Școala Gimnazială Preutești Dezvoltarea competenței culturale a elevilor prin valorificarea lecturilor operelor literare din literatura română și/sau

Transcriere

1 Școala Gimnazială Preutești Dezvoltarea competenței culturale a elevilor prin valorificarea lecturilor operelor literare din literatura română și/sau universală Reforma actuală a mutat accentul de pe asimilarea de cunoștințe pe formarea de competențe (competența de comunicare, competența culturală). Formarea de competențe presupune așezarea elevului în centrul activității didactice și ancorarea procesului de predare învățare în domenii de referință noi. Termenii cheie ai acestor orientări sunt utilizarea, practicarea, actul (actele de limbaj, actul lecturii, actul interpretării), procesul (de comprehensiune și de producere de text). Noile programe îmbină perspectiva structurală cu cea pragmatică, cu accent pe cea de-a doua. Un aspect esențial al programei este construirea competenței culturale, care impune crearea la elevi a unui sistem de valori, de credințe și de simboluri 1 specifice comunității căreia aceștia îi aparțin. Cultura asigură deschiderea spre valorile celuilalt, facilitând atitudine de respect și de comparare cu valorile proprii și naționale. Orizontul cultural în care trăiește un individ este în măsură să-i asigure descoperirea propriei identități, la construirea căreia îl face părtaș activ. Termenul de cultură apare în programa de limba și literatura română, regăsindu-se chiar în nota de prezentare: Scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată 1 Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didctice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, p

2 continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om. 2 Literatura asigură competența culturală prin accesul dirijat la lectură, cartea fiind un obiect cultural esențial și purtătoarea unui univers în care individul se poate proiecta existențial, fie ca regăsire a propriului destin, fie ca aspirație a dobândirii unui statut de perspectivă. 3 Literatura oferă modele morale și are un efect profund modelator asupra cititorului. Cartea de literatură permite dialogul cu generațiile trecute, dar și cu autori contemporani, ea ne permite, după cum spune Constantin Noica, să stăm de vorbă cu departele nostru. Dar importanța cărții de literatură nu constă numai în ceea ce ea spune, ceea ce ea aduce aproape, ci și în modul în care spune și în efectele asupra cititorului. Pentru dezvoltarea competenței culturale etapele cele mai importante ar fi: - selectarea textelor ; - alegerea strategiilor prin care să se realizeze lectura și interpretarea lor. După Alina Pamfil, în alegerea textelor, importante sunt relevanța culturală și estetică, varietatea lor și concordanța cu orizontul de așteptare al elevilor 4. Pentru cea de-a doua etapă, decisive ar fi: - conturarea unor demersuri ce își propun trezirea interesului pentru lectură și inițierea elevului în interpretare și nu în obținerea performanței și - valorificarea tututror dimensiunilor textului literar și nu doar a celor estetice. 5 Dezvoltarea competenței culturale prin valorificarea operelor literare din literatura română și literatura universală este posibilă prin strategii și metode 2 Programa școlară, Limba și literatura română, clasele V-VIII, p I. Rusu, Competența de comunicare perspective de abordare în, Limba română. Revistă de știință și cultură, nr.11-12, an XIX, Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didctice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, p Ibidem, p

