RAPORT ANUAL privind monitorizarea realizării economiilor de energie pe baza rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea P.N.A.E

Transcriere

1 RAPORT ANUAL privind monitorizarea realizării economiilor de energie pe baza rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea P.N.A.E.E. conform art.8.8 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică 1

2 Pentru fundamentarea Planului Național de Acțiune pentru Eficiență Energetică (PNAEE ) pentru perioada a fost finalizat, în decembrie 2013, cu colaborarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, studiul Planurile naționale de acțiune în domeniul eficientei energetice analiza SWOT a rezultatelor. România și-a asumat o țintă de consum de energie primară (CEP) de 43 de milioane de tone echivalent petrol (Mtep) în 2020, ceea ce reprezintă o reducere de 19% față de CEP prognozat (nn. Scenariu PRIMES 2007). Pentru a se estima cantitativ economiile de energie care urmează să fie obținute ca rezultat al măsurilor prevăzute de un PNAEE până în anul 2020, s-au elaborat două scenarii de dezvoltare economică. În scenariul de creștere economică moderată de 2% pe an din PIB, fără măsuri de eficiență energetică, în 2020 CEP ar depăși cu 0,8 Mtep limita asumată de 43 Mtep. Însă, în scenariul de creștere economică mare de 5% pe an din PIB, obiectivul ar fi depășit cu 10,0 Mtep. (fig. 1) PEC (5% GDP growth) Mtoe Mtoe Mtoe PEC (2% GDP growth) Mtoe = Committed EE target FEC (5% GDP growth) Mtoe FEC (2% GDP growth) Figura 1: Proiecția Consumului de Energie Primară CEP (în Mtep) pentru scenariile de creștere economică moderată și mare a PIB și relativ la obiectivul de eficiență energetică pentru 2020 P.N.A.E.E. a fost elaborat pe baza anexei 11, partea a 2-a din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică. De asemenea la baza acestuia au stat recomandările din Studiul Planurile naționale de acțiune în domeniul eficientei energetice analiza SWOT a rezultatelor, precum și obligațiile ce revin României din implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. Au fost luate în considerare acțiunile de creștere a eficientei energetice aflate în derulare și au fost incluse acțiuni pentru atingerea țintei revizuite. 2

3 ANRE propune, în baza prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, conform art.3 lit. 2b, ca PNAEE sa se implementeze prin 12 Programe naționale de eficienta energetica astfel: P0 P1 P2 P3 Dezvoltarea serviciilor energetice Planul național de Investiții Creșterea eficientei energetice în rețele Promovarea cogenerării de înalta eficienta P4 Programul Termoficare P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 Eficienta energetică în industria din sector ETS Audit energetic și management energetic Eficienta energetică în sectorul rezidențial Eficienta energetică în clădiri guvernamentale și servicii publice Eficienta energetică în sectorul servicii Reînnoirea parcului de autovehicule Eficienta energetică în sectorul transporturi Aceasta structura a fost comunicata instituțiilor implicate, în cadrul ședinței grupului de lucru care a avut loc în data de și a fost dezbătuta public cu ocazia unor seminarii și conferințe. Prezentul raport include materialele de raportare primite din partea instituțiilor implicate și reflecta în mare măsura acțiunile pregătitoare necesare punerii în aplicare a PNAEE și mai puțin rezultatele obținute, având în vedere ca acesta a fost aprobat oficial prin HG 122/

4 P0 DEZVOLTAREA SERVICIILOR ENERGETICE Programul are caracter orizontal și urmărește dezvoltarea pieței de servicii energetice pentru toate domeniile de activitate și cu prioritate pentru sectorul public. Programul este destinat totodată realizării cadrului necesar aplicării prevederilor art. 17 din Legea nr. 121/2014. Romania a creat cadrul legal privind externalizarea managementului energetic pentru consumatorii cu un consum mai mare de 1000 tep/an, prin Ordinul ANRE nr 38/2013, și prin Decizia nr. 2794/2014 a Șefului Departamentului de Eficienta Energetică din ANRE, prin care se precizează procedura de autorizare a companiilor de eficienta energetică. Lista companiilor de servicii energetice autorizate se găsește pe site-ul: Un număr de 210 consumatori din cei 713 monitorizați, au optat pentru externalizarea serviciului de management energetic fiind implicate un număr de 20 societăți prestatoare de servicii energetice autorizate de ANRE. Următoarea etapa a programului este destinata realizării cadrului necesar pentru ca societățile de servicii energetice sa se poată implica în realizarea de investiții de eficienta energetică prin utilizarea Contractului de performanta energetică (CPE), în special în sectorul public, în vederea reabilitării clădirilor publice. Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului European Energy Service Initiative, cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe și publicate pe siteul proiectului: Asistenta tehnica pentru dezvoltarea pieței de servicii energetice este asigurata prin proiectul BERD «Romania GEF Deschiderea pieței pentru ESCO private Suport pentru implementarea proiectului», derulat în cooperare cu MDRAP, ANRE, MFP și ANRMAP. Au fost lansate licitații pentru doua proiecte pilot pe SEAP : nr / , respectiv nr /

