EPP DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students (PBLMD) Pachetul de Lu

Transcriere

1 EPP DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students (PBLMD) Pachetul de Lucru 2 Raport de Benchmarking Licență în Administrație Publică: Analiza Comparativă Instituțională și la nivel de Program de Studiu Elaborat: Pojar Daniela (șef de echipă), lector, USARB Boca Sergiu, Dr., lector, USARB Odinokaia Ina, Dr., conferențiar universitar, USARB Evaluat: Louise Faber, conferențiar universitar, AAU Sharon Harvey, conferențiar universitar, UoG "Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar părerile autorilor, și Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informației incluse în prezentul proiect de document." Proiect inițial: Revizuit: Proiect final: Chișinău, 2016

2 Conținut 1.Introducere Metodologie Cadru metodologic Analiza datelor Licența în Administrație Publică la Universitatea din Aalborg Introducere Nivel de sistem Nivel de management universitar Nivelul Facultății/Departamentului Nivelul Consiliului de Studii Integrarea studenților cu nevoi speciale Nivelul infrastructurii Nivelul programului de studii Nivelul programului de formare pedagogică Licență în Administrația Publică la Universitatea din Gloucestershire Introducere Nivel de sistem Nivelul managementului universitar Nivelul Facultății/Departamentului Nivelul Consiliului de Studii Nivelul integrării studenților cu nevoi speciale Nivel de infrastructură Nivelul programului de studii Nivelul programului de formare pedagogică Analiza datelor și interpretarea Introducere Criterii, proprietăți și indicatori Șabloane emergente Concluzii Referințe i

3 Tabele Tabel 1: Componența echipei responsabile de programul de studii... 1 Tabel 2: Componența echipei responsabile de programul de formare pedagogicăerror! Bookmark not defined.1 Tabel 3: Model de raportare a datelor... 5 Tabel 4: Șablon pentru elaborarea criteriilor comparativi, proprietăți și indicatori... 7 Tabel 5: Model de reducere a datelor... 2 Tabel: Șabloane emergente ii

4 1. Introducere,, ideea de cunoaştere nu este un stoc, ci un flux, în care se îmbină creativitatea şi experienţa indivizilor, iar cunoaşterea nu poate fi măsurată, ci numai efectele ei.. (L. Prusak) Scopul acestui studiu constă în efectuarea unei analize comparative a programelor de studii în domeniul dreptului la Universitatea Aalborg și Universitatea din Gloucestershire, a căror experienţă şi bune practici vor servi drept temei pentru elaborarea propunerilor de modificare a programului de studii la specialitatea Administrație Publică, realizat în cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale a Universității de Stat Alecu Russo din Bălți. Experienţa preluată din cadrul acestor universităţi va contribui în mod esenţial la implementarea unor metode noi și moderne de predare, centrate pe student. Aceste metode semnifică faptul că toți studenții sunt instruiți cum să aplice cunoștințele teoretice în practică, soluționînd o problemă. În același timp, acest model încurajează studenții să-și dezvolte competențele de comunicare, de lucru în grup și viziunea analitică asupra soluționării problemei. Învățămîntul superior din aceste două țări europene este indisolubil legat de activitatea de cercetare, fiind, de asemenea, orientat spre încadrarea în cîmpul muncii a absolvenților instituției. Fiecare membru al comunității academice este preocupat de implementarea misiunii și viziunii universității în activitatea cotidiană. Strategia Universității este acel document, care trasează direcțiile de dezvoltare a universității pentru următorii ani. Strategiile se elaborează la nivel de facultate, pentru a fi integrate în strategia generală a instituției. La elaborarea acestui document participă toți membrii comunității academice (personalul academic), fiind motivați să participe cît mai activ la implementarea acestuia. Utilizarea metodelor inovative de predare reprezintă o importantă parte componentă a strategiei universităţilor vizitate, deoarece aceste metode aduc beneficii atît instituţiilor de învăţămînt superior la general, cît şi personalului academic şi studenţilor în particular. Tabel 1: Componența echipei responsabile de programul de studii Nume Statut Responsabilităţi Pojar Daniela Lider de echipă Program de studii Consolidarea raportului, analiza comparativă, stabilirea criteriilor, concluziile. Odinokaia Ina Membru echipă Analiza programei de studii Danemarca Universitatea din Aalborg Boca Sergiu Membru echipă Analiza programei de studii Regatul Unit Universitatea din Gloucestershire Tabel 2: Componența echipei responsabile de programul de formare pedagogică Nume Statut Responsabilităţi Prițcan Valentina Lider de echipă Program de formare Consolidarea raportului, analiza comparativă, stabilirea criteriilor, concluziile. pedagogică Pojar Daniela Membru echipă Analiza programului de formare pedagogică Germania Universitatea Siegen Pînzari Veaceslav Membru echipă Analiza programului de formare pedagogică Suedia Institutul Regal de Tehnologii 1

