I

Transcriere

1 CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi externă) Indicii preţurilor producţiei industriale pe total (pe piaţa internă şi externă) 8 II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII 4. Indicii volumului cifrei de afaceri (fără TVA) pentru comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor Indicii volumului cifrei de afaceri (fără TVA) pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor Indicii volumului cifrei de afaceri (fără TVA) pentru servicii de piaţă prestate populaţiei... 9 III. COMERŢ INTERNAŢIONAL 7. Comerţul internaţional cu bunuri IV. TURISM 8. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare V. PREŢURI 11. Indicii preţurilor de consum al populaţiei VI. FORŢĂ DE MUNCĂ 12. Câştigul salarial mediu brut Efectivul salariaţilor din economie, la sfârşitul perioadei Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul perioadei Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul perioadei VII. INDICATORI SOCIALI 16. Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat Mişcarea naturală a populaţiei VIII. ALŢI INDICATORI 18. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris... 13

2 Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi externă) II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. Comerţul internaţional cu bunuri III. TURISM 4. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare IV. FORŢĂ DE MUNCĂ 7. Efectivul salariaţilor, la sfârşitul perioadei Câştigul salarial mediu brut Câştigul salarial mediu net Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul perioadei Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul perioadei V. INDICATORI SOCIALI 12. Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat Mişcarea naturală a populaţiei VI. CONSTRUCŢII 14. Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale Locuinţe terminate 19 VII. ALŢI INDICATORI 16. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris COMENTARII ŞI TABELE STATISTICE LA NIVEL DE JUDEŢ

3 Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali. Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT: - sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-ue, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene; - sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-ue, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Sfera de cuprindere Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE. Expedierile din România includ: - bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre. Introducerile în România includ: - bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României. Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern. Se cuprind, de asemenea: - importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); - exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; - exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); - importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor). Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente. 3

4 Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri. Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel: - pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la expedieri) şi ţara de expediţie (la introduceri); - pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la export) şi ţara de origine (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie). Se consideră ţara de destinaţie, ţara în care bunurile vor fi consumate, ţara de expediţie, ţara din care bunurile au fost expediate şi ţara de origine, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială. Sursa datelor: Pentru comerţul INTRA-UE: - declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă; - declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE. Pentru comerţul EXTRA-UE: - Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri. Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate. În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule. Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă având ca principal beneficiar populaţia şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare). Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea. Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie. Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea. Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico- 4

5 sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali - reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - membrii consiliilor judeţene şi locale. Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.). Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din sectorul bugetar cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ - cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 92,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector). Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate. Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul: - asistenţă socială, - activităţi culturale, sportive şi recreative, - peisagistică şi servicii pentru clădiri, - agricultură, - distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, - construcţii, - transport şi depozitare, - producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, - închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc. Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la sectorul bugetar trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 10%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare. Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi. 5

6 Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichetele de masă). Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat. Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă). Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi. Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale. Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar. Turism - Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Autoritatea Naţională pentru Turism. Din anul 2010, cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă circa 4000 operatori economici. 6

7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL 7

8 I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE serie brută luna corespunzătoare din anul precedent = iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) % 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) Total ţară 96,6 105,4 103,4 99,7 105,4 103,6 106,0 105,2 110,9 99,4 117,4 109,2 107,4 108,0 Industrie extractivă 86,3 83,5 86,0 90,0 92,6 91,7 93,0 101,1 95,9 102,8 113,9 112,4 105,4 103,3 Industrie prelucrătoare 97,1 107,1 104,5 100,3 106,3 103,7 106,5 105,3 111,9 99,4 118,8 109,9 108,1 108,6 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1) Date rectificate 2) Date provizorii 94,2 97,6 96,0 96,1 100,1 106,7 105,6 105,2 103,9 98,6 101,9 99,5 99,8 102,2 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) % luna corespunzătoare din anul precedent = iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) Total ţară 97,1 109,4 104,3 102,6 110,8 107,3 110,1 107,8 115,2 101,6 118,8 109,2 109,9 110,4 1) Date rectificate 2) Date provizorii 3. INDICII PREŢURILOR PRODUCŢIEI INDUSTRIALE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) luna precedentă = 100 % iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) Total ţară 99,49 99,70 100,15 100,99 100,05 100,84 101,05 100,16 100,27 99,91 99,95 99,89 100,00 1) Date rectificate 2) Date provizorii II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII 4. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU COMERŢUL CU AMĂNUNTUL, CU EXCEPŢIA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = ) 2017 iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) Total ţară 111,8 112,8 109,7 107,9 110,5 107,2 106,1 105,1 109,3 104,7 114,0 106,9 110,1 108,1 Cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Cu vânzare predominantă de produse nealimentare 1) Date rectificate 2) Date provizorii * ) Fără TVA 110,4 106,0 106,4 106,0 106,3 99,6 100,9 101,1 102,9 100,0 113,2 102,5 106,1 103,8 113,2 117,7 109,6 114,1 116,7 113,8 106,9 106,6 113,0 108,4 115,5 109,1 113,8 110,6 8

