2018_Activity_Report

Transcriere

1 RO 2018 Raprt de activitate

2 02 CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxemburg LUXEMBURG Tel Întrebări: eca.eurpa.eu/r/pages/cntactfrm.aspx Website: eca.eurpa.eu Numerase alte infrmații despre Uniunea Eurpeană sunt dispnibile pe internet pe serverul Eurpa ( Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Eurpene, 2019 Print ISBN ISSN di: /47953 QJ-AA RO-C PDF ISBN ISSN di: / QJ-AA RO-N HTML ISBN ISSN di: / QJ-AA RO-Q

3 Clegiul membrilr Curții de Cnturi Eurpene la 1 mai

4 2 Cuprins Cuvântul-înainte al președintelui pe scurt 6 Activitățile Curții 7 Strategia 7 Accent pe cmunicarea prduselr Curții 8 Audit 10 Planificarea activității 12 Activitățile de teren 13 Publicații 17 Evenimente imprtante 37 Relațiile cu părțile interesate instituținale 41 Cperarea cu instituțiile supreme de audit 44 Gestiunea Curții 46 Clegiul membrilr 46 Camerele de audit și cmitetele 49 Măsurarea perfrmanței 50 Persnalul Curții 58 Afectarea persnalului în cadrul instituției 58 Recrutarea 58 Prfilul de vârstă 59 Echilibrul de gen 60

5 3 Sprijinul pentru activitățile de audit 62 Frmarea prfesinală 62 Traducere 63 Infrmație, spațiul de lucru și invație 64 Clădirile 65 Cnslidarea securității Curții 67 Managementul de mediu 67 Răspunderea de gestiune 68 Infrmații financiare 68 Auditul intern și auditul extern 70 Declarația rdnatrului de credite delegat 73 Anexă publicațiile din 2018: raparte speciale, raparte anuale, avize și dcumente de analiză 74

6 4 Curtea de Cnturi Eurpeană Cine suntem Curtea de Cnturi Eurpeană ( Curtea ) este auditrul extern al Uniunii Eurpene (UE). Înființată în 1977, Curtea este una dintre cele șapte instituții ale UE. Curtea își are sediul la Luxemburg și în cadrul acesteia lucrează aprximativ 900 de persane care prvin din tate statele membre ale Uniunii și care își desfășară activitatea în serviciile de audit, în serviciile de sprijin și în serviciile administrative. Clegiul Curții este frmat din câte un membru din fiecare stat membru al UE. Rlul Curții Curtea verifică dacă UE ține cntabilitate rigurasă, dacă nrmele financiare ale Uniunii sunt crect aplicate și dacă pliticile și prgramele acesteia permit atingerea biectivelr urmărite și bținerea unui raprt csturi-beneficii ptim. Prin activitățile pe care le desfășară, Curtea cntribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE și prmvează răspunderea de gestiune și transparența. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, feră asigurări, semnalează deficiențele și reușitele și frmulează rientări adresate factrilr de decizie și rganelr legislative din UE. Observațiile și recmandările sale sunt prezentate Parlamentului Eurpean, Cnsiliului UE, guvernelr și parlamentelr naținale, precum și publicului larg.

7 5 Cuvântul-înainte al președintelui Stimate cititr, Strategia Curții pentru periada urmărește să prmveze un climat de încredere în Uniunea Eurpeană, în rândul cetățenilr acesteia, prin intermediul auditului independent desfășurat de Curte. Curtea cntinuă să se axeze pe evaluarea perfrmanței acțiunilr UE, pe cmunicarea unr mesaje clare către publicul său și pe sprirea valrii activității sale pentru părțile interesate. Prezentul raprt de activitate feră imagine de ansamblu asupra activității desfășurate de Curte în 2018, an în care aceasta a publicat un număr recrd de raparte speciale, dcumente de analiză și avize. De asemenea, raprtul cnține infrmații cu privire la persnalul, la gestiunea și la finanțele Curții. Rapartele Curții furnizează evaluare imparțială a pliticilr și a prgramelr UE, precum și a calității gestiunii financiare a fndurilr UE pe tt cuprinsul Uniunii și în afara acesteia. Curtea verifică dacă cheltuielile UE sunt efectuate în cnfrmitate cu nrmele în vigare și dacă pliticile și prgramele acesteia prezintă un raprt ptim csturi-beneficii. Așteptăm cu interes să lucrăm cu viitrul Parlament Eurpean și cu Cmisia în vederea îmbunătățirii în cntinuare a gestiunii financiare a Uniunii și în vederea asigurării faptului că UE bține rezultatele pe care și le-a prpus. Privind spre viitr, acest raprt ilustrează faptul că instituția nastră este htărâtă să își cntinue prcesul de rerganizare, pentru a putea face față prvcărilr viitare și pentru a rămâne în prima linie a evluțiilr din auditul sectrului public. Klaus-Heiner Lehne Președinte

8 pe scurt 44 Număr recrd de publicații: 35 de raparte speciale 9 dcumente de analiză Număr recrd de publicații prezentate rganelr legislative ale UE Raprtul anual referitr la bugetul UE cu: Opinie favrabilă privind cnturile UE Opinie cu rezerve privind plățile 43 Parlamentul Eurpean Număr recrd de avize: 10, majritatea referitare la CFM Cnsiliul Impactul activității Curții: Majritatea recmandărilr Curții au fst puse în aplicare Părțile interesate cnsideră că activitatea Curții prezintă utilitate și are un impact Organizarea frumului Glbal Audit Leadership Grad ridicat de acperire mediatică: de article nline Pstări pe platfrmele de cmunicare scială vizualizate de 11 miliane de ri Participări la peste 45 de activități internaținale 4 membri 5 membri ni ai Curții ai Curții cu mandate reînnite 834 efectivul de persnal din tate statele membre 50 : 50 ECHILIBRUL DE GEN ÎN CADRUL PERSONALULUI

9 7 Activitățile Curții Strategia Prgrese în atingerea biectivelr strategice ale Curții 2018 este primul an din strategia actuală a Curții, care acperă periada În cursul acestr trei ani, Curtea urmărește să atingă următarele biective strategice: creșterea valrii adăugate a declarației de asigurare în cntextul gestiunii financiare actuale a UE; punerea unui accent mai mare pe aspectele legate de perfrmanță ale acțiunilr UE; transmiterea unr mesaje clare către public. De asemenea, Curtea a cnvenit să rerienteze serviciile sale într- măsură mai adecvată în funcție de prdusele sale. Pentru a pune în aplicare această strategie, Curtea a stabilit un plan de acțiune menit să acpere aceste biective și care să ajute să rămână în prima linie a evluțiilr din auditul sectrului public. Tate aceste acțiuni se aflau în derulare la sfârșitul exercițiului Ttdată, Curtea a dispus deja efectuarea unei evaluări inter pares independente având ca biect punerea în aplicare a strategiei sale, evaluare care urmează să fie finalizată spre sfârșitul anului 2019 pentru mai multe infrmații, a se vedea capitlul privind răspunderea de gestiune.

10 8 Accent pe cmunicarea prduselr Curții Transmiterea unr mesaje clare către public Cmunicarea este cheia succesului în atingerea biectivului strategic al Curții privind transmiterea unr mesaje clare către public: autritățile plitice ale UE și cele din statele membre respnsabile de cntrlul și de gestiunea pliticilr și a prgramelr UE, celelalte instituții supreme de audit, întreprinderile și rganizațiile sectriale, mediul academic și, nu în ultimul rând, publicul larg principala parte interesată. În 2018, Curtea s-a bucurat de creștere semnificativă a interesului din partea mass-mediei în legătură cu activitatea sa. Acperirea mediatică a fst desebit de mare pentru rapartele speciale ale Curții, care au fst din ce în ce mai mult discutate atât pe canale mass-media naținale, cât și pe cele specializate pe teme legate de UE pentru mai multe infrmații, a se vedea capitlul referitr la prezența în mass-media. Prduse de cmunicare ni și prduse îmbunătățite Analize preliminare de audit O scurtă privire asupra activitățilr de audit în curs În a dua jumătate a anului 2017, Curtea a demarat un priect-pilt care cnstă în infrmarea publicului cu privire la activitate de audit viitare sau începută recent. În 2018, Curtea a publicat 12 analize preliminare de audit (cunscute anterir sub denumirea de nte de infrmare ), care sunt cncepute ca sursă de infrmații pentru cei interesați de plitica sau de prgramele care sunt auditate. Infrmațiile au la bază activitățile pregătitare întreprinse înainte de începerea unei sarcini de audit în curs. Analizele preliminare de audit au cntribuit la menținerea unui număr de publicații stabil și echilibrat pe parcursul anului: în 2018, pentru prima dată, nu a fst nici lună în care Curtea să nu fi publicat un dcument. În 2019, Curtea va cntinua să publice aceste prduse de cmunicare.

11 9 Jurnal O fereastră deschisă spre instituția nastră În timp ce rapartele de audit ale Curții prezintă cnstatările și recmandările acesteia vizând îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, Jurnal este axat pe mdul în care Curtea își desfășară activitatea și pe aceia care elabrează rapartele Curții în diferite dmenii. Această publicație a trecut recent printr- schimbare de imagine, iar selecția temelr abrdate a fst cnslidată. În prezent, Curtea cnsacră fiecărei ediții câte temă generală diferită. În 2018, Jurnal s-a cncentrat pe teme precum asistența pentru preaderare din partea UE, finanțarea și auditul Parlamentului Eurpean, guvernanța ecnmică și financiară a UE, precum și pe rapartele speciale ale Curții, pe prgramul de activitate, pe cperarea internaținală și pe activități prspective menite să pregătească instituția nastră pentru a face față prvcărilr viitare. Descărcări

12 10 Audit Un accent sprit pe perfrmanță Curtea desfășară diferite tipuri de audit, care vizează diferite dmenii ale bugetului UE: audituri ale perfrmanței cu privire la eficacitatea, eficiența și ecnmicitatea pliticilr și prgramelr UE. Aceste audituri axate pe raprtul csturi-beneficii vizează aspecte specifice legate de gestiune sau de buget. Curtea selectează și cncepe aceste sarcini de audit luând în cnsiderare riscurile existente la adresa perfrmanței sau a cnfrmității și nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, precum și interesul existent în mediul plitic și în rândul publicului larg; audituri financiare și audituri de cnfrmitate cu privire la fiabilitatea cnturilr anuale și la legalitatea și regularitatea perațiunilr mnetare subiacente (în special în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale cnfrmității sistemelr sau a perațiunilr din dmenii bugetare specifice cu nrmele și reglementările care li se aplică. Curtea aplică metdă de eșantinare statistică, cnfrm căreia fiecare eur cheltuit are șanse egale de a fi selectat în vederea auditului. Auditurile Curții sunt axate pe subiecte care reflectă prblemele cu care se cnfruntă UE, cum ar fi utilizarea sustenabilă și eclgică a resurselr naturale, creșterea ecnmică și incluziunea, prvcările legate de migrație și dezvltarea la nivel mndial, piața unică și uniunea bancară și asigurarea răspunderii de gestiune și a eficienței Uniunii Eurpene. Pe baza prbelr clectate în cadrul activitățilr sale de audit, Curtea prezintă în rapartele sale cncluzii clare cu privire la gradul de îndeplinire a biectivelr de plitică ale UE și cu privire la situația cntabilă și la gestiunea financiară a bugetului UE. Curtea pate astfel să furnizeze recmandări practice, care vizează un bun raprt csturi-eficacitate. Curtea își desfășară auditurile în cnfrmitate cu standardele de audit pentru sectrul public acceptate la nivel internaținal. În cadrul activității sale de audit, Curtea parcurge pașii următri:

13 11 PLANIFICARE 01 Se stabilesc utilitatea și fezabilitatea prpunerii de audit. Se stabilesc biectivele și sfera sarcinii de audit, abrdarea și metdlgia, precum și calendarul de desfășurare. ACTIVITATEA PE TEREN 02 Echipe multidisciplinare clectează prbe de audit la fața lcului, la sediul Cmisiei și în statele membre sau în țările beneficiare. REDACTARE 03 Prezentarea principalelr cnstatări și a cncluziilr întrun md clar și structurat. Elabrarea recmandărilr. VALIDARE 04 Cnfirmarea infrmațiilr și a cnstatărilr împreună cu entitatea auditată. ADOPTARE 05 Aprbarea raprtului de către camera de audit sau de către clegiul Curții. PUBLICARE 06 Publicarea raprtului special în 23 de limbi ficiale, împreună cu răspunsurile entitățilr auditate.

