(Microsoft Word - NAGIT, GH., RUSU, B., SLATINEANU, L., COTEATA, M. Aspecte \205)

Transcriere

1 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA1OV Catedra Design de Produs.i Robotic0 Simpozionul na#ional cu participare interna#ional PRoiectarea ASIstat de Calculator P R A S I C ' 02 Vol. III Design de Produs 7-8 Noiembrie Braov, România ISBN ASPECTE ALE ROLULUI SUPRAVEGHERII TEHNOLOGICE ÎN EFICIENTIZAREA INOVRII PRODUSELOR Gheorghe NAGÎ, Bogdan RUSU, Lauren"iu SLTINEANU, Margareta COTEA Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai Abstract: The technical work presents some considerations regarding the technological supervising in the mechanical factories. It is proposed a technological supervising structure model that regards the mains domains to which the supervising refers. Also it is pointed the importance of the development and utilization of a technological intelligence system in products innovation. Cuvinte cheie: inovare, supraveghere tehnologic, inteligen tehnologic, structurare, evaluare. 1. Despre necesitatea supravegherii tehnologice Este evident faptul c, în contextul actual, este foarte dificil pentru o întreprindere s aib toate tehnologiile necesare i s se declare mul#umit de tehnologiile pe care le posed. Totui, pentru ca o întreprindere s poat face fa# schimbrilor foarte rapide din domeniul tehnologic, este foarte important ca aceasta s fie tot timpul la curent cu tot ceea ce ar puteau-o interesa sau afecta. Întreprinderile mari au posibilitatea de a asimila în mod creativ tehnologiile care au tendin# evident de a se extinde. Ciclul tot mai scurt de via# a inova#iilor tehnologice actuale, creterea complexit#ii tehnologiilor face ca s fie mai rentabil sporirea eforturilor inovatoare ale întreprinderii i supravegherea tuturor acelor dezvoltri tehnologice proprii care pot încorpora inven#ii. Pentru reuit întreprinderea, indiferent de mrimea sa, nu poate neglija ceea ce se întâmpl în jurul su i trebuie s-i organizeze propriul sistem de observare i analiz a informa#iei pe care s le transmit în form precis, corect i cuprinztoare departamentelor care pot lua decizii. Informa#iile cu valoare pentru viitor trebuie înmagazinate, astfel încât, s permit regsirea fr a se apela la capriciile memoriei umane, iar semnifica#ia lor trebuie notat. Supravegherea tehnologic exprim preocuparea întreprinderii de a asigura în permanen# o activitate organizat de structurare, finalizare i prelucrare a informa#iilor din exterior. Supravegherea tehnologic implic, înainte de toate, un efort colectiv care, s dea posibilitatea întreprinderii de a anticipa oportunit#ile, de a preveni greut#ile i, în definitiv, de a evita un management cu caracter exclusiv reactiv. Pentru ea, supravegherea tehnologic nu trebuie s se reduc la urmrirea noilor procedee publicate în brevete sau în alte publica#ii tiin#ifice, ci ea implic plasarea nout#ii în contextul su, detectarea valorii comerciale a acesteia i prevenirea greut#ilor de natur tehnologic care pot fi generate de ctre întreprinderile concurente. 2. Nou.i vechi în supravegherea tehnologic0 Istoria recent a industriei este plin de cazuri ale întreprinderilor care decad o dat cu apari#ia unei noi tehnologii. Oricare întreprindere, de stat sau privat, trebuie s priveasc, într-un viitor mai mult