9 5. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU COMERŢUL CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR serie brută luna corespunzătoare din anul precedent = ) 2017 iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) % 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) Total ţară 116,0 122,2 123,8 117,4 116,6 117,2 110,1 115,3 121,4 105,7 118,4 109,9 106,5 112,4 Comerţul cu autovehicule 124,1 128,2 135,1 120,7 121,9 124,1 112,4 118,1 119,3 104,9 114,4 105,5 102,1 110,4 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 121,5 139,9 133,8 133,4 134,7 135,2 119,2 125,3 133,3 115,9 137,0 139,4 122,9 127,8 Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule 101,9 109,1 104,9 108,0 103,6 99,6 103,0 107,0 120,5 102,8 117,8 106,9 107,5 109,5 Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor 139,1 112,9 119,3 114,4 100,6 128,6 139,7 113,1 104,9 113,5 195,4 153,3 150,7 138,7 1) Date rectificate 2) Date provizorii * ) Fără TVA 6. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU SERVICII DE PIAŢĂ PRESTATE POPULAŢIEI serie brută Total ţară din care: luna corespunzătoare din anul precedent = ) 2017 iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) % 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) 106,8 103,3 106,8 100,8 98,5 100,6 107,0 103,6 111,6 112,1 116,5 113,7 119,9 112,4 Hoteluri şi restaurante 117,1 114,2 112,1 103,6 106,1 108,1 107,3 104,9 109,0 108,8 116,2 114,9 121,0 112,4 Jocuri de noroc şi alte activităţi recreative Activităţi ale agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare Spălarea, curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană 1) Date rectificate 2) Date provizorii * ) Fără TVA 90,4 80,4 94,9 96,1 89,5 96,9 105,4 104,7 119,1 123,0 115,7 111,3 123,5 114,4 92,3 99,2 104,2 95,0 81,5 74,6 111,1 95,8 110,6 111,2 126,1 118,7 115,4 113,5 140,7 146,2 150,5 146,4 156,1 146,4 106,3 92,2 90,8 82,2 83,9 77,5 80,3 86,4 113,4 127,8 111,5 119,4 121,3 125,1 103,1 106,6 106,0 103,6 115,3 113,9 113,3 109,0 III. COMERŢ INTERNAŢIONAL 7. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI ) 2017 mii euro iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 2) feb. 2) mar. 2) apr. 2) mai 2) iun. 3) 1.I-30.VI 3) Exporturi FOB Importuri CIF Sold FOB/CIF ) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date estimate 9

10 IV. TURISM 8. SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. 9. ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ Tipuri de structuri de primire turistică iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. 10. INDICII DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE număr % iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară 42,5 47,6 34,4 30,1 27,3 23,0 20,1 22,8 21,3 25,1 26,5 33,2 43,6 Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. V. PREŢURI 11. INDICII PREŢURILOR DE CONSUM AL POPULAŢIEI luna precedentă = 100 % iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. Mai iun. iul. Total ţară 99,76 100,07 99,89 100,43 100,07 100,24 99,81 99,91 100,08 100,28 100,28 100,04 100,32 Mărfuri alimentare 100,04 99,91 99,42 100,53 100,23 100,26 100,91 100,65 100,23 100,19 100,61 99,82 99,61 Mărfuri nealimentare 99,48 100,26 100,21 100,39 100,02 100,30 99,07 100,08 99,87 100,40 100,07 100,07 100,93 Servicii 99,90 99,91 99,99 100,33 99,91 100,08 99,63 98,22 100,32 100,15 100,21 100,33 100,14 10