14 12 Planificarea activității Priritățile de audit răspund unr precupări esențiale ale UE Membrii Curții cnvin asupra prgramelr de activitate în fiecare an. În ianuarie 2018, președintele Curții, dmnul Lehne, a prezentat prgramul de activitate al Curții pentru 2018 în cadrul reuniunii Cnferinței președințilr de cmisie a Parlamentului Eurpean și a invitat tate cmisiile acestuia din urmă să își prezinte sugestiile cu privire la temele de audit ptențiale pentru prgramul de activitate pentru 2019, ca parte a prcesului anual de cnsultare cu părțile interesate. În ctmbrie 2018, Curtea a publicat prgramul său de activitate pentru 2019, primul care face parte din nua strategie, în care a prezentat priritățile sale de audit și a furnizat detalii cu privire la cele 36 de raparte și de dcumente de analiză pe care intenținează să le publice în cursul acestui an. Aceste sarcini de audit acpereau, cel puțin parțial, 29 dintre cele 69 de sugestii (42 %) frmulate de Parlamentul Eurpean (32 % în 2017). Auditurile Curții vr cntinua să abrdeze precupări majre, cum ar fi utilizarea sustenabilă a resurselr naturale, creșterea și incluziunea, migrația, securitatea și dezvltarea la nivel mndial, piața unică și răspunderea de gestiune și eficiența Uniunii Eurpene, pentru a stabili în ce măsură UE își îndeplinește prmisiunile.

15 13 Activitățile de teren de zile de audit în UE și în afara granițelr acesteia Cea mai mare parte din activitatea de audit a Curții se desfășară la sediul acesteia din Luxemburg. În același timp, auditrii Curții efectuează un număr mare de vizite la Cmisia Eurpeană principala entitate auditată de Curte și la alte instituții, agenții și rganisme sau delegații ale UE, la autrități naținale, reginale și lcale din statele membre și la rganizații internaținale care gestinează fnduri ale UE. De asemenea, auditrii efectuează verificări la fața lcului la beneficiari ai fndurilr UE, atât în interirul Uniunii, cât și în afara frntierelr acesteia. Prin intermediul acestr verificări, auditrii urmăresc pista de audit și bțin prbe de audit directe de la părțile implicate în gestinarea pliticilr și a prgramelr UE sau în clectarea și plata fndurilr UE, precum și de la beneficiarii care primesc aceste fnduri.

16 14 Frecvența și intensitatea activității de audit efectuate în diferitele state membre și în țările beneficiare depinde de tipul de audit desfășurat. În 2018, activitatea de audit desfășurată de auditrii Curții a acperit de zile (3 670 în 2017) de audit la fața lcului, atât în statele membre, cât și în afara UE. Echipele de audit sunt frmate, în general, din di sau din trei auditri, iar durata unei vizite de audit pate varia de la câteva zile până la duă săptămâni. Verificările la fața lcului efectuate în interirul UE se desfășară adesea în clabrare cu instituțiile supreme de audit din statele membre în cauză. În plus, activitatea de audit la fața lcului desfășurată de auditrii Curții a acperit de zile (2 300 în 2017) de audit la instituțiile UE din Bruxelles și din Luxemburg, la sediile agențiilr și ale altr rganisme descentralizate de pe întreg teritriul UE, precum și la sediile unr rganizații internaținale, cum ar fi ONU sau OCDE, și ale unr scietăți private de audit. Curtea utilizează din ce în ce mai mult videcnferințele și alte tehnlgii ale infrmației, cum ar fi transferul securizat de date și de dcumente pentru bținerea și validarea prbelr sale de audit.

17 15 Zile de vizite de audit efectuate în 2018 în state membre ale UE și în țări terțe Italia Germania Plnia Franța Spania Grecia Prtugalia Țările de Js Suedia Rmânia Republica Cehă Bulgaria Slvenia Regatul Unit Lituania Finlanda Danemarca Estnia Austria Ungaria Cipru Belgia Irlanda Slvacia Letnia Crația Malta Luxemburg Saint Lucia Saint Vincent și Grenadinele Albania Dminica Elveția Canada Nrvegia Algeria Btswana Las Tunisia Kenya Etipia Liban Niger Sierra Lene Guineea Ucraina Djibuti Japnia Statele Unite Israel Mzambic Barbads Haiti Turcia Statele membre ale UE (3 272 de zile de audit) Țări din afara UE (489 de zile de audit) de zile de audit Instituții UE și rganizații internaținale (2 723 de zile de audit) din care: Bruxelles și Luxemburg (1 637 de zile de audit) Ntă: este psibil ca ttalurile să varieze din cauza rtunjirilr.

18 16 Cmbaterea fraudei îndreptate împtriva bugetului UE Nuă cazuri care prezintă suspiciuni de fraudă Curtea cperează îndeaprape cu Oficiul Eurpean de Luptă Antifraudă (OLAF) în cmbaterea fraudei împtriva bugetului UE. Astfel, Curtea transmite OLAF rice suspiciune de fraudă, crupție sau altă activitate ilegală care aduce atingere intereselr financiare ale UE și care este identificată în cursul activității sale de audit. Aceste cazuri semnalate sunt examinate api de OLAF, care decide dacă să deschidă sau nu investigație, cperând, dacă este necesar, cu autritățile din statul membru respectiv. Deși auditurile Curții nu sunt cncepute să detecteze în md specific frauda, există situații în care apar suspiciuni cu privire la psibile activități necnfrme cu reglementările sau fraudulase. În 2018, Curtea a semnalat OLAF nuă cazuri de suspiciuni de fraudă (13 cazuri în 2017) identificate în cursul activitățilr sale de audit. În rapartele sale anuale referitare la bugetul UE, Curtea furnizează infrmații suplimentare cu privire la natura cazurilr de suspiciuni de fraudă transferate către OLAF și la recuperările recmandate de OLAF în legătură cu cazurile respective.

19 17 Publicații Un număr recrd de dcumente publicate în 2018 Rapartele de audit, dcumentele de analiză și avizele Curții reprezintă verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelr UE. Tate aceste dcumente ajută Parlamentul Eurpean și Cnsiliul UE să mnitrizeze și să cntrleze realizarea biectivelr de plitică ale UE, precum și să slicite celr respnsabili să dea seamă pentru gestiunea bugetului UE în special în cntextul prcedurii anuale de descărcare de gestiune. Principala instituție respnsabilă în acest sens este Cmisia Eurpeană, însă celelalte instituții și rgane ale Uniunii sunt și ele vizate. Autritățile naținale, reginale și lcale din statele membre jacă, de asemenea, un rl majr în dmeniile care fac biectul gestiunii partajate, cum ar fi agricultura și ceziunea, ele fiind respnsabile de mdul în care este utilizată cea mai mare parte a bugetului UE. Numărul de raparte speciale și de dcumente de analiză publicate în periada Numărul de publicații Anul

20 18 Prtfliul de publicații al Curții cuprinde: Raparte anuale și raparte speciale: raparte speciale, care prezintă rezultatele unr audituri selectate ce au ca biect dmenii specifice de cheltuieli sau de plitici ri aspecte bugetare sau de gestiune; raparte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilr financiare și de cnfrmitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii Eurpene și cu privire la fndurile eurpene de dezvltare, dar care pt cnține și aspecte legate de gestiunea bugetară și de perfrmanță; raparte anuale specifice, care sunt publicate separat și se referă la agențiile, la rganismele descentralizate și la întreprinderile cmune ale UE. Avize și dcumente de analiză: avize cu privire la acte legislative ni sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elabrate fie în md bligatriu, în temeiul Tratatului privind funcținarea Uniunii Eurpene (TFUE), fie la cererea altei instituții sau din inițiativa Curții; dcumente de infrmare: dcumente care descriu și analizează plitici sau diverse aspecte legate de gestiune și care sunt axate pe teme specifice; analize panramice: dcumente similare dcumentelr de infrmare, însă axate pe dmenii de plitică sau pe aspecte de gestiune vaste și cmplexe, adeseri examinate dintr- perspectivă transversală; studii de caz rapide: cnstată situația de fapt existentă în legătură cu anumite chestiuni sau prbleme specifice farte bine delimitate, incluzând, dacă este necesar, analiză utilă pentru înțelegerea situației de fapt respective. În sfârșit, analizele preliminare de audit prezintă infrmații de fnd cu privire la sarcină de audit viitare sau în curs pentru mai multe infrmații, a se cnsulta capitlul privind cmunicarea prduselr Curții. Tate publicațiile Curții sunt dispnibile pe site-ul web al acesteia (eca.eurpa.eu) și sunt enumerate la sfârșitul acestui raprt.