2 sau mai pu#in îndeprtat, asupra modului cum o va afecta schimbrile tehnologice. Dac în trecut, cunoaterea avansului tehnologic era sensibil la o serie de factori între care se remarc o comunitate tiin#ific de relativ reduse dimensiuni ce se concentra într-un numr mic de #ri, existen#a unui numr redus de publica#ii i o accelerare lent a progresului tehnic, ceea ce fcea ca difuzarea tehnologiei s se produc aproape în totalitate prin comunicarea între persoane, în momentul de fa# situa#ia este complet schimbat, scenariile sunt mult mai complexe, ceea ce face ca evolu#ia lor viitoare s fie mult mai greu de preconizat. Principalele caracteristici ale acestor scenarii se pot rezuma în: - saturarea cu informa#ii ca urmarea a unei supraproduc#ii tehnico tiin#ifice; - dificult#i de a intra în contact cu to#i cei care produc tehnologie, fapt datorat i circula#iei invizibile a informa#iilor tehnologice între grupuri de exper#i, academici sau profesionali, din diferite comunit#i sau #ri între care se stabilete o rela#ie virtual, pe baza Internetului, a potei electronice sau a unor documente ce nu se distribuie pe canale conven#ionale, cum sunt tezele de doctorat, lucrrile proprii, volumele unor congrese sau conferin#e; - creterea accentuat a costurilor necesare pentru a ajunge din urm tehnologiile avansate. 3. Obiectivele supravegherii tehnologice Supravegherea nu trebuie privit ca o simpl achizi#ie i analiz a informa#iilor. Principalul scop al supravegherii tehnologice este de a para amenin#rile posibile i de a beneficia de eventualele ocazii ce s-ar ivi. Implantarea i dezvoltarea unui sistem de vigilen# tehnologic în întreprindere trebuie s se repercuteze sub o form pozitiv în nivelul propriu de dezvoltare. Contribu#ia supravegherii tehnologice se poate caracteriza prin: asisten# în luarea deciziilor de ctre departamentul proiectelor de inovare tehnologic i de configurarea strategiei sale; abandonarea la timp a unui proiect de inovare tehnologic nerentabil; permite încorporarea tehnologiilor noi, avansate în cadrul propriilor produse; identific oportunit#ile de investi#ii i comercializare; permite evitarea barierelor de pe pie#ele exterioare; identific posibili parteneri pentru colaborarea în activitatea de cercetare i dezvoltare; identific poten#ialele greut#i care pot conduce la pierderea cotrii pe pia# i identific ce fac al#ii în domeniile aflate în evolu#ie care ar putea interesa întreprinderea; identific nout#ile susceptibile s fie integrate în sistemele deja existente sau care fac posibil substituirea unor dispozitive, tehnici sau tehnologii folosite cu altele noi; identific, chiar în ramuri industriale foarte diferite, posibilit#i de a realiza, pe o alt cale, func#iile asigurate acum de întreprindere i care i-ar putea periclita astfel existen#a; identific acele domenii în care întreprinderea s-ar putea extinde, dispunând de un avans i unde concuren#a este slab. 4. Structura supravegherii tehnologice O analiz a avantajelor pe care întreprinderea le ob#ine în urma implantrii unui sistem de supraveghere tehnologic se face prin abordarea urmtoarelor chestiuni fundamentale: identificarea domeniilor în care este informat, structurarea diferitelor func#ii i organizarea în întreprindere. Configura#ia unui sistem de supraveghere tehnologic trebuie s rspund unor sarcini specifice, pentru a cror definire este necesar formularea rspunsurilor la urmtoarele probleme: care sunt obiectivele supravegherii? ce informa#ii caut? unde se localizeaz? în ce form se comunic? cine o conduce? cror proiecte îi este destinat? Pentru ca întreprinderea s poat decide în ce domeniu urmeaz s-i realizeze informarea, se pot utiliza diferite criterii, de exemplu, factorii determinan#i pentru competitivitate i factorii critici de ieire. Plecând de la patru factori determinan#i pentru productivitatea întreprinderii, respectiv clien#ii, furnizorii, produsele înlocuite i poten#ialul clien#ilor, întreprinderea poate identifica domeniul în Politic Furnizori Finan#atori Tehnologic Clien#i Concuren#i Economic Distribuitori Intermediari Social Fig. 1. Domenii ale supravegherii în întreprindere[2]

