Microsoft Word - Metodologie_CDAP.doc

Transcriere

1 ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Cod M. sm. 4 Metodologia pentru calculul indicatorilor privind prelevarea apei, alimentarea cu apă şi consumul de apă Aprobată prin ordinul nr. 766 din

2 CUPRINS Introducere Obiectivele ancetei 3 Sfera de cuprindere 4 Unitatea de observare statistică 5 Perioada de referinţă şi perioada de înregistrare 6 Determinarea bazei de sondaj şi a eşantionului 6. Construirea eşantionului pentru unităţile specializate şi unităţile industriale 3 6. Construirea eşantionului pentru exploataţiile agricole 4 7 Analiza ratei de răspuns 4 8 Calculul indicatorilor statistici agregaţi 5 8. Agregarea datelor pentru sub-populaţia cercetată exaustiv 5 8. Agregarea datelor pentru sub-populaţia cercetată selectiv industrie Agregarea datelor pentru sub-populaţia cercetată selectiv agricultură 6 9 Cestionarele ancetei 7 0 Concepte şi definiţii 8 Nomenclatoare 0

3 . Introducere În ultimii 0 de ani, dezbaterile privind resursele de apă au trecut de la un nivel pur tenic, focalizat pe aspectele de evaluare a resurselor de apă şi împărţirea lor între utilizatorii majori (managementul resurselor), către o abordare integrată care include o gamă mai largă de domenii, inclusiv aspectele sociale şi politice (managementul cerinţelor etc.). Înţelegerea rolului apei este esenţial pentru un management raţional, astfel încât să se poată răspunde la cerinţele umane, prezervând în acelaşi timp integritatea mediului. Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 50/000/EC porneşte de la considerentul că apa nu este un produs comercial ci este un patrimoniu care trebuie protejat şi tratat ca atare, apa fiind sub presiunea permanentă a creşterii cererii de cantităţi de bună calitate pentru toate scopurile. O politică eficientă şi coerentă în domeniul apelor consideră că starea cantitativă şi calitativă a apelor are un impact major asupra ecosistemelor asociate. România, aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, acordă o atenţie deosebită implementării Directivelor Uniunii Europene, inclusiv Directivei Cadru 000/60/EC în domeniul apei. Implicaţiile privind implementarea în România a Directivelor Europene în domeniul apei sunt de ordin legislativ, organizatoric, ştiinţific, tenic şi economic. Din punct de vedere legislativ au fost transpuse în legislaţia românească toate Directivele Europene. Din punct de vedere organizatoric s-a creat la nivelul Ministerului Mediului, Comisia Interministerială pentru protecţia apelor, formată din reprezentanţi ai ministerelor şi autorităţilor centrale competente şi ai Administraţiei Naţionale Apele Române. La nivelul Administraţiei şi Direcţiilor de apă s-au creat colective de implementare multidisciplinare. Din punct de vedere ştiinţific, pentru implementarea Directivelor Europene toate instituţiile de specialitate din domeniul apelor şi-au reorientat planurile de activitate pentru a realiza cercetări care să fundamenteze aplicarea acestor Directive. Din punct de vedere tenic şi economic sunt necesare fonduri foarte importante pentru monitorizarea parametrilor caracteristici şi pentru realizarea planurilor de măsuri, în special cele pentru asigurarea cu apă a aglomerărilor umane şi pentru epurarea corespunzătoare a apelor uzate.. Obiectivele ancetei statistice Anceta statistică are ca obiectiv principal obţinerea unui sistem unitar şi coerent de colectare şi prelucrare a datelor privind prelevarea, tratarea, distribuţia şi utilizarea apei de către unităţile specializate, unităţile industriale, exploataţiile agricole care se ocupă cu irigaţiile. Efectuarea ancetei statistice urmăreşte: obţinerea unor informaţii necesare fundamentării politicii naţionale a României în domeniul mediului şi apelor; asigurarea datelor solicitate de către Eurostat prin cestionarul comun Joint Questionnaire; armonizarea statisticii de mediu din România cu standardele şi normele Uniunii Europene. Anceta se efectuează pe baza metodologiei utilizate de către statele membre ale Uniunii Europene şi recomandată de Eurostat. Pentru anul de referinţă 003, a fost realizat un studiu pilot la nivelul bazinului idrografic Mureş.

