MARTIE 2015 a activelor aflate în administrare la nivelul întregului
Mai multMicrosoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc
ROMÂNIA INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul. Libertăţii, nr.16, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: +(4021) 318.18.69; Fax +(4021) 312.48.73 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT
Mai multAnexa 4 FIŞA MĂSURII SPRIJIN PENTRU CREAREA DE NOI ACTIVITATI ECONOMICE IN SECTORUL NON-AGRICOL M9/6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFE
Anexa 4 FIŞA MĂSURII SPRIJIN PENTRU CREAREA DE NOI ACTIVITATI ECONOMICE IN SECTORUL NON-AGRICOL M9/6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1.Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii
Mai multREGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1232/2014 AL COMISIEI - din 18 noiembrie de modificare a Regulamentului de pu
19.11.2014 L 332/5 REGULAMENTE REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1232/2014 AL COMISIEI din 18 noiembrie 2014 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei,
Mai multConsiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN
Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN 290 FSTR 40 REGIO 56 AGRI 255 Comitetul Reprezentanților
Mai multAnexa 3 - Fișa măsurii Măsura 7 - Cooperarea orizontală și verticală pentru asocierea agricultorilor și a agenților economici din turism M7 COOPERAREA
Anexa 3 - Fișa măsurii Măsura 7 - Cooperarea orizontală și verticală pentru asocierea agricultorilor și a agenților economici din turism M7 COOPERAREA ORIZONTALĂ ŞI VERTICALĂ PENTRU ASOCIEREA AGRICULTORILOR
Mai multConsiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al
Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile ENV 540 FIN 326 FSTR 42 REGIO
Mai multMicrosoft Word - 5. CAPITOLUL III - Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor).docx
CAPITOLUL III: Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor) Analiza SWOT este capabila sa sintetizeze punctele cheie ale grupului. In primul rand, gruparea problemelor
Mai multFișa Măsurii M6/3A MODIFICATĂ 1 1 MĂSURA M6/3A Sprijin pentru mențiunea de calitate facultativă produs montan Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJ
Fișa Măsurii M6/3A MODIFICATĂ 1 1 MĂSURA M6/3A Sprijin pentru mențiunea de calitate facultativă produs montan Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1.Descrierea generală a măsurii, inclusiv
Mai multPARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner
PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE ECOPartner Context National Premise si motoare pentru eco-inovare in Romania Coordonator Tehnic CNPCD - Churican Andrei PROIECT CO-FINANTAT PRINTR-UN GRANT DIN PARTEA ELVETIEI
Mai multFACILITAREA ACCESULUI LA CREDITE AL BENEFICIARILOR DIN SECTORUL AGRO-ALIMENTAR CU SPRIJINUL FGCR IFN S.A.
FACILITAREA ACCESULUI LA CREDITE AL BENEFICIARILOR DIN SECTORUL AGRO-ALIMENTAR CU SPRIJINUL FGCR IFN S.A. Obiectivele Fondului de Garantare a Creditului Rural - IFN SA constau in : Sprijinirea absorbției
Mai multSTADIUL LANSĂRII APELURILOR DE PROIECTE IN CADRUL POR LA NIVELUL REGIUNII NORD-EST - 7 mai P.I Perioada depunere Prioritatea Alocare
STADIUL LANSĂRII APELURILOR DE PROIECTE IN CADRUL POR 2014-2020 LA NIVELUL REGIUNII NORD-EST - 7 mai 2018-6.1 16.05.2016 16.11.2016 Apel 2 06.01.2017-13.07.2017 3.1 A 16.05.2016 16.11.2016 Apel 2 28.08.2017
Mai multMicrosoft PowerPoint _prezentare RICA 2014 cercetare.ppt [Mod compatibilitate]
Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole Elena CHICOSU - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 1. RICA România RICA este un instrument statistic bazat pe o anchetă anuală efectuată pe un micro
Mai multAM_Ple_NonLegReport
8.3.2018 A8-0048/50 50 Punctul 101 101. afirmă că o politică agricolă comună modernizată este esențială pentru securitatea și autonomia alimentară, prezervarea populațiilor rurale și ocuparea forței de
Mai multLEGISLATIE Eficienţa Energetică
EFICIENȚA ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA INDICATORI, EVOLUȚIE ȘI POLITICI Iuliana LAZĂR Expert 1 CUPRINS: 1. Caracteristici generale 2. Indicatori specifici 3. Obiective 2020 4. Cadrul legislativ și instituțional
Mai multMicrosoft Word - Ind IT&C _rezumat_.doc
ITC- Institutul pentru Tehnica de Calcul dec.27 Mircea Vuici Industria românească TI&C în 26-27 Actualizare Sumar Industria românească de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, definită ca ansamblu al
Mai multANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ
ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ Anuarul Statistic al judeţului Dolj este o lucrare de referinţă a Direcţiei Judeţene de Statistică şi conţine informaţii referitoare la evoluţia economico-socială a