11 VI. FORŢĂ DE MUNCĂ 12. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT lei iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transporturi terestre şi transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport Activităţi de poştă şi de curier Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice din care: Cercetare-dezvoltare Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Alte activităţi de servicii Nota 1: Începând cu luna ianuarie 2011 se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la stabilirea bazei de calcul a contribuţiilor sociale individuale (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare), care se plafonează în limita a 5 câştiguri salariale medii brute stabilite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În luna ianuarie 2017 se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la baza de calcul a contribuțiilor salariaților pentru asigurările sociale de sănătate (Legea nr. 227/2015 privind Codul fidcal cu modificările și completările ulterioare), care se plafonează în limita a 5 câștiguri salariale medii brute stabilite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Începând cu luna februarie 2017 se aplică prevederile legale în vigoare (O.U.G. nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal) referitoare la contribuțiile sociale individuale, respectiv contribuțiile salariaților pentru asigurările sociale de sănătate. Nota 2: Datele lunare privind câştigul salarial sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2017, eşantionul cuprinde, pe total țară unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 92,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector. 13. EFECTIVUL SALARIAŢILOR DIN ECONOMIE, la sfârşitul perioadei ) ) mii persoane iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară 4722,3 4731,8 4741,1 4749,1 4751,1 4732,5 4781,4 4794,2 4824,4 4827,6 4846,1 4852,7 4859,5 Agricultură, silvicultură şi pescuit 109,8 110,2 110,0 109,8 109,3 108,6 109,3 109,6 111,5 111,7 112,3 113,7 113,8 Industrie 1360,0 1359,3 1361,6 1363,3 1364,9 1356,5 1371,4 1378,8 1385,1 1381,2 1383,9 1383,1 1384,6 Construcţii 384,0 384,9 384,2 383,1 380,7 374,9 374,6 376,2 383,7 385,7 388,5 389,3 389,3 Servicii şi alte activităţi 2868,5 2877,4 2885,3 2892,9 2896,2 2892,5 2926,1 2929,6 2944,1 2949,0 2961,4 2966,6 2971,8 Notă: Datele lunare privind efectivul de salariaţi sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2017, eşantionul cuprinde unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 92,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector. 1) Date operative 11

12 14. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI, la sfârşitul perioadei mii persoane iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară 420,1 421,3 418,2 417,9 416,7 418,2 421,2 413,7 398,9 380,8 367,2 364,6 366,6 Bărbaţi 244,8 243,8 242,6 242,2 242,1 245,0 248,5 244,7 235,3 223,6 216,3 213,2 212,8 Femei 175,3 177,5 175,6 175,7 174,6 173,2 172,7 169,0 163,6 157,2 150,9 151,4 153,8 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 15. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT, la sfârşitul perioadei % iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total ţară 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,7 4,6 4,3 4,2 4,2 4,2 Bărbaţi 5,2 5,1 5,1 5,1 5,1 5,2 5,2 5,2 5,0 4,7 4,6 4,5 4,5 Femei 4,4 4,4 4,4 4,4 4,3 4,3 4,3 4,2 4,1 3,9 3,7 3,8 3,8 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă VII. INDICATORI SOCIALI 16. NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii 1) Numărul mediu al pensionarilor - mii persoane Pensia medie lei ) Date provizorii 17. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI (persoane cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România) date absolute ) ) iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri Decedaţi sub 1 an ) Date provizorii număr VIII. ALŢI INDICATORI 18. ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, în luna iulie 2017 Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Moneda naţională - mii lei - 12 Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: Dolari SUA Total ţară , , ,3 Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Valută EURO

13 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ 13

14 I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. 1) 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) Total judeţ 88,1 95,6 97,7 97,9 113,4 111,8 111,0 108,1 101,4 93,2 108,4 103,0 99,9 103,3 1) Date provizorii Notă: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) % luna corespunzătoare din anul precedent = iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. 1) iul. 2) 1.I-31.VII.2017 faţă de 1.I-31.VII ) Total judeţ 103,4 117,0 105,3 103,2 118,2 123,8 111,0 111,7 111,8 103,6 115,9 109,1 105,5 109,8 1) Date rectificate; 2) Date provizorii Notă: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI ) 2017 mii euro mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 2) feb. 2) mar. 2) apr. 2) mai 1) 1.I-31.V 1) Total exporturi FOB Total importuri CIF Sold FOB/CIF ) Date provizorii; 2) Date revizuite III. TURISM 4. SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