5 2. Metodologie 2.1 Cadru metodologic Pentru a atinge obiectivele studiului, s-a procedat inițial la o cercetare de birou. Analizînd cercetările actuale cu privire la metodele moderne și inovative de predare centrate pe student, au fost identificate criteriile (şi subcriteriile), utilizate pentru descrierea cadrului instituțional al Programului de studiu respectiv. La etapa primară a fost descris contextul instituțional al integrării unui program de studiu în cadrul Universității din Aalborg și Universității din Gloucestershire. La a doua etapă au fost colectate și analizate datele derivate din actele normative care reglementează, direct sau indirect, sistemul de învăţămînt superior, statutele şi alte acte instituţionale ale universităţilor din ţările UE partenere în proiect. Ulterior s-a realizat o analiză comparativă a criteriilor, evidenţiindu-se punctele comune şi diferenţele. După cum a fost menţionat, prezentul studiu comparativ este elaborat în baza criteriilor şi subcriteriilor, prezententate în tabelul de mai jos, care, după părerea noastră, caracterizează amplu toate aspectele învățării centrate pe student în cadrul programului de studiu respectiv. 2.2 Analiza datelor Datele au fost analizate în urma vizitelor de studiu efectuate în Danemarca și Regatul Unit, discuțiilor purtate cu partenerii din aceste țări. Nu în ultim0ul rînd, s-a efectuat o analiză a cadrului legal aferent, cît și a metodologiei de funcționare a programelor de studiu prezente pe site-urile instituţiilor. Sarcinile au fost delegate după cum urmează: Capitolul 3, punctul 3.8. a fost elaborat de către dna Ina Odinokaia, Capitolul 4, punctele , Tabela nr. 3 de la Capitolul 2 (UoG) au fost elaborate de către dl Sergiu Boca, Capitolul 1, Capitolul 3, punctul , 3.9., Capitolul 4, punctul 4.9, Capitolul 5 şi Capitolul 6 au fost elaborate de către dna Daniela Pojar. Tabel 4: Șablon pentru elaborarea criteriilor comparativi, proprietăți și indicatori AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori Constatări fundamentale pe nivele Analiza încrucișată pe nivele, criterii, indicatori etc. Aprecieri de bază pe nivele L1 Criterii etc. Tabel 5: Șablon de reducere a datelor L1: Nivel de sistem Criteriul 1 Criteriul 2 Criteriul 3 Șablon Șablon Șablon Puncte comune Deosebiri Deosebiri Deosebiri Deosebiri 2

6 3. Licența în Administrație Publică la Universitatea din Aalborg 3.1 Introducere Învățarea bazată pe problemă reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale Universității din Aalborg pentru perioada , iar principiile acesteia reprezintă principii fundamentale care dezvoltă proiectarea, gîndirea independentă și formarea profesională. Integrarea în contextul organizațional al Universității din Aalborg a principiilor PBL are loc în următorul mod: Enunțarea în mod explicit a principiilor PBL în calitate de rezultat al învățării în conținutul curriculla și a tuturor programelor de studii; Dezvoltarea profesională a personalului academic conform principiilor PBL și utilizarea mijloacelor TIC în procesul de predare. În general, problema reprezintă punctul inițial în procesul de învățare a unui student. Aceasta poate fi atît teoretică, cît și practică, iar tipologia acesteia poate fi de ordin autentic sau fundamentată din punct de vedere științific și poate fi abordată interdisciplinar. Această filosofie a predării are la bază următoarele principii: Cadrul de organizare a PBL este întotdeauna bazat pe proiect. Scopul unui proiect este întotdeauna determinat de formularea problemei; Pentru a putea realiza un proiect, studenții au nevoie de cunoștințe fundamentale, teoretice, pe care le vor obține în cadrul cursurilor, seminariilor etc; Cooperarea reprezintă forța motrice a PBL, deoarece studenții lucrează în grup, iar activitatea individuală a fiecăruia contribuie la consolidarea rezultatului general; Proiectul contribuie la dezvoltarea competențelor studenților, insistînd asupra formării aptitudinilor profesionale, deoarece problema trebuie să fie apropiată de o problemă care ar putea fi posibilă în practică; Studenții sunt responsabili pentru propriile finalității de învățare, organizîndu-și independent activitățile și fiind ghidați de un supervizor; Prin aplicarea PBL, Universitatea Aalborg, Danemarca este orientată spre a produce învăţare, asumându-şi responsabilitate pentru măsura în care aceasta se produce în mod autentic. Astfel, responsabilitatea Universității Aalborg se schimbă de la cea faţă de calitatea predării la cea faţă de măsura în care studenţii au învăţat. În acest model, studenţii sunt priviţi ca şi co-producători ai învăţării, asumându-și şi ei responsabilitatea pentru propria învăţare. Una din direcțiile prioritare de fortificare a pregătirii studenților Universității Aalborg în cadrul filosofic PBL îl constituie feedbackul asupra rezultatelor învăţării este un element foarte important în noul model, atât la nivelul cadrelor didactice, cât şi al instituţiei. Rezultatele învăţării includ tot ceea ce studenţii realizează ca produs al experienţei de învăţare. Din această perspectivă, orice măsurare a produselor studenţilor, obţinute în urma unei experienţe de învăţare, este un mod de măsurare a rezultatelor învăţării, acestea fiind mult mai util a fi luate în consideraţie decât orice altă resursă de tip intrare. 3.2 Nivel de sistem Conform Legii Universităților din Danemarca, universitățile reprezintă instituții independente, finanțate din sectorul public, de către Ministerul de resort. Există patru tipuri de instituții de învățămînt superior: academii profesionale și colegii care oferă studii de licență profesionale; universități care oferă programe de studiu la nivel de licență, masterat și doctorat; institute care oferă programe de studiu în domeniul artelor. Ministerul de resort stabilește reguli generale privind: admiterea, evaluarea, inclusiv de către evaluatori externi, acordarea titlurilor etc. 3