Mai multNr…………
Fisa masuriim2/2b Sprijin pentru exploatatiile agricole Codul Masurii: M2/2B Tipul masurii sprijin forfetar 1.Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de interventie a acesteia si a contribuției
Mai multPROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI
PROGNOZA PRELIMINARĂ DE TOAMNĂ - 2009 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2009-2014 - 24 septembrie 2009 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI în perioada 2009-2014
Mai multTabel culegere propuneri de proiecte pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) PA 8) SPRIJINIREA COMPETITIVITĂțII ÎNTREPRINDERILOR, INCLUSIV
Tabel culegere propuneri de proiecte pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) PA 8) SPRIJINIREA COMPETITIVITĂțII ÎNTREPRINDERILOR, INCLUSIV DEZVOLTAREA CLUSTERELOR Nr. Actiuni Exemple de proiect
Mai multDenumirea masurii: 4. INVESTITII PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIULUI LEADER al GAL CETATEA BUCOVINEI Codul măsurii: M4/6B Tipul măsurii: X Investitii X Se
Denumirea masurii: 4. INVESTITII PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIULUI LEADER al GAL CETATEA BUCOVINEI Codul măsurii: M4/6B Tipul măsurii: X Investitii X Servicii Sprijin forfetar 1.Descrierea generală a măsurii,
Mai multROMÂNIA
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritate de Management pentru PNDR RAPORT ANUAL DE PROGRESE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
Mai multMicrosoft Word - DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU.doc
DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU (SEA) a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economiei Romanesti (POS CCE) Raportul de a analizat axele prioritare si domeniile
Mai multPowerPoint Presentation
sfdjgk PLANIFICARE REGIONALA OPORTUNITATI SI PROVOCARI 2021-2027 IMPORTANTA PLANIFICARII REGIONALE Planificarea dezvoltarii la nivel regional ofera baza esentiala si strategica pentru includerea masurilor
Mai multMicrosoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt
Conferinţă de presă Alexandru Matei Directorul Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar Bucureşti, 12 iulie 2007 1 Prezentarea celui de-al doilea număr al Buletinului semestrial al Fondului
Mai multUniversitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1
Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1 Management comparat Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza
Mai multSECTORUL DE CREŞTERE A ANIMALELOR Întrucât alocarea financiară se face distinct pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul zootehnic, pentru implement
SECTORUL DE CREŞTERE A ANIMALELOR Întrucât alocarea financiară se face distinct pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul zootehnic, pentru implementarea standardelor şi respectiv pentru beneficiarii
Mai multFISA MASURII Denumirea masurii "Sprijin pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de infrastructura sociala" CODUL Măsurii M5/6B Tipul măsurii: IN
FISA MASURII Denumirea masurii "Sprijin pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de infrastructura sociala" CODUL Măsurii M5/6B Tipul măsurii: INVESTITII SERVICII FORFETAR 1. Descrierea generală a
Mai mult(M4/ 6A) Infiintarea, modernizarea și reabilitarea activitatilor non-agricole pe teritoriul GAL Tipul măsurii : INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1
(M4/ 6A) Infiintarea, modernizarea și reabilitarea activitatilor non-agricole pe teritoriul GAL Tipul măsurii : INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii
Mai multEuropean Commission
COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles/Strasbourg, 25 februarie 2014 Previziunile din iarna anului 2014: redresarea câștigă teren Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea
Mai multNOTA DE FUNDAMENTARE
NOTA DE FUNDAMENTARE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV : HOTĂRÂRE DE GUVERN privind înființarea Societății Naționale Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA S.A, completarea art.3 din Hotarârea
Mai multFIȘA MĂSURII
FIȘA MĂSURII Denumirea măsurii: Cooperare pentru lanţuri scurte şi pieţe locale CODUL Măsurii - Măsura 3 / 3A Tipul măsurii: x INVESTIȚII X SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv
Mai multFIȘĂ DE PREZENTARE FLAG ASOCIATIA GRUP LOCAL DOBROGEA SUD Țara: ROMANIA Regiunea: 2 SUD-EST Operațional: FLAGU-UL A FOST INFIINTAT SI FINANTAT SI IN P
FIȘĂ DE PREZENTARE FLAG ASOCIATIA GRUP LOCAL DOBROGEA SUD Țara: ROMANIA Regiunea: 2 SUD-EST Operațional: FLAGU-UL A FOST INFIINTAT SI FINANTAT SI IN PERIOADA 2007-2013, STRATEGIA AFERENTA PERIOADEI 2014-2020,
Mai multMicrosoft PowerPoint - N2000_Havad_Tamas