15 5. ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE % iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ 25,9 30,6 21,7 20,3 17,6 17,8 15,6 17,5 15,4 17,9 18,3 21,6 29,3 IV. FORŢA DE MUNCĂ 7. EFECTIVUL SALARIAŢILOR - la sfârşitul perioadei persoane 2016 *) 2017 *) iul. 1) aug. 1) sep. 1) oct. 1) nov. 1) dec. 1) ian. 2) feb. 2) mar. 2) apr. 2) mai 2) iun. 2) iul. 3) Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii Servicii ) Datele pentru anul 2016 au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul ) Date reestimate. Datele pentru perioada ianuarie - iunie 2017 au fost reestimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul ) Începând cu luna iulie 2017, datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul *) Date operative. Notă: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT lei/persoană iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii * ) Servicii * ) Nota 1: Începând cu luna ianuarie 2011 se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la stabilirea bazei de calcul a contribuţiilor sociale individuale (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare), care se plafonează în limita a 5 câştiguri salariale medii brute stabilite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În luna ianuarie 2017 se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la baza de calcul a contribuțiilor salariaților pentru asigurările sociale de sănătate (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare), care se plafonează în limita a 5 câștiguri salariale medii brute stabilita prin legea bugetului de stat. Începând cu luna februarie 2017 se aplică prevederile legale în vigoare (O.U.G. nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal) referitoare la contribuţiile sociale individuale, respectiv contribuţiile salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate. Nota 2: Datele lunare privind câştigul salarial mediu brut sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2017, eşantionul cuprinde, pe total ţară, circa unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 93,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector. Nota 3: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2. * ) Informaţiile privind câştigurile salariale pentru activităţile de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale, de poştă şi de curier şi intermedieri financiare (conform CAEN Rev.2), în cea mai mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. 15

16 9. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU NET lei/persoană iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii * ) Servicii * ) Vezi Nota 1 de la tab. 8 Nota 2: Datele lunare privind câştigul salarial mediu net sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2017, eşantionul cuprinde, pe total ţară, circa unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 93,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector. Nota 3: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2. * ) Informaţiile privind câştigurile salariale pentru anumite activităţi economice conform CAEN Rev. 2 (ex. extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, poştă şi curier, intermedieri financiare), în cea mai mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. 10. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI - la sfârşitul perioadei persoane iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ Bărbaţi Femei Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 11. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT - la sfârşitul perioadei % iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ 4,9 5,0 4,9 4,8 4,6 4,7 4,7 4,6 4,4 4,2 3,9 3,9 4,3 Bărbaţi 5,4 5,5 5,4 5,4 5,2 5,3 5,3 5,2 5,0 4,7 4,4 4,3 4,5 Femei 4,3 4,4 4,3 4,2 4,0 4,1 4,0 3,9 3,8 3,6 3,4 3,4 4,0 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă V. INDICATORI SOCIALI 12. NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii Numărul mediu al pensionarilor - persoane Pensia medie lei MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI (persoane cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România) date absolute număr ) iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Născuţi-vii 1) Decedaţi 1) Spor natural 1) Căsătorii 2) Divorţuri 2) Decedaţi sub 1 an 1) ) Date semidefinitive; 2) Date definitive; 3) Date provizorii. Notă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: născuţii-vii după domiciliul sau reşedinţa mamei, iar în lipsa acestora, după domiciliul sau reşedinţa tatălui, decesele după domiciliul sau reşedinţa decedatului, căsătoriile după locul încheierii şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor. 16

17 VI. CONSTRUCŢII 14. AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE număr iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. Total judeţ LOCUINŢE TERMINATE număr trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii 1) Locuinţe terminate mediul urban mediul rural ) Date provizorii Notă: Indicatorul Locuinţe terminate se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului. VII. ALŢI INDICATORI 16. ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS în luna iulie 2017 Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: Moneda naţională - mii lei - Dolari SUA Valută EURO Total judeţ , , ,7 Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 17

