FIŞA DISCIPLINEI

Transcriere

1 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Litere, Istorie şi Teologie 1.3 Catedra Teologie ortodoxǎ 1.4 Domeniul de studii Teologie ortodoxǎ 1.5 Ciclul de studii Licenţǎ 1.6 Programul de studii / Calificarea Teologie didacticǎ 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Istoria literaturii universale 2.2 Titularul activităţilor de curs Radu Gabriela 2.3 Titularul activităţilor de seminar Radu Gabriela 2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 1I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OB 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 8 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la Internet 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la Internet

2 Competenţe transversale Competenţe profesionale 6. Competenţele specifice acumulate Utilizarea unor strategii diverse de lectură în vederea înţelegerii şi interpretării textului literar Folosirea unor strategii de comunicare orală în vederea înţelegerii şi interpretării textelor studiate Interpretarea aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere diferite exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural Analiza caracteristicilor esenţiale ale unor epoci culturale Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare aparţinând unor spaţii culturale diferite şi unor epoci diferite Identificarea unor conexiuni între literatura universală şi literatura română Utilizarea componentelor domeniului literaturii în deplină concordanţă cu etica profesională Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. Organizarea unui proiect individual ; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de istorie literară şi a unor deprinderi de lectură şi interpretare; Îmbunătăţirea capacităţii studenţilor de a opera cu noţiuni teoretice şi de a le aplica la analiza fenomenului literar şi cultural contemporan; Dezvoltarea abilităţii de sintetizare a conceptelor fundamentale şi evaluarea critică a perspectivelor multiple aparţinând disciplinei; 7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea culturii generale a studenţilor,precum şi dezvoltarea orientării în literatura universală. Prezentarea principalelor etape şi curente ale istoriei literaturii universale, precum şicunoaşterea operelor literare reprezentative pentru gândirea europeanǎ. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Curs 1. Literatura luminismului Sursele sociale, politice, filosofice ale luminismului. Curentele literare principale din Secolul Luminilor Teatrul. Tragedia iluministă. Comedia iluministă. Formele dramei iluministe în Franţa, Germania, Anglia etc. Proza iluministă. Romanul luminist. Tipologia romanului şi a personajului luminist. Povestirea filosofică în Secolul Luminilor. Poezia în Secolul Luminilor. Tematica şi varietatea formelor poetice cultivate. Curs 2. Romantismul în literatura universală Teoria şi caracterele specifice ale literaturii romantice. Tipologia personajului romantic. Poezia romantică. Drama romantică. V.Hugo - teoreticianul dramei romantice. Proza romantică. Romanul în epoca romantismului. Diversitatea formelor (romanul personal, romanul de formaţie, romanul social ş.a.).

3 Curs 3. Realismul în literatura universală din secolul al XIX-lea Trăsăturile specifice ale realismului din sec. al XIX-lea. Romanul ca formă literară principală a curentului realist. Trăsăturile realismului. Tematica romanului realist clasic. Poezia şi drama în epoca realismului. Curs 4. Naturalismul Apariţia şi afirmarea naturalismului în a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi variantele naţionale. Poezia parnasiană şi reprezentanţii principali Evoluţia eului liric. Baudelaire şi simbolismul. Curs 5. Simbolismul în literatura universală Estetica şi poetica simbolismului francez. Avangardismul şi modernismul. Romanul modern/modernist şi romanul tradiţional (reprezentanţii principali). Evoluţia dramei / reprezentanţi. Curs 6. Literatura universală în prima jumătate a secolului al XX-lea Principalele curente literare şi artistice: expresionismul, dadaismul, suprarealismul etc. / reprezentanţi. Romanul sec. al XX-lea. Evoluţia dramei şi a teatrului în prima jumătate a sec. al XX-lea. Problematică, reprezentanţi. Curs 7. Literatura universală din a doua jumătate a secolului al XX-lea Existenţialismul Forme şi structuri romaneşti. Noul roman şi romanul postmodern. Drama şi teatrul după al doilea război mondial. Postmodernismul în literatura universală contemporană 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observ aţii Seminar 1. Voltaire, Alfieri, Goethe ş.a.. Comedia iluministă şi reprezentanţii principali (Beaumarchais, Goldoni, Sheridan ş.a.). Diderot. Proza: Defoe, Swift, Fielding, Richardson, Sterne, Goethe, Diderot, Rousseau Poezia: Voltaire, Schiller, Goethe, Burns, Chenier ş.a.. Tematica şi varietatea formelor poetice cultivate. Seminar 2. Poezia romantică: Holderlin, Novalis, Heine, Hugo, Lamartine, Blake, Byron, Shelley, Coleridge, Leopardi, Espronceda, Poe, Puşkin, Lermontov ş.a.: tematica şi formele cultivate. Drama romantică: drama istorică (Kleist, Hugo, Manzoni, Puşkin s.a.), drama mitologică (Kleist, Byron, Shelley ş.a.), drama fantastică etc. Nuvela romantică şi reprezentanţii principali (Hoffmann, Tieck, Chamisso, Poe, Irwing, Gogol ş.a.). Romanul istoric şi reprezentanţii principali (Scott, Hugo, Manzoni, Vigny, Dumas, Puşkin ş.a.). Seminar 3. Realismul. Tipologia personajelor şi a romanului realist. Structura şi compoziţia romanului realist. Seminar 4. Naturalismul francez şi creaţia lui E. Zola. Creaţia lui Charles Baudelaire şi destinele poeziei moderne. Volumul Florile răului.