Natura 2000 în România Asociaţia pentru protecţia păsărilor şi a naturii Grupul Milvus Natura 2000 Scopul: Stabilirea unei reţele europene coerente de zone protejate care să cuprindă un eşantion reprezentativ
Mai multcsr_romania_ro.doc
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 7.6.2011 SEC(2011) 825 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind
Mai multComisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015
Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă de anul anterior, % - PRODUSUL INTERN
Mai multCOMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar pri
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 26.6.2013 COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar privind coeziunea economică, socială și teritorială Dimensiunea
Mai multHOTĂRÂRE nr. 224 din 5 martie 2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezv
HOTĂRÂRE nr. 224 din 5 martie 2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare
Mai multAnunt lung 421
Asociatia "Grupul de Actiune Locala Podu Inalt Vaslui" Data publicarii: 15/12/201 Asociatia "Grupul de Actiune Locala Podu Inalt Vaslui"(GAL Podu Inalt) anunta lansarea, incepand cu data de 15 decembrie
Mai multDenumirea măsurii
Denumirea masurii Valorificarea turistica a patrimoniului natural, istoric si cultural al teritoriului Muntii Macinului - Dunarea Veche Codul masurii M 9/6B Tipul masurii X Investitii 1.Descrierea generala
Mai multMicrosoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc
Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, mai 12 Sinteză Standardele de creditare 1 au cunoscut în T1/12 o înăsprire marginală pentru creditele destinate companiilor, dar mai
Mai multTERITORIUL
Denumirea măsurii Codul măsurii M3/6A SERVICII Tipul măsurii X INVESTIȚII SPRIJIN FORFETAR 1.Descrierea generală a măsurii 1.1 Justificare. Corelare cu analiza SWOT 1.2. Obiectivul de dezvoltare rurală
Mai multROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Raport asupra Stării sistemului național de învățământ Bucureşti
ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Raport asupra Stării sistemului național de învățământ Bucureşti - 2010 RAPORT ASUPRA STĂRII SISTEMULUI NAȚIONAL DE ÎNVĂȚĂMÂNT 2010 Cuprins
Mai multPROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI
PROGNOZA DE TOAMNĂ 2012 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2012-2016 - 23 Noiembrie 2012 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă
Mai multCOMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de mun
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 14.12.2015 COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de muncă și în creștere Valorificarea la maximum a contribuției
Mai multAnexa 1 Sinteza Evaluării ex-post a Programului SAPARD - România 1
Anexa 1 Sinteza Evaluării ex-post a Programului SAPARD - România 1 Anexa 1 Sinteza Evaluării ex-post a Programului SAPARD - România Cuprins A. Sinteza activităţilor implementate... 3 I. Structurarea...
Mai multMicrosoft PowerPoint - prezentare-n2000-oi-pos-mediu-galati.ppt
Perspective pentru perioada 2014-2020 Nicoleta Doina RADU Consilier Compartiment Programare Organismul Intermediar POS Mediu Galaţi Regiunea 2 Sud-Est Continuarea investiţiilor POS Mediu 2007-2013 Axa
Mai multConsiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului
Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului LIMITE SUSTDEV 76 RELEX 434 ENV 451 ONU 54 ACP 48
Mai multCuprins
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei RAPORT STATISTIC EVOLUȚIA PIEȚEI COMUNICAȚIILOR ELECTRONICE ÎN ANUL 2018 Prezentul Raport este disponibil şi în
Mai multMicrosoft Word - ocupare si somaj nr 89.doc
ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr,16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse,ro; biroupresa@insse,ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr.89 din 17 aprilie 2012
Mai multComisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai
Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2019-2022 - mai 2019 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI - modificare procentuală faţă de perioada corespunzătoare
Mai multGRUPUL DE ACŢIUNE LOCALA BANATUL DE NORD TIMIS Cod , Comuna COŞTEIU, str. Principala, nr. 282A, tel/fax , , banat
Anexa 2 FIȘA MĂSURII M 3/6A Denumirea măsurii: Dezvoltarea activităţilor non-agricole în teritoriul Banatul de Nord Codul Măsurii 3 Măsura/DI: M 3/ 6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII x SPRIJIN FORFETAR
Mai multMicrosoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc
ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 236 din 5 octombrie 2012
Mai multAnaliza principalilor indicatori economico-sociali
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BUZĂU Strada Ion Băieşu, bloc. D1-D2, parter Telefon: 238.719.718 Fax: 238.719.719 e-mail : tele@buzau.insse.ro http://www.buzau.insse.ro