5 P1 - PLANUL NAȚIONAL DE INVESTIȚII 1. Cadrul de reglementare - Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri (MEIMMMA) Prin Decizia Comisiei C(2012) 4564 final din , și în temeiul articolului 10c alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cererea de a acorda alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producției de energie electrică, notificată de România, Comisia Europeană DG Climate Action a autorizat Aplicația României pentru alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada Prin Decizia Comisiei C(2012) 8776 final din privind Ajutorul de stat SA (2012/N) România, privind alocarea tranzitorie și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică în conformitate cu articolul 10c din Directiva ETS, Comisia Europeană DG Competition a informat în legătură cu Aplicația României că ajutorul acordat în cadrul sistemului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră este compatibil cu piața internă și a decis că nu sunt obiecțiuni la măsura notificată. În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60, alin. (3) din Legea nr. 226/2013 privind aprobarea O.G nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea O.G nr. 195/2005 privind protecția mediului, a fost adoptată H.G nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada , inclusiv Planul Național de Investiții (Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013). Pentru aplicarea corectă și completă a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor GES a apărut necesitatea modificării și completării H.G. nr. 1096/2013. În acest sens a fost promovată și adoptată H.G nr. 151/2015 privind modificarea și completarea H.G nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada , inclusiv Planul național de investiții, care a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 12 martie Descrierea Planului (H.G. nr. 1096/2013) Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri (MEIMMMA) gestionează contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, precum și implementarea Planului National de Investiții (PNI). Operatorii care dețin instalațiile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013 și primesc alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în perioada , plătesc contravaloarea acestor certificate în contul PNI, din care se asigura finanțare nerambursabilă pentru investițiile din PNI în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza principiului primul venit, primul servit, în funcție de ordinea în care a fost solicitată și aprobată finanțarea, în limita fondurilor disponibile. 3. Constituirea fondului (H.G. nr. 1096/2013) Cotele alocate gratuit se varsă anual în contul deschis în Registrul național al emisiilor de gaze cu efect de seră al operatorului numai după data la care operatorul a dovedit transferul contravalorii cotelor alocate gratuit. Suma aferentă contravalorii cotelor alocate gratuit se va vărsa, în monedă națională, de către operatorii instalațiilor, în două tranșe datorită nivelului ridicat al cheltuielilor: - prima tranșă: în trimestrul II al anului pentru care sunt alocate cotele gratuite; - a doua tranșă: trimestrul IV al anului pentru care sunt alocate cotele gratuite. Contravaloarea cotelor alocate gratuit este stabilită utilizând prețul pieței de CO2 pentru fiecare din cele două tranșe, după cum urmează: pentru prima tranșă, prețul de piață este prețul mediu pentru primul trimestru iar pentru a doua tranșă, prețul de piață este prețul mediu pentru trimestrul 3. 5

6 4. Sinteza rezultatelor din cadrul PNI Rezultatele obținute în cadrul PNI sunt sintetizate în Rapoartele privind Investițiile și Alocările pe anul 2014, rapoarte ce se găsesc pe situl Report on investments made în upgrading energy infrastructure and clean technologies for 2014 pursuant to article 10c(1) of the Directive 2003/87/EC Romania's Payment Report for the allocation year 2014 under Article 10c of the revised EU ETS Directive Conform tabelului nr. 2 din Raportul privind investițiile realizate în modernizarea infrastructurii energetice și al tehnologiilor curate pentru anul 2014 în conformitate cu articolul 10c alineatul (1) din Directiva 2003/87 / CE din cele 29 de instalații eligibile pentru alocare tranzitorie cu titlu gratuit, deținute de producătorii de energie electrică situația este următoarea: au fost finalizate 2 investiții din care una ( RO-25) se află în testare și va începe operarea comercial în primul semestru RO-015: Ciclu combinat cu Turbina pe gaz - CCCC BRAZI, beneficiar OMV Petrom care si-a început operarea comercial în august 2012 și a devenit funcțională în 2013 și a avut o producție de MWh Investiția Beneficiar An Emisii specifice CO2 Reducere emisii CO2 Economie de energie t CO2/ MWh t Co2/an Tep/an RO-015 CCCC Brazi , , RO - 25: CE Rovinari reabilitare și modernizare unitatea nr.3, beneficiar Complexul energetic Oltenia, Turceni. Investiția este finalizata, perioada de testare este în curs de desfășurare și operațiunile comerciale vor începe în investiții sunt fie în curs de implementare sau sunt programate să înceapă în conformitate cu aplicația (RO 004, RO 07, RO 13. RO 14, RO 18, RO 21, RO 24, RO 26, RO 28, RO 29) 7 investițiile au fost anulate (RO 006, RO 10, RO 11. RO 16, RO 19, RO 22, RO 23) 10 investiții au fost amânate în raport cu anul de începere menționat de aplicația (RO 001, RO 02, RO 03. RO 05, RO 08, RO 09, RO 12, RO 17, RO 20, RO 27) Conform Raportului de Plăți al României pentru anul de alocare 2014 în temeiul articolului 10c din Directiva revizuită privind EU ETS suma alocata pentru cele 39 instalații în 2014, a fost credite (EUAs) din care au fost plătite astfel: prima transa a reprezentat credite, fiind plătit, pana la 30 iunie, un număr de credite în valoare de Euro a doua transa a reprezentat credite, fiind plătit, pana la 31 decembrie, un număr de credite în valoare de Euro, cea ce reprezintă doar 56 % din totalul pe 2014 Numărul de credite ramase nu vor mai fi emise gratuit, ci vor fi scoase la licitație pe o platforma comuna. Aceasta situație se datorează problemelor financiare cu care se confrunta operatorii. Valoarea totala colectata în 2013 și 2014 în contul PNI este de euro. 6