7 Limba de instruire este daneza, dar instituțiile sunt libere să decidă care programe de studiu pot fi oferite în limba engleză, mai ales la nivel de masterat și doctorat. Inițierea unor noi programe de studiu are loc la inițiativa IÎS cu condiția respectării rigorilor ministerului de resort. Programele de studii oferite trebuie să fie acreditate de către Consiliul de Acreditare, care funcționează conform Legii cu privire la Acreditarea Învățămîntului Superior din iunie Acreditarea instituţională și a programelor de studii. Din textul de lege menționat rezultă că sarcina de acreditare va fi preluată pe viitor de către acreditarea instituțională și stabilește cadrul legal pentru acreditarea programelor existente. La fel, stabilește norme provizorii pentru acreditarea unor programe care, în special în timpul fazei de tranziție, vor fi realizate în paralel cu acreditările instituționale. În cele din urmă, actul precizează că toate cererile pentru crearea de noi programe și ale programelor acreditate în temeiul normelor provizorii în cadrul noului sistem de acreditare trebuie să fie prezentate în vederea obținerii unei pre-calificări din partea Ministerului (autorizare) și o aprobare prealabilă anterior procedurii de acreditare. Acreditarea insituțională are drept scop consolidarea eforturilor depuse pentru dezvoltarea instituțiilor de învățămînt superior, inclusiv prin deschiderea de noi programe de studii, ceea ce reprezintă un element esenţial al competitivității și al relevanței. Acreditarea instituțională deleagă reponsabilitatea pentru calitatea programelor în sarcina instituției și a managementului universitar. Acest fapt semnifică că instituția trebuie să aibă dezvoltat un system intern de management al calității, în care să fie reflectate toate programele de studii de la instituție. Sistemul intern de management al calității trebuie să fie organizat de o manieră încît să reflecte cele cinci criterii de performanță, relevanță și calitate descrise în Lege. Cele cinci criterii se referă la următoarele aspecte: Criteriul I: Politici și strategii de asigurare a calității; Criteriul II: Managementul și organizarea calității; Criteriul III: Programele de studii își au fundamentul pe un set de cunoștine; Criteriul IV: Nivelul și conținutul programelor de studii; Criteriul V: Relevanța programelor de studii. Referitor la Criteriul V, cel al relevanței programelor de studii, merită de a fi menționate următoarele aspecte care sunt supuse evaluării și care necesită a fi demonstrate de către instituție: programele reflectă necesitățile pieții muncii, iar studenții obțin competențele necesare; conținutul programelor de studii (inclusiv obiectivele și rezultatele) este supus evaluării de către beneficiarii externi, inclusiv de către potențialii angajatori, de către absolvenți, iar rezultatele acestei evaluări servesc drept temei pentru modificarea conținutului programelor de studii; includerea potențialilor angajatori în grupuri de lucru pentru revizuirea periodică și adaptarea la noile realități ale programelor de studii; monitorizarea angajării absolvenților la nivel de programe de studii, iar tendințele pieții muncii din Danemarca servesc drept temei pentru revizuirea periodică a programelor, inclusiv pentru modificări esențiale. Toate instituțiile de învățămînt superior trebuie să respecte prevederile Legii privind acreditarea instituțională. Modelul de raport este unic pentru toate instituțiile. Legea privind Acreditarea învățămîntului superior din Danemrca este conformă Ghidurilor și Standardelor Europene în domeniu. Deciziile privind acreditarea instituțiilor se iau ținînd cont de raporul de autoevaluare prezentat de către instituții. În funcție de rezultatele autoevaluării prezentate în raport, decizia Agenției de Acreditare poate fi: Pozitivă, conform Secțiunii nr. 9 a Actului de Acreditare, ceea ce semnifică faptul că instituția este în drept să inițieze noi programe de studii, să elaboreze propriile criterii pentru elaborarea programelor de studii și să ajusteze programele existente; 4

8 Condiţională, conform Secțiunii nr. 10 a Actului de Acreditare, ceea ce semnifică faptul că instituția poate iniția noi programe de studii, cu condiția acreditării prealabile a acestora. Refuz, conform Secțiunii nr. 11 a Actului de Acreditare, ceea ce semnifică faptul că nu poate iniția programe noi de studii, iar cele existente trebuie supuse evaluării și acreditării. În această situație Consiliul va elabora Criterii pentru acreditarea acestora. În caz de refuz de acreditare, decizia trebuie să fie una bine motivată și să conțină recomandări privind remedierea. Acreditarea instituțională propriu-zisă are loc în patru etape: Faza pregătitoare, cînd demarează dialogul iniţial cu instituția și se determină membrii Comisiei de acreditare; Faza de documentare. În această fază instituția elaborează raportul de autoevaluare și au loc două vizite la instituție; Faza de raportare, cînd are loc elaborarea raportului de acreditare, consultările cu instituția, iar raportul de acreditare este înaintat Consiliului de Acreditare; Faza decizională, în care are loc prezentarea deciziei finale privind acreditarea. Cît privește acreditarea programelor, aceasta diferă după cum se referă la programe existente sau pentru inițierea noilor programe. Acreditarea programelor existente poate avea loc fie în cazul refuzului acreditării instituționale, fie în cazul acreditării provizorii. Acreditarea programelor existente se efectuează în baza a cinci criterii: Criteriul 1 Cerere și relevanță: Programul este relevant cerințelor pieții muncii. La elaborare se va ține cont de următoarele: absolvenții sunt încadrați în muncă sau urmează nivelul următor de studii; instituția poartă un dialog continuu cu reprezentanții angajatorilor pentru a se asigura că programele de studii sunt relevante pentru piața muncii; Criteriul 2 Bazat pe cunoaștere: Programul este elaborat în conformitate cu prevederile legale și cerințele Ministerului de resort pentru un anumit tip de program. Acest aspect se referă în primul rind la faptul că personalul academic antrenat în predare să aibă pregătirea necesară și cunoștințe fundamentale, bazate pe cercetări de durată, în care sunt antrenați atît profesorii, cît și studenții; Criteriul 3 Obiectivele finalităților de învățare: Obiectivele sunt conforme descriptorilor din Cadrul Național al Calificărilor; există o conexiune între structura programului, obiectivele de învățare, criteriile de admitere și obiectivele finalităților de învățare; Criteriul 4 Organizarea și îndeplinirea: Programul este organizat de o asemenea manieră încît sunt realizate finalitățile și obiectivele de învățare, corespunzătoare unei anumite perioade de studii, pentru care este atribuită o anumită sarcină de studii pentru studenți corespunzătoare programului, exprimată în credite transferabile de studii (ECTS); personalul care este antrenat în procesul de predare are pregătirea pedagogică necesară; posibilitatea efectuării mobilității internaționale de către studenți; echivalarea stagiilor de practică efectuate în afara țării și a perioadelor de mobilitate; Criteriul 5 Sistemul intern de asigurare și dezvoltare a calității: se ține cont de evaluările parvenite de la beneficiarii externi a conținutului programelor; activitatea personalului academic este evaluată de către studenți; componentele de studii realizate în afara instituției, inclusiv stagiile de practică sunt supuse evaluării; asigurarea logistică (mediul fizic și resursele materiale necesare) servesc la realizarea obiectivelor programelor. La acreditarea programelor noi se ține cont de patru dintre cele cinci criterii, cu excepția primului criteriu CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR (NQF-HE) 5