3 care o intereseaz supravegherea i, de asemenea, parametrii asupra crora dorete s ob#in informa#ii (fig. 1). Aceste domenii sunt: domeniul comercial, care cuprinde atât clien#ii cât i furnizorii, putându-se identifica noi produse create de ctre furnizori, necesit#ile clien#ilor nesatisfcute sau apari#ia produselor de înlocuire; domeniul tehnologic, care cuprinde tehnologii actuale sau emergente; domeniul competitiv, care cuprinde concuren#ii atât actuali cât i pe cei poten#iali în viitor, artând modul lor de rspuns la cererea prezent, putând astfel detecta noi domenii de afaceri, noi politici de comercializare sau determina politicile de investi#ii; domeniul extern, care cuprinde diverse cunotin#e neincluse în domeniile anterioare i de la care se pot ob#ine documente relevante ce au un caracter institu#ional i politic. Factorii critici se identific cu acele aspecte care sunt fundamentale în desfurarea activit#ii întreprinderii i care depind, în totalitate, de OBSERVARE ANALIZE DECIZII Baze de date Documentare Cercetare - dezvoltare Comercian#i Animatori Produse Calitate Cumprtori Re#eaua observatorilor Procese Re#eaua analizelor Documentare Animatori Surse de informa#ie Servicii postvânzare Marketing D1 D2 D3 Re#eaua deciziilor Fig. 2. Organizarea supravegherii în întreprindere [1] parametri cu caracter structural, cum sunt domeniul activit#ii economice în care func#ioneaz întreprinderea, obiectivele întreprinderii i strategia adoptat pentru dezvoltare. O identificare corect a domeniilor de interes ale întreprinderii este de mare importan# pentru structurarea supravegherii tehnologice. Func#ia de supraveghere tehnologic trebuie s fie bine focalizat, sistematizat i structurat. Focalizarea trebuie îndreptat spre reducerea costurilor, spre momentele i obiectivele strategice, spre selectarea factorilor critici ai indicatorilor de supraveghere, fiind de ajutor pentru luarea deciziilor de ctre factorii de conducere. Sistematizare se realizeaz în scopul organizrii metodologice în concordan# cu obiectivele întreprinderii i cu o exploatare regulat a evolu#iei indicatorilor selecta#i, permi#ând astfel constituirea unui sistem dinamic ce contribuie la creterea calit#ii. Structurarea trebuie asimilat cu o organizare intern descentralizat bazat pe crearea i exploatarea unor re#ele care s permit garantarea difuzrii informa#iilor într-o form adecvat i exploatarea eficient a acestor informa#ii. Un aspect relevant în structurarea supravegherii tehnologice în întreprinderi este organizarea intern a sa. Practica centralizrii func#iilor de supraveghere tehnologic într-un departament specializat se consider o eroare dat fiind birocra#ia care ar rigidiza sistemul [ ]. Este preferabil, de aceea, o organizare cu caracter descentralizat cu participarea tuturor nivelurilor, fiind fundamental ca personalul întreprinderii s se simt integrat i motivat. O organizare de acest tip este propus de Jakobiak [ ], care structureaz supravegherea tehnologic pe trei niveluri: observare, analiz "i decizie. Fiecare nivel este format din echipe de personal care, au diferite sarcini în întreprindere i care, se reunesc periodic (fig. 2). În acest tip de organizare este fundamental rolul animatorului tehnologic care trebuie s fie o persoan cu aptitudini în conducerea discu#iilor, cu cunotin#e i acces la informa#iile cele mai recente. Dezvoltarea i utilizarea unui sistem de inteligen# tehnologic implic realizarea a ase faze care, constituie un proces ce încorporeaz mecanisme de revenire i de divizare a activit#ilor (fig. 3). Aceste ase faze sunt: - planificarea activit#ilor; - reculegerea datelor; - analizele datelor; - difuzarea informa#iilor; - utilizarea rezultatelor; - evaluarea func#ionrii. Planificarea sistemului de inteligen tehnologic. Eficien#a sistemului de inteligen# tehnologic se fundamenteaz pe identificarea