7 P2 CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE ÎN REȚELE Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei REDUCEREA CPT ÎN RED În conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, prin care se transpun prevederile din Directiva Europeană nr. 72/2009, și anume cele ale art. 25 (5), achiziția energiei electrice pentru asigurarea CPT în rețelele de distribuție trebuie realizată prin mecanisme concurențiale. Întrucât Legea nr. 123/2012 prevede acordarea unei singure licențe pentru operatorul pieței de energie electrică și desfășurarea tranzacțiilor pe piața concurențială în mod centralizat, public, transparent și nediscriminatoriu, a rezultat necesar ca operatorii de distribuție să-si asigure CPT prin participarea pe piețele cu acest specific organizate de SC Opcom SA. Ca urmare, în luna decembrie 2012, ANRE a solicitat operatorilor de distribuție să se conformeze prevederilor Legii nr. 123/2012, înscriindu-se ca participanți la piețele organizate de SC Opcom SA. Totodată, în conformitate cu prevederile Codului comercial al pieței angro de energie electrică, art , fiecare distribuitor trebuie să înființeze o PRE (Parte Responsabilă cu Echilibrarea) separată pentru achiziționarea energiei electrice pentru acoperirea CPT în rețelele sale electrice, iar conform art , distribuitorii pot să-si transfere responsabilitatea echilibrării numai către OTS sau către un alt distribuitor. ANRE stabilește ținte de reducere a ponderii CPT în RED din totalul energiei electrice distribuite, energia corespunzătoare acestor ținte urmând a fi achiziționata prin contracte reglementate, costul aferent fiind inclus în tariful de distribuție. Prin Ordinul ANRE nr. 72/2013, a fost aprobată Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice care se aplică începând cu 1 ianuarie 2014 la determinarea tarifelor reglementate în perioada a treia de reglementare ( ). Metodologia conține mecanisme de stimulare a eficienței serviciului de distribuție a energiei electrice prin promovarea investițiilor eficiente în rețea, reducerea CPT, reducerea costurilor de operare și mentenanță și creșterea calității serviciului. Pentru perioada a treia de reglementare au fost stabilite următoarele prevederi noi față de cele aplicate în perioada a doua de reglementare. ANRE are dreptul să ajusteze și să stabilească nivelul costurilor de operare și mentenanță controlabile, precum și țintele de pierderi proprii tehnologice în urma unui proces de analiză comparativă între operatori, pe baza datelor și rezultatelor activității din primele două perioade de reglementare. Metodologia conține un mecanism de stimulare a reducerii costului cu pierderile proprii tehnologice în rețelele electrice, prin recunoașterea în venitul reglementat cu prestarea serviciului de rețea, a unui preț de achiziție a energiei electrice pentru acoperirea pierderilor Consumul de energie al companiilor de distribuție energie electrica este prezentat în Tabelul1. 7

8 Tabelul 1 Compania de distribuție Consum intern 2013 (inclusiv CPT) [tep/an] 1.E.ON Moldova Distribuție SA Iași ENEL Distribuție Banat SA Timișoara ENEL Distribuție Dobrogea SA Constanta ENEL Distribuție Muntenia SA Buc FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord SA Ploiești FDEE Electrica Distribuție Transilvania Sud SA Brașov FDEE Electrica Distribuție Transilvania Nord SA CEZ Distribuție SA Craiova Total Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate de companii în 2014, rezulta economiile de energie preliminate conform Tabelului 2. Tabelul 2 PPEE Consumator energie Nr Ec. Valoare masuri energ. invest. [tep] 10 3 RON ENEL Distribuție Muntenia Sud S.A ,266 Nr. crt. Pondere economii de energie în total consum intern [%] 2 ENEL Distribuție Banat , ,557 3 ENEL Distribuție Dobrogea S.A. Constanta , ,481 4 FDEE Electrica Transilvania Sud S.A , ,31 Brașov 5 FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord SA ,631 -Ploiești 6 FDEE Electrica Distribuție Transilvania Nord ,572 - Suc. Cluj 7 CEZ Distribuție S.A ,731 Craiova 8 E-ON Moldova Distribuție S.A- Iași ,701 Total companii de distribuție energie electrica 3804,57 0,62 Conform PNAEE ținta de reducere a consumului în RED este de tep. pentru , fapt pentru care economiile estimate de companii de 3804 tep/an reprezenta 4,75% In vederea creșterii eficientei energetice în liniile de distribuție energie electrica sunt prevăzute fonduri europene astfel : POIM OS 6.1 Sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de euro distribuție a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din surse regenerabile în condiții de siguranță a funcționării SEN Sursa: MFE 8