9 A fost revizuit și adaptat necesităților în iulie În 2010 a fost certificat și desemnat ca fiind compatibil cu Cadrul European al Calificărilor în cadrul Procesului Bologna, din 2010 instituțiile de învățămînt superior din Danemarca eliberează suplimentele la diplomă, indicînd nivelele de studii conform Procesului Bologna. Include cele 8 nivele de calificare, dintre care 4 se referă la învățămîntul superior. Este structurat în 3 elemente: 1. Descrierea obiectivelor de învățare, aptitudinilor și competențelor; 2. Descrierea nivelelor; 3. Descrierea tipurilor de grade acordate. Universitățile proiectează planurile de studii în strictă conformitate cu Cadrul Național al Calificărilor, astfel încît fiecare student să obțină finalitățile descrise. 3.3 Nivel de management universitar Conform Legii universităţilor din Danemarca, Consiliul Universităţii (The Board) este autoritatea supremă a instituţiei de învăţămînt superior, avînd rolul de a proteja interesele instituţiei şi de a determina politicile acesteia ce ţin de dezvoltare şi de activităţi pe termen lung. Spre exemplu, la Universitatea din Aalborg Consiliul este responsabil de angajarea rectorului şi a managerilor de vîrf. Conform Actului danez al Universităţilor (The Danish (Consolidation) Act on Universities) Consiliul este organul de guvernare al universităţii. Activitatea academică este gestionată de Consiliul academic la nivel de universitate. Rectorul poate institui unul sau mai multe consilii academice în scopul asigurării unui management academic. Consiliile academice pot fi instituite la diferite niveluri de organizare (nivel de universitate, facultate, departament). În cadrul Universităţii din Aalborg Consiliile academice sunt constituite la nivel de facultate şi au un rol consultativ. Consiliul academic este în drept de a se pronunţa asupra tuturor aspectelor legate de activitatea academică a facultăţii. La fel, rectorul poate înainta diferite chestiuni ce ţin de activitatea academică a facultăţii respective spre examinare Consiliului academic respectiv. Una dintre atribuţiile Consiliului este de a se expune asupra conţinutului programelor de studii, inclusiv cu referire la modul în care acestea corespund cerinţelor Cadrului naţional al Calificărilor. Printre altele, Consiliul academic este în drept să confere titlurile de doctor şi doctorat avansat. Fiecare Consiliu este constituit din 15 sau 8 membri, decanul avînd calitatea de membru din oficiu. Restul membrilor sunt aleşi din rîndul personalului academic, inclusiv al doctoranzilor şi studenţilor în proporţie de 5 la Nivelul Facultății/Departamentului Conducerea operativă a facultății este realizată de decan. Decanii sunt angajați de rector. Funcția vacantă se anunță public și se întrunește Comisia pentru angajări sub președinția rectorului. Din componența acesteia fac parte reprezentanți ai personalului academic, tehnic și administrativ și reprezentanți ai studenților. Angajarea decanului se face pe o perioadă determinată, durata concretă a acesteia se decide de către rector. Comisia va evalua dosarele candidaților, iar rectorului i se va propune o candidatură spre aprobare. Decanii, la rîndul lor, sunt responsabili de angajarea directorilor de programe de studiu, la propunerea Consiliului de studiu respectiv. Decanul poate consulta departamentul care este implicat în activitatea programului de studii respectiv referitor la candidaturile directorilor de programe. În același timp, decanul trebuie să se asigure că personalul recomandat trebuie să dețină competențele necesare ocupantului postului. La nivel de departament, conducerea este realizată de către șeful de departament, care asigură calitatea, continuitatea și dezvoltarea programelor de studii oferite de departament, precum şi a activităţilor de predare, cercetare și schimbul de cunoștinţe. Fiind asistat de consiliile de studii și 6