3 specifice gândirii critice, cu ajutorul cărora elevul poate diferenția aspectele pozitive de cele negative și să descopere ce rol pot avea în dezvoltarea sa personală. Strategiile și metodele de învățare activă sunt tot mai cunoscute și mai utilizate, prezentarea lor fiind făcută în cărți de specialitate. Amintesc câteva dintre ele: Cubul, Pălăriile gânditoare, Blazonul, Harta personajelor, Bulgărele de zăpadă, Cadranele, Sherlock Holmes. În continuare voi exemplifica trei metode de dezvoltare a competenței de comunicare și a competenței culturale. 1. Metoda Pălăriilor gânditoare metodă care pune elevul în situația de a găsi alternative, de a experimenta sentimentul de empatie și permite abordarea afectivă prin corelarea cu experiența personală. Se aplică în cadrul unui grup și presupune purtarea, pe rând, a șase pălării de culori diferite, fiecare pălărie fiind asociată cu un anumit tip de gândire. a. Pălăria albă face o analiză obiectivă a situațiilor, oferă informații neutre în legătură cu problema, prezintă lucrurile așa cum sunt, fără nici o părere critică sau emoție. Imaginează-ți o foaie albă și una imprimată. Majoritatea timpului hârtia este albă. Pălăria albă, la fel ca majoritatea hârtiei, se referă la informații și acționează în sfera lucrurilor reale, existente. Deci, când o porți rămâi la ceea ce este cunoscut. Tot ceea ce vrei în momentul de față este informația obiectivă. Exemple: Realizează, în rânduri, rezumatul operei Două loturi de I. L. Caragiale cl. a VII-a; Care sunt personajele din opera D-l Goe... de I. L. Caragiale cl. a VI-a b. Pălăria roșie. Cel ce poartă această pălărie nu trebuie să facă nici o justificare. Este o gândire afectivă care se bazează pe emoții, sentimente. Imaginează-ți flacăra roșie a unui foc puternic. Ești prin apropiere. Simți căldura ce vine dinspre flăcări. Pălăria roșie se referă la emoțiile și sentimentele tale. Acestea se bazează pe experiențe complexe și nu sunt 3

4 întotdeauna ușor de analizat. Totuși sentimentele nu încetează să îți dea bătăi de cap. Și astfel împărtășirea lor îți oferă șansa de a te elibera. Exemple: Imaginează-ți că ești unul dintre personajele nuvelei Două loturi. Alcătuiește un monolog în care să prezinți faptele din punctul tău de vedere cl. a VII-a; Imaginează-ți că ești unul dintre călătorii din tren. Exprimă-ți sentimentele față de comportamentul lui Goe. c. Pălăria galbenă. Purtătorul pălăriei galbene gândește pozitiv și vede numai avantajele situației, evidențiază avantajele, oportunitățile și posibilitățile de concretizare ale unei idei. Amintește-ți o zi însorită și călduroasă. Simțind o briză ușoară, ce ușor e să gândești optimist despre viață. Pălăria galbenă reprezintă aspectele pozitive și logice ale gândirii tale. Afirmațiile tale trebuie să fie susținute de un motiv puternic, căutând beneficii și observând cât de reale pot fi așteptările tale. Exemple: Justifică comportamentul domnului Lefter Popescu. Transformă-l într-un alt fel de personaj. cl. a VII-a; De ce crezi că autorul l-a creat pe Goe? d. Pălăria neagră. Purtătorul acestei pălării va face o evaluare critică a faptelor, are o gândire negativă, se bazează pe evidențierea greșelilor, a punctelor slabe și a riscurilor. Ai experimentat vreodată senzația că viitorul este ca o prăpastie neagră? Doar greșeli, probleme, pericole de tot felul te pândesc. Purtai o pălărie neagră. Foarte folositoare câteodată. Acum poartă pălăria pentru a te atenționa când greșești. Exemple: Când crezi că domnul Lefter a greșit cel mai mult? cl. a VII-a; Ce fapte dezaprobi în comportamentul însoțitoarelor lui Goe? cl. a VI-a e. Pălăria verde. Cine o poartă nu are limite în cale gândurilor, are o gândire creativă care se bazează pe generare de idei noi. Ce se întâmplă primăvara? Frunzele cresc, iar în copaci și tufișuri primele flori se dezvăluie în iarba bogată și totul vibrează la unison cu energia creativă a vieții. Pălăria verde reprezintă eforturile creative conștiente. În acest moment logica nu necesară. Lasă-ți imaginația să zburde. 4