9 Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate de companii în 2014, rezulta economiile de energie preliminate conform Tabelului 3. In domeniul distribuției de gaze naturale consumul de energie în 2014 a fost la: E-ON GAZ Distribuție S.A.-Tg. Mureș tep/an. Tabelul 3 PPEE Consumator energie Nr Ec. Valoare masuri energ. invest. [tep] 10 3 RON [%] E-ON GAZ Distribuție S.A.-Tg , ,048 Mureș 2 GDF SUEZ ENERGY Romania 4 201, lipsa date SA ( fără CPT Distrigaz sud) Nr. crt. Pondere economii de energie în total consum intern REDUCEREA CPT ÎN RET Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 53/2013, nu a schimbat principial modul de determinare a tarifelor pentru serviciul de transport față de perioada a doua de reglementare, ci reprezintă o formă îmbunătățită a metodologiei stimulative de tip venit plafon, aplicată de ANRE începând cu anul Metodologia conține mecanisme de stimulare a eficienței serviciului de transport al energiei electrice prin promovarea investițiilor eficiente în rețeaua electrică de transport, reducerea consumului propriu tehnologic, reducerea costurilor de operare și mentenanță și creșterea calității serviciului. Tariful de transport este de tip monom și are două componente de introducere a energiei în rețele și de extragere a energiei electrice din rețele. Unul din principalele aspecte pe care noua metodologie le-a completat, îmbunătățit, clarificat, având în vedere experiența de aplicare a acestui tip de reglementare, este definirea unui mecanism suplimentar de stimulare a reducerii prețului de achiziție a CPT cu posibilitatea reținerii unei cote din câștigul valoric de eficiență rezultat; Conform PNAEE ținta de reducere a consumului în RET este de tep pentru In cadrul POIM sunt incluse surse de finanțare pentru sectorul de transport energie electrica astfel: POIM OS 8.1 Creșterea siguranței Sistemului Energetic Național prin extinderea și consolidarea rețelei electrice de transport pentru integrarea energiei din RER euro Sursa: MFE In domeniul transportului de gaze naturale consumul de energie în 2014 a fost: SNTGN Transgaz SA Mediaș 8997 tep/an. Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate de companii în 2014, rezulta economiile de energie preliminate conform Tabelului 4. 9

10 Tabel 4. Nr. crt. Consumator energie Nr. masuri PPEE 2014 Ec. energ. [tep] Val. invest RON Pondere economii de energie în total consum intern [%] TRANSGAZ SA Mediaș 6 155, ,729 In vederea creșterii eficientei energetice la transportul gazelor naturale sunt prevăzute fonduri europene astfel: POIM OS 8.2 Creșterea flexibilității Sistemului Național de Transport a gazelor naturale din România în vederea asigurării interconectării cu alte state vecine. Sursa: MFE euro CONTORIZARE INTELIGENTA 1. Cadrul de reglementare Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice transpusa în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare art. 66 intitulat Sisteme de măsurare inteligenta, Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE a evaluat implementarea sistemelor de măsurare inteligente din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare. Prin evaluarea prevăzută la alin. (1) s-a constat că implementarea sistemelor de măsurare inteligente este avantajoasă pentru funcționarea pieței de energie, și ANRE a aprobat un calendar de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, astfel încât circa 80% dintre clienți să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în Implementarea acestor sisteme se va aproba în cadrul planurilor anuale de investiții ale operatorilor de distribuție, în baza Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice 2. Descrierea Programului Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, ANRE a avizat propunerile operatorilor de distribuție a energiei electrice pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI), care au respectat Criteriile pentru avizarea proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice din Anexa nr. 3 a ordinului anterior menționat. Pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, ritmul aplicat de către operatorii de distribuție concesionari este aprobat de ANRE și are ca țintă până în anul 2020, implementarea la cca 80% din numărul de clienți finali. Sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice sunt sisteme electronice care măsoară consumul de energie electrică, asigură transmiterea bidirecțională securizată a informațiilor la clientul final, furnizează mai multe informații decât un contor convențional, folosind forme de comunicare electronică. Sistemele de măsurare inteligentă cuprind : 10