10 directorii de studii, șeful departamentului monitorizează procesul de evaluare a programelor de studii ale departamentului și a activităţii de predare. 3.5 Nivelul Consiliului de Studii În conformitate cu Actul danez al Universitilor din 2012, pct.18, în scopul soluționării unor probleme academice, de cercetare și de colaborare între diverse structuri la nivel de facultate, Rectorul poate institui consilii de studii, care gestionează una sau mai multe programe. Numărul de membri ai Consiliului de studii este determinat de către decan în urma consultării cu membrii departamentelor responsabile de aceste programe. Fiecare consiliu de studii trebuie să includă un număr egal de reprezentanți ai cadrelor didactice și ai studenților, aleși de către personalul academic și, respectiv, studenți. Consiliul de studii este condus de către președinte, ales pentru un mandat de un an din rîndul cadrelor didactice, membri ai consiliului de studii, care activează în urma unei norme întregi, și un vicepreședinte, ales din rîndul studenților membri. Principala atribuție a consiliilor de studii constă în organizarea și asigurarea unui proces instructiv-educativ axat pe performanță și dezvoltare prin: asigurarea calității, evaluarea și dezvoltarea programelor de studii și procesului de predare-învățare; elaborarea proiectelor de regulamente academice, precum și modificarea acestora; monitorizarea procesului de predare-învățare-evaluare prin aprobarea fișelor unităților de curs, formelor de evaluare și testelor de evaluare; consultarea privind îmbunătățirea programelor de studii și activităților didactice etc. În unele universități daneze (de exemplu, Aalborg University), consiliile de studii ale programelor de studii aferente unui domeniu de formare pot fi organizate în școli, care sunt aprobate de Rector la recomandarea Decanului Facultății și sunt conduse de către șeful școlii. Decanul, la recomandarea consiliului de studii, numește sau demite șeful școlii. Candidatul la funcția de șef al școlii trebuie să fie un cercetător recunoscut, care cunoaște domeniile academice de care este responsabilă școala, să posede aptitudini manageriale și experiență didactică. Conducătorul școlii este responsabil de: elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor școlii; prezentarea recomandărilor decanului facultății privind bugetele școlii și ale consiliilor sale de studii; coordonarea tuturor activităților școlii și asigurarea calității acestora; în colaborare cu consiliile de studii aprobă termenele și termenele-limită de prezentare a tezelor de master, precum și planul calendaristic de monitorizare a activităților studenților privind elaborarea tezelor de master; în cooperare cu consiliile de studii, asigură planificarea și organizarea practică a procesului de predare, a testărilor și altor forme de evaluare finală; împreună cu șefii de departamente și consiiliile de studii, șeful școlii monitorizează procesul de evaluare a programelor de studii și a procesului de predare. În cadrul Facultății de științe sociale a Universității Aalborg activează școala în domeniul dreptului și consiliul de studii format din 8 membri (50% - reprezentați ai cadrelor didactice și 50% - reprezentanți ai studenților). Președintele Consiliului de Studii coordonează activitatea operațională a Consiliului și este responsabil de organizarea ședințelor de lucru ale Consiliului. El poartă responsabilitate de finanțare și raportarea fluctuației studenților. Atribuțiile Consiliului sunt următoarele: 7

11 Formularea propunerilor referitor la modificarea curriculumului; Aprobarea planurilor pentru organizarea predării, evaluărilor curente și finale; Asigurarea calității prin organizarea diverselor instruiri pentru personal; Participarea la consultări privind îmbunătățirea și consolidarea activităților de predareînvățare. La nivel de Consiliu de studii are loc alocarea orelor de predare per student. Aceasta are loc în următorul mod: pentru I semestru 16 h; restul semestrelor la nivel de licență 19 h; la nivel de master 23 h student per semestru. Aceste ore trebuie să cuprindă toate activitățile de predare, inclusiv evaluările interne. Evaluările externe și alte activități sunt finanțate din contul banilor alocați Programului. Activitățile de predare sunt divizate pe 2 componente: ore auditoriale și ore de supervizare. Pentru orele de predare se alocă 27 h pentru ECTS (inclusiv examene) la supervizare se alocă 55 h pentru 7-8 întîlniri cu un grup. 3.6 Integrarea studenților cu nevoi speciale Universitatea din Aalborg este o universitate relativ nouă, situată în partea de nord a Danemarcii, fondată în anul De la fondare pînă în prezent, parte a misiunii acesteia a rezidat în recrutarea studenţilor, a căror membri de familie nu proveneau din mediul universitar. Procesul pedagogic a fost dezvoltat într-o astfel de manieră încît să faciliteze recrutarea unui număr mare de studenţi, care depăşeşte nivelul de recrutare în alte universităţi daneze. Numărul acestora este de aproximatv 80% din numărul total de studenţi. Conform statisticilor interne ale Universităţii din Aalborg, rata de absolvire a acestora este de aproximativ 90%. Cheia succesului şi faptul că studiile superioare sunt atractive pentru aceştia constă în prezenţa cumulativă a următorilor factori: procesul pedagogic implică activitatea cu un anumit proiect concret, lucru în grup, activităţi în afara instituţiei în cadrul unei companii sau a unui potenţial angajator. Sarcina studenţilor de a lucra asupra unui caz din viaţa cotidiană construieşte acea punte de legătură între viaţa lor şi universitate. Toţi aceşti factori contribuie la recrutarea studenţilor din rîndul celor fără rude în domeniul academic. 3.7 Nivelul infrastructurii Campusul universitar din Aalborg are o infrastructură (blocuri de studii, oficii, clădiri auxiliare) dezvoltată pe orizontală cu un concept arhitectural puţin închegat, accesul în campus este liber, fără îngrădiri, hotarele campusului nu sunt delimitate, iar intrarea în clădiri este prin acces cu cartele electronice. Toate clădirile sunt termoizolate, dotate cu sisteme de aer condiţionat (vreme caldă) şi de încălzire (vreme rece), reţele electrice subterane, comunicaționale etc. Sălile de curs sunt dotate cu mobilier modern. La fel, utilajul și echipamentul TIC facilitează utilizarea tehnologiilor moderne de predare. Sălile de curs sunt destinate atît pentru grupuri mari, cît și pentru munca în echipe în grupuri a cîte 5-6 persoane. 3.8 Nivelul programului de studii Generalități. Inițiativa de a crea noi programe de studii vine de regulă din partea unui profesor sau a unui grup de profesori. În cadrul facultăților sunt persoane care au cunoștințele necesare referitor la rigorile și la setul de documente care urmează a fi întocmit pentru deschiderea noilor programe. Decanul semnează pachetul de documente după o cercetare minuțioasă a acestuia. După aprobarea programului de către decan, acesta este evaluat de către Consiliul de Studii. În cadrul Facultății de științe sociale a Universității Aalborg activează școala în domeniul științelor juridice, care oferă oportunitatea de a studia dreptul danez. Particularitățile programelor de studii în domeniul dreptului constau în aceea că acestea sunt studii integrate, efectuarea studiilor la ciclul II în domeniul dreptului fiind o condiție obligatorie pentru angajare. Durata studiilor inclusiv ciclul II este de 5 ani (4+1). La fel ca și în cadrul celorlalte 8