5 Exemple: Propune un alt deznodământ pentru nuvela Două Loturi de I. L. Caragiale. cl.a VII a; Dacă conductorul și-ar fi dat seama că Goe a tras semnalul de alarmă, care crezi că ar fi fost finalul schiței? cl. a VI-a f. Pălăria albastră. Purtătorul oferă o privire de ansamblu, se bazează pe definirea, extragerea clară a problemei și concluzia. Un cer albastru îți oferă ocazia de a avea o vedere de ansamblu a proceselor de gândire ce au lor. Ai pălăria albastră a managerului. Te desparți puțin de gândirea ta și vezi întregul proces dezvăluit. Trage concluziile la sfârșit. Exemple: Care crezi că a fost scopul acestei lecții? cl. a VII-a; Care este mesajul transmis de schița D-l Goe...? cl. a VI-a 2. Metoda Cubului se folosește pentru studierea unei teme din perspective diverse. Se poate aplica prin folosirea materială a unui cub sau prin folosirea simbolică a acestuia. Cele șase fețe ale cubului sunt: a. Descrie! Sarcina vizează capacitatea de a imagina și de a exprima în cuvinte proprii un concept, o situație. Exemple: Descrie-l pe Goe, personajul schiței D-l Goe... de I. L. Caragiale. cl.a VI-a; Descrie satul Sărăceni la venirea preotului și la final. cl. a VIII-a b. Compară! Acestă sarcină vizează capacitatea de a explica asemănările și deosebirile dintre conceptul, ideea, situația dată. Exemple: Compară comportamentul lui Goe cu cel a lui Nică din Amintiri din copilărie. cl. a VI-a; Compară relația preotului Trandafir cu sătenii în primii ani și în finalul lecturii. - cl. a VIII-a c. Asociază! Se solicită și se dezvoltă creativitatea elevilor. Exemple: Asociază comportamentului lui Goe greșelile făcute de cele trei dame. cl. a VI-a; Asociază cele două metafore cu care cei din Sărăceni în numesc pe preot, cu modul său de a se comporta. cl. a VIII-a d. Analizează! Această latură vizează capacitatea de a identifica elementele relevante ale textului și de a comenta rolul acestora pentru construirea semnificației. 5

6 Exemple: Identifică greșelile de comportament și de limbaj ale lui Goe și analizează-le. cl. a VI-a; Analizează starea materială a preotului Trandafir în primii ani în Sărăceni și apoi situația de sfîrșit. e. Aplică! Se referă la capacitatea de a opera cu instrumente de receptare a textului și de a realiza transferul dinspre text spre propria experiență. Exemple: Aplică un cod al bunelor maniere pentru Goe. cl. a VI-a; Ce trăsătură a caracterului părintelui v-ar putea ajuta în viață? cl. a VIII-a f. Argumentează! Elevii iau atitudine față de o opinie și-și argumentează poziția. Exemple: Argumentează, în 8 10 rânduri, că această operă este o schiță. cl. a VI-a; Argumentează de ce episcopul nu le-a dat câștig de cauză enoriașilor din Sărăceni. cl. a VIII-a 3. Tehnica Sherloch Holmes. Procedeul constă în căutarea adevărului printr-un demers detectivistic, bazat pe analogii, elevii dovedind că prin inteligență și mulțumită cunoștințelor acumulate pot rezolva sarcinile. Ancheta se poate desfășura la nivel intratextual sau la nivel intertextual. Exemplu: cl. a VIII-a. În decursul lecturii operei Popa Tanda se pot aplica câteva din cele mai cunoscute proverbe ale poporului român. Citește-le și identifică momentele acțiunii în care se potrivesc, povestind în câteva enunțuri: 1. Om mare fără vrăjmaș mare nu este. 2. Lenevia e soră bună cu sărăcia. 3. Omul sfințește locul. 4. Gura taie mai mult decât sabia. 5. Lucrul bun nu se face iute. 6. Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima. Consider că prelectura este obligatorie în cadrul orelor de limba și literatura română, reușind să dezvăluie elevilor contextul literar și cultural în care se integrează o anumită operă, relevând ideea de ordine și coerență din peisajul literar românesc, aflat în strânsă legătură cu toate artele, dar și cu literatura universală. În 6