11 a) subsistemele de măsurare care conțin cel puțin contorul, transformatoarele de măsură și echipamentele de securizare a accesului la contor; b) subsistemele de transmitere a informațiilor ; c) subsistemele de gestiune a informațiilor din contoare. Proiectele privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă trebuie să fie fezabile din punct de vedere tehnic, rezonabile din punct de vedere financiar și să reflecte economii bănești proporționale cu valoarea investițiilor în aceste sisteme. Sistemele de măsurare inteligentă au funcționalități obligatorii și opționale, definite în Anexa nr. 1 a Ordinului ANRE nr. 145/2014. Operatorii de distribuție concesionari au afișat pe paginile web proprii, cu scop informativ, informații privind sistemele de măsurare inteligentă ce urmează a fi implementate în anul In tabelul 5 sunt datele companiilor de distribuție; Tabel 5 Compania de distribuție energie electrica CEZ Urbana Craiova - cartier Bariera Valcii 1328 clienți Craiova - cartier Craiovita clienți CEZ 2015 Craiova -casnici non casnici 1389 E.ON Onesti, Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Tirgu Ocna -casnici noncasnici 775 ENEL -Muntenia -Banat București est -casnici noncasnici 872 Arad -casnici noncasnici 99 Deva -casnici noncasnici 228 Timișoara -casnici 3813 Zona de implementare (număr clienți) Rurala comuna Podari 566 comuna Carcea 467 Comuna Carcea -casnici noncasnici 102 Agas, Andriesesti, Bogdana, Bogdan Voda, Borzesti, Buda (Blagesti), Poduri, Buruienis, Casin, Cernu, Chetris, Slobozia (Onesti), Dofteana, Dragugesti (Helegiu), Fantanele, Gioseni, Glodisoarele, Gura Vaii, Gura Vaii (Racova), Helegiu, Hemeiusi, Holt, Dumbrava (Itesti), Lapos, Lilieci (Bacau), Livezi, Luncani, Luizi Calugara, Magura, Marcesti, Margineni, Mateiesti, Plopu (Darmanesti), Popeni, Poiana Sarata, Pralea, Prohozesti, Racova, Radeana, Rusi-Ciutea, Sanduleni, Saucesti, Scurta, Siretu (Letea Veche), Schineni (Saucesti), Stefan Voda, Târdenii Mari, Târgu Trotus, Tuta, Urechesti, Valea Budulu Clienti: -casnici noncasnici

12 -Dobrogea ELECTRICA -Transilvania Sud -Transilvania Nord -noncasnici 332 Mamaia -casnici noncasnici 694 Călărași -casnici noncasnici 156 Sf. Gheorghe -casnici noncasnici Lipsa aprobare ANRE Delta Dunării -casnici noncasnici 342 Modelul Călărași -casnici 477 -noncasnici 27 Stremt jud Alba -casnici 642 -noncasnici 605 -Muntenia Nord Sursa: Lipsa aprobare ANRE (sursa: ) Ținta de economie de energie prevăzută în PNAEE pentru măsura de contorizare inteligenta este de tep în perioada Pana în prezent companiile nu au raportat cifrele estimative pentru economiile de energie deoarece în formularul de raportare al ANRE nu a fost inclus acest indicator. Pentru susținerea activității de implementare a sistemelor de măsurare inteligenta în domeniul distribuției de energiei electrica sunt prevăzute fonduri europene astfel: POIM OS 6.3 Creșterea eficienței energetice prin implementarea sistemelor de măsurare inteligente la rețelele electrice de joasă tensiune Sursa: MFE euro 12

13 P3 PROMOVAREA COGENERĂRII DE ÎNALTĂ EFICIENTA 1. Cadrul de reglementare -Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările ulterioare, s-a implementat schema de tip bonus aplicabilă producătorilor cu unități cu capacitate electrică instalată mai mare de 1 MW, precum și promovarea prin prețuri reglementate și obligația de cumpărare a energiei de către furnizorii impliciți, în cazul producătorilor și consumatorilor casnici care dețin unități de cogenerare de mică putere sau de microcogenerare. Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (nr. 437/2009), autorizat de Comisia Europeană ca fiind compatibil cu piața comună conform art. 87 (3) (c) al Tratatului CE prin Decizia C(2009) 7085, prin care au fost stabilite și condițiile de acordare a acestuia, inclusiv obligația de raportare anuală a modului de punere în aplicare a ajutorului. Intrarea în aplicare a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc la 1 aprilie Descrierea schemei de sprijin Schema de sprijin de tip bonus este destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică și termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiții în tehnologia de cogenerare, precum și pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalațiilor existente. Această schemă poate fi accesată doar pentru instalațiile de cogenerare care respectă cerința privind economisirea de energie primară în comparație cu producerea separată, așa cum s-a stabilit prin HG nr. 219/2007, deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență. Criteriile de promovare a energiei electrice în cogenerare de înaltă eficiență sunt stabilite prin Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare. Pentru a beneficia de bonus, producătorii trebuie să vândă energia electrică pe piața concurențială; energia electrică care nu a fost vândută pe piața concurențială se poate vinde la preț reglementat, stabilit la nivelul de 90% din media prețului pe PZU în anul anterior, prin contracte reglementate, în limita cererii de energie electrică aferente contractelor reglementate. Pentru anul 2014, prețul de referință și prețurile reglementate pentru energia electrică au fost aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 77/2013: - preț de referință 152,91 lei/mwh, exclusiv TVA; - preț reglementat: - 177,00 lei/mwh, exclusiv TVA, pentru energia electrică vândută în orele de zi; - 104,73 lei/mwh, exclusiv TVA, pentru energia electrică vândută în orele de noapte. 3. Economia de energie realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficiență beneficiare de bonus în conformitate cu prevederile Regulamentului de calificare se găsește în tabelul 6 Tabel 6 UM Trim. I 2013 Trim. I 2014 Trim. II 2013 Trim. II 2014 Trim. III 2013 Trim. III 2014 Trim. IV 2013 Trim. IV 2014 Total 2013 Total 2014 GWh tep

14 Conform PNAEE ținta de economie de energie pentru programul P3 este de tep. pentru perioada , ceea ce arata ca valoarea acesteia poate fi atinsa și depășită cu economiile de energie dintr-un singur an de aplicare. Pentru susținerea programului de cogenerare de înaltă eficienta s-au prevăzut fonduri europene astfel: POIM-OS 6.4 Creșterea eficientei energetice în industrie prin promovarea consumului de energie produsa în sisteme de cogenerare de înaltă eficienta Sursa: MFE euro 14