12 programe de studii, raportul dintre volumul de discipline predate după modelul clasic și lucrul în grup asupra proiectului este de 50 la 50, diferă doar repartizarea pe parcursul anilor de studii. Lucrul în grup asupra proiectului este repartizat anual în mod progresiv, astfel încît în ultimul an al patrulea lucrul asupra proiectului tezei de licență constituie 100%. Finalitățile programelor de studii în domeniul științelor juridice sunt atinse prin realizarea următoarelor obiective: - operarea cu cunoștințele teoretice specifice științelor juridice; - înțelegerea doctrinelor și principiilor fundamentale ale dreptului danez; - înțelegerea corelației între contextele economice, politice, sociale și sistemul juridic; - dezvoltarea abilităților intelectuale și practice necesare pentru încadrarea absolventului în câmpul muncii; - dezvoltarea abilităților intelectuale, critice și practice necesare pentru a promova educația și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv cercetarea. Absolventul în domeniul științelor juridice, la finele studiilor, trebuie: - să înțeleagă doctrinele și principiile fundamentale ale dreptului danez și corelarea acestuia cu dreptului Uniunii Europene; - să cunoască şi să interpreteze izvoarele specifice ramurilor dreptului danez, modul în care acestea au apărut și s-au dezvoltat și instituțiile care formează conţinutul acestora; - să înțeleagă contextul social, politic și economic în care operează dreptul și să-şi formeze o gândire critică în domenii de controversă în cadrul temelor studiate; - să-şi extindă înțelegerea dreptului danez sau internațional, prin studiul modulelor opționale; - să fie capabil să aplice abilitățile de cercetare în vederea planificării și realizării unei cercetări independente; - să fie capabil să analizeze critic, să interpreteze, să evalueze și să sintetizeze informații dintr-o varietate de surse; - să fie capabil să analizeze problemele juridice practice, făcând diferențiere între informațiile relevante și irelevante și să aplice normele juridice și principiile de drept pentru a genera soluții; - să fie capabil să evalueze argumentele concurente și să facă judecăți raţionale; - să fie capabil să comunice în mod clar atât oral cât și în scris, folosind în mod corect terminologia juridică; - să fie capabil să gândească și să lucreze atât ca un membru al echipei, cât și în mod individual, reflectând asupra procesului de învățare. Strategiile de predare şi învăţare sunt corelate cu cele universitare, dezvoltînd capacitățile de învățare și conlucrare în echipă a studenților pentru formarea competențelor profesionale necesare încadrării în cîmpul muncii, axate pe spirit de analiză, planificare și soluționare a problemelor existente. Specific pentru domeniul dreptului sunt studiile de caz, care permit studenților să analizeze legislația și să găsească soluții legale pentru soluționarea problemelor existente. În scopul atingerii finalităților programului de studii, sunt utilizate diverse metode și procedee de predare-învățare, precum: prelegerea, prelegerea-dezbatere, seminarii, jocuri de rol, procese simulate, studii de caz și prezentări, etc. prin care sunt dezvoltate abilitățile intelectuale ale studenţilor. Evaluarea cunoștințelor studenților se realizează prin examene scrise și verbale, proiecte sau alte forme adecvate de evaluare. Modulele obligatorii sunt evaluate parțial prin examen scris (50%). Studenților li se acordă posibilitatea de a promova examinări curente în vederea pregătirii pentru evaluările sumative. 9