21 19 6 RAPOARTE ANUALE Publicațiile Curții în RAPOARTE SPECIALE Raparte anuale: Bugetul UE Fndurile eurpene de dezvltare 41 de agenții și rganisme ale UE 8 întreprinderi cmune din dmeniul cercetării Șclile Eurpene Datriile cntingente ale Cmitetului Unic de Rezluție, ale Cmisiei și ale Cnsiliului Avize: Finanțarea din partea UE și statul de drept Fndul Mnetar Eurpean Fndul eurpean de dezvltare Prtecția avertizrilr Refrmarea sistemului de resurse prprii Refrmarea nrmelr în dmeniul ceziunii Refrmarea pliticii agricle cmune OLAF și nul EPPO Prgramul de luptă antifraudă Nul instrument de ajutr pentru dezvltare Dcumente de infrmare: Viitrul finanțelr UE Viitrul PAC Simplificarea prgramelr de cercetare Integrarea migranțilr Simplificarea pliticii de ceziune Nul cadru financiar multianual Analize panramice: Punerea în practică a dreptului UE Mbilitate și transprturi Studiu de caz rapid: Rambursarea taxei pe valarea adăugată în dmeniul ceziunii NOU Analize preliminare de audit: Bunăstarea animalelr Siguranța alimentară Energia eliană și energia slară Prdusele eclgice Supravegherea sectrului asigurărilr în UE Instrumentul pentru refugiații din Turcia Asistența medicală transfrntalieră Cnsultările publice Deșertificarea Cmerțul electrnic Ajutrul pentru persanele cele mai defavrizate Nrmele în dmeniul cncurenței Listă cmpletă la pagina AVIZE 9 DOCUMENTE DE ANALIZĂ 12 ANALIZE PRELIMINARE DE AUDIT (denumite anterir nte de infrmare )

22 20 Rapartele speciale Rapartele speciale sunt axate pe evaluarea perfrmanței acțiunilr UE În cncrdanță cu strategia sa pentru periada , Curtea a sprit accentul pus pe evaluarea perfrmanței acțiunilr UE pentru a se asigura că banii cetățenilr UE sunt utilizați în md ptim. În 2018, Curtea a publicat 35 de raparte speciale (28 în 2017) cu privire la diferite dmenii de cheltuieli, abrdând prvcările cu care se cnfruntă UE, inclusiv cele legate de pluarea atmsferică, de rețeaua ferviară de mare viteză, de Instrumentul pentru refugiații din Turcia, de supravegherea bancară și de finanțarea acrdată ONG-urilr. În aceste raparte speciale, Curtea examinează dacă biectivele pliticilr și ale prgramelr UE pe care le-a selectat au fst îndeplinite, dacă rezultatele au fst bținute în md eficace și eficient și dacă finanțarea din partea UE are valare adăugată, cu alte cuvinte dacă această finanțare a prdus mai mult decât s-ar fi putut bține exclusiv prin acțiuni de nivel naținal. De asemenea, Curtea frmulează recmandări, identificând mdalități prin care să se realizeze ecnmii, să se lucreze mai bine, să se evite risipa sau mdalități în care să se bțină un raprt csturi-eficacitate mai bun în realizarea biectivelr de plitică urmărite. În raprtul de față, vm pune accentul pe duă dintre rapartele speciale ale Curții din 2018, și anume raprtul privind rețeaua ferviară de mare viteză din UE și raprtul privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia. Curtea depune tate efrturile pentru ca rapartele sale speciale să fie publicate într-un riznt de timp de 13 luni, în cnfrmitate cu Regulamentul financiar al UE.

23 21 COMPETITIVITATE PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ COEZIUNE ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ Raparte speciale: JASPERS Mbilitatea frței de muncă Durabilitatea priectelr Parteneriatele public-privat Cnexiunile în bandă largă Absrbția fndurilr în dmeniul ceziunii Liniile ferviare de mare viteză Perfrmanța priectelr Prgramul Erasmus+ Simplificarea prgramului Oriznt 2020 Drepturile pasagerilr EUROPA ÎN LUME Raparte speciale: Asistența acrdată în Myanmar/Birmania Asistența pentru preaderare acrdată Turciei Ajutrul pentru regiunea Sahel Arhitectura africană pentru pace și securitate Instrumentul pentru refugiații din Turcia Fndul fiduciar pentru Africa Rapartele speciale ale Curții în 2018 SECURITATE ȘI CETĂȚENIE Raparte speciale: Cmbaterea radicalizării Amenințările chimice și bilgice RESURSE NATURALE Raparte speciale: Energia din surse regenerabile Schema de plată de bază Opțiunile simplificate în materie de csturi Calitatea aerului Captarea și stcarea dixidului de carbn Prevenirea inundațiilr Bunăstarea animalelr Deșertificarea ADMINISTRAȚIE Raparte speciale: O mai bună legiferare Sistemele infrmatice vamale Clădirile instituțiilr UE Finanțarea acrdată ONG-urilr GUVERNANȚA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ Raparte speciale: Eficiența peraținală a gestinării crizelr bancare de către BCE Prcedura privind dezechilibrele macrecnmice Pactul de stabilitate și de creștere Supravegherea sectrului asigurărilr în UE

24 22 Accent pe raprtul special intitulat O rețea ferviară eurpeană de mare viteză: departe de a fi realitate, rămâne fragmentată și ineficace Liniile ferate de mare viteză aduc numerase beneficii pentru pasageri. Ele reprezintă un md de transprt cnfrtabil, sigur, flexibil și durabil din punctul de vedere al mediului încnjurătr. Mai mult, îmbunătățirea cnexiunilr între diferitele regiuni ale UE face ca liniile ferate de mare viteză să devină mai cmpetitive, cntribuind la integrarea eurpeană prin creșterea aprprierii dintre ameni. Abrdarea de audit a Curții a fst una din perspectiva pasagerilr, analizând diferitele cnexiuni, timpii de călătrie și prețurile pentru călătrii de afaceri și pentru călătrii în scpuri turistice. De asemenea, Curtea a examinat dacă investițiile cfinanțate de UE au avut un bun raprt csturi eficacitate și dacă au fst eficiente, precum și dacă au fst bine cncepute și planificate. Statele vizitate de auditri Periada acperită: căi ferate de mare viteză 30 de priecte 4 cnexiuni transfrntaliere Peste km de linie de cale ferată Curtea a cncluzinat că rețeaua ferviară eurpeană de mare viteză rămâne un mzaic ineficace de rețele naținale slab cnectate. Nu există un plan realist, pe termen lung, pentru a cnecta diferitele părți ale rețelei existente a UE, cnstrucția de linii de mare viteză transfrntaliere nu este priritate pentru guvernele statelr membre, iar Cmisia Eurpeană nu are cmpetența de a le cnstrânge în acest sens. În astfel de cndiții, valarea adăugată a cfinanțării din partea UE pentru liniile ferate de mare viteză este redusă. Sunt însă și vești bune: numărul de pasageri care flsesc linii de cale ferată de mare viteză în Eurpa crește cnstant, de la aprximativ 15 miliarde de călătri kilmetri în 1990 la peste 124 de miliarde de călătri kilmetri în 2016.

25 23 Gară de mare viteză terminală Gară de mare viteză auditată Al te gă ri de mare vi teză Linii de mare viteză auditate Stuttgart-München Berlin-München Madrid-Barcelna-frntiera franceză Madrid-Len Madrid-Galicia Eje Atlántic Paris-Strasburg Dijn-Mulhuse München-Verna Figueras-Perpignan Basque Y Madrid-Lisabna Trin-Salern Milan-Veneția În ceea ce privește activitățile de diseminare a acestr infrmații, Curtea a prezentat acest raprt în fața Cmisiei pentru transprt și turism și în fața Cmisiei pentru cntrl bugetar ale Parlamentului Eurpean, precum și în fața Cnsiliului UE. Ambele instituții au salutat publicarea raprtului și s-au declarat de acrd cu cncluziile Curții. De asemenea, Curtea a prezentat raprtul mai multr administrații naținale și instituții supreme de audit, precum și unr cercetătri, anumitr părți interesate din sectr și mass-mediei. Raprtul s-a bucurat de mediatizare cnsiderabilă în întreaga UE, în special în Spania, în Germania și în presa financiară și specializată pe teme legate de UE, precum și de un interes desebit pe platfrmele de cmunicare scială. ES Cinc Días: Ls auditres de la UE critican la incherencia de ls trazads del AVE DE Die Zeit: Bahnlinien: Ausbau schneller Zugstrecken in EU zu teuer und zu langsam IT La Repubblica: Alta velcità nell'ue, la Crte dei Cnti eurpea bccia la rete UK Financial Times: Blc criticised ver high-speed rail strategy

26 24 Accent pe raprtul special intitulat Instrumentul pentru refugiații din Turcia: un ajutr util, dar sunt necesare îmbunătățiri pentru a ptimiza utilizarea fndurilr Turcia găzduiește cea mai mare ppulație de refugiați din lume: aprape 4 miliane de ameni. Această ppulație include circa 3,5 miliane de sirieni, dintre care majritatea trăiesc în afara taberelr de refugiați. Instrumentul pentru refugiații din Turcia sprijină atât ajutrul umanitar, cât și asistența fără caracter umanitar pentru refugiați și pentru cmunitățile gazdă, cu finanțare ttală de 6 miliarde de eur din partea UE și a statelr membre ale acesteia. Acrdul plitic prevede ttdată angajamentul Turciei de a pune capăt migrației neregulamentare din Turcia către UE. Statele vizitate de auditri Periada acperită: ianuarie 2016 martie priecte umanitare acperind nevile de bază, prtecția, sănătatea și educația 33 % din ajutrul umanitar cntractat (458 de miliane de eur) Partenerii respnsabili de punerea în aplicare, de exemplu agenții ale ONU, ONG uri internaținale Curtea a cncluzinat că instrumentul asigurase un răspuns rapid la criza refugiațilr. Priectele umanitare i au ajutat pe refugiați să își acpere nevile de bază, dar nu au dus înttdeauna la raprtul csturi eficacitate precnizat și nici la îndeplinirea pe deplin a biectivului instrumentului de a crdna sprijinul într un md eficace. Tate priectele umanitare auditate au furnizat un sprijin util pentru refugiați. De exemplu, priectul Emergency Scial Safety Net (Plasa de siguranță scială de urgență) a furnizat ajutr în numerar unui număr de 1,3 miliane de refugiați. Cu tate acestea, jumătate dintre ele nu au prdus încă rezultatele așteptate, și anume un efect de durată benefic, care să pată fi susținut fără sprijin financiar ulterir. De asemenea, pentru nuă dintre cele zece priecte auditate, a fst necesară prelungirea duratei acestra. Mediul de perare dificil a fst principalul factr care împiedica implementarea în timp util a unra dintre priectele ONG urilr. Cmisia instituise măsuri adecvate pentru mnitrizarea priectelr, însă refuzul autritățilr turce de a acrda acces la datele beneficiarilr pentru

27 25 cele duă priecte de ajutr în numerar cuprinse în eșantinul Curții în valare ttală de 1,1 miliarde de eur a împiedicat Cmisia și Curtea să îi urmărească pe beneficiarii priectelr de la înregistrarea acestra până la efectuarea plății. Curtea a prezentat acest raprt în cadrul unei reuniuni cmune a Cmisiei pentru dezvltare, a Cmisiei pentru afaceri externe și a Cmisiei pentru cntrl bugetar din cadrul Parlamentului Eurpean și, ulterir, Cmisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Raprtul a fst prezentat și Grupului de lucru pentru extindere și țări aflate în prces de negciere a aderării la UE, precum și mass-mediei. Acesta a suscitat un interes semnificativ din partea mass-mediei, îndesebi în Germania, dar și în Danemarca, în Austria, în țările Benelux și în țările mediteraneene, precum și în presa specializată pe teme legate de UE. DE Der Spiegel: Rechnungshf kritisiert Mängel bei EU-Flüchtlingshilfe FR EurActiv: La Cur des cmptes plutôt satisfaite de l aide aux réfugiés en Turquie ES Eurnews: Turquía debe rendir cuentas pr la gestión de ls refugiads UK EU Observer: EU unable t fully trace 1 bn spent n refugees in Turkey