Mai multMASURA 312 SPRIJIN PENTRU CREAREA ȘI DEZVOLTAREA DE MICRO-ÎNTREPRINDERI Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenției: Obiective
MASURA 312 SPRIJIN PENTRU CREAREA ȘI DEZVOLTAREA DE MICRO-ÎNTREPRINDERI Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenției: Obiectivele specifice se referă la: 1.Crearea şi menţinerea
Mai multSinteza-2_2018.pdf
ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ SINTEZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI 2/2018 PAGINA ALBA C U P R I N S Pagina Evoluţia produsului intern brut 4 Structura produsului intern brut 4
Mai multStudiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş
Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii şi microîntreprinderile să se dezvolte şi să aibă succes
Mai multID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDE
ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDENTIFICARE 4S155. Persoane aflate în risc de sărăcie
Mai multCOM(2017)520/F1 - RO
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 22.5.2017 COM(2017) 520 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Poloniei pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului
Mai multActivitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara
Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara graniţelor ţării în care ele au fost înfiinţate, acest
Mai multMicrosoft PowerPoint - 1_1_dirk_ahner.ppt [Compatibility Mode]
Coeziune teritorială şi competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020 Bucureşti, 15 Decembrie 2011 Coeziune teritorială în noul context european Dirk Ahner Director General Direcţia Generală Politică
Mai multASOCIAȚIA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA SIRET-MOLDOVA C.I.F COMUNA LESPEZI, JUDEȚUL IAȘI SEDIUL: CENTRU AFTER SCHOOL
Data publicării: 18.10.2018 Asociația Grupul de Acțiune Locală anunță lansarea în perioada 26 octombrie 26 noiembrie 2018 a apelului de selecție nr. 1, sesiunea nr.2, pentru depunerea Cererilor de Finanțare
Mai multSlide 1
Oportunitati de finantare a sectorului cartofului in cadrul PNDR 2014-2020 Poiana Brasov, 3-4 Martie 2015 PNDR 2014-2020, vers. Decembrie 2014 SM.4.1. Investitii in exploatatii agricole Constantin Leonte
Mai multPrognoza emisiilor de gaze cu efect de seră de la sectorul forestier pentru perioada Politici şi măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu
PROGRAMUL DE MEDIU AL NAŢIUNILOR UNITE MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA Prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră de la sectorul Folosința terenurilor,
Mai multMicrosoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc
CUPRINS Notă metodologică generală XVII Capitolul 1. Locul judeţului Suceava în economia natională 1 1.1. Locul judeţului Suceava în economia naţională 2 Capitolul 2. Geografie, meteorologie şi organizare
Mai multMinisterul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Direcţia Servicii Sociale INDICATORI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CALCULAŢI DE M.M.F
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Direcţia Servicii Sociale INDICATORI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CALCULAŢI DE M.M.F.P.S.P.V. CORESPUNZĂTORI PERIOADEI 2005-2014 București
Mai multNOTĂ DE FUNDAMENTARE
Hotărâre 43 2016-02-03 Guvernul României pentru modificarea şi completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
Mai multE2
FIŞA MĂSURII DEZVOLTAREA SECTORULUI NON-AGRICOL CODUL MASURII M6/6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1.Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenţie a acesteia şi
Mai multMicrosoft PowerPoint - Indicatori_statistici
Indicatoride urmaritîntr-ostrategie de Dezvoltare Locală ADR Vest Propunere indicatori de urmărit pentru realizarea unei Strategii Locale de Dezvoltare Prezentarea oraşului şi pozińia geografică Cadrul
Mai multTitle Layout
1 Acțiuni de sprijinire a tinerilor fermieri, servicii de consiliere și asociere prin PNDR Conferința Regională PNDR 2014-2020 Regiunea Vest Buziaș 18 octombrie 2018 1 2 Contextul actual În România asocierea
Mai multCONSILIUL JUDETEAN IALOMITA ANEXA NR. 2 ACTUALIZATĂ PRIN HOTĂRÂREA NR. 65 DIN BUGETUL LOCAL AL JUDETULUI IALOMITA DETALIAT LA VENITURI PE C
CONSILIUL JUDETEAN IALOMITA ANEXA 2 ACTUALIZATĂ PRIN HOTĂRÂREA 65 DIN 30.05.2018 BUGETUL LOCAL AL JUDETULUI IALOMITA DETALIAT LA VENITURI PE CAPITOLE ŞI SUBCAPITOLE, PE ANUL 2018 - mii lei - Buget 2018
Mai multMicrosoft Word - Anexa 9.6 Proiecte Directive pasari_habitate.doc
Anexa nr. 9.6 Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE si Directiva Pasari 79/409/CEE Pana in prezent au fost derulate o serie de proiecte care sa sustina implementarea directivelor Habitate si Pasari
Mai mult