4 precis a necesit#ilor de informare, de utilizare i apoi de reculegere i analiz a informa#iilor. Direc#ionarea informa#iilor ctre beneficiarii finali ai Necesit#i sistemului de inteligen# este fundamental pentru definirea corect a sa. În tabelul 1 se pot observa diferite tipuri de utilizare a informa#iei tehnologice i necesitatea informa#iei. Tabelul 1. Utilizarea sistemului de inteligen"0 tehnologic0.i necesitatea inform0rii Utilizare Informare 1tiin"ific / Obiectivele tehnice ale cercetrii Ingineresc dezvoltrii Strategia proiectrii produselor i proceselor Metode de fabricare Rezultatele activit#ii de cercetare dezvoltare; Direc"ii tehnice Direc"ii de Marketing Direc"ii generale Planificarea activit#ilor Reculegerea datelor Evaluarea rezultatelor Sistemul de inteligen# tehnologic Analiza datelor Utilizarea rezultatelor Fig.3. Schema sistemului de inteligen# tehnologic [dup 1 ] Emiterea informa#iilor Legtura cu tehnica de investi#ie Strategia cercetrii dezvoltrii / cumprare Programe de investi#ii Vânzarea produselor Pre#uri i costuri Contactul cu tehnica de investi#ie Prezicerea alian#elor strategice, a noilor produse, dezvoltarea de noi produse Regularizare Obiectivele i finan#area Planului Na#ional de cercetare dezvoltare; Noi surse ale programelor de cercetare - dezvoltare Primul nivel de planificare const în identificarea necesit#ilor de informa#ii pentru utilizarea sistemului inteligen#ei tehnologice, ceea ce implic cunoaterea necesit#ilor i contactul direct cu sursele de informare, cu un nivel de detaliere suficient astfel încât s se poat aprecia utilitatea poten#ial a informa#iilor i sursele lor. Al doilea nivel de planificare implic identificarea domeniilor tehnologice care sunt critice pentru reuita pe pia#, contribu#ia tehnologiei la creterea prestigiului organiza#iei sau a zonei tehnologice care satisface necesit#ile clientului. Reculegerea datelor. Alegerea surselor de informare tehnologic depinde de factori diferi#i cum sunt domeniu actual de interes al întreprinderii, nivelul fondurilor disponibile, necesit#ile utilizrii sistemului de inteligen# i gradul de efort pe care-l implic proiectul. Sursele de informare pot fi formale sau informare i cu caracter personal sau electronic. Tabelul 3.11 con#ine principalele surse de informare tehnologic la nivel interna#ional, care sunt grupate în patru mari grupe ce difer una de alta prin con#inutul informa#iilor i, de asemenea, prin costul accesului la ele. Principalele caracteristici ale fiecrui din aceste grupe sunt: - observarea direct, care permite ob#inerea informrii tehnologice de o înalt calitate relativ la echipamente, componente sau sisteme în func#iune. Realizarea acestei informri este foarte costisitoare ca o consecin# a faptului c ea implic realizarea de vizite direct la locul existen#ei sursei. În aceast grup se include practica de evaluare tehnologic prin inginerie invers sau demontarea echipamentului în scopul realizrii evalurii tehnice; Tabelul 2. Principalele surse de informare tehnologic0 Observa"ii directe Instala#ii industriale Probarea echipamentelor sau componentelor Exper"i Contacte profesionale Consultan#i Reuniuni informale Literatura tehnic0 Contacte la nivel organizatoric Publica#ii na#ionale i interna#ionale Documente nepublicate Articole i comunicri de la congrese i conferin#e Inven#ii (brevete) Târguri Reuniuni Asocia#ii