28 26 Rapartele anuale Raprtul anual pe 2017 privind bugetul UE Cnturi validate, pinie favrabilă cu privire la venituri, pinie cu rezerve cu privire la cheltuieli În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile din bugetul UE, examinând fiabilitatea cnturilr anuale și măsura în care perațiunile de venituri și de cheltuieli sunt realizate cu respectarea nrmelr financiare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelr membre. De asemenea, Curtea evaluează în md specific fiecare dmeniu majr al bugetului UE, pe baza rubricilr din cadrul financiar multianual (CFM) , și prezintă infrmații referitare la gestiunea bugetară și financiară, precum și la elemente de perfrmanță. Ttdată, Curtea analizează cauzele aflate la baza errilr, frmulează recmandări de amelirare și examinează dacă recmandările sale anteriare au fst puse în aplicare, precum și mdul în care acestea au fst implementate. Pentru cel mai recent raprt anual al Curții, referitr la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, Curtea a selectat și a testat circa 700 de plăți efectuate către beneficiari din tate dmeniile de cheltuieli, în valare ttală de aprximativ 100 de miliarde de eur. Altfel spus, au fst evaluate circa 700 de cazuri diferite în care fndurile UE fuseseră utilizate pentru a furniza sprijin pentru priecte majre de infrastructură, IMM uri, rganizații de cercetare, fermieri sau studenți din statele membre ale UE ri pentru beneficiari din țări din afara UE. Infrmații cheie Cheltuielile UE în 2017 Suma auditată Cnturile Veniturile Cheltuieli 137,4 miliarde de eur 100,2 miliarde de eur (703 perațiuni de plăți) feră imagine crectă și fidelă validate ca fiind fiabile legale și cnfrme pinie favrabilă legale și cnfrme, cu excepția rambursărilr bazate pe csturi pinie cu rezerve (și nu pinie cntrară)

29 27 Evluția descendentă a nivelurilr de erare estimate cntinuă Această activitate amplă stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are bligația de a furniza Parlamentului Eurpean și Cnsiliului în cnfrmitate cu mandatul acesteia prevăzut la articlul 287 din Tratatul privind funcținarea Uniunii Eurpene (TFUE). La fel ca în anii precedenți, Curtea a emis pinie favrabilă cu privire la cnturi și la veniturile UE. Mai mult, pentru al dilea an cnsecutiv, Curtea a fst în măsură să exprime pinie cu rezerve (și nu pinie cntrară ) cu privire la cheltuielile UE. O parte cnsiderabilă a cheltuielilr din 2017 pe care Curtea le-a auditat nu au fst afectate de un nivel semnificativ de erare. Mai mult, nivelul de erare estimat pentru plățile efectuate în 2017 a fst de 2,4 %, în scădere față de nivelul de 3,1 % înregistrat în 2016 și față de nivelul de 3,8 % din Nivelurile de erare estimate pentru principalele dmenii de cheltuieli ale UE ( ) [

30 28 Marcarea începutului prcedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului Publicarea raprtului anual al Curții cnstituie punctul de plecare al prcedurii de acrdare de către Parlamentul Eurpean a descărcării de gestiune, în cursul căreia clegiuitrul și autritatea bugetară ale UE decid la recmandarea Cnsiliului dacă Cmisia și alte rganisme au gestinat în md satisfăcătr bugetul UE și, în caz afirmativ, le acrdă descărcare de gestiune. Curtea și-a prezentat raprtul anual în fața Cmisiei pentru cntrl bugetar a Parlamentului (CONT) la 4 ctmbrie, în ziua publicării, și, ulterir, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului Eurpean, în fața Cnsiliului (Afaceri Ecnmice și Financiare) și în fața a 14 parlamente și autrități naținale din statele membre. Dmnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Cnturi Eurpene, și dmnul Lazars S. Lazaru, membru al Curții, prezentând raprtul anual în sesiunea plenară a Parlamentului Eurpean, Strasburg, niembrie 2018.

31 29 O nuă abrdare cnstând în evluția către misiune de atestare După cum este prezentat în strategia sa pentru periada , Curtea a făcut primii pași în direcția schimbării abrdării sale de audit în ceea ce privește declarația de asigurare (DAS). Pentru cheltuielile din dmeniul ceziunii, Curtea a evaluat cadrul de cntrl și de asigurare pentru periada , precum și fiabilitatea infrmațiilr privind regularitatea furnizate de Cmisie. Acest demers a reprezentat un prim pas înspre psibilă rganizare a auditului privind declarația de asigurare sub frma unei misiuni de atestare. Obiectivul general al acestei abrdări mdificate și al evluției către misiune de atestare este de a ține seama într mai mare măsură de diferitele niveluri de cntrl intern care există în cadrul Cmisiei Eurpene și al autritățilr din statele membre care gestinează cheltuielile UE. În acest md, vr putea fi puse în evidență mai clar deficiențele care persistă, atât cele din cadrul Cmisiei Eurpene, cât și cele din statele membre, astfel încât Curtea să pată cntribui la prmvarea răspunderii de gestiune și la îmbunătățirea în cntinuare a gestiunii financiare a UE. Curtea va pune în aplicare această abrdare numai în cazul în care sunt întrunite cndițiile necesare prevăzute în standardele internaținale de audit.

32 30 Raprtul anual referitr la fndurile eurpene de dezvltare Opinie cntrară cu privire la plăți Prin intermediul fndurilr eurpene de dezvltare (FED), UE acrdă asistență în cadrul cperării pentru dezvltare statelr din Africa, zna Caraibilr și Pacific și țărilr și teritriilr de peste mări. Fndurile sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt gestinate în afara cadrului bugetului general al UE de către Cmisia Eurpeană și de către Banca Eurpeană de Investiții. În cntinuare, sunt indicate principalele infrmații privind pinia de audit a Curții cu privire la fndurile eurpene de dezvltare. Infrmații cheie Bugetul FED pe 2017 Suma auditată Cnturile Veniturile Cheltuieli 4,3 miliarde de eur 3,5 miliarde de eur feră imagine crectă și fidelă validate ca fiind fiabile legale și cnfrme pinie favrabilă afectate de un nivel semnificativ de erare pinie cntrară

33 31 Rapartele anuale specifice Agenții și alte rganisme ale UE Opinie favrabilă pentru tate agențiile UE, cu excepția uneia Agențiile UE sunt răspândite pe întreg teritriul UE și au împreună un număr de aprximativ de angajați. În 2017, bugetul ttal al agențiilr, excluzând Cmitetul Unic de Rezluție, s-a ridicat la 3,5 miliarde de eur, ceea ce reprezintă aprximativ 2,7 % din bugetul general al UE. Bugetul pe 2017 al Cmitetului Unic de Rezluție a fst de 6,6 miliarde de eur și este finanțat prin cntribuții din partea instituțiilr de credit. Agenția Eurpeană pentru Medicamente (EMA) de la Lndra, care își mută sediul la Amsterdam. O nuă abrdare: un raprt unic pentru 41 de agenții ale UE În 2018, Curtea a decis să prezinte rezultatele auditului său financiar privind agențiile UE întrun frmat mai ușr de utilizat. Curtea a cntinuat să furnizeze câte declarație de asigurare pentru fiecare agenție, publicând ttdată un raprt anual unic care acperă tate agențiile, inclusiv un dcument de sinteză intitulat Auditul agențiilr UE pe scurt. De asemenea, ca în fiecare an, Curtea a publicat raprtul său anual privind Șclile Eurpene și raprtul privind rice datrie cntingentă pentru Cmitetul Unic de Rezluție, Cmisie și Cnsiliu.

34 32 Distribuția gegrafică a agențiilr în statele membre * În urma deciziei Regatului Unit de a se retrage din UE, Cnsiliul a htărât relcarea EMA la Amsterdam și a ABE (Autritatea Bancară Eurpeană) la Paris în 2019.

35 33 Cncluzii principale În ansamblu, auditul desfășurat de Curte cu privire la agenții pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017 a cnfirmat rezultatele pzitive raprtate în anii precedenți. Curtea a emis: pinii de audit favrabile ( fără rezerve ) cu privire la fiabilitatea cnturilr pentru tate agențiile; pinii de audit favrabile ( fără rezerve ) cu privire la legalitatea și regularitatea perațiunilr de venituri subiacente cnturilr pentru tate agențiile; pinii de audit favrabile ( fără rezerve ) cu privire la legalitatea și regularitatea plățilr subiacente pentru tate agențiile, cu excepția piniei de audit cntrare exprimate pentru Birul Eurpean de Sprijin pentru Azil (EASO), în cazul căruia Curtea a identificat serie de prbleme. Întreprinderile cmune Opinie favrabilă pentru tate întreprinderile cmune ale UE din dmeniul cercetării, cu excepția uneia Întreprinderile cmune sunt parteneriate public-privat ale UE cu sectrul industrial, cu grupări din dmeniul cercetării, precum și cu statele membre, și ele jacă un rl imprtant în punerea în aplicare a unr aspecte specifice aferente pliticii de cercetare a UE. Cmisia Eurpeană este membrul public din cadrul întreprinderilr cmune și reprezintă UE. Printre membrii privați se numără diferiți parteneri din sectrul industrial și din dmeniul cercetării. Unul dintre principalele biective ale întreprinderilr cmune cnstă în a mbiliza cntribuții din partea membrilr privați din sectrul industrial și din sectrul cercetării; aceasta este valarea lr adăugată.

36 34 Cncluzii principale Curtea a validat cnturile aferente exercițiului 2017 pentru tate întreprinderile cmune ale UE ca fiind fiabile. Curtea a exprimat pinii de audit favrabile privind perațiunile de venituri și de plăți pentru șapte întreprinderi cmune, cu excepția întreprinderii cmune Cmpnente și sisteme electrnice pentru pziție de lider a Eurpei (ECSEL), în cazul căreia a exprimat pinie cu rezerve, întrucât auditrii au detectat serie de prbleme care în anumite cazuri împiedicau funcținarea eficace a sistemului de cntrl intern. Avize Curtea cntribuie la îmbunătățirea guvernanței financiare a UE și prin intermediul avizelr pe care le publică cu privire la prpuneri legislative ni sau de mdificare a legislației existente ale Cmisiei. Atunci când aceste prpuneri implică un impact financiar semnificativ, avizele Curții sunt bligatrii cnfrm legislației UE. Ele sunt utilizate în principal de autritățile legislative Parlamentul Eurpean și Cnsiliul în cadrul activității lr. Alte instituții pt, de asemenea, slicita Curții să emită avize cu privire la anumite chestiuni sau Curtea pate publica astfel de avize din prprie inițiativă. În 2018, Curtea a publicat un număr recrd de 10 avize referitare la diverse dmenii ale guvernanței UE. Acestea au vizat, în principal, prpunerile legislative ale Cmisiei pentru nul cadru financiar multianual (CFM), cum ar fi refrma pliticii agricle cmune (PAC), dar și eficacitatea Oficiului Eurpean de Luptă Antifraudă (OLAF) și cperarea acestuia cu viitrul Parchet Eurpean (EPPO), crelarea finanțării din partea UE cu statul de drept, precum și prtecția avertizrilr. Accent pe avizul privind refrma PAC Este necesară plitică agriclă cmună mai eclgică, care să se bazeze mai rigurs pe perfrmanță și să întărească răspunderea de gestiune Atunci când și-a publicat prpunerea legislativă privind nua PAC de după 2020, Cmisia Eurpeană a subliniat că biectivele în materie de mediu și de climă vr cnstitui priritate de prim rdin. Cu tate acestea, în avizul său privind refrma PAC, Curtea a remarcat faptul că multe dintre pțiunile de plitică prpuse sunt farte similare cu actuala PAC. În special, cea mai mare parte a bugetului va cntinua să finanțeze plățile directe efectuate către fermieri, pe baza numărului de hectare de teren pe care aceștia le dețin sau le utilizează. Curtea a cnstatat ttdată că acest instrument nici nu cnstituie mdalitatea cea mai eficientă de a sprijini venituri fiabile și nici nu este adecvat pentru a răspunde multra dintre precupările legate de mediu. În plus,

37 35 Curtea a cnsiderat că estimarea Cmisiei privind cntribuția PAC la biectivele UE în dmeniul schimbărilr climatice părea a fi nerealistă și a recmandat ca planurile pentru viitarea PAC să fie mai eclgice, să se bazeze mai rigurs pe perfrmanță și să întărească răspunderea de gestiune. La fel ca în cazul rapartelr sale, Curtea a prezentat acest aviz cmisiilr din cadrul Parlamentului Eurpean, mai exact Cmisiei pentru agricultură și dezvltare rurală și Cmisiei pentru cntrl bugetar, Cnsiliului, anumitr părți interesate din dmeniul agriculturii și din cel al mediului, precum și mass-mediei.