7 acest context, prelectura răspunde perfect cerințelor societății, fiind un instrument didactic veritabil, putând fi realizată cu succes utilizând abordarea interdisciplinară. În cadrul studierii genului liric la clasa a VIII-a, pentru o mai bună înțelegere a textului Izvorul nopții, de Lucian Blaga, am considerat necesară o abordare a unui alt text blagian, intitulat Lumina, din volumul Poemele Luminii. Pentru a explica felul în care motivul literar al luminii este capabil de a transfigura viziunea despre lume a artistului, fie el scriitor, pictor sau filozof am prezentat elevilor următoarele tablouri: Apus la Veneția - Claude Monet, Hyde Park London Camille Pissaro și Cavaleri pe plajă - Paul Gaugain. Discuțiile au pornit pe baza următoarelor cerințe: 1. Care sunt elementele concrete observate în acest tablou? 2. Ce culori predomină? 3. Cum este transfigurată realitatea? 4. Ce aspecte depășesc realitatea obiectivă și sugerează percepția subiectivă a artistului? 5. Ce atmosferă se degajă din acest tablou? 6. Care sunt efectele luminii asupra lumii surprinse de acest pictor? Analizând tablourile, s-a ajuns la concluzia că în fiecare situație elementele suferă deformări artistice care induc o anumită stare de liniște, de cufundare în misterele lumii, atmosfera fiind propice meditației asupra misterelor universului. Apoi, elevii au aflat că Blaga acordă luminii o dimensiune sacră, iar interpretarea poeziei ar putea genera asocierea luminii cu iubirea, ca sentiment înălțător. Înțelegerea textului suport s-a realizat pe baza întrebărilor: 1. Cui se adresează vocea poetică în textul citat? 2. Cine este Nepătrunsul? 3. Ce exista în Univers înainte de porunca divină Să fie lumină? 4. Odată cu lumina a fost creată și lumea(oamenii). Aceștia erau, sunt și vor fi stăpâniți de o sete de.... Analiza textului a fost susținută de cerințele: 7

8 1. Precizează tema poeziei. 2. Identifică motivele literare care stau la baza textului. 3. Descoperă elementele de simetrie din text. 4. Care sunt elementele de opoziție? 5. Dacă lumina vine de la Dumnezeu, atunci ea este sacră. Dacă iubirea este aociată cu lumina, atunci și acest sentiment este unul divin. Exprimă-ți părerea în legătură cu această idee, utilizând ca suport ultima strofă a poeziei. 6. Așa cum lumina cuprinde întreg universul și este capabilă de a-l transorma, la fel și iubirea îi schimbă pe oameni, generând o sete de păcate, de-aventuri, de doruri, de patimi/ o sete de lume și soare. Exprimă-ți punctul de vedere în legătură cu viziunea poetului în această privință. La final, s-a constatat că viziunea inedită a poeziilor lui Blaga și ideea conform căreia lumina modelează ființa umană, pot fi xpresii a unor sentimente nobile. Prin aceste strategii și metode elevii își pot dezvolta imaginea despre sine, despre lumea în care trăiesc, despre locul pe care comunitatea lor îl ocupă în spațiul culturii naționale. Specialist mare fără orizont mare nu există. Orizont mare fără limbă și literatură maternă, nici vorbă. Numai literatura și arta dezvoltă mintea, sensibilitatea, spiritul omului. Literatura și arta formează tot ce este frumos în creierul nostru. 6 6 Arseni Constantin, Flacăra, nr. 11/9 martie

9 Bibliografie: Arseni, Constantin, Flacăra, nr. 11/9 martie Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, Pavelescu, Mariana, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint, București, Perspective, revistă de didactica limbii și literaturii române. Programa școlară, Limba și literatura română clasele V-VIII. I. Rusu, Competența de comunicare perspective de abordare în, Limba română. Revistă de știință și cultură, nr.11-12, an XIX, Profesor: Liliana Bunău 9