5 - experii care, constituie o surs sigur prin contactul personal. În aceast grup se includ consultan#ele tehnologice, contactul personal cu colegi sau cu întreprinderi concurente, asistarea la congrese i conferin#e tiin#ifice. Dac accesul la aceste informa#ii este uor la prima vedere, totui lucrurile nu stau chiar simplu deoarece sunt necesare, pentru ob#inerea unor prime legturi, deplasri, oferte de vânzare, colaborri etc.; - literatura tehnic, publicat sau inedit, care constituie surse excelente pentru ob#inerea unei informa#ii sigure cu referire la detalii tehnice. Din aceast categorie se pot aminti brevetele ca un element cheie al referin#ei tehnologice; - contactele la nivel organizatoric, care constituie o surs de informare relativ accesibil pentru costul su sczut. Rela#iile cu membrii asocia#iilor industriale din alte #ri permite primirea unor materiale publicitare care con#in informa#ii de ultim or ale dezvoltrii tehnologice. Este foarte interesant de utilizat aceste legturi în form de re#ea, prin care se poate permite dezvoltarea specific sau identificare de noi surse care s permit exploatarea lor ulterioar. Exist patru grupe majore de informa#ii asupra crora întreprinderea trebuie s-i canalizeze aten#ia: - informa#ia "tiinific (articole, comunicri teze), - tehnic (brevete), - tehnologic (realizarea de noi procedee de fabrica#ie, de noi produse), - tehnico economic (costuri de fabrica#ie, ci de reducere a acestora etc.). De asemenea, exist trei tipuri complementare de informa#ie, anume: informa#ia legislativ, protecia mediului, a muncii, a consumatorului, comunicaii, formare organizare. Analiza datelor, este faza procesului de dezvoltare a unui sistem de inteligen# tehnologic ce implic analiza datelor i a surselor de informare ob#inute, în scopul interpretrii semnifica#iei lor, fiind necesar pentru realizarea compara#iilor dintre diferite componente ob#inute, în interpretarea semnifica#iei informa#iilor, i în aprecierea valorii implica#iilor pentru continuarea ac#iunilor. Tehnica i metodele utilizate pentru analiz depind de caracteristicile datelor avute la dispozi#ie i permit realizarea de recomandri pentru distribuirea lor la utilizatori. Faza de analiz este cea mai complex i mai dificil dintre toate fazele sistemului de inteligen# tehnologic dat fiind c nu exist o cale sigur de a ajunge la un rezultat viabil. Procesul de analiz trebuie s includ evaluarea corect, actualizat i total a datelor utilizate. Pentru evaluarea fiabilit#ii surselor de informare se utilizeaz liste care con#in întrebri, cum sunt: cine ofer informa#ia i care este calificarea sa? informa#ia este de prima mân sau de a doua mân? Se spune ca informa#ia este de a doua mân când sursa este indirect sau provine de la un intermediar; informa#ia este compatibil cu ceea ce se cunoate în momentul de fa#? Difuzarea informaiilor. Informa#ia prelucrat poate fi integrat de ctre utilizatori în mai multe forme, prin prezentare informal sau formal, pe suport electronic sau prin informare direct, oral. Informa#ia informal este la început în mintea cuiva (ea neavând suport material). De regul de#intorul nu are timp, sau chef, s o pun pe hârtie i s o difuzeze. Dac o transmite verbal, o va face doar celor din imediata sa apropiere i informa#ia nu va trece de dou trei birouri în jur. Desigur c, dac ar parcurge un drum mai lung, ar fi deformat pân la a deveni inutil sau chiar nociv. Solu#ia const în introducerea organizat a informa#ie în fluxul su normal: înregistrare, difuzare. O problem important este i cea a conservrii informa#iei, în special a celei informale. Aici trebuie ac#ionat în direc#ia pstrrii cât mai fidele a testamentului profesional al celor ce se pensioneaz, în