38 36 Dcumentele de analiză: analize panramice, dcumente de infrmare și studii de caz rapide Examinări analitice ale unr infrmații publice și ale celr rezultate din activitatea Curții Analize panramice În 2018, Curtea a publicat duă analize panramice: în prima dintre ele, referitare la punerea în practică a dreptului UE, Curtea a pledat pentru cnslidarea supravegherii de către Cmisie a aplicării dreptului UE de către statele membre; în cea de a dua, referitare la mbilitate și transprturi, Curtea a recunscut că aceste duă elemente reprezintă piatră de temelie a integrării eurpene. Curtea și-a exprimat însă precuparea că investițiile în aceste dmenii erau deficitare, dat fiind că investițiile reduse în infrastructură frânează mdernizarea rețelei de transprturi din UE. Dcumente de infrmare În 2018, Curtea a publicat șase dcumente de infrmare: cinci referitare la prpunerile Cmisiei pentru următrul CFM și unul referitr la integrarea migranțilr în UE. Observațiile frmulate de Curte cu privire la CFM s-au axat în special pe prcesul prpus de stabilire a priritățilr UE în materie de cheltuieli, pe flexibilitatea bugetului UE, pe rientarea către perfrmanță și simplificarea administrativă, precum și pe mecanismele de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit. Curtea a salutat efrturile Cmisiei de a mderniza bugetul UE pentru periada de după 2020, dar, în același timp, a evidențiat mai multe riscuri ptențiale, a identificat serie de deficiențe și a prpus îmbunătățiri specifice. În pinia Curții, cntrlul parlamentar ar trebui să se bazeze pe mecanisme slide de asigurare a răspunderii de gestiune și, ca regulă generală, Curtea de Cnturi Eurpeană ar trebui să fie numită auditr extern pentru tate rganismele instituite de Uniunea Eurpeană. Studii de caz rapide În 2018, Curtea a publicat un studiu de caz rapid referitr la ceziune, în care a cnstatat că rambursarea taxei pe valarea adăugată (TVA) în acest dmeniu este expusă la erri și utilizarea fndurilr UE în acest scp nu este înttdeauna ptimă. Curtea a susținut că, în periada de după 2020, rganismele publice nu ar mai trebui să beneficieze de rambursarea TVA-ului aferent cheltuielilr cfinanțate de UE.

39 37 Evenimente imprtante În cursul anului 2018, Curtea a fst implicată, atât în calitate de rganizatr, cât și de participant, în mai multe evenimente care i-au permis să își facă cunscute punctele de vedere cu privire la mdalitățile de prmvare a răspunderii de gestiune și a transparenței, precum și de îmbunătățire a gestiunii financiare a UE. Cnferința privind instrumentele financiare În ianuarie 2018, împreună cu Ministerul Finanțelr din Lituania, Curtea a rganizat, la Vilnius, cnferință la nivel înalt privind utilizarea instrumentelr financiare. Cnferința a servit drept platfrmă pentru schimbul de pinii și de idei între experți la nivel înalt din instituțiile UE și cele lituaniene, practicieni și alte părți interesate publice și private. Simpzin privind finanțarea publică a parlamentelr În martie 2018, Curtea a găzduit, la sediul său, un simpzin internaținal de duă zile privind finanțarea publică a parlamentelr în Eurpa, cu scpul de a discuta autnmia parlamentelr și de a studia sistemele bugetare ale statelr eurpene. Glbal Audit Leadership Frum (GALF) În aprilie 2018, Curtea a găzduit cea de a cincea reuniune a frumului Glbal Audit Leadership, care a reunit președinții și reprezentanții a aprximativ 20 de instituții supreme de audit din întreaga lume. Discuțiile s-au axat pe practicile și limitările auditurilr perfrmanței într-un cntext plitic, precum și pe prvcările și prtunitățile legate de cmunicarea cnstatărilr de audit într- lume digitală.

40 38 Cea de a cincea reuniune a frumului Glbal Audit Leadership a reunit președinții a peste 20 de instituții supreme de audit din întreaga lume, la Curtea de Cnturi Eurpeană, în aprilie Ziua Eurpei Zilele prțilr deschise ale instituțiilr UE În mai 2018, Curtea a participat la evenimentele rganizate cu cazia Zilei Eurpei la Bruxelles, la Strasburg și la Luxemburg. Cu această cazie, auditrii au ferit infrmații vizitatrilr standurilr de infrmare ale instituției nastre cu privire la rlul și la activitatea Curții și cu privire la mdul în care aceasta își desfășară auditurile, pe baza prpriei experiențe. Curtea va cntinua să rganizeze Zilele prțilr deschise și va lua parte la evenimente publice, pentru a intra în cntact cu cetățenii UE. Simpzin privind buna administrație publică În septembrie 2018, Curtea a participat la un simpzin pe tema biectivelr de dezvltare durabilă ale ONU și pe tema guvernanței publice, intitulat Gd Public Administratin and Benefits fr Citizens The Rle f Parliamentary Cntrl Bdies, care a fst rganizat de Curtea de Audit a Austriei, de Secretariatul INTOSAI și de Avcatul Pprului din Austria. Cnferința privind aplicarea dreptului UE În septembrie 2018, Curtea a găzduit cnferință pe tema aplicării dreptului UE, în cadrul căreia s-a discutat nevia de transparență, de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit, în

41 39 cntextul publicării analizei sale panramice privind punerea în practică a dreptului UE. Acest eveniment a avut lc la sediul Cmitetului Regiunilr din Bruxelles. Cnferința privind cmerțul electrnic și impzitarea În ctmbrie 2018, Curtea a găzduit cnferință având ca subiect prvcările legate de cmerțul electrnic și de impzitare în epca digitală. Vrbitrii și participanții la dezbateri au discutat despre riscurile mdelului actual de impzitare privind TVA-ul din cadrul cmerțului electrnic și au sugerat mdele alternative de impzitare având la bază tehnlgii mderne, precum tehnlgia blckchain. Cnferința Autrității Eurpene de Asigurări și Pensii Ocupaținale (EIOPA) În niembrie 2018, Curtea a participat la cea de a pta cnferință anuală a EIOPA de la Frankfurt. Cnferința a reunit peste 400 de participanți din sectrul serviciilr financiare, din mediul academic, din partea rganizațiilr pentru cnsumatri, a mass-mediei, a unr rganizații internaținale, a unr rganisme ale UE și din partea unr autrități naținale. Curtea a prezentat activitatea pe care a desfășurat- în cadrul auditului său privind supravegherea și stabilitatea financiară a sectrului eurpean al asigurărilr, acesta fiind subiectul raprtului său special privind EIOPA publicat în 2018.

42 40 COP24 În decembrie 2018, Curtea a participat la Cnferința Organizației Națiunilr Unite privind schimbările climatice (COP24) de la Katwice. Curtea a prezentat activitatea pe care a desfășurat- în cadrul auditului său privind calitatea aerului și impactul acesteia asupra schimbărilr climatice și viceversa și a discutat despre prvcările create de deșertificare și de degradarea terenurilr în UE ambele teme au făcut biectul a duă raparte speciale publicate de Curte în Dmnul Janusz Wjciechwski, membru al Curții de Cnturi Eurpene, prezentând raprtul special al Curții privind calitatea aerului, decembrie 2018, Katwice. Back t Schl ( Înapi la șcală ) Pe parcursul anului, mai mulți angajați ai Curții au luat parte la prgramul Back t Schl, derulat de instituțiile UE. 17 membri ai persnalului Curții au efectuat vizite la fstele lr șcli gimnaziale și liceale în șapte state membre, cu cazia cărra au ferit elevilr infrmații cu privire la UE, la rlul instituției nastre, la psibilitățile de a studia în UE și la munca în instituțiile UE.

43 41 Relațiile cu părțile interesate instituținale Impactul activității Curții depinde de mdul în care aceasta este utilizată de părțile interesate instituținale Curtea clabrează îndeaprape cu Parlamentul Eurpean, cu Cnsiliul Uniunii Eurpene și cu parlamentele naținale, întrucât impactul activității sale depinde, într- mare măsură, de mdul în care aceste instituții utilizează rezultatele auditurilr sale și recmandările pe care le frmulează. Parlamentul Eurpean Un număr recrd de raparte dezbătute în cadrul cmisiilr Parlamentului Eurpean Membrii Curții și echipele de audit ale acesteia sunt invitați în md regulat să prezinte cnstatările și recmandările Curții în fața Cmisiei pentru cntrl bugetar a Parlamentului Eurpean, precum și în fața altr cmisii și rganisme parlamentare. În 2018, Curtea a prezentat în fața Parlamentului Eurpean 33 de raparte speciale, patru avize și șase dcumente de analiză. În ttal, Curtea a participat la 74 de reuniuni ale Cmisiei pentru cntrl bugetar (60 în 2017) și la 38 de reuniuni ale altr 13 cmisii și rganisme de lucru ale Parlamentului Eurpean, precum și la reuniune cu un grup parlamentar. Reuniunea anuală cmună a Curții de Cnturi Eurpene și a Cmisiei pentru cntrl bugetar a Parlamentului Eurpean a avut lc în februarie În aprilie 2018, dmnul Lehne, președintele Curții, a luat parte la dezbaterea care a avut lc în plenul Parlamentului Eurpean cu privire la descărcarea de gestiune pentru În ctmbrie 2018, dmnul Lehne a prezentat Raprtul anual pe 2017 în fața Cmisiei pentru cntrl bugetar și în sesiunea plenară a Parlamentului.

44 42 Cnsiliul Prezentarea pentru prima dată a unui raprt special în fața ECOFIN În cursul anului 2018, Curtea a participat la 21 de reuniuni ale Cmitetului bugetar, principalul interlcutr al Curții în relația cu Cnsiliul. În plus, au avut lc 44 de prezentări în fața altr grupuri de pregătire relevante ale Cnsiliului (27 în 2017). În ttal, în cursul anului, Curtea a prezentat în fața Cnsiliului 37 de raparte speciale, patru avize și trei dcumente de analiză (27 în 2017). În ianuarie 2018, în cursul Președinției bulgare a Cnsiliului, dmnul Lehne, președintele Curții, s-a întâlnit cu ministrul adjunct de finanțe al Bulgariei pentru a discuta anumite cnstatări de audit relevante, în lumina prcedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul În martie 2018, dmnul Lehne și dmnul Neven Mates, membrul Curții respnsabil de raprtul special al acesteia referitr la prcedura privind dezechilibrele macrecnmice, au prezentat raprtul respectiv miniștrilr de finanțe ai statelr membre ale UE în cadrul reuniunii ECOFIN. Aceasta a fst prima dată când un raprt special a fst prezentat în fața Cnsiliului ECOFIN, care este frmat din miniștrii de finanțe ai statelr membre. De asemenea, dmnul Lehne a prezentat Raprtul anual pe 2017 al Curții în cadrul reuniunii ECOFIN din niembrie, în cursul Președinției austriece a Cnsiliului. Înaintea acestei reuniuni, dmnul Lehne s-a întâlnit cu ministrul federal de finanțe al Austriei, acesta din urmă în calitatea sa de președinte al ECOFIN, și cu ministrul finanțelr publice al Rmâniei statul membru care a preluat Președinția Cnsiliului la începutul anului 2019 pentru a discuta Raprtul anual pe 2017 al Curții și prcedura de descărcare de gestiune aferentă și pentru a-i infrma pe aceștia cu privire la alte activități relevante ale Curții.