13 Lucrul în grup asupra proiectului este repartizat anual în mod progresiv, astfel încît în ultimul an al patrulea lucrul asupra proiectului tezei de licență constituie 100%. În general, proiectul în domeniul științelor juridice este conceput în următorul mod: 1. Se formulează o întrebare din domeniul dreptului (de ex. analiza unui concept juridic sau o întrebare la care se poate răspunde cu da sau nu); 2. Se realizează o delimitare fie negativă sau pozitivă; 3. Se identifică izvoarele de drept relevante; 4. Se formulează un răspuns structurat la întrebarea formulată, utilizînd izvoarele de drept relevante; 5. Se compară rezultatul analizei realizate cu rezultatele unor analize a unei teorii de drept realizate anterior; 6. Concluzii. Rolul supervizorului în cadrul PBL în studiul dreptului este realizat prin intermediul predării în grupuri mici (2-5 persoane) în următorul mod: se formulează conceptul unui proiect; se determină izvoarele de drept relevante; se determină teoriile de drept relevante; se supun discuției problemele de drept; se fundamentează teoria din punct de vedere legal, atît în scris cît și oral, iar descrierea are loc într-o manieră academică, gramatical corect. Supervizorul nu este obligat să citească sau să discute toate aspectele, rolul acestuia se limitează doar la implicarea studenților și la consolidarea capacităților și aptitudinilor studenților. Membrii grupului care lucrează asupra unui proiect (grupul fiind constituit din 5-7 studenţi) formează o unitate, având o responsabilitate comună. Fiecare membru al grupului de cercetare are un set de sarcini de realizat, de care depinde rezultatul proiectului ştiinţific comun. Aşadar, metoda lucru-lui în grup dezvoltă capacitatea de comunicare, planificare, decizionare, răspunderea socială, rezolvarea conflictelor etc. Un rol deosebit de important în procesul lucrului în grup îi revine supervizorului (facilitatorului) care trebuie să urmărească îndeaproape toate fazele realizării unui proiect: a) înţelegerea temei (obiectului de cercetare) de către membrii grupului; b) împărţirea sarcinilor de lucru; c) alegerea unui coordonator de grup; d) implicarea membrilor; e) monitorizarea îndeplinirii sarcinilor etc Evaluarea programelor de studii. Programele de studii, existente și cele noi, sunt supuse acreditării externe de către Agenția de Acreditare pentru Învățămîntul Superior în baza criteriilor de evaluare aprobate prin ordin ministerial. Evaluarea se bazează pe cinci criterii fundamantale: concordanța programului de studii cu necesitățile pieței muncii; program bazat pe cercetare; profilul academic și finalitățile programului de studii; structura și organizarea programului de studii; asigurarea continuă a calității programului de studii. În baza deciziei Consiliului de acreditare, programul de studii este acreditat; acreditat convențional sau neacreditat. Evaluările repetate a programelor de studii sunt încredințate universităților, fiind supuse acreditării doar programele noi Proiectarea curriculară. Programele de licență și master sunt structurate pe module și sunt fundamentate pe principiul învățămîntului bazat pe probleme. Programele de studii sunt subordonate unui departament (școli) din cadrul facultății și trebuie să corespundă Cadrului Danez al calificărilor, asigurînd formarea competențelor pe descriptori pentu fiecare student. Documentul de bază pentru un program de studii este curriculumul, schițat după următoarele compartimente: baza legală (ordinele sau actele ministeriale, facultatea și consiliul de studii la care va fi afiliat); condițiile de admitere; calificarea oferită; 10

14 durata și competențele de profil (profesionale și transversale); descrierea modulelor (prerechizite, obiective, activități, forme și criterii de evaluare); regulile privind lucrările scrise, inclusiv proiectul tezei de licență; regulile privind transferul de credite, inclusiv posibilitatea de alegere a modulelor la o altă universitate daneză sau din străinătate; reguli privind continuarea studiilor la alt ciclu de studii. Curriculumul include PBL bazat pe activitatea de proiect, creditată cu un număr n de ECTS, ca element central și obligatoriu. Curriculumul conține o descriere exhaustivă a obiectivelor educaționale, inclusiv competențele și aptitudinele obținute (knowledge, skills and competencies). Curriculumul este o combinație între module fundamentale și obligatorii, discipline opționale și proiect. Rolul supervizorului este bine definit. Nu în ultimul rînd este important că în curriculum sunt stabilite premisele pentru colaborarea cu angajatorii, inclusiv pentru stagii în cadrul companiilor și organizațiilor naționale și internaționale Asigurarea realizării programelor de studii. Un program de studii este asigurat de echipa de program din cadrul unui departament, dar, după necesitate, se poate apela și la alte departamente. Un rol important în realizarea programelor îl are implicarea reprezentanților angajatorilor, în calitate de furnizori de probleme și proiecte necesare organizării studiilor axate pe cercetare, de aceea stagiile de practică constituie o parte importantă în formarea competențelor profesionale. Programul de studii va curpinde în fiecare semestru 15 credite ECTS, fiind schițat pe 4-5 module, dintre care cel puțin unul va fi examinat extern, celelalte intern. Proiectul tezei de licență este apreciat cu 15 credite, fiind realizat în grup de pînă la 4 studenți, iar teza de master - 30 credite, fiind examinată extern și se execută individual sau în grup de 2-3 studenți Evaluarea finalităţilor de învăţare. Ceea ce ține de proiect este bazat pe criteriul evaluării individuale în cadrul lucrului în echipă, insistînd asupra competențelor și aptitudinilor obținute în acest context și este realizată de către un examinator extern împreună cu supervizorul grupului. În ceea ce privește modulele fundamentale și cele opționale, evaluarea are loc individual. Finalitățile de învățare ale fiecărei unităţi de curs trebuie să fie definite clar de la început; toate activităţile în care participanţii sunt angrenaţi au ca şi scop atingerea acestor finalități. În cadrul metodei de predare PBL, testarea studenţilor şi aprecierea activităţii lor are un caracter complex şi cuprinde următoarele componente: a) evaluarea finală a studentului se axează, în mare măsură, pe proiectul ştiinţific, elaborat de către grupul de cercetare (60% din notă calitatea proiectului; 40% - răspunsul studentului la subiectele din alte teme); b) la evaluarea cunoştinţelor şi competenţelor, sunt înalt apreciaţi studenţii care vin cu mai multe soluţii la rezolvarea unei probleme concrete şi, în plus, selectează varianta (soluţia) optimă pentru tranşarea acesteia ş.a Implicarea studenţilor în procesul educaţional. Studenții sunt implicați în gestionarea procesului educațional, fiind implicați în toate structurile decizionale, executive și consultative la nivel de departament, facultate, consilii de studii, constituind 50% din numărul membrilor. Implicarea studenților în cercetare constituie principiul fundamental al învățămîntului danez, iar grija pentru tinerii cercetători constituie o direcție strategică a universităților, fapt care permite acestora de a-și recruta personalul academic și de a asigura capacitatea de cercetare a instituției, în dependență de rezultatele obținute de studenți. Studenții sunt motivați să-și asume responsabilitatea pentru implementarea unei abordări bazate pe problemă pe parcursul studiilor. La fel, aceștia sunt motivați să creeze sinergii între diverse tipuri de cooperare prin colaborarea cu partenerii externi, cît și prin abordarea interdisciplinară a mediului de învățare. Rolul acestora este unul important, fiind evidențiat prin faptul că participă la dezvoltarea curriculară prin rolul pro activ pe care îl au în cadrul Consiliului de Studii (Study Board) și prin 11

