UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul

Transcriere

1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor agrare din zona de câmpie, din sudul Românei Conducător ştiinţific: Prof. univ. Dr. Manea DRĂGHICI Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti 2007

2 CUPRINS Introducere 1 Capitolul 1. Contextul aderării României la Uniunea Europeană în etapa noii reforme a P.A.C Scopul şi elementele cheie ale noii reforme PAC Pregătirea procesului de implementare a PAC în România Rezultatele negocierilor dintre România şi Uniunea Europeană privind capitolul 7 - Agricultura Armonizarea legislativă şi construcţia instituţională în vederea implementării PAC Principalele obiective ale politicii agricole în România în vederea funcţionării sistemului mecanismelor PAC, în perioada Sinteza noilor mecanisme PAC privind piaţa şi dezvoltarea rurală în Uniunea Europeană cu 27 State Membre 42 Capitolul 2. Structurile agricole din Uniunea Europeană în contextul extinderii Concepte şi caracteristici ale exploataţiilor agricole europene Forţa de muncă din agricultura comunitară Dimensiunile economice şi tipologia exploataţiilor agricole europene Dimensiunile economice ale exploataţiilor agricole Tipologia exploataţiilor agricole Structurile de producţie în agricultura Statelor Membre ale Uniunii Europene Producţia vegetală Producţia animală Activităţile alternative ne-agricole 90 Capitolul 3. Structura agriculturii în pragul aderării României la Uniunea Europeană Agricultura în economia naţională - evoluţii şi tendinţe în procesul de aderare Transformări în structurile de proprietate şi de exploatare din agricultura României Cadrul juridic al modificărilor proprietăţii asupra pământului şi al structurilor agricole Finalizarea proceselor de restituire şi privatizare a terenurilor Structurile de exploatare în agricultură Piaţa funciară din România 111

3 3.3. Potenţialul uman şi productivitatea muncii în exploataţiile agricole Evoluţia producţiei agricole din România în perioada de pre-aderare Producţia vegetală Producţia animală Competitivitatea industriei alimentare - obiectiv prioritar în procesul de integrare europeană Perfecţionarea structurilor de marketing - element esenţial pentru valorificarea produselor autohtone pe piaţa comunitară 141 Capitolul 4. Decalaje agricole în profil teritorial - zona de câmpie din sudul României Zona de câmpie din sudul ţării în ruralul românesc - delimitări şi caracteristici Abordări metodologice privind evaluarea decalajelor de dezvoltare între judeţele din zona de câmpie din sudul României Stabilirea setului de indicatori pentru aplicarea metodei multicriteriale de evaluare a decalajelor de dezvoltare a judeţelor din zona de câmpie din sudul României Estimarea decalajelor între judeţele din zona de câmpie din sudul ţării Resursele fizice Modul de folosinţă al terenurilor înzestrarea cu tractoare şi maşini agricole a exploataţiilor agricole Resursele umane Producţia vegetală Structura suprafeţelor cultivate Producţii medii şi totale Producţia animală Efectivele de animale Densitatea animalelor Producţii medii şi totale Structura valorică a producţiei agricole Dezvoltarea rurală Activităţi ne-agricole Zone defavorizate Estimatorul global de eficienţă al sectorului agricol în zona de câmpie din sudul României 186 Capitolul 5. Mecanismele de politică agricolă în perioada post-aderare Implementarea mecanismelor de politică agricolă la nivel naţional Implementarea mecanismelor de politică agricolă la nivelul zonei de câmpie din sudul României Profilul şi caracteristicile exploataţiilor agricole beneficiare a SAPS din zona de câmpie din sudul ţării Estimarea pachetului financiar prin SAPS în zona de câmpie din sudul ţării 202

4 Estimarea pachetului financiar prin CNDP în zona de câmpie din sudul ţării 207 Capitolul 6. Propuneri de integrare avantajoasă a exploataţiilor agricole din zona de câmpie din sudul României în structurile europene Strategia de integrare avantajoasă în structurile comunitare pentru exploataţia de 10 ha arabil. Studiu de caz Resursele fizice ale fermei Producţia agricolă la nivel de fermă Rezultatele financiare la nivel de fermă Perspectivele de dezvoltare a exploataţiei în perioada Proiectarea structurii culturilor în arabil, a asolamentelor şi a producţiilor medii Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru culturile în arabil Rezultatele financiare proiectate pentru culturile în arabil la nivel de fermă Strategia de integrare avantajoasă în structurile comunitare pentru exploataţia de 100 ha arabil. Studiu de caz Resursele fizice ale fermei Producţia agricolă la nivel de fermă Rezultatele financiare la nivel de fermă Perspectivele de dezvoltare a exploataţiei în perioada Proiectarea structurii culturilor în arabil, a asolamentelor şi a producţiilor medii Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru culturile în arabil Rezultatele financiare proiectate pentru culturile în arabil la nivel de fermă Strategia de integrare avantajoasă în structurile comunitare pentru exploataţia de 400 ha arabil. Studiu de caz Resursele fizice ale fermei Producţia agricolă la nivel de fermă Rezultatele financiare la nivel de fermă Perspectivele de dezvoltare a exploataţiei în perioada Proiectarea structurii culturilor în arabil, a asolamentelor şi a producţiilor medii Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru culturile în arabil Rezultatele financiare proiectate pentru culturile în arabil la nivel de fermă Strategia de integrare avantajoasă în structurile comunitare pentru exploataţia de 3500 ha arabil. Studiu de caz Resursele fizice ale fermei 250

5 Producţia agricolă la nivel de fermă Rezultatele financiare la nivel de fermă Perspectivele de dezvoltare a exploataţiei în perioada Proiectarea structurii culturilor în arabil, a asolamentelor şi a producţiilor medii Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru culturile în arabil Rezultatele financiare proiectate pentru culturile în arabil la nivel de fermă 256 Concluzii şi propuneri 260 Anexe Bibliografie Bibliografie selectivă a autorului

6 INTRODUCERE Lucrarea Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor agrare din zona de câmpie din sudul Românei" abordează evoluţia agriculturii şi viitorul spaţiului rural al zonei de câmpie din sudul ţării în contextul extinderii Comunităţii Europene spre Est. Analiza structurilor agricole la nivelul zonei de câmpie din sudul ţării a permis cunoaşterea decalajelor existente şi a oportunităţilor create prin integrarea economică şi socială. Scopul acestei lucrări este de a simula implementarea mecanismelor de politică agricolă la nivelul zonei de câmpie din sudul României şi de a evalua posibilul impact asupra venitului fermierilor cu efecte asupra bunăstării generale a populaţiei rurale din această zonă din perspectiva integrării în structurile europene. în acest demers, prima parte a studiului arată scopul, principalele măsuri şi elemente cheie ale noii reforme PAC Sunt prezentate aici instrumentele şi mecanismele ce vizează promovarea agriculturii durabile la nivelul Uniunii Europene în corelaţie cu posibilităţile de implementare şi de funcţionare a acestora în România în perioada Studiul continuă cu problematica structurilor agricole comunitare care a fost abordată pe elementele componente în contextul schimbărilor legate de formarea modelului agricol european" pe măsura aplicării unor mecanisme de ajustare structurală la nivel naţional şi comunitar. Am prezentat apoi, transformările care au avut loc în structurile agricole din România în perioada de pre-aderare rezultate în procesul reformelor, precum şi analiza stadiului de armonizare a acestora cu structurile comunitare. Lucrarea de faţă este localizată în zona de câmpie din sudul ţării, deoarece este o zonă cu funcţii predominant agricole şi reprezintă principala zonă agrară a spaţiului rural. Din suprafaţa totală a spaţiului rural românesc, zona de câmpie, însumează km 2 (21,3% din total) şi circa 451 mii de locuitori (44% din populaţia rurală). în principal, acest spaţiu este pretabil pentru culturile cerealiere, legumicole, viticole şi pomicole. Sunt incluse aici judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Regiunea Bucureşti, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa. In evaluarea noastră, am prezentat decalajele existente în structurile agricole în interiorul zonei de câmpie şi o evaluare a potenţialelor asemănări şi/sau deosebiri dintre judeţele luate în analiză. Ne-am propus analiza stadiului de dezvoltare a agriculturii în zona de câmpie din sudul ţării, respectiv a fiecărui judeţ din interiorul acesteia comparativ cu un nivel de referinţă - media judeţeană. Metoda folosită a fost analiza multicriterială care pune accent pe următoarele aspecte: - caracterizarea nivelului de dezvoltare a agriculturii în judeţele din zona de câmpie din sudul României prin agregarea unor grupe de indicatori ce vor fi denumite în continuare şi grupe

7 de criterii; realizarea pe baza indicatorilor selectaţi si respectiv a grupelor de indicatori a unor ierarhizări si comparări între unităţile de referinţă, respectiv între judeţele componente; - estimarea coeficienţilor de importanţă aferenţi fiecărui indicator, respectiv grupe de criterii; determinarea unei note agregat pentru caracterizarea fiecărui criteriu si care la rândul lor să permită diferite comparaţii; stabilirea decalajelor ce se manifestă între grupele de indicatori, respectiv de grupele de criterii avute în analiză. Aderarea României la U.E. presupune implementarea mecanismelor de politică agricolă la nivel naţional şi implicit zonal pentru deplina integrare în politica agricolă comună. Capacitatea administrativă de aplicare a viitoarelor politici agricole şi capacitatea de absorbţie a sectorului pentru a putea profita de oportunităţile de integrare în piaţa comună a UE, reclamă multă atenţie şi acţiune din partea decidenţilor. în baza acordurilor încheiate în cadrul negocierilor de aderare, în Capitolul 7 - Agricultură, implementarea PAC în România a presupus luarea unor decizii strategice legate de alegerea schemei de plată pentru măsurile de sprijinire directă a venitului, suplimentări ale plăţilor pe baza suprafeţei, modalităţile de plată, transferurile între alocările bugetare şi definirea criteriilor de eligibilitate. Pentru realizarea obiectivului lucrării - implementarea mecanismelor de politică agricolă la nivelul zonei de câmpie din sudul României - am prezentat profilul şi caracteristicile exploataţiilor agricole eligibile care ar putea beneficia de SAPS, a celor neeligibile şi a perspectivelor de dezvoltare ale acestora. în continuare, am făcut o estimare a pachetului financiar din bugetul comunitar şi din bugetul naţional posibil de absorbit în zona de câmpie din sudul ţării pentru perioada Am estimat totodată şi posibila configuraţie a cultivării terenurilor sprijinite prin SAPS în zona de câmpie pentru aceeaşi perioadă. Având în vedere toate aceste estimări, în funcţie de disponibilităţile bugetare referitoare la acordarea plăţilor suplimentare din bugetul naţional se pot alege diferite scheme de sprijin în funcţie şi de monitorizarea prin I.A.C.S. în concluzie, aplicarea SAPS este oportună o perioadă de timp pentru a se asigura restructurarea exploataţiilor, formarea unui sector comercial viabil şi dezvoltarea relaţiilor cu piaţa a producătorilor agricoli. Trecerea la schema de plată unică presupune un grad avansat de dezvoltare şi de stabilizare a producţiei şi diversificarea activităţii pentru a avantaja agricultura românească. Dacă însă se trece la mecanismul schemei de plată unice, fără pregătirea necesară, există riscul scăderii interesului pentru a se realiza producţii performante la hectar, în special în micile gospodării ţărăneşti. Astfel, perioada de aplicare a SAPS va trebui să accelereze procesul de formare a dimensiunilor economice de tip european.

8 Rolul plăţilor directe în rezolvarea problemelor venitului agricol nu trebuie supraestimat. Schemele de plăţi directe de tip SAPS pot asigura o oarecare stabilitate venitului şi reduce riscul de venit al producătorilor agricoli prin "garantarea unui venit minim din agricultură". Dar schemele de sprijin direct nu se pot substitui nevoii de creştere a productivităţii şi competitivităţii agriculturii româneşti. Creşterea productivităţii şi competitivităţii rămâne soluţia durabilă pe termen lung pentru rezolvarea problemelor venitului agricol. Schemele de susţinere a agriculturii care vizează nevoi specifice de ajustare sectorială, cum ar fi comasarea exploataţiilor agricole, investiţiile la nivelul exploataţiilor pentru creşterea competitivităţii sau productivităţii lor, s-ar realiza mai bine în cadrul pilonului 2 al PAC. Pentru stabilirea impactului subvenţiilor asupra rezultatelor economice în exploataţiile agricole vegetale în zona de câmpie din sudul ţării, am pornit de la trei studii de caz, pe patru ferme de diferite dimensiuni (10 ha, 100 ha, 400 ha şi 3500 ha suprafaţă arabilă), iar pentru analiza activităţii viitoare a fermelor, s-au făcut proiecţii, utilizând metoda normativ-constructivă (sau metoda variantelor), care are la bază informaţiile şi calculaţiile estimative de cost, venit, preţ, profit şi M.B.S. a activităţilor luate în considerare. Au fost elaborate mai multe variante de structuri de cultură, pe tipuri de exploataţii de diferite dimensiuni, pentru perioada , ale căror rezultate pun în evidenţă impactul pe care îl au subvenţii asupra dimensiunii economice şi viabilităţii exploataţiilor agricole vegetale în zona de câmpie din sudul ţării.pentru fiecare modul s-a determinat un sistem complex de indicatori tehnico-productivi şi economico-financiari, pe baza cărora s-a făcut aprecierea eficienţei economice globale. Nevoia de ajustare a structurilor agrare, şi în special a structurii exploataţiilor, este principalul motiv pentru care politicile agricole de stabilizare a pieţelor şi cele de susţinere a veniturilor au nevoie de acţiunea complementară a politicii de dezvoltare rurală. Schimbările accelerate din toate domeniile economice, fac ca ajustările din agricultură să pară prea lente şi de aceea fermele să aibă nevoie de sprijin pentru investiţii care să le îmbunătăţească performanţa şi să le permită îndeplinirea standardelor comunitare. In încheiere, doresc să mulţumesc conducătorului ştiinţific, d-lui Prof.univ.Dr. Manea Drăghici, pentru susţinerea şi îndrumarea acordată pe tot parcursul perioadei de elaborare a tezei de doctorat. Autor Ec. Maria-Magdalena Turek Rahoveanu Bucureşti, mai 2007