45 43 Guvernele și parlamentele statelr membre Președintele Curții de Cnturi Eurpene a vizitat cinci state membre, unde a avut întrevederi cu înalți reprezentanți ai guvernelr statelr respective În cursul anului, dmnul Lehne a vizitat mai multe state membre ale UE Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Irlanda și Rmânia, unde s-a întâlnit cu înalți reprezentanți ai guvernelr. Aceste vizite au fst uneri cmbinate cu participarea la un eveniment de stat ficial sau la cnferință la nivel înalt. În plus, membrii Curții au prezentat Raprtul anual pe 2017 în fața parlamentelr naținale și/sau a altr autrități naținale din 14 state membre. Mai mult, Curtea a depus efrturi suplimentare pentru a prezenta parte dintre rapartele sale speciale în fața cmisiilr parlamentare relevante din cadrul unr parlamente naținale. De asemenea, delegații de reprezentanți ai parlamentelr naținale efectuează vizite cazinale la Curte și aceasta va cntinua să explreze mdalități prin care să cnslideze și mai mult cperarea cu parlamentele naținale. Întâlnire între dmnul Lehne, președintele Curții de Cnturi Eurpene, dmnul Gerge Pufan, membru al Curții, și dmnul Klaus Ihannis, președintele Rmâniei, ctmbrie 2018, București.

46 44 Cperarea cu instituțiile supreme de audit Instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE O cperare activă cu instituțiile supreme de audit din UE: un apel cmun pentru remedierea deficiențelr legate de dispzițiile în materie de audit și de asigurare a răspunderii privind supravegherea bancară în UE Cperarea Curții cu instituțiile supreme de audit din UE are lc, în principal, în cadrul Cmitetului de cntact frmat din președinții instituțiilr supreme de audit din UE. În ctmbrie 2018, Curtea a participat în md activ la reuniunea anuală a Cmitetului de cntact, găzduită și prezidată de instituția supremă de audit a Crației. Discuțiile principale s au axat pe interacțiunea cu cetățenii și pe deschiderea către public a instituțiilr supreme de audit. Dmnul Klaus Heiner Lehne, președintele Curții, luând cuvântul în fața președințilr instituțiilr supreme de audit din UE, în cadrul reuniunii anuale a Cmitetului de cntact care a avut lc la Dubrvnik, Crația, în ctmbrie În niembrie 2018, împreună cu președinții celr 28 de instituții supreme de audit ale UE, Curtea a lansat un apel către guverne și către parlamentele naținale, precum și către Parlamentul Eurpean, Cnsiliu și Cmisie, să remedieze serie de deficiențe legate de dispzițiile în materie de audit și de asigurare a răspunderii privind supravegherea bancară în UE. De asemenea, Curtea a cntribuit și a participat la activitățile mai multr grupuri de lucru ale Cmitetului de cntact, cum ar fi Grupul de lucru pentru activitățile privind taxa pe valarea adăugată, Rețeaua de audit în dmeniul pliticii fiscale, Rețeaua de audit cu privire la Strategia Eurpa 2020 și Grupul perativ privind uniunea bancară eurpeană, precum și la alte activități din dmeniul raprtării financiare în sectrul public și al auditului achizițiilr publice. În plus, Curtea a crdnat publicarea primului cmpendiu de audit al Cmitetului de cntact, intitulat Șmajul în rândul tinerilr și integrarea tinerilr pe piața muncii, care are la bază raparte de audit elabrate de 14 instituții supreme de audit din UE între 2013 și Cmpendiul este un nu tip de publicații, menit să amelireze transmiterea mesajelr relevante de audit către părțile interesate ale Cmitetului de cntact și către publicul mai larg.

47 45 INTOSAI/EUROSAI În cursul anului 2018, Curtea a cntinuat să se implice în md activ și să cntribuie la activitățile Organizației Internaținale a Instituțiilr Supreme de Audit (INTOSAI), în special în calitate de vicepreședinte al Cmitetului pentru standarde prfesinale (începând din decembrie 2016) și de membru al subcmitetelr privind auditul financiar și cntabilitatea, auditul de cnfrmitate și, respectiv, auditul perfrmanței. De asemenea, Curtea a participat în md activ la activitățile altr grupuri de lucru ale INTOSAI, în special la cele ale Subcmitetului pentru evaluările inter pares din cadrul INTOSAI, ale Grupului de lucru pentru auditul de mediu, ale Grupului de lucru pentru mdernizarea financiară și refrma în materie de reglementare și ale Grupului perativ pentru prfesinalizarea auditrilr din cadrul INTOSAI. În același timp, Curtea s-a implicat în md activ în activitățile Organizației Eurpene a Instituțiilr Supreme de Audit (EUROSAI), care este grupul reginal eurpean al INTOSAI, în special în activitățile Grupului de lucru pentru auditul de mediu, ale Grupului de lucru pentru tehnlgiile infrmației și ale Grupului perativ privind auditul și etica, precum și în mai multe ateliere și seminare. Instituțiile supreme de audit din țările candidate și din țările ptențial candidate la UE În paralel, Curtea sprijină instituțiile supreme de audit din țările candidate și din cele ptențial candidate la aderarea la UE (Albania, Bsnia și Herțegvina, Ksv 1, Muntenegru, Macednia de Nrd, Serbia și Turcia), în principal prin intermediul unei rețele similare Cmitetului de cntact și prin intermediul sprijinului acrdat de aceasta pentru activități crdnate de OCDE. Pe parcursul anului 2018, șapte auditri din cadrul instituțiilr supreme de audit care fac parte din rețea au luat parte la prgramul de stagii al Curții. De asemenea, Curtea a cntribuit în md activ la mai multe reuniuni și activități ale acestei rețele, care au abrdat subiecte precum auditul financiar și auditul infrmatic. 1 Această denumire nu aduce atingere pzițiilr privind statutul și este cnfrmă cu rezluția RCSONU 1244 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Ksv.

48 46 Gestiunea Curții Clegiul membrilr Membrii Curții de Cnturi Eurpene sunt numiți pentru un mandat reînnibil de șase ani. Ei își exercită îndatririle în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii depun un jurământ în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Eurpene. Clegiul este frmat din câte un membru din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Cnsiliul UE, după cnsultarea Parlamentului Eurpean, în urma nminalizării de către guvernele naținale respective. Curtea nu are niciun rl în prcesul de nminalizare sau de numire a membrilr. În 2018, Cnsiliul a numit patru ni membri: damna Eva Lindström (Suedia), dmnul Tny Murphy (Irlanda) și dmnul Hannu Takkula (Finlanda) începând cu 1 martie 2018, și damna Annemie Turtelbm (Belgia) începând cu 1 mai De asemenea, Cnsiliul a reînnit mandatele a cinci membri aflați în exercițiu: dmnul Pietr Russ (Italia), dmnul Baudili Tmé Muguruza (Spania), damna Bettina Jakbsen (Danemarca) și dmnul Jã Figueired (Prtugalia), până la 29 februarie 2024, și damna Iliana Ivanva (Bulgaria) până la 31 decembrie Clegiul membrilr Curții s-a reunit de 18 ri în 2018 (de 21 de ri în 2017). Reuniunea clegiului membrilr Curții, 28 februarie 2019, Luxemburg.

49 47 Președinte Președintele Curții este ales de către membri și din rândul acestra pentru periadă reînnibilă de trei ani și își asumă rlul de primus inter pares (primul între egali). Președintele este respnsabil de strategia instituției, de prgramare și de gestinarea perfrmanței, de cmunicare și de relația cu mass-media, de chestiunile juridice și de auditul intern. De asemenea, președintele reprezintă instituția în relațiile externe ale acesteia. Dmnul Klaus- Heiner Lehne a fst ales președinte al Curții în septembrie Dmnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții, luând cuvântul în cadrul reuniunii anuale a clegiului membrilr Curții și a clegiului cmisarilr, februarie 2018, Luxemburg.

50 Președintele și membrii 48

51 49 Camerele de audit și cmitetele Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere de audit ale Curții, în cadrul cărra sunt elabrate și adptate majritatea rapartelr de audit, a dcumentelr de analiză și a avizelr Curții. Activitatea fiecărei camere este rientată în funcție de tematică prprie bazată pe diferitele plitici ale UE. Camerele sunt cnduse de un decan, ales din rândul membrilr camerei respective și de către aceștia. Fiecare membru este respnsabil de sarcinile sale de audit și este asistat de un cabinet. Activitatea de audit este desfășurată de auditri prfesiniști care lucrează în cadrul direcțiilr camerelr de audit. Începând din decembrie 2018, decanii celr cinci camere de audit ale Curții sunt: dmnul Niklas Milinis, damna Iliana Ivanva, damna Bettina Jakbsen, dmnul Neven Mates și dmnul Lazars S. Lazaru. Damna Danièle Lamarque a prezidat Cmitetul pentru cntrlul calității auditului, dmnul Oscar Herics a cndus Cmitetul de etică al Curții, iar dmnul Sam Jereb a cndus Cmitetul de audit al Curții. Dmnul Rimantas Šadžius a fst membrul respnsabil de relațiile instituținale. Deciziile cu privire la aspecte mai largi de rdin strategic și administrativ sunt luate de Cmitetul administrativ și, dacă este cazul, de clegiul membrilr, ambele fiind prezidate de președinte. Curtea cuprinde 10 direcții care acperă diferitele dmenii de activitate ale acesteia: cinci direcții sunt atașate camerelr de audit, direcție este atașată cmitetului de cntrl al calității auditului, una președinției și trei secretariatului general. Secretarul general și directrii Peter WELCH Directr CAMERA 1 Gerhard ROSS Directr CAMERA 2 Martin WEBER Directr PREȘEDINȚIE Gailė DAGILIENĖ Directr Traduceri, servicii lingvistice și publicații Philippe FROIDURE Directr CAMERA 3 Zacharias KOLIAS Directr Resurse umane, finanțe și servicii generale Eduard RUIZ GARCÍA Secretar general Ianna METAXOPOULOU Directr CAMERA 4 Geffrey SIMPSON Directr Calitatea auditului Cmitetul pentru cntrlul calității auditului Magdalena CORDERO VALDAVIDA Directr Infrmație, spațiul de lucru și invație Mariusz POMIENSKI Directr CAMERA 5