15 1. Cadrul de reglementare P4 PROGRAMUL TERMOFICARE Prin HG nr. 462/ 2006 a fost aprobat programul Termoficare calitate și eficiență" și s-a înființat Unitatea de management al proiectului pentru implementarea și monitorizarea programului Termoficare calitate și eficiență", denumită în continuare UMP - Termoficare calitate și eficientă. Prin ordinul 1210 / iulie 2014 este alocata suma de lei pentru cofinanțarea unui număr de 15 lucrări de investiții în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a următoarelor localități, conform Programului "Termoficare căldură și confort": Pitești, Bacău, Botoșani, Brașov, Cernavoda, Mangalia, Galați, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Brad, Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Panciu. Prin ordinul 2259 / noiembrie 2014 este alocata suma de lei pentru cofinanțarea unui număr de 11 lucrări de investiții în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a următoarelor localități, conform Programului "Termoficare căldură și confort": Buzău, Botoșani, Brașov, Galați, Giurgiu, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Brad, Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Panciu. 2. Descrierea Programului Programul Termoficare calitate și eficiență" are ca scop eficientizarea sistemului centralizat de producere și distribuție a energiei termice și cuprinde doua componente: reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica și reabilitarea termica a clădirilor. Obiectivul programului de investiții Termoficare căldura și confort este reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice cu cel puțin 1 mil. Gcal/an fata de consumul de resurse energetice primare consumat în anul Programul finanțează investițiile realizate în: a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica: 1. unitatea/unitățile de producție a agentului termic; 2. rețeaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte); 3. punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic; 4. rețeaua de distribuție a apei calde și a agentului termic de încălzire; b) reabilitarea termica a clădirilor: 1. rețeaua interioara de alimentare a imobilului cu apa calda și cu agent termic de încălzire; 2. contorizarea individuala împreuna cu robinetele termostatice; 3. reabilitarea termica a anvelopei clădirilor, respectiv a fațadelor, teraselor și a tâmplăriei exterioare. Pentru componenta Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica, finanțarea programului Termoficare căldura și confort se realizează pe o perioada de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, în suma totala de milioane lei, pentru anul 2014 fiind alocate 265 milioane lei; Pentru componenta Reabilitarea termica a clădirilor, finanțarea programului Termoficare căldura și confort se realizează a pe o perioada de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, în suma totala de 200 milioane lei, se eșalonează pe perioada realizării programului în transe anuale, astfel pentru anul 2014 fiind alocate 25 milioane lei; În vederea reabilitării și modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților, până la au fost incluse în program 42 unități administrativ-teritoriale. Lucrările efectuate au vizat modernizarea surselor de producere a energiei termice și a punctelor termice, redimensionarea și înlocuirea conductelor de transport și distribuție a energiei termice, contribuind astfel la 15

16 creșterea eficienței energetice a sistemelor de termoficare și la îmbunătățirea calității serviciului public de alimentare cu energie termică. Conform datelor raportate de beneficiarii programului, eficiența energetică obținută ca urmare a punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții pana în 2014 este de tep/an iar pentru anul 2014, este de 5917 tep. Conform PNAEE ținta de economie de energie pentru perioada este de tep din care tep în 2014, din care s-a realizat 27 %; Pentru susținerea programelor de reabilitare a sistemelor de termoficare s-au prevăzut fonduri europene în special pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a agentului termic, astfel: POIM OS 7.1 Creșterea eficienței energetice prin modernizarea sistemelor centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate euro POIM OS 7.2 Creșterea eficienței energetice prin modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București euro Sursa : MFE 3. Sinteza rezultatelor implementării programului termoficare căldură în anul 2014 (sursa: MDRAP) se găsește în Anexa 2 16