15 evaluările periodice ale conținutului curriculei Corelaţia student-supervizor și soluţionarea problemelor de cercetare. În procesul de învățare a unui student, problema constituie punctul inițial, iar PBL-ul îmbină reușit cunoștințele teoretice cu practica și permite studentului de a-și dezvolta competențele și abilitățile de cercetare prin intermediul proiectelor de grup semestriale. Filosofia pedagogică a PBL-ului se axează pe următoarele criterii: cadrul didactic este pentru student supervizor (ghid, mentor); în cadrul programului 50% sunt ore de contact direct și 50% proiecte; tematica proiectelor propuse spre cercetare trebuie să fie actuală, importantă și relevantă; la elaborarea proiectelor studenții, grupați cîte 3-5, trebuie să fie orientați spre o analiză profundă și consistentă a problemei cercetate; activitatea în grup permite de a intensifica: cooperarea axată pe diversitate și găsirea unui numitor comun pentru soluționarea problemei; studierea problemei la un nivel înalt logistic, creativ și multiaspectual; integrarea și orientarea teoretico-practică a studentului de către cadrul didactic asigură implementarea formulei {cercetarea + experiența = cunoștințe} și impune parcurgerea următoarelor etape: reținere înțelegere aplicare analiză evaluare creare Structura normei academice Norma de muncă a personalului academic este formată din activitatea de predare și din cea de cercetare. Cota destinată activităților de predare formează 50%, activităților de cercetare le este repartizată cota de 40%, iar restul de 10% sunt destinate activităţilor administrative. Aceasta reprezintă regula, dar în practică pot fi anumite diferenţe, în funcţie de poziţia deţinută, obligaţiile de muncă specifice şi regulile instituţiei. Personalul academic beneficiază de libertate în predare, care include dreptul de a alege materialul didactic necesar pentru predare şi de a selecta stilul propriu de predare. Consiliul de studii este responsabil de monitorizarea activităţilor de predare, urmărind ca acestea să fie conforme indicatorilor de calitate. Activitatea de cercetare reprezintă 40% din activitatea personalului academic. Aceste activităţi presupun în general publicaţii ştiinţifice în reviste recunoscute pe plan naţional şi internaţional. În acelaşi timp, cadrele academice au dreptul să aleagă tematica şi metodologia de cercetare Colaborarea cu potențialii angajatori În procesul de recrutare a angajatorilor care ar dori să colaboreze cu universitățile în vederea îmbinării teoriei și practicii în procesul educativ, fiecărui actor (angajator universitate student) îi sunt atribuite clar din start rolurile, companiile percepând faptul că, prin ghidarea care o realizează, devin parte a procesului didactic, contribuind la formarea competențelor profesionale ale viitorilor angajați. Este interesantă modalitatea reciprocă de selectare, în baza unei anchete secrete prin care companiile acordă punctaj fiecărui grup de lucru (studenți), indicând preferențial cu care grup ar dori să conlucreze. Aceiași procedură o realizează și grupurile de lucru (formate din studenți) punctând companiile cu care ar dori să conlucreze pentru realizarea proiectului de grup. În acest sens, înainte de selectare are loc întâlnirea între angajatori, care-și prezintă succint problemele de cercetare în raport cu activitatea care o realizează și grupurile de lucru (studenți), care își prezintă grupul în modalitatea care o consideră necesară. Anchetele colectate sunt analizate de supervizori și aceștia stabilesc pentru semestru compania și grupul de lucru care vor conlucra pentru realizarea proiectului. 3.9 Nivelul programului de formare pedagogică Conform Ordinului Ministerului Învățămîntului Superior al Danemarcii, universitățile își stabilesc regulile privind evaluarea academică a candidaților la diferite posturi din cadrul instituției. Scopul evaluării este de a stabili dacă candidatul corespunde cerințelor ocupaționale descrise în fișa postului (job structure) și de exigențele înaintate pentru candidatul la post descrise în anunțul de angajare. 12

16 În particular se