52 50 Măsurarea perfrmanței Primul an de raprtare cu privire la nii indicatri-cheie de perfrmanță aferenți strategiei pentru periada Începând din 2008, Curtea a utilizat indicatri-cheie de perfrmanță pentru a infrma cnducerea instituției cu privire la prgresele realizate în vederea atingerii biectivelr sale, pentru a veni în sprijinul prcesului decizinal și pentru a feri părțilr interesate infrmații privind perfrmanța sa. Odată cu stabilirea strategiei sale pentru periada , Curtea a actualizat și setul de indicatri-cheie de perfrmanță aferenți periadei respective. Prin urmare, 2018 este primul an pentru care s-a putut realiza raprtare cu privire la acești indicatri. Setul de cinci indicatri-cheie de perfrmanță feră imagine de ansamblu asupra perfrmanței rganizației nastre în ceea ce privește diseminarea, impactul și percepția asupra activității Curții. ICP 1 Punerea în aplicare a recmandărilr Curții ICP 2 Feedbackul părțilr interesate cu privire la activitatea Curții IPC 3 Intervențiile Curții în fața Parlamentului Eurpean, în fața Cnsiliului și în fața parlamentelr naținale ICP 4 Numărul de raparte speciale (și de prduse similare) publicate ICP 5 Prezența Curții în mass-media

53 51 Numărul de raparte speciale și de prduse similare publicate Curtea mnitrizează numărul și calendarul rapartelr publicate pe parcursul anului. În acest md, se pate determina acuratețea planificării în cadrul Curții. În 2018, Curtea a publicat 44 de raparte (35 de raparte speciale, șase dcumente de infrmare, duă analize panramice și un studiu de caz rapid), în raprt cu cele 47 de raparte planificate pentru anul în cauză. Curtea a emis 10 avize, care se adaugă la auditurile selectate și planificate în prgramul de activitate al Curții. Raparte speciale și prduse similare Intervențiile în fața Parlamentului Eurpean, a Cnsiliului UE și a parlamentelr naținale Majritatea rapartelr de audit ale Curții sunt prezentate în fața cmisiilr relevante ale Parlamentului Eurpean și în fața Cnsiliului Uniunii Eurpene. În plus, majritatea membrilr Curții prezintă rapartele anuale ale acesteia în fața parlamentului statului membru pe care îl reprezintă. În 2018, reprezentanții Curții au avut 133 de intervenții în fața Parlamentului Eurpean (91 în 2017), 65 în fața Cnsiliului (47 în 2017) și 50 în fața parlamentelr naținale (19 în 2017). Aceste cifre indică creștere semnificativă în cmparație cu 2017.

54 52 Intervențiile Curții în 2018: Parlamentul Eurpean, Cnsiliul și parlamentele naținale 133 Parlamentul Eurpean 91 Cnsiliul UE Parlamente naținale Prezența în mass-media Acperirea mediatică în mediul nline și pe platfrmele de cmunicare scială aprape s-a triplat În 2018, Curtea și-a intensificat cntactele cu presa și cu părțile interesate, altele decât cele instituținale, precum și prezența pe platfrmele de cmunicare scială. Curtea a publicat 76 de cmunicate de presă în 23 de limbi ficiale ale UE (57 în 2017); și a ținut 20 de cnferințe de presă la Bruxelles (16 în 2017), inclusiv cnferințe de prezentare a raprtului anual, rganizate în md specific pentru anumite sectare sau țări. De asemenea, Curtea a rganizat vizite pe teren pentru jurnaliști din Bruxelles și din statele membre, precum și mai multe prezentări cu privire la raparte selectate în atenția părțilr interesate din sectrul respectiv, în atenția ONG-urilr și în atenția unr grupuri de reflecție.

55 53 Vizită de presă pe teren a unr jurnaliști din statele membre, niembrie 2018, Luxemburg. Curtea mnitrizează acperirea mediatică a activității sale și a instituției în sine, aceasta putând varia în md semnificativ în funcție de tematică și de cmplexitatea rapartelr. În același timp, Curtea cnsideră că este necesar să recunască faptul că interesul mass-mediei față de publicațiile sale pate fi puternic influențat de factri externi. De exemplu, dacă data publicării unui raprt al Curții cincide cu un eveniment imprtant sau cu evluție imprtantă a unei plitici, acest lucru pate spri cnsiderabil interesul publicului pentru subiectul respectiv. Per ansamblu, acperirea mediatică, inclusiv pe platfrmele de cmunicare scială, aprape s- a triplat, de la aprximativ de article nline și de mențiuni pe platfrmele de cmunicare scială în 2017 la peste în În 2018, pstările efectuate de pe cnturile ficiale ale Curții pe platfrmele de cmunicare scială cu privire la publicațiile acesteia au fst vizualizate de circa 11 miliane de ri, ceea ce înseamnă de aprape 18 ri mai mult în cmparație cu Rapartele speciale sunt în md clar prdusul emblematic al Curții din punctul de vedere al acperii mediatice În ceea ce privește cmunicarea și acperirea mediatică, rapartele speciale sunt în prezent în md clar prdusul emblematic al Curții: 12 dintre cele 15 publicații de tp ale Curții din 2018 au fst raparte speciale. În 2018, au fst publicate peste de article nline cu privire la rapartele speciale ale Curții, mai mult decât dublul numărului înregistrat în Cu titlu cmparativ, în 2013, când Curtea a început să mnitrizeze acperirea mediatică, au fst publicate de article nline. În același timp, s-a cnstatat creștere cu 60 % a mediei acperirii mediatice per raprt special în cmparație cu Aceasta înseamnă că acperirea mediatică a Curții a crescut nu numai datrită numărului mare de raparte, ci și datrită interesului sprit pentru publicațiile acesteia.

56 54 Acperirea mediatică: raparte anuale, raparte speciale și Curtea în general Raparte anuale Online Platfrme de cmunicare scială Ttal Raparte speciale Online Platfrme de cmunicare scială Ttal Curtea în general Online Platfrme de cmunicare scială Ttal Ecu maxim: raprtul special al Curții referitr la rețeaua ferviară eurpeană de mare viteză a generat peste de article nline și pstări pe platfrmele de cmunicare scială Rapartele speciale care au atras cea mai mare atenție mediatică în 2018 au fst cele privind rețeaua ferviară eurpeană de mare viteză, eficiența peraținală a gestinării crizelr bancare de către BCE și Instrumentul pentru refugiații din Turcia.

57 55 Curtea gestinează cinci cnturi pe platfrmele de cmunicare scială: Numărul persanelr care au urmărit aceste cnturi în 2018 Creșterea în cmparație cu 2017 Numărul ttal de afișări* % % % % % * Numărul de vizualizări ale pstărilr Curții. Pe parcursul anului, Curtea a asistat la creștere expnențială în ceea ce privește expunerea și implicarea sa pe platfrmele de cmunicare scială în special pe Facebk, pe Twitter și pe LinkedIn, care au devenit parte indispensabilă a activității Curții în materie de cmunicare și care îi permit acesteia să aibă un cntact direct cu cetățenii. Numărul celr care urmăresc cnturile Curții a crescut, la fel ca și numărul de vizualizări ale pstărilr acesteia (cu alte cuvinte, afișările pstărilr Curții).

58 56 Impactul și percepția asupra activității Curții Rapartele Curții sunt cnsiderate utile și de impact Curtea evaluează impactul și percepția asupra activității sale pe baza următarelr elemente: evaluarea realizată de părțile interesate și acțiunile întreprinse în urma recmandărilr sale vizând îmbunătățirea gestiunii financiare a UE. La începutul anului 2018, Curtea a început să slicite din partea părțilr interesate (a Parlamentului Eurpean, a Cnsiliului și a Cmisiei, a agențiilr UE, a reprezentanțelr permanente ale statelr membre, a agențiilr și a instituțiilr supreme de audit din statele membre, a ONG-urilr, a mediului academic, a mass-mediei și a altr părți) un feedback cu privire la utilitatea și la impactul prbabil al rapartelr sale. Curtea face acest lucru pentru serie de raparte speciale și de dcumente de analiză, precum și pentru raprtul anual, prin intermediul unr chestinare electrnice annime trimise tuturr celr care au primit anterir cpie a rapartelr respective. Chestinarele feră ttdată părțilr interesate psibilitatea de a-și exprima feedbackul cu privire la calitatea rapartelr și de a frmula sugestii generale privind activitatea Curții. Per ansamblu, 87 % dintre respndenți au apreciat că rapartele Curții erau utile pentru activitatea lr și 78 % au cnstatat că acestea aveau un impact. Utilitatea rapartelr Impactul prbabil al rapartelr % 10 % 20 % 30 % 40 % 50 % 60 % 70 % 80 % 90 % 100 % Nivel farte ridicat Nivel ridicat Nivel mediu Nivel redus Nivel farte redus

59 57 Examinarea situației acțiunilr întreprinse în urma recmandărilr Curții Majritatea recmandărilr Curții au fst puse în aplicare În 2018, Curtea a început să se bazeze în mnitrizarea acestui indicatr pe un exercițiu de urmărire subsecventă realizat de auditrii Curții, în lcul luărilr de pziție ale Cmisiei Eurpene. Pentru 2018, Curtea a analizat recmandările frmulate în Raprtul său anual pe 2014 și în rapartele speciale din În urma acestei analize, s-a cnstatat că 74 % dintre recmandările frmulate în Raprtul anual pe 2014 al Curții și 94 % dintre recmandările frmulate în rapartele speciale publicate de aceasta în 2014 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majritatea privințelr sau numai în anumite privințe. Implementarea recmandărilr Curții, în funcție de anul frmulării Punerea în aplicare a recmandărilr din Raprtul anual pe 2014 Punerea în aplicare a recmandărilr frmulate în urma auditurilr perfrmanței efectuate de Curte în % 6 % 6 % 32 % 19 % 10 % 58 % 32 % 10 % 17 % Puse în aplicare integral Puse în aplicare în majritatea privințelr Puse în aplicare în anumite privințe Prbe insuficiente Nu se aplică Nepuse în aplicare

60 58 Persnalul Curții Afectarea persnalului în cadrul instituției La sfârșitul anului 2018, persnalul instituției era frmat din 834 de funcținari și agenți temprari. Schema de persnal a Curții cuprindea 853 de psturi de funcținari și de agenți temprari, dintre care 541 erau în camerele de audit, inclusiv 112 în cabinetele membrilr Curții. Persnalul Curții: psturi în audit, traduceri, administrație și în cadrul direcției președinției Ttal Audit Traduceri Administrație Președinție În plus, persnalul Curții includea 76 de agenți cntractuali și 15 experți naținali detașați la sfârșitul exercițiului. Recrutarea Persnalul Curții este farte divers din punctul de vedere al studiilr și al experienței prfesinale. În cadrul pliticii sale de recrutare, Curtea respectă principiile generale și cndițiile de angajare ale instituțiilr Uniunii Eurpene și prmvează egalitatea de șanse la tate nivelurile. În 2018, Curtea a recrutat 79 de angajați: 15 funcținari permanenți, 32 de agenți temprari, 22 de agenți cntractuali și 10 experți naținali detașați. De asemenea, Curtea a ferit un număr de 60 de stagii pentru abslvenții de studii universitare, pe periade cuprinse între trei și cinci luni.

61 59 Prfilul de vârstă Cnfrm prfilului de vârstă al persnalului aflat în activitate la data de 31 decembrie 2018, aprape jumătate din angajații Curții au sub 45 de ani. Dintre cei 64 de directri și manageri principali, 30 (47 %) au 55 de ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că, în următrii 5-10 ani, va avea lc reînnire a persnalului cu funcții de cnducere, pe măsură ce acesta se va pensina. Prfilul de vârstă Peste 65 1 % 2 % 1 % 4 % 7 % 12 % 16 % 18 % 18 % 23 % 0 % 5 % 10 % 15 % 20 % 25 % Ntă: Este psibil ca ttalurile să nu crespundă cu suma prcentelr, din cauza rtunjirilr.