17 P5 EFICIENȚA ENERGETICĂ în INDUSTRIA DIN SECTOR ETS 1. Cadrul de reglementare - Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (numită EU ETS ), reglementată prin Directiva 2003/87/CE a fost implementată în România, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană. Această directivă a fost transpusă în legislația națională prin HG nr. 780/2006 și câteva ordine de ministru aferente perioadelor de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. În perioada , la nivel național, cadrul juridic necesar implementării schemei de comercializare pentru cea de a treia perioada a fost completat și îmbunătățit cu o serie de acte normative (OM nr. 3420/2012, OM nr. 659/2013, OM nr. 2970/2013, OM nr. 89/2013, OM nr. 654/2013). 2. Descrierea schemei de sprijin Schema de comercializare este un instrument de politică creat la nivelul UE pentru reducerea emisiilor de CO2, bazată pe principiul limitează și comercializează. Mecanismul dă posibilitatea agenților economici care fac obiectul schemei ca, prin investițiile pe care le realizează în tehnologiile cu emisii reduse de carbon și pentru creșterea eficienței energetice, să-și reducă emisiile de CO2 într-o manieră eficientă a costurilor, având posibilitatea de a comercializa certificatele în cazul în care emisiile reale generate de activitatea de producție se situează sub limita de certificate de emisii alocate cu titlu gratuit. Legislația Uniunii Europene în domeniul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, aplicabilă pentru perioada , prevede că agenții economici (operatori), care dețin instalații industriale ce fac obiectul schemei, pot primi certificate de emisii de CO2 alocate cu titlu gratuit (în baza art. 10a al Directivei 2003/87/CE), pentru a-și putea acoperi emisiile de CO2 generate de activitatea de producție pe care o desfășoară. Alocarea certificatelor se realizează de către Comisia Europeană, pe baza unor principii de alocare aplicabile tuturor Statelor Membre și a unor indicatori de referință benchmarks, stabiliți de Comisia Europeană pe baza celor 10 % mai performante instalații industriale din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivelul UE în perioada Operatorii au obligația de a raporta anual cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră emisă în anul anterior. Rapoartele de monitorizare depuse de operatori la autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, sunt verificate de organisme de verificare acreditate în baza legislației în vigoare. Aceștia au obligația de a preda, în contul deschis în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră echivalent cu cantitatea de CO2/CO2e emisă în anul anterior (certificat de emisii de gaze cu efect de seră = titlul care conferă unei instalații dreptul de a emite 1 tonă de CO2, valabil pentru îndeplinirea scopului schemei). Tranzacționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră se realizează prin intermediul conturilor instalațiilor deschise în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene. Legislația europeană în domeniul schemei prevede că operatorii care nu se conformează cu obligația de a restitui anual un număr de certificate de emisii egal cu emisiile reale generate de activitatea de producție din anul anterior, sunt obligați la plata unei penalități de 100 EURO/certificat, pentru fiecare certificat care nu a fost restituit, dar care nu-l exonerează de obligația restituirii certificatelor de emisii. 3. Sinteza rezultatelor din cadrul schemei Scăderea emisiilor la nivelul României î n perioada s-a datorat închiderii unor capacități de producție precum și ca urmare a crizei economice care a determinat o scădere a nivelului de producție în instalații. O tendință de scădere a emisiilor a fost determinată, pe de altă parte, și de investițiile realizate la nivelul unor instalații, precum și de investițiile în eficiență energetică. Pentru o evaluare a impactului programului P5 în atingerea țintei naționale de economie de energie, va trebui echivalata cantitatea de emisii reduse anual cu cantitatea de energie economisita ca urmare a 17

18 procesului de reducere a emisiilor. Evaluarea se face utilizând lista cu coeficienții de emisii pentru diferiți combustibili care se găsesc pe site-ul: Pentru evitarea dublei contabilizări programul P5, care intra în responsabilitatea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie corelat cu programul P1, care intra în responsabilitatea Ministerului Energiei Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. 18

19 P6 AUDIT ENERGETIC și MANAGEMENT ENERGETIC 1. Cadrul de reglementare Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, care modifica Directivele 2009/125/CE și 2010/30/UE și abroga a Directivele 2004/8/CE și 2006/32/CE, a fost transpusa în legislația naționala prin Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică. În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, a fost înființat Departamentul pentru eficiență energetică, prin Ordinul Președintelui ANRE nr. 95/2014, publicat în MO nr. 737/2014. Printre atribuțiile și responsabilitățile principale ale Departamentului pentru eficiență energetică prevăzute la art. 3 alin. 2 al Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică este și cel de: a) autorizarea auditorilor energetici din industrie și atestarea managerilor energetici. b) monitorizarea programelor aferente de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel național, precum și a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice și a altor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice; 2. Sinteza rezultatelor din cadrul activităților de autorizarea auditorilor energetici din industrie și a managementului energetic În domeniul eficienței energetice Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a desfășurat activități specifice privind: aplicarea legislației actuale pentru promovarea eficienței energetice și elaborarea reglementărilor secundare; activități de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici și monitorizarea programelor aferente de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel național, precum și a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice și a altor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice. Pentru perioada situația elaborării auditurilor este prezentata în Tabelul 7. Tabel 7 An Auditori PJ care au elaborat audituri energetice Ag. economici care au realizat audituri energetice Masuri de eficiență energetică Economii de energie estimate (tep) În perioada numărul auditurilor energetice solicitate de operatorii economici din industrie a crescut semnificativ. Ca urmare a dezvoltării mecanismului cerere-ofertă în perioada a crescut și numărul autorizațiilor de auditori energetici persoane fizice și juridice. 19

20 Economii de energie (tep) Economii de energie (tep) Economii de energie estimate Energie Industrie alimentara Industrie prelucratoare Economiile de energie estimate rezultate în urma auditurilor energetice pentru anul 2013, au de asemenea o creștere semnificativă față de perioada Au fost primite și centralizate rapoartele de activitate ale auditorilor energetici, persoane juridice privind activitatea de auditare pe anul 2014: au raportat activitatea desfășurată 48 de auditori energetici autorizați, persoane juridice, din totalul de 57 auditori energetici autorizați; 9 auditori energetici nu au desfășurat activitate de auditare energetică în Din raportul celor 48 de auditori energetici a rezultat că s-au efectuat audituri energetice la 349 de agenți economici, la care s-au identificat 432 măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, reprezentând economii de energie estimate la tep/an, cu o cifră de investiții de cca mii lei. Conform raportărilor auditorilor energetici cele mai mari economii estimate de energie sunt aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate pentru sectorul energetic, multe din acestea fiind însă propuneri de retehnologizare. Economii de energie estimate