4 Seminar 5. Poezia lui Verlaine, Rimbauld, Mallarme. Destinele realismului (reprezentanţii principali). Romanul modern/modernist şi romanul tradiţional (reprezentanţii principali). Seminar 6. Romanul realist tradiţional. Formele şi tipurile de roman realist tradiţional /reprezentanţi. Romanul de familie. Romanul psihologic şi cel al condiţiei umane. Romanul-frescă şi romanul panoramic. Romanul social-filosofic şi romanul-parabolă. Literatura despre război şi cea a generaţiei pierdute. Romanul modern (Joyce, Proust, Kafka ş.a.). Tradiţie şi inovaţie în teatrul modern. Problematica şi varietatea formelor teatrului modern. Drama de idei şi reprezentanţii principali. "Teatrul epic", teatrul expresionist, teatrul suprarealist. Seminar 7. Existenţialismul în literatură (Sartre, Camus). Evoluţia romanului postbelic Noul roman şi romanul postmodern. Drama şi teatrul după al doilea război mondial. Bibliografie A. Marino, Dicţionar de idei literare, Bucureşti, 173, pp , cap. Clasic, Clasicismul, Clasicitatea, Clasic si modern. B. Munteanu, Istoria literaturii franceze. Clasicismul, ideologia şi literatura de idei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; R. Munteanu, Clasicism si baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, partea întâi, Univers, 1981, partea a treia, Univers, 1985; E. Papu, Apolo sau ontologia clasicismului, Bucureşti, Eminescu, P. Hazard, Gândirea europeană în sec. al XVIII-lea: de la Montesquieu la Lessing, Bucureşti, Univers, R. Munteanu, Cultura în Epoca Luminilor, Bucureşti, Minerva, 1981, vol. II, pp ; Tudor Olteanu, Morfologia romanului european in secolul al XVIII-lea, Bucureşti, Univers, 1974; T. Vianu, Studii de literatură universală şi comparată, Bucureşti, Ed. Academiei R.P.R., 1963; S. Alexandrescu, D. Grigorescu, Romanul realist în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1971; A. Béguin, Sufletul romantic şi visul, Bucureşti, 1998; Vera Călin, Romantismul, Bucureşti, Univers, 1970; M. Călinescu, Conceptul modern de poezie, Bucuresti, Eminescu, 1972 M. Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti, Univers, 1995; H. Friedrich, Structura liricii moderne, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969, pp , 58-97, ; K. Heitmann, Realismul francez de la Stendhal la Flaubert, Bucureşti, Univers, 1983; G. Larroux, Realismul, Bucureşti, Cartea Românească, colecţia Syracuza, 1998; Vl. Nabokov, Cursuri de literatură, Bucureşti, Thalia, 2004; Vl. Nabokov, Cursuri de literatură rusă, Bucureşti, Thalia, 2006; V. Nemoianu, Îmblânzirea romantismului, Bucureşti, Minerva, 1998, pp G. Poulet, Metamorfozele cercului, Bucureşti, Univers, 1987, pp , , ; M. Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, Bucureşti, Univers; Marthe Robert, Romanul începuturilor şi începuturile romanului, Bucureşti, Univers, 1983; Ph. Van Tieghem, Marile doctrine literare în Franţa, Bucureşti, Univers, 1972, cap. Realism, Simbolism; R.-M. Albérès, Istoria romanului modern, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1968; M. Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti, Univers, 1995, cap. Ideea de avangardă, pp ; H. Friedrich, Structura liricii moderne, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969, cap. Lirica europeană în secolul al XX-lea, pp ; D. Grigorescu, Dicţionarul avangardelor, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2003, art. Suprarealismul, Dadaismul,

5 Tristan Tzara; D. Grigorescu, Direcţii în poezia secolului XX, Bucureşti, Eminescu, 1975; A. Marino, Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1973, art. Avangarda; R. Munteanu, Farsa tragică, Bucureşti, Univers, 1989; Vl. Nabokov, Cursuri de literatură, Bucureşti, Thalia, 2004; Literatură universală si comparată. Antologie critică, coord. Elena Ionescu, Răzvan Tufeanu-Livintz, Editura Universităţii din Bucureşti, ed. I, 2008, ed. a II-a, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este in concordanţǎ cu cel aparţinând disciplinelor similare din planul de învǎţǎmânt al altor centre universitare din ţarǎ. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs - corectitudinea şi completitudinea Examen scris 60% cunostinţelor; - coerenţa logică; -gradul de asimilare a limbajului de 10.5 Seminar / laborator specialitate Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate; Capacitatea de aplicare a acestora în practicǎ; Criterii ce vizeazǎ aspecte atitudinale: conştinciozitatea, interesul pentru studiu individual etc. Verificare: discuţie despre tematica din curs; Eseu: analiza unui text literar (din setul indicat la începutul semestrului) 10.6 Standard minim de performanţă Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de istorie literară şi a unor deprinderi de lectură şi interpretare 40% Data completării: Semnătura titularului de curs Asist. Univ. Dr. Gabriela Radu Semnătura titularului de seminar Asist. Univ. Dr. Gabriela Radu Data avizării în catedră/departament: Semnătura şefului catedrei/departamentului Conf. Univ. Dr. Mirela-Ioana Borchin