62 60 Echilibrul de gen Curtea feră persnalului său egalitate de șanse în carieră, indiferent de gen. Per ansamblu, persnalul Curții este frmat în prezent din prprții egale de femei și de bărbați, iar 45 % dintre auditri și administratri sunt femei. Echilibrul de gen în funcție de nivelul de respnsabilitate Asistenți și secretari 34 % 66 % Auditri și administratri 55 % 45 % Cnducere 62 % 38 % 0 % 20 % 40 % 60 % 80 % 100 % Bărbați Femei Curtea rămâne fidelă angajamentului de a îmbunătăți echilibrul de gen la tate nivelurile de cnducere. De exemplu, în ultimii ani, prprția femeilr în funcții de cnducere în camerele de audit a crescut de la 7 % la sfârșitul anului 2015 la aprape 24 % la sfârșitul anului Plitica instituției privind egalitatea de șanse pentru periada abrdează, la rândul ei, chestiunile legate de vârstă și de handicap.

63 Cadrele de cnducere în funcție de naținalitate și de sex 61

64 62 Sprijinul pentru activitățile de audit Frmarea prfesinală Fără frmare prfesinală, persnalul Curții și instituția în sine nu ar putea face față prvcărilr viitare Obiectivul Curții este de a feri auditrilr săi medie anuală de 40 de re (cinci zile) de frmare prfesinală, în cnfrmitate cu recmandările publicate de Federația Internaținală a Cntabililr. În 2018, Curtea a depășit din nu acest biectiv, cu 6,9 zile de frmare prfesinală per auditr. De asemenea, Curtea a cntinuat să își extindă ferta de frmare prfesinală adresată atât auditrilr, cât și persnalului din afara activității de audit, și să susțină auditrii în demersurile acestra de a bține diferite certificări. Ttdată, instituția și-a cntinuat seria de mare succes de prezentări susținute de experți interni sau externi cu privire la evluții din dmeniul auditului sau la teme legate de activitatea auditrilr Curții. De asemenea, a fst cntinuat prgramul de recunaștere a meritelr (Perfrmance Recgnitin Awards), care este adresat persnalului fără funcții de cnducere și care permite participarea la cursuri de frmare externe specifice. Numărul mediu de zile de frmare prfesinală pe an Zile 7,0 6,7 6,9 Țintă 5 zile 4,0 2,3 3,1 Țintă 2 zile Per auditr Per persană din afara serviciilr de audit

65 63 O cperare fructuasă cu mediul academic Curtea a semnat un acrd de parteneriat cu Clegiul Eurpei (Bruges, Belgia), care prevede cperare în mai multe dmenii, inclusiv în ceea ce privește frmarea prfesinală, stagiile și redactarea rapartelr. De asemenea, Curtea a încheiat acrduri de cperare cu Institutul Eurpean de Administrație Publică și cu alte rganizații, care dau persnalului Curții psibilitatea să participe la frmări rganizate de aceste rganisme. Curtea și a cntinuat și dezvltat cperarea cu Université de Lrraine, rganizând din nu frmarea pstuniversitară recunscută cu diplmă intitulată Auditul rganizațiilr și al pliticilr publice, precum și prgramul de masterat în Managementul rganizațiilr publice, și a cnceput nu prgram pstuniversitar intitulat Bazele statisticii aplicate în audit. În sfârșit, mai mulți auditri din alte instituții supreme de audit au participat la cursuri de frmare interne ale Curții și unii dintre aceștia au împărtășit din experiența lr în ceea ce privește ilustrarea rapartelr, în cadrul Zilei anuale a frmării rganizate de Curte, la care au participat peste 450 de persane. Cursuri nline interactive puse la dispziția publicului Curtea a lansat cursul său de învățare nline privind auditul perfrmanței prin rganizarea a duă sesiuni interactive pentru un număr de peste 150 de participanți din tată lumea. Traducere În 2018, Direcția de traduceri, servicii lingvistice și publicații a tradus și a revizuit peste de pagini, creștere cu peste 18 % în cmparație cu Această creștere a dus, în același timp, la rată mai mare a externalizării. Tate unitățile de traducere ale Curții utilizează în prezent metde de lucru armnizate. Traducătrii și au intensificat participarea la activitățile de audit ale Curții, ferind asistență lingvistică în cursul vizitelr de audit și sprijin lingvistic la redactarea majrității rapartelr. Acest lucru a creat în plus sinergie în relația cu auditrii. Echipa respnsabilă de publicații a fst încrprată integral în cadrul direcției. Drept urmare, întregul lanț de prducție a unui raprt al Curții, începând de la revizia lingvistică până la traducere și publicare, este integrat într un flux de lucru unic și raținalizat.

66 64 Infrmație, spațiul de lucru și invație Direcția Infrmație, spațiul de lucru și invație a Curții ajută persnalul acesteia să utilizeze în md eficace și eficient tehnlgiile infrmației, prmvând invarea și gestinarea cunștințelr. Această direcție este respnsabilă și de administrarea clădirilr Curții. Gestinarea infrmațiilr Curtea a lansat inițiativa tecaway, sluție de acces la rețea pentru persnalul aflat în misiuni. Prin intermediul sluției respective, acesta pate avea acces la resursele și la serviciile digitale al Curții de pe rice dispzitiv, din rice lc și la rice ră. Curtea a creat un nu sistem armnizat de gestinare a dcumentelr și a intrdus dispzitive multifuncținale pentru tipărire, cpiere și scanare. Curtea se așteaptă ca acestea să aducă beneficii atât din punctul de vedere al securității infrmațiilr, cât și din punctul de vedere al cnsumului de hârtie. Curtea a adptat un mdel nu de guvernanță privind securitatea cibernetică și planul său în materie este în curs de implementare. Tate priectele infrmatice și tate livrările de sluții infrmatice au avut lc ținându-se seama de cntinuitatea activității și cu asigurarea dispnibilității depline a sistemelr critice. Invarea Curtea a pus bazele ECAlab, un labratr de invare multidisciplinar, axat pe transfrmarea digitală a auditului cu ajutrul datelr și al tehnlgiei. Labratrul experimentează utilizarea unr tehnlgii precum inteligența artificială, prcesarea limbajului natural și explrarea textului și a datelr pe baza unr sarcini de audit efective. Mai multe sarcini de audit și publicații ale Curții au beneficiat deja de acest sprijin. De asemenea, Curtea a derulat un priect-pilt vizând utilizarea tehnlgiilr blckchain pentru garantarea autenticității prbelr de audit și a publicațiilr. Prttipul rezultat, ECA registry, a fst selectat de Parteneriatul eurpean privind tehnlgia blckchain creat de state membre ale UE și de Cmisie pentru a face parte din Infrastructura eurpeană de servicii bazate pe tehnlgia blckchain, care va începe să fie dezvltată în Gestinarea cunștințelr În iulie 2018, împreună cu Universitatea din Pisa și cu Asciația Experțilr Cntabili Autrizați (ACCA), Curtea a rganizat prima șcală de vară pe tema auditului finanțelr publice, al cărei biectiv a fst de a examina prblematici emergente la nivel mndial care au relevanță pentru prfesia de audit. Șcala de vară s-a axat pe analiza datelr în scpul activității de audit și a atras 45 de participanți din alte instituții supreme de audit, din alte instituții ale UE și din universități.

67 65 De asemenea, Curtea a găzduit cnferință pe tema blckchain, care a urmărit să explreze prtunitățile pe care această tehnlgie le feră, precum și aplicațiile sale practice pentru cntrlul cheltuielilr UE. Cnferința s-a adresat în principal celr interesați din alte instituții ale UE. Clădirile În prezent, Curtea are în prprietate trei clădiri ( K1, K2 și K3 ), care funcținează ca singură entitate tehnică integrată. De asemenea, Curtea închiriază în Luxemburg spații de biruri pentru centrul său de recuperare a datelr infrmatice în caz de dezastru. K1 Clădirea K1, inaugurată în 1988, dispune de biruri pentru un maximum de 310 persane, precum și de săli de ședință. Subslul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice, zne de depzitare, bibliteca și principala sală pentru arhive, în timp ce ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice. Clădirea K1 a fst mdernizată în 2008 pentru a fi adusă în cnfrmitate cu cerințele naținale în materie de sănătate, siguranță și mediu. În măsura psibilului, tehnlgia utilizată în K1 a fst adaptată pentru a fi cmpatibilă cu cea utilizată în clădirile K2 și K3. K2 Clădirea K2 a fst inaugurată în Subslul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zne de depzitare, precum și centrul de sprt. Ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice. Restul etajelr sunt utilizate pentru biruri care pt primi până la 241 de persane, săli de ședință, sală de cnferință cu cabine de interpretare, săli de videcnferință, cafeteria și chicinete. Curtea intenținează să mdernizeze clădirea K2, să ptimizeze spațiile de biruri ale acesteia și să aducă la standardele actuale anumite instalații tehnice. Un studiu detaliat pentru acest priect va avea lc în 2019 și se precnizează că lucrările vr începe la sfârșitul anului Ptrivit celr cnvenite de Parlamentul Eurpean și de Cnsiliu în martie 2014, Curtea va suprta aceste csturi de mdernizare din bugetul rămas după finalizarea priectului de cnstrucție a clădirii K3 în urmă cu câțiva ani.

68 66 K3 Clădirea K3 a fst inaugurată în Subslul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zne de depzitare, spații de descărcare, instalații de depzitare a deșeurilr, imprimeria, bucătăria și arhivele. La parter se află cantina, cafeteria și mai multe săli de frmare. În K3 se află de asemenea biruri care pt primi până la 503 persane, săli de ședință și sală IT. Etajul al șaselea al clădirii găzduiește săli de recepție, bucătărie și instalații tehnice. Clădirea K3 a bținut calificativul farte bun cnfrm BREEAM, aceasta fiind cea mai imprtantă metdă recunscută la nivel mndial pentru evaluarea și certificarea sustenabilității clădirilr. Sediul Curții, Luxemburg (platul Kirchberg).

69 67 Cnslidarea securității Curții În cursul anului 2018, a fst finalizat priectul de cnslidare a securității periferice a instituției și de prtecție a persnalului. În septembrie 2018, au început să funcțineze un centru de cntrl al securității mdern, un centru de acreditare externă și un centru de cntrl pentru accesul persnalului și al vizitatrilr. K1, clădirea principală a Curții și nul centru de securitate de pe rue Alcide De Gasperi, Luxemburg. Managementul de mediu În calitate de instituție a UE, Curtea are datria de a aplica principiile unui bun management de mediu în tate activitățile sale. Prin urmare, aceasta și-a asumat angajamentul de a reduce în md cnstant impactul său de mediu. Curtea este nrată să dețină certificarea EMAS (Sistemul de management de mediu și audit). În prezent, instituția aplică cu succes un sistem de management de mediu cnfrm cu EMAS și îndeplinește în integralitate cerințele de certificare ISO 14001:2015. De asemenea, Curtea urmărește să reducă în md sistematic emisiile sale de CO 2 și analizează în md regulat emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile sale. Ttalul emisiilr de gaze cu efect de seră generate în 2017 a fst de tne de CO 2 echivalent (tco2e), cu 3 % mai puțin în cmparație cu cifrele pentru Pentru 2018, pentru al patrulea an cnsecutiv, Curtea a analizat amprenta sa de carbn și rezultatele analizei rezultate vr fi dispnibile pe site-ul acesteia în a dua jumătate a anului 2019.