4 3. Sfera de cuprindere Anceta statistică se realizează la nivel naţional, acoperind următoarele domenii: Prelevarea apei; Tratarea apei; Distribuţia apei; Utilizarea apei; Populaţia conectată la sistemul public de furnizare a apei. Anceta statistică se va desfăşura la următoarele categorii de unităţi: Unităţile specializate (servicii) în captarea, tratarea şi distribuţia apei, care au ca activitate Captarea, tratarea şi distribuţia apei cod CAEN Rev. 36. Unităţile se selectează din Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS); Unităţile industriale care utilizează un volum semnificativ de apă. Unităţile se selectează din Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS); Unităţile agricole care desfăşoară activităţi de irigaţii care utilizează un volum important de apă. Unităţile se selectează din Registrul statistic al exploataţiilor agricole. Anceta statistică nu cuprinde consumul de apă al populaţiei rurale din zonele neconectate la sistemul public de furnizare a apei, nici consumul de apă din sectorul creşterii animalelor. Pentru aceste situaţii specifice se aplică metode indirecte de estimare. 4. Unitatea de observare statistică Unitatea de observare statistică o constituie unitatea locală, definită ca fiind unitatea care corespunde unei întreprinderi sau unei părţi de întreprindere (atelier, uzină, magazin, depozit etc.). Întreprinderea este cea mai mică combinaţie de unităţi legale, care constituie o unitate organizaţională de producţie de bunuri sau servicii, care are putere de decizie asupra modului de procurare a resurselor şi de utilizare a acestora. Selectarea unităţilor de observare statistică s-a făcut în funcţie de natura şi volumul informaţiilor necesare pentru tipul de analiză solicitat, precum şi de posibilităţile de răspuns la problemele specifice, pentru: unităţile specializate organizate să desfăşoare în unul sau mai multe locuri activităţi de captare, tratare şi distribuţie a apei; unităţile industriale organizate să desfăşoare în unul sau mai multe locuri activităţi de producere de bunuri sau de prestări de servicii, care utilizează apă, captează, iar în unele situaţii distribuie apă; exploataţiile agricole care au activităţi de irigaţii. 5. Perioada de referinţă şi perioada de înregistrare Anceta statistică se efectuează cu o periodicitate anuală, iar perioada de referinţă este anul calendaristic precedent. Culegerea datelor se realizează în lunile aprilie - mai ale anului curent. 6. Determinarea bazei de sondaj şi a eşantionului Pentru stabilirea populaţiei statistice de referinţă se utilizează informaţiile furnizate de Registrul statistic al întreprinderilor şi Registrul statistic al exploataţiilor agricole. Baza de sondaj (REGIS) conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi informaţii cât mai actuale faţă de momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate în parte, respectiv:

5 datele de identificare ale unităţii (cod SIRUES, CUI, adresă etc.); codul de activitate conform CAEN Rev.; numărul mediu de salariaţi; cifra de afaceri. Registrul statistic al exploataţiilor agricole conţine următoarele informaţii: datele de identificare ale unităţii (denumire, adresă etc.); mărimea suprafeţei irigate pentru unităţile care efectuează irigaţii. În colectarea datelor se au în vedere două sectoare: sectorul cercetat exaustiv şi sectorul cercetat selectiv. 6. Construirea eşantionului pentru unităţile specializate şi unităţile industriale Sectorul cu investigare exaustivă cuprinde: - unităţile specializate în captarea, tratarea şi distribuţia apei (diviziune CAEN Rev. 36); - unităţile economice (industrie şi servicii) cu cod CAEN Rev şi 4, cu mai mult de 500 angajaţi. Sectorul cu investigare selectivă cuprinde toate unităţile locale industriale din cadrul ancetei care nu sunt incluse în sub-populaţia menţionată anterior cercetată exaustiv. Întreprinderile cu mai puţin de 5 angajaţi sunt excluse din populaţie, în cazul în care contribuţia lor în captarea şi în consumul de apă, nu este considerată ca fiind semnificativă. Construirea straturilor s-a bazat pe două variabile de stratificare: - activitatea principală a întreprinderii codificată la nivel de diviziune CAEN; - clasa de mărime a întreprinderii după numărul de salariaţi: 5-9 salariaţi 0-4 salariaţi 5-9 salariaţi 0-34 salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi 500 salariaţi şi peste. Pentru a rezolva problema non-răspunsurilor, condiţia de bază este ca fiecare celulă să conţină cel puţin 0 unităţi. Dacă această condiţie nu este îndeplinită celulele se unesc. Pentru a extrage un eşantion se foloseşte metoda se selecţie recomandată de Hansen şi Hurwitz şi ilustrată de Coran. Se iau în considerare următoarele notaţii: N: Numărul total de unităţi locale din fiecare strat; M i : Numărul total de salariaţi din unitatea locală i din fiecare strat; Μ ο = N i= o M : Numărul total de salariaţi din fiecare strat; i M i z i = : Probabilitatea ca a i-a unitatea să fie extrasă ca fiind prima unitate din eşantion. M 3

6 6. Construirea eşantionului pentru exploataţiile agricole Pentru exploataţiile agricole s-au folosit următoarele criterii: - exploataţiile agricole cu mai puţin de un ectar suprafaţă irigată sunt excluse din anceta statistică; - sub-populaţia cercetată exaustiv reprezintă 0% din numărul exploataţiilor agricole cu suprafaţă irigată mai mare de ectar. Sub-populaţia cercetată selectiv se constituie din exploataţiile agricole care nu au fost incluse în sub-populaţia cercetată exaustiv (90% din unităţile cu suprafaţă irigată mai mare decât ectar). Variabila de stratificare este suprafaţa totală irigată: - 7 ectare 8-3 ectare 4-44 ectare ectare 00 ectare şi peste Se consideră următoarele notaţii: N: Numărul total de unităţi locale din toate straturile; N : Numărul de unităţi locale; n : Numărul de unităţi locale din eşantion; W = N : Ponderea stratului; N y : Media estimată a eşantionului. 7. Analiza ratei de răspuns Analiza unităţilor non-repondente se realizează prin delimitarea în două mari categorii: non-răspuns total şi non-răspuns parţial. Acţiunile întreprinse în cazul non-răspunsului total sunt diferenţiate în cadrul ancetei statistice, între partea cercetată exaustiv şi cea prin eşantionare. Non-răspunsul total Non-răspuns total se consideră dacă unitatea: - nu returnează cestionarul completat; - refuză să accepte interviul operatorilor de teren pentru completarea cestionarului; - şi-a întrerupt activitatea sau şi-a modificat domeniul de activitate (codul CAEN). Partea prin eşantionare a ancetei statistice Pentru ca eşantionul să poată asigura date reprezentative, pe lângă corectitudinea extragerii şi alegerea unui plan de sondaj potrivit cerinţelor ancetei, trebuie să se asigure o rată de răspuns cât mai ridicată. Prin urmare, înainte de verificarea şi analiza unităţilor repondente se verifică şi se analizează rata non-răspunsurilor în vederea minimizării acesteia. În timpul procedurilor de stabilire a straturilor ancetei, se urmăreşte o anumită strategie pentru rezolvarea non-răspunsurilor. Fiecare strat este construit astfel încât să se obţină la sfârşit straturi finale ale căror număr de unităţi locale să fie de cel puţin zece (0). Pentru fiecare strat cel puţin cinci (5) pereci de unităţi pot fi utilizate pentru eliminarea posibilităţii de a avea non-răspunsuri în fiecare strat. Se vor trimite cestionare primelor trei (3) pereci de unităţi în timpul primei etape a ancetei, iar după o perioadă de timp, dacă este necesar vor fi distribuite cestionare celorlalte două () pereci de unităţi. 4

7 În final, în cazul în care nici una dintre cele cinci pereci de unităţi din fiecare strat nu este completă cu o lună înainte de sfârşitul perioadei de colectare, atunci unităţile din acele straturi se vor uni cu cele adiacente, şi un nou set de cinci pereci de unităţi se vor selecta pentru a evita existenţa unui strat fără o perece completă de unităţi (cel puţin una). Partea exaustivă a ancetei statistice Principalul obiectiv al ancetei exaustive este de a colecta, date de la toate unităţile cuprinse în această parte a colectivităţii statistice. Totuşi, este posibil ca pentru anumite activităţi şi anumite clase de salariaţi (în principal cele mai joase) unele unităţi să nu răspundă. Pentru aceste unităţi, lipsa răspunsurilor se tratează sub două aspecte: - dacă rata de răspuns este ridicată (peste 85-90%), atunci rezultatele deja obţinute se vor utiliza pentru estimarea datelor de la unităţile care nu au răspuns, folosind tenici statistice corespunzătoare, cum este analiza regresiei; - dacă rata de răspuns nu este destul de ridicată, subcolectivitatea din ancetă la care se regăseşte acest procent ridicat de non-răspunsuri se transformă în eşantion, iar rezultatele obţinute vor urma procedura de extindere pe aceleaşi principii de la anceta realizată prin eşantionare. Non-răspunsul parţial După colectarea cestionarelor, începe procedura de validare, care se axează pe identificarea şi completarea valorilor lipsă din cestionarele colectate. În cazul datelor lipsă dintr-un cestionar pe care unitatea, fie nu a dorit să le furnizeze, fie nu au fost destule informaţii pentru a răspunde întrebărilor relevante, acele date vor fi estimate folosind tenici statistice potrivite, cum este analiza regresivă sau alte metode similare. 8. Calculul indicatorilor statistici agregaţi 8. Agregarea datelor pentru sub-populaţia cercetată exaustiv Pentru partea exaustivă a ancetei vor fi cercetate toate unităţile cu activităţi relevante din sectoarele: servicii, industrie şi agricultură. Indicatorii agregaţi vor fi calculaţi prin însumarea datelor colectate. 8. Agregarea datelor pentru sub-populaţia cercetată selectiv - industrie Agregarea unui strat Metodologia de calculare a indicatorilor statistici agregaţi se bazează pe procedurile de extragere a eşantionului recomandate de Hansen şi Hurwitz şi ilustrate de Coran. În mod special, indicatorii pentru populaţia totală, Y, sunt estimaţi prin utilizarea estimatorului Horvitz şi Tompson: y y i j Ŷ = + () z i z j unde selectarea eşantionului se bazează pe metoda Brewer, y i este totalul unităţilor locale extrase mai întâi, iar y j este totalul corespunzător unităţilor totale extrase a doua oară. Estimatorul eşantionului imparţial Yates şi Grundy pentru variaţia estimatorului Horvitz şi Tompson este: 5

8 πiπ j πij y yi j S Ŷ = () π ij πi π j unde π i este probabilitatea ca unitatea a i-a să fie extrasă din eşantion, π j este probabilitatea ca unitatea a j-a să fie extrasă din eşantion şi π ij probabilitatea ca atât unitatea a i-a, cât şi a j-a să fie extrase din eşantion cu: π i = z i z iz π ij = D j ( z i z j ) ( z )( z ) i j şi N z i D = + i= z i unde z i este probabilitatea ca a i-a unitate să fie extrasă ca fiind prima unitate din eşantion, iar z j este probabilitatea ca a j-a unitate să fie extrasă ca fiind prima unitate din eşantion. Rao şi Sing au arătat că estimatorul Yates-Grundy pentru variaţia estimatorului Horvitz şi Tompson este mult mai stabil în comparaţie cu alţi estimatori şi este întotdeauna pozitiv. După extragerea eşantionului din fiecare strat, y i şi y j au fost cunoscute, şi estimările () şi () disponibile. Agregarea pentru straturile L Aşa cum s-a menţionat, aceste două formule sunt pentru un singur strat. Extrapolarea la un număr L de straturi se face astfel: şi Ŷ = V L = Ŷ L ( Ŷ) = V( Ŷ ) = cu un interval de încredere de 95% ce va fi.96 V( Ŷ) Ŷ ±, unde L pot fi toate straturile de unităţi: dintr-o activitate economică (acelaşi cod CAEN), sau dintr-un bazin idrografic, sau de la nivel naţional. 8.3 Agregarea datelor pentru sub-populaţia cercetată selectiv - agricultură Pentru populaţia totală, Y, indicatorii sunt estimaţi prin: unde Ŷ st = Ny st y st = L = W y 6

9 Variaţia lui Ŷ st este dată de: L ( ) = N ( N n ) s V Ŷst = n unde s este variaţia eşantionului estimată în stratul. Intervalul de încredere de 95% pentru populaţia totală va fi Ŷ t V( Ŷ ) ±. După completarea cestionarelor, valorile variabilelor vor fi determinate pe baza metodologiei prezentate mai sus. 9. Cestionarele ancetei statistice n st Având în vedere specificul unităţilor la care se efectuează această ancetă statistică, au fost elaborate trei tipuri de cestionare pentru colectarea datelor, respectiv de la unităţile specializate în captarea, tratarea şi distribuţia apei, de la unităţile din industrie şi de la exploataţiile agricole care efectuează irigaţii: Cestionarul AS-A-SER (Anceta Statistică Apă Servicii) va fi completat de către unităţile care realizează servicii de captare, tratare şi distribuţie a apei; Cestionarul AS-A-IND (Anceta Statistică Apă Industrie) va fi completat de către unităţile industriale implicate în utilizarea şi furnizarea apei; Cestionarul AS-A-IRR (Anceta Statistică Apă Irigaţii) va fi completat de către exploataţiile agricole care au activităţi de irigaţii. Cestionarul AS-A-SER Cestionarul AS-A-SER va fi completat doar de către unităţile care realizează servicii de captare, tratare şi distribuţie a apei, respectiv unităţile a căror activitate principală se încadrează la codul 36 din CAEN Rev.. Cestionarul este structurat în trei capitole, după cum urmează : Capitolul A. Captarea şi tratarea apei principalii indicatori urmăriţi sunt: volumul de apă de suprafaţă sau subterană captat; volumul de apă de suprafaţă sau subterană tratat. Capitolul A. Distribuţia apei principalii indicatori urmăriţi sunt: volumul de apă distribuit consumatorilor finali (defalcaţi în sectorul industrial, sectorul casnic şi în agricultură); volumul de apă distribuit subcontractorilor; populaţia conectată la sistemul public de aprovizionare cu apă. Capitolul A.3 Stocarea apei principalele informaţii urmărite sunt: localitatea în care se află rezervorul, capacitatea maximă a acestuia, precum şi cantitatea de apă stocată la sfârşitul anului precedent. 7

10 Cestionarul AS-A-IND Cestionarul AS-A-IND va fi completat de către unităţile industriale care sunt implicate în utilizarea, furnizarea apei şi/sau captarea apei. exclusiv cele care sunt studiate prin cestionarul AS-A-SER. Cestionarul este structurat în trei capitole, după cum urmează: Capitolul A. Sursa de apă principalii indicatori urmăriţi sunt: volumul de apă provenit din sistemul public; volumul de apă provenit din captări proprii; volumul de apă provenit de la alte unităţi industriale cu captări proprii. Capitolul A. Utilizarea apei principalii indicatori urmăriţi sunt: volumul de apă consumat în procesul de producţie; volumul de apă consumat pentru răcirea utilajelor; volumul de apă consumat pentru răcirea unităţilor generatoare de curent electric; volumul de apă consumat pentru uzul personalului; volumul de apă consumat în alte scopuri; pierderile de apă. Capitolul A.3 Distribuţia apei către alţi consumatori principalii indicatori urmăriţi sunt: volumul de apă furnizat sectorului gospodăresc (populaţie, servicii) volumul de apă furnizat în industrie; volumul de apă furnizat în agricultură; pierderile de apă în timpul transportului. Cestionarul AS-A-IRR Cestionarul AS-A-IRR va fi completat de către exploataţiile agricole care au activităţi de irigaţii. Acest cestionar va fi distribuit unităţilor menţionate anterior, atât pentru anceta exaustivă, cât şi pentru anceta realizată prin eşantionare. Principalii indicatori urmăriţi sunt: volumul de apă utilizat din: - reţeaua publică; - sistemele de irigaţii; - captări proprii; - ape uzate epurate. 0. Concepte şi definiţii Definirea indicatorilor are la bază, atât legislaţia naţională în vigoare, cât şi recomandările de specialitate ale Eurostat. Apa de suprafaţă Apa aflată în curgere sau care stagnează pe suprafaţa unei mase de pământ. Acestea pot fi cursuri de apă naturale, precum râuri, pâraie, izvoare, lacuri etc., cât şi cursuri de apă artificiale, precum canale de irigaţie, canale industriale şi de navigare, sisteme drenaj şi rezervoare artificiale. 8

11 Apa subterană Straturile sau cursurile de apă subterană, alimentate cu ape provenite din precipitaţii, din apele care se scurg la suprafaţa pământului (fluvii, râuri, pârâuri), din lacuri, din condensarea apelor provenite de la mari adâncimi sau din ape infiltrate artificial. Apa potabilă Este apa subterană sau de suprafaţă, care îndeplineşte anumite condiţii organoleptice, fizicocimice, bacteriologice pentru a putea fi folosită în alimentaţie. Sursele de apă nepotabilă Includ apa de mare şi apa de tranziţie, precum mlaştinile cu apă sălcie, lagunele şi zonele de estuar. Asemenea resurse de apă pot avea o mare importantă la nivel local, deşi, în context naţional, ele sunt de obicei de o importanţă mai scăzută în comparaţie cu cele de suprafaţă şi subterane. Captarea (prelevarea) apei Apa captată din orice sursă, fie permanentă, fie temporară. Sunt incluse apele de mină şi apele de drenaj. Captarea apei din precipitaţii (de ex. apa de ploaie colectată pentru utilizare) trebuie inclusă în captarea din apa de suprafaţă. Utilizarea apei Se referă la apa care este utilizată ciar de utilizatorii finali cu un anume scop: gospodăresc, irigaţii sau procesare industrială. Se exclude apa recirculată. Alimentarea cu apă Furnizarea apei către utilizatorii finali incluzând şi captarea pentru utilizarea finală proprie (alimentare proprie). Alimentarea cu apă din sistemul public Se referă la aprovizionarea cu apă prin intermediul reţelei publice de distribuţie centralizată, a locuinţelor, unităţilor sociale, agenţilor economici, de către unităţi specializate în captarea, tratarea şi distribuirea apei. Corespunde diviziunii CAEN Rev. 36. Se exclud furnizările de apă de la o centrală publică ce se alimentează de la o alta. Alimentarea proprie Captarea apei de către utilizator în scop final propriu. Apa pentru irigaţii Apa utilizată în scopul de a spori conţinutul de umiditate a solului şi de a determina condiţii pentru dezvoltarea normală a plantelor. În conformitate cu cerinţele acestui cestionar, datele raportate pentru acest punct corespund diviziunii CAEN Rev. 0. Pierderile de apă Volumul de apă pierdut în timpul transportului (prin scurgere sau evaporare) între un punct de captare şi un punct de utilizare, sau între puncte de utilizare şi reutilizare. 9

12 . Nomenclatoare Registrul statistic al întreprinderilor REGIS; Registrul statistic al exploataţiilor agricole; Clasificarea activităţilor din economia naţională CAEN Rev. ; Registrul unităţilor administrativ-teritoriale a României SIRUTA; Clasificarea bazinelor idrografice; 0