culegerea informa#iilor de la predecesorii pe anumite posturi, în raporturile scrise, periodice, ale salaria#ilor etc. Nu trebuie în nici-un moment uitat de informa#iile existente în cadrul cercetrilor anterioare. Aceste cercetri pot arta întreprinderii cât de mult se cunoate într-un anumit domeniu, câte dintre rezultatele ob#inute sunt protejate i care este avantajul su concuren#ial prin prisma activit#ilor trecute. Metoda de difuzare utilizat depinde de naturale#ea informa#iilor distribuite, de costul distribuirii, de urgen# i de preferin#a receptorului. În aceast faz este crucial utilizarea sistemului de realimentare care permite ob#inerea observa#iilor utile unei informri totale i depinde de metoda de comunicare. Este important ca prin forma de difuzare a rezultatelor s se asigure garantarea interesului întreprinderii, prin protec#ia i controlul lor pân la forma de brevetare. Difuzarea informa#iei trebuie s #in seama i de faptul c de#inerea informa#iei înseamn putere i de cele mai multe ori întreprinderile nu sunt dispuse s o împart. Utilizarea rezultatelor. Dup difuzarea informa#iilor, ctre responsabilii de la diferite niveluri de decizie, se recomand utilizarea lor în scopul creterii stocului de cunotin#e al organiza#iei, pentru a putea fi folosite pentru viitoarele ac#iuni. Sistemul de inteligen# tehnologic permite îndeplinirea a dou obiective specifice; în primul rând sesizarea semnalelor cu suficient anticipa#ie, ceea ce permite întreprinderii identificarea zonelor de interes, a modelelor i a tendin#elor tehnologice.

6 În al doilea rând, servete ca suport pentru selectarea informa#iilor relevante în forma i în timp util pentru a adopta ac#iunile necesare. Informa#iile dobândite de supravegherea tehnologic vor servi întreprinderii cel pu#in în urmtoarele domenii: în cadrul activit#ii de cercetare dezvoltare, atât la stabilirea planului de cercetare i la aprecierea valorii i importan#ei fiecrei teme propuse, cât i în însi activitatea propriu-zis pentru a nu risca cheltuirea de bani în cercetarea unui domeniu care a fost acoperit de altcineva, în cazul extrem chiar prin brevete de inven#ie; în cadrul proiectelor de dezvoltare ale întreprinderii, trebuie s #in întotdeauna seama de domeniile care ofer cele mai bune anse de reuit atât sub aspectul poten#ialului lor cât i sub acela al situa#iei concuren#iale; cumprarea sau vinderea de licen#e sau brevete; realizarea de joint venture sau chiar achizi#ionarea de unit#i industriale. Evaluarea rezultatelor. Sistemul inteligen#ei tehnologice trebuie s fie evaluat periodic pentru a se confirma dac îndeplinete obiectivele sale i, în ultim instan#, dac aduce beneficii întreprinderii. Propunerile de evaluare se realizeaz în direc#ia îmbunt#irii ac#iunilor îndreptate spre necesit#ile reale ale organiza#iei i conduc la clasificarea necesit#ilor i la adoptarea de decizii. 5. Concluzii Supravegherea tehnologic a trebuie s joace un rol deosebit de activ în activitatea unei întreprinderi. De modul de organizare i de func#ionare a acesteia va depinde gradul de inovare a produselor, men#inerea sau nu la un nivel competitiv, pe termen lung, a acestor produse. Structurarea supravegherii tehnologice i adoptarea unui sistem al inteligen#ei tehnologice coerent i bine dezvoltat asigur întreprinderii alegerea celor mai adecvate msuri în sensul sporirii competitivit#ii propriilor produse. Bibliografie 1. Jakobiak, F. Pratique de la veille technologique. Paris: Les Éditioons d Organisation, Morote, J., P., Nuchera, Antonoi, Hidalgo. Gestión e Innovación Un enfoque estratégici. Madrid: Ediciones Pirámide, Nagî#, Gh. Inovare Tehnologic. Chiinu: Editura Tehnica Info, 2001.