21 Analiza masurilor incluse în planurile de creștere a eficientei energetice Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice pentru 2014 rezulta o economie totala de energie estimata, de tep/an pentru 713 agenți economici monitorizați. Având în vedere ca proiectele de investii raportate de consumatorii monitorizați au o durata medie de realizare de 3 ani, rezulta o valoare medie anuala de tep. In PNAEE ținta pentru programul P6 este o economie de energie de tep pentru perioada , din care tep pentru Ca urmare apreciem ca ținta pentru 2014 a fost realizata 97%. Ponderea economiei de energie estimate, în 2014, în consumul total de energie la agenților economici monitorizați este de 1,515%. Valorile economiei de energie, pe sectoare de activitate Economii de energie , , , , , , , , , ,7 65,9 Pentru consolidarea activității de management energetic au fost prevăzute fonduri europene pentru realizarea de dispecerate energetice, ceea ce va permite modernizarea activității de monitorizarea a consumului de energie în timp real. Finanțările disponibile pentru perioada sunt: POIM-OS 6.2 Creșterea eficientei energetice prin monitorizarea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali euro O problema speciala o constituie facilitarea activității IMM urilor din ramurile cu consumuri energetice mari, pentru creșterea eficientei energetice. în acest scop, pentru perioada se poate acorda sprijin financiar prin mecanismul SEE, proiect gestionat de Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului. Obiectivul este modernizarea instalațiilor și echipamentelor pentru aproximativ 20 de IMM din sectorul industrial. (sursa: eeagrants@minind.ro) RO 05 Eficienta energetica /Mecanism SEE (implementare pana în 2017) Îmbunătățirea eficientei energetice în industrie, în special în industria cu poluare și consum energetic mare euro Cof.: euro Total : euro 21

22 P7 EFICIENTA ENERGETICĂ în SECTORUL REZIDENȚIAL 1. Cadrul de reglementare OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilește, în principal, lucrările de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe construite după proiecte elaborate în perioada , astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kwh/m 2 arie utilă, în condiții de eficiență economică, realizarea Programului național și a Programelor locale de creștere a performanței energetice a acestora, precum și schemele de finanțare a lucrărilor de intervenție. 2. Descrierea Programului National și a Programelor locale de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe 2.1. Realizarea Programului Național În scopul atingerii țintei de eficiență energetică, actul normativ prevede realizarea următoarelor lucrări de intervenție: - lucrări de reabilitare termică a anvelopei; - lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire; - instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură și/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziționarea acestora. Potrivit OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare, până la au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1518 blocuri de locuințe, amplasate în diverse zone climatice, reprezentând apartamente. Potrivit actului normativ, la blocurile de locuințe incluse în program au fost realizate lucrări de intervenție, în principal, la anvelopa acestora, astfel încât consumul anual specific de energie pentru încălzire să scadă sub 100 kwh/mp. Situația economiei de energie la pentru clădirile incluse în programul sus menționat, se prezintă în tabelul 8 (sursa MDRAP): Tabel 8 Perioada Nr. blocuri finalizate Nr. apartamente finalizate TOTAL Astfel, economia de energie rezultată în clădirile rezidențiale incluse în programul național (cca. 35%- 40% din energia finală consumată înainte de renovarea clădirilor), este: Economia de energie calculată Energie primară [kwh/an] mii tep/an ,36 Sursa : MDRAP 22

23 Ținta de economie de energie din PNAEE este de tep pentru 2014 și tep cumulat pana în Luând în calcul o economie de energie de 58255/1518=1,3622 tep/ap,an rezulta o economie de energie cumulata la nivelul anului 2014 de tep (99,2% din țintă); în calculul economiei cumulate s-a luat în considerare numai ½ din economia generata în anul curent, datorita faptului ca procesul de reabilitare este eșalonat pe toata durata anului.de asemenea s-a luat în considerare numai efectul cumulat al reabilitării pe trei ani anteriori aplicării directivei. Schema de calcul An Nr. apartam. finalizate Ec de energie generata de apartam. Finalizate [tep/an] Ec de energie cumulata [tep] /2= /2= /2= /2= Realizarea Programelor locale În cadrul Programelor locale finanțate potrivit prevederilor art. II din OUG nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, din datele transmise de către autoritățile administrației publice locale până la , au fost finalizate lucrări de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la cca. 210 clădiri, reprezentând 9626 apartamente, economia calculată de energie primară fiind de: Economia de energie calculată Energie primară [kwh/an] mii tep ,98 Sursa: MDRAP In cadrul programelor locale economia de energie specifica este de 2980/9626=0,31 tep/ap/an Realizarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fondurile structurale și de coeziune În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a acestor fonduri și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale, au fost semnate, până la 31 decembrie 2014, 108 contracte, care vizează realizarea lucrărilor de îmbunătățire a performanței energetice la 680 blocuri de locuințe, reprezentând apartamente. 23