MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢ

Transcriere

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI FEROVIARE PROFESORI Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/ BUCUREŞTI

2 AUTORI: ADRIANA LEAHU: profesor grad I, Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Bucureşti AURELIA CĂPITĂNEANU: profesor grad I, Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Bucureşti CONSTANTIN POPESCU prof. grd. I Ministerul Educaţiei şi Cercetării MIHAI PANICU: profesor grad I, Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Bucureşti NICOLAE ENACHE: profesor grad I, Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Bucureşti VERONICA GABRIELA CHIREA prof. grd. I Serviciul National de Evaluare şi Examinare 2

3 A. Nota de prezentare Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar. Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează: Competenţe specifice 1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice; 2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire; 3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor; 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei; 5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; 6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate; 7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională; 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată; 10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale; 11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii. B. Conţinuturile programei 3

4 I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice 1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional 1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare; 1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă; 1.3. Obiectivele predării învăţării evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare. 2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ 2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare; 2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare; 2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor; 2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare); 2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională; Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare; Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare); Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate; Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare; Bibliografie: 1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994; 2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi 3. Cerghit, I., Neacşu, I., Negret, I., Pânişoară, I.O., 1998; Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001; 4. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996; personalizat, 5. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000; 6. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995; 4

5 7. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000; clasei de elevi, 8. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001; 9. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995; 10. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi 1998; 11. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999; 12. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi 1994; 13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000; 14. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi învăţământ, 2001; 15. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis, Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001; 16. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare; 17. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii 2002; 18. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare II. Teme de specialitate 1. Locomotive şi vagoane 1.1. Dinamica vehiculelor de cale ferata Aspecte geometrice ale suprafeţei de rulare si ale buzei de ghidare a rotii Capacitatea geometrica de ghidare a buzei Suprafaţa de contact roată-şină, coeficienţi de frecare dintre roti si sine Forte transmise osiei si limitarea acestora Limita de deraiere Procedee analitice si grafo-analitice de determinare a poziţiei de înscriere in curbe Vibraţii forţate ale vehiculelor de cale ferata Calitatea mersului la vehiculele de cale ferata 1.2. Structuri portante ale vehiculelor de cale ferata Determinarea dimensiunilor de gabarit ale vehiculelor de cale ferata Construcţia aparatului de rulare : dimensiuni si tolerante convenţionale la osiile montate Construcţia principalelor tipuri de boghiuri; precizarea forţelor care acţionează asupra acestora Şasiuri si cutii ale vehiculelor - principii constructive si elemente de calcul Suspensii pentru vehiculele de cale ferată - elemente elastice si de amortizare Aparate de ciocnire, de tracţiune si de reglare-tipuri constructive 1.3. Tracţiune Diesel şi electrică Tracţiune Diesel Caracteristicile si tipurile motoarelor diesel pentru locomotive 5

6 Părţile fixe ale motorului diesel si mecanismul motor Transmisii folosite la locomotive Caracteristicile de tracţiune ale locomotivelor diesel cu transmisie electrica ale celor cu transmisie hidraulica Sisteme de excitaţie ale generatoarelor de curent continuu si modul lor de reglare pentru a obţine caracteristici externe de putere constanta Funcţionarea in comun a grupului motor diesel generator Exploatarea si întreţinerea motorului termic si a instalaţiilor anexe. N.T.S.M si P.S.I Tracţiune electrica Sisteme de tracţiune electrica feroviara Echipamente ale circuitului de forţa de pe locomotivele electrice de curent alternativ monofazat : transformatorul principal (construcţie, reglaj), puntea redresoare (tipuri, construcţie, reglaj), selful de aplatisare, motorul electric de tracţiune (tipuri, caracteristici, reglaj) Echipamente ale circuitului de forţa de pe vehiculele motoare electrice de tracţiune urbana Sistemul de realizare a serviciilor auxiliare pe vehicule de tracţiune electrica: principii de realizare, aparataj Funcţionarea in regim de frânare electrica a vehiculelor motoare electrice (condiţii, scheme, caracteristica) Întreţinerea si repararea circuitelor electrice principale,auxiliare si de comanda. N.T.S.M si P.S.I 1.4. Frâne folosite pe vehicule feroviare Sisteme de frânare folosite pe vehiculele clasice si moderne; Realizarea forţei de frânare,a caracteristicilor de frânare si determinarea drumului de frânare; Tipuri, roluri si principii de funcţionare ale robinetului mecanicului de locomotiva si ale distribuitoarelor; Exploatarea, întreţinerea si repararea frânelor.n.t.s.m si P.S.I in atelierele de frâne. 2. Tehnologia transportului pe calea ferată 2.1. Sisteme de transport Cererea de transport Fluxuri de transport, fluxuri de trafic Elemente constructive ale infrastructurii feroviare Trasee de linii feroviare pe teren accidentat Mijloace de transport. 2.2.Staţii de cale ferata Puncte de secţionare si distante de circulaţie. Incinta staţiilor Clasificări ale punctelor de secţionare: semnale B.L.A., halte de mişcare si comerciale, staţii de cale ferata Linii si grupe de linii Mijloace de trecere a materialului rulant de pe o linie pe alta Gabarite utilizate in calea ferata Complexe de cale ferata. Noduri de transport Tehnologia activităţilor staţiilor de cale ferata Modele matematice ale coordonării activităţii Modele CPM si PERT Procese tehnologice. Graficul Gantt Tehnologia activităţii in staţii intermediare, tehnice, de triaj, de marfa, de calatori Influenta circulaţiei pe secţii asupra activităţii de manevra in staţie. 6

7 Capacităţile elementelor constitutive ale staţiilor Planul grafic de lucru Planul tehnic de exploatare Indicatorii de baza ai activităţii de tranzit si manevra in staţii Folosirea calculatoarelor electronice pentru rezolvarea problemelor de exploatare in staţii Tehnica circulaţiei trenurilor Problematica deplasării trenurilor intre doua puncte de secţionare Conceptul de capacitate: a infrastructurii, de tranzit, de circulaţie, de transport Modele matematice ale circulaţiei trenurilor Modele de creştere a capacităţii: constructive, organizatorice Tehnica trasării graficului de circulaţie Tehnologia deservirii staţiilor prin trenuri locale Indicatori ai activităţii pe secţie Viteza de secţie: factori de influienţă si repercursiuni pentru exploatare Utilizarea calculatorului in rezolvarea problemelor de circulaţie pe secţii. Bibliografie: 1. Al.Popa Locomotive si automotoare cu motoare termice Editura Didactica si Pedagogica, Bivolaru I., s.a Reingineria in transporturi. Editura Printech, Bucuresti C.Burada si Structuri portante ale vehiculelor de cale Editura Tehnica, 1980 altii ferata 4. Catarama I. Transport industrial. UPB, Bucureşti 1993 Teoria generala a maşinilor si instalaţiilor pentru manipulare de mărfuri. 5. Ghionea F Tehnologia transporturilor Editura Matrix, Bucuresti I. Simut Locomotiva electrica 060 EA, scheme Editura Didactica si electrice Pedagogica, I.Sebesan, Proiectarea suspensiilor pentru vehicule Ed. Tehnica, 1993 D.Hanganu pe sine 8. J.Sebesean Dinamica vehiculelor de cale ferata Editura Tehnica, M. Marcu Scheme electrice Editura Didactica si Pedagogica, N.Condacse Locomotive si trenuri electrice Editura Didactica si Pedagogica, Raicu S.,s.a. Transport feroviar, funcţionare, dezvoltare, eficienta Editura Ştiinţifică si Enciclopedica Bucureşti, Rapoarte ORE si fise UIC referitoare la problemele de dinamica a vehiculelor. 13. S. Sebesan Frânarea trenurilor Didactica si Pedagogica, Tanasuica I Tehnologia activităţii staţiilor de cale ferata Editura Feroviara, Bucureşti Tanasuica I. Managementul logisticii transporturilor. CPRU, Bucuresti Taran, Langa, Tilea Frane folosite pe material rulant Didactica si Pedagogica,