18 18

19 COMENTARII ŞI TABELE STATISTICE LA NIVEL DE JUDEŢ 19

20 SINTEZĂ ECONOMICĂ PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO SOCIALI ÎN LUNA IULIE 2017 (DATE OPERATIVE) * CÂŞTIGUL SALARIAL În luna iulie a.c. câştigul salarial ** mediu brut realizat în județul Argeș a fost de 3216 lei, în creștere cu 182 lei (+6,0%) față de nivelul realizărilor salariale din luna iunie Evoluţia ascendentă a fost imprimată de dinamica pozitivă a câştigurilor salariale din toate sectoarele de activitate (+10,8% în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit; +8,5% în industrie și construcții și +1,7% în servicii). Raportat la realizările salariale înregistrate în aceeași lună a anului 2016, dinamica câştigului salarial mediu brut la nivelul judeţului a fost pozitivă, creșterea de 13,7% fiind susţinută de toate sectoarele de activitate în proporții diferite (+25,1% în servicii, +8,3% în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit și +6,9% în industrie și construcții). Câştiguri salariale medii brute -lei (RON)- iunie iulie Câştiguri salariale medii nete -lei (RON)- iunie iulie Câştigul salarial mediu brut iulie 2017 în % faţă de iunie 2017 Câştigul salarial mediu net Total judeţ ,0 105,8 din care: Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit ,8 110,1 Industrie şi construcţii ,5 108,1 Servicii ,7 101,7 Câştigul salarial ** mediu net realizat în luna iulie a.c. a fost de 2298 lei, cu 125 lei mai mare (+5,8%) decât realizările salariale din luna iunie Creșterea înregistrată la nivelul județului a fost urmarea câștigurilor salariale mai mari înregistrate în toate sectoarele economice (+10,1% în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit; +8,1% în industrie și construcții; +1,7% în servicii). Față de luna corespunzătoare din anul 2016 dinamica pozitivă de 12,9% a fost cauzată de câștigurile mai mari înregistrate în toate sectoarele de activitate (+23,9% în servicii; +7,5% în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit; +6,1% în industrie și construcții). În luna iulie 2017, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanță ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou) dar și realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte). Câştigul salarial realizat în judeţul Argeş în luna iulie a.c. a fost mai mic comparativ cu realizările salariale medii la nivel naţional atât în valoare brută (-3,4%) cât şi în valoare netă (-3,9%). * Cu excepţia comerţului internaţional, unde datele sunt aferente lunii mai 2017 ** Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă 20

21 II. EFECTIVUL SALARIAŢILOR Efectivul salariaţilor 1 la 31 iulie a.c. în judeţul Argeş a fost de persoane, în creștere cu 200 persoane (+0,13%) faţă de efectivul salariaţilor de la finele lunii iunie Evoluţia ușor ascendentă a efectivelor de salariaţi comparativ cu luna precedentă s-a manifestat cu aceeași intensitate în toate sectoarele economice. Repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate ne arată faptul că peste jumătate din numărul total al acestora activează în industrie şi construcţii (51,3%), restul regăsindu-se în servicii (46,9%) şi în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit (1,8%). Raportat la sfârșitul lunii iulie 2016 efectivul total al salariaților a crescut cu 7119 persoane urmare a dinamicii pozitive înregistrate în sectoarele industrie și construcții (+4806 persoane) și în servicii (+2345 persoane). III. ŞOMAJUL La finele lunii iulie 2017, potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, numărul şomerilor înregistraţi a fost de persoane, în creștere cu 991 persoane (+9,9%) faţă de sfârșitul lunii iunie 2017 și în scădere cu 1521 persoane (-12,2%) comparativ cu luna iulie Structura pe sexe a șomerilor înregistrați reflectă preponderența bărbaților, aceștia deținând o pondere de 55,4% în totalul șomerilor înregistrați. Structura şomerilor înregistraţi pe sexe la finele lunii iulie 2017 Rata şomajului înregistrată la 31 iulie a.c. a fost de 4,3%, depășind media înregistrată la nivel național (4,2%). 1 Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra numărului salariaţilor completate cu informaţiile existente la Registrul Statistic al Întreprinderilor şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă 21

22 IV. EVOLUŢIA PRINCIPALELOR FENOMENE DEMOGRAFICE Evoluția fenomenelor demografice înregistrate în județul Argeș în luna iulie a.c. s-a caracterizat prin creșterea, faţă de luna precedentă a natalităţii cu 25,0% (515 născuţi-vii înregistraţi faţă de 412 născuţi-vii înregistraţi în luna iunie 2017) și reducerea mortalităţii generale cu 2,2% (580 decese înregistrate față de 593 decese înregistrate în luna iunie 2017). Comparativ cu luna iulie 2016, numărul de născuți-vii înregistrați a fost mai mare cu 34 de cazuri (+7,1%), iar numărul deceselor cu 33 cazuri (+6,0%). Spor natural rezultat din agregarea fenomenelor de natalitate și mortalitate înregistrate în luna iulie a.c. a fost negativ (-65 persoane) în scădere cu 116 persoane față de luna iunie Comparativ cu luna iulie 2016, diferența dintre născuții-vii și decedați s-a modificat cu o persoană. În luna iulie 2017 au fost înregistrate 3 cazuri de mortalitate infantilă, cu 2 cazuri mai multe decât în luna iunie a.c. și situație similară celei înregistrate în luna iulie La oficiile de stare civilă au fost încheiate și înregistrate 633 căsătorii, cu 246 cazuri mai multe decât în luna iunie 2017 (+63,6%). Față de luna iulie a anului precedent numărul căsătoriilor încheiate și înregistrate a scăzut cu 2 cazuri (-0,3%). Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202 / 2010 în luna iulie a.c. au fost pronunțate 58 divorțuri, cu 51 cazuri mai puține (-46,8%) față de luna precedentă și cu 16 cazuri mai multe (+38,1%) comparativ cu luna iulie V. COMERŢ INTERNAŢIONAL La nivelul judeţului Argeş, în luna mai 2017 exporturile de mărfuri în preţuri FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) au însumat aproximativ 563,4 milioane euro, în creștere atât față de luna aprilie 2017 (+18,8%), dar și comparativ cu luna mai 2016 (+7,0%). Ponderea semnificativă (84,5%) în valoarea totală a exporturilor, a fost deţinută de două secţiuni din Nomenclatorul Combinat: secţiunea mijloace de transport (59,6%) şi secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (24,9%). Comparativ cu luna mai 2016, s-au înregistrat creșteri la majoritatea secţiunilor Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative fiind înregistrate la: produse minerale (de 206 ori), materii textile și articole din acestea (+82,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (+57,9%), piei crude, piei Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 22

23 tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (+33,7%), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+21,9%), metale comune şi articole din acestea (+20,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (+16,5%) ș.a. Scăderi ale cifrei de export s-au înregistrat la cinci secțiuni ale Nomenclatorului Combinat: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (- 83,3%), mărfuri și produse diverse (-58,0%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-22,7%), animale vii și produse animale (-10,8%) și produse alimentare, băuturi și tutun (-4,2%). Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna mai 2017 la export este următorul: Franța (14,4%), Federația Rusă (10,3%), Germania (7,7%), Italia (7,3%), Maroc (6,9%),. La nivelul judeţului Argeş, în luna mai 2017 importul de mărfuri* exprimat în preţuri CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) a totalizat aproximativ 413,3 milioane euro, în creștere atât față de valoarea importurilor din luna aprilie 2017 cu 14,7%, dar și față de luna mai 2016 cu 4,2%. Analiza ponderilor deţinute de principalele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat în valoarea totală a importului relevă faptul că, patru dintre acestea au deţinut împreună 84,6% din total, astfel: secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (39,0%), secţiunea mijloace de transport (24,7%), secţiunea metale comune şi articole din acestea (11,7%) şi materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,2%). Cifra de import a înregistrat în luna mai 2017 o ușoară creștere comparativ cu luna mai 2016 la majoritatea secţiunilor Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative înregistrându-se la: produse minerale (de 2,3 ori), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+84,2%), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+70,5%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau de precizie (+43,4%), produse vegetale (+39,3%), animale vii și produse animale (+30,9%), metale comune şi articole din acestea (+25,7%) ș.a. Scăderi ale cifrei de import s-au înregistrat la cinci secțiuni ale Nomenclatorului Combinat: materii textile și articole din acestea (-32,1%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-28,1%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (-27,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-9,1%) și mărfuri și produse diverse (-2,7%). Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna mai 2017 la import este următorul: Franța (18,9%), Turcia (12,9%), Spania (9,9%), Germania (7,6%), Italia (7,3%). Excedentul comercial (exporturi FOB importuri CIF) înregistrat în luna mai 2017 a fost de aproximativ 150,1 milioane euro, mai mare cu aproximativ 36,3 milioane euro (+31,9%) faţă de cel înregistrat în luna aprilie Comparativ cu luna mai 2016, excedentul comercial înregistrat a crescut cu aproximativ 19,9 milioane euro (+15,3%). Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 23

24 VI. TURISM În domeniul turismului, la finele lunii iulie a.c. au fost în funcţiune 190 unităţi de cazare turistică (reprezentând 70,6% din totalul celor 269 unităţi aflate în observare statistică), cu 7 unități mai puține (-3,6%) decât la aceeaşi dată din anul Comparativ cu sfârşitul lunii iunie 2017 numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a crescut cu 3,3% (au fost cu 6 unități mai multe). Preponderente în totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune au fost trei categorii de unități: pensiunile turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 42,1%), hotelurile (cu o pondere de 19,5%) şi pensiunile turistice urbane (cu o pondere de 17,4%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au reprezentat 21,0% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare (6,3%) fiind înregistrată la unităţile din categoria cabane turistice. Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost în primele șapte luni ale anului curent de 995,7mii locuri-zile, mai mult de jumătate (50,7%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice rurale şi agroturistice au oferit 17,4% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice urbane 11,9%, hostelurile 6,3%, cabanele turistice 5,5%, diferenţa (8,2%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică. Pe zone turistice, peste 78,0% din capacitatea de cazare turistică în funcțiune a fost oferită de unitățile situate în zona montană (43,4% din total) și de cele din oraşul reşedinţă de judeţ (35,2%). Din punct de vedere al confortului aproape jumătate din numărul total de locuri-zile a fost oferit de unităţile clasificate cu 3 stele (48,7%), unităţile clasificate cu 2 stele oferind 25,0% din numărul acestora, iar unităţile clasificate cu 4 stele 21,5%. Numărul de sosiri ale turiștilor înregistrate în structurile de cazare turistică în perioada a fost de 120,6 mii, dintre acestea 78,2% aparținând turiștilor români (94,4 mii sosiri) și 21,8% turiștilor străini (26,2 mii sosiri). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016 numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare turistică a crescut pe ansamblu cu 9,6% (+10,5 mii persoane), evoluția fiind determinată de creșterea numărului de sosiri ale turiștilor români cu 6,4% (+5,7 mii persoane) şi a numărului de sosiri ale turiştilor străini cu 22,7% (+4,8 mii persoane). 24

25 Pe tipuri de unități de cazare turistică, cele mai multe sosiri ale turiștilor au fost înregistrate în unitățile din categoria hoteluri (57,7% din total), la polul opus situându-se bungalourile care au atras sub 0,1% din totalul turiştilor cazaţi. Din punct de vedere al zonei turistice, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în unitățile de cazare din zona montană (44,4% din totalul turiștilor cazați) şi în unităţile din orașul reședință de județ (39,2%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în unitățile clasificate cu 3 stele (46,5% din total) şi în unităţile clasificate cu 4 stele (32,4%). Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (peste 87,0%) din ţările situate în Europa. Din totalul turiştilor străini, pe primele locuri, după ponderea în numărul total al sosirilor realizate de aceştia, s-au situat turiştii din Franţa (cu o pondere de 21,0%) urmaţi de cei din Italia (15,1%), de cei din Germania (8,7%) și de cei din Turcia (5,9%). În perioada analizată, numărul de înnoptări ale turiştilor înregistrate în structurile de cazare turistică a fost de 197,5 mii, din care 151,6 mii înnoptări ale turiştilor români (76,8% din total) şi 45,9 mii înnoptări ale turiştilor străini (23,2%). Comparativ cu prima jumătate a anului precedent, numărul total al înnoptărilor a crescut cu 17,5 mii (+9,8%), evoluţia fiind determinată de creşterea cu 8,0% a numărului de înnoptări realizate de turiştii români (+11,2 mii) şi de creșterea cu 16,0% a numărului de înnoptări realizate de turiştii străini (+6,3 mii). Analiza repartiţiei numărului de înnoptări ale turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare turistică ne arată faptul că cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (57,3% din total), cele mai puţine (sub 0,1%) totalizând unităţile din categoria bungalouri. 25

26 Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile situate în zona montană (45,9% din total) şi în unităţile din orașul reședință de județ (39,1%). Din punct de vedere al categoriei de clasificare cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile de 3 stele (46,8% din total) şi în unitățile de 4 stele (32,3%). Înnoptările turiştilor străini înregistrați în structurile de cazare turistică au fost realizate în cea mai mare parte (peste 87,0%) de turişti care au provenit din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor de provenienţă a turiştilor străini, după ponderea în numărul total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primele locuri s-au situat Italia (19,4%) urmată de Franța (18,8%), de Germania (9,6%) și de Turcia (6,4%). În perioada indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune înregistrat a fost de 19,8%, superior celui înregistrat în perioada similară a anului 2016 cu 1,2 puncte procentuale. Peste valoarea medie a județului a fost utilizată capacitatea de cazare a motelurilor (32,0%), a hotelurilor (22,4%) și a cabanelor turistice (21,0%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au înregistrat indici de utilizare sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 17,9% (pensiunile turistice rurale și agroturistice) şi 10,1% (bungalourile). După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat unităţile de cazare din oraşul reşedinţă de judeţ (22,0%) și cele din zona montană (21,0%), iar din punct de vedere al confortului unităţile clasificate cu 4 stele (29,8%) și unitățile clasificate cu 1 stea (24,6)%. VII. CONSTRUCŢII În luna iulie 2017, în județul Argeș au fost eliberate 135 autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, dintre acestea, 97 autorizaţii fiind eliberate pentru mediul rural (71,9% din total) şi 38 autorizaţii pentru mediul urban (28,1%). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2016 au fost eliberate cu 8 autorizaţii de construire mai multe (+6,3%), creșterea manifestându-se exclusiv în mediul rural unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost mai mare cu 16,9% în timp ce în mediu urban numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost mai mic cu 13,6%. Comparativ cu luna iunie 2017, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a scăzut pe ansamblu cu 2,9% fiind eliberate cu 4 autorizaţii de construire mai puține. În aceeaşi perioadă de timp au fost eliberate şi 26 autorizaţii de construire pentru alte clădiri, din care 16 în mediul rural şi 10 în mediul urban. Comparativ cu luna iulie 2016, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru alte clădiri a crescut cu 52,9%. 26

27 Suprafaţa clădirilor rezidenţiale pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna iulie 2017 a fost de 30,3 mii mp, mai mare cu 78,2% comparativ cu suprafața autorizată în aceeași perioadă a anului 2016 (+13,3 mii mp). Dinamica ascendentă a suprafeţei clădirilor rezidenţiale autorizate s-a datorat creșterii de 2,6 ori a suprafeţei autorizate din mediul urban în timp ce în mediul rural suprafața autorizată a crescut cu 25,8%. Comparativ cu luna iunie 2017, suprafaţa totală a clădirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire a fost mai mare cu 5,5 mii mp (+22,3%). Suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna iulie 2017 a fost de 1,2 mii mp. Comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2016 suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire a scăzut cu 53,4% fiind mai mică cu 1,3 mii mp, în timp ce faţă de luna iunie 2017 suprafaţa autorizată pentru alte clădiri a scăzut cu 21,6% (-0,3 mii mp). DATE LA NIVEL NAŢIONAL VIII. INFLAŢIA ŞI CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU În luna iulie 2017 rata inflaţiei determinată pe baza evoluţiei preţurilor de consum al populaţiei a fost de 0,32% faţă de luna iunie 2017, fiind determinată de creșterea tarifelor serviciilor cu 0,14% și a prețurilor mărfurilor nealimentare cu 0,93%, atenuată parțial de reducerea prețurilor mărfurilor alimentare cu 0,39%. Rata inflaţiei pentru luna iunie 2017 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii, precum şi rata medie lunară a inflaţiei în perioada se prezintă astfel: Rata inflaţiei în luna iulie 2017, faţă de: Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1 I 31 VII iunie 2017 iulie procente Total 0,32 1,42 0,1-0,2 Mărfuri alimentare -0,39 2,39 0,3 0,0 Mărfuri nealimentare 0,93 1,67 0,1-0,1 Servicii 0,14-0,78-0,1 0,0 Rata medie lunară a inflaţiei în perioada a fost de 0,1% fiind cu 0,3 puncte procentuale mai mare comparativ cu media înregistrată în perioada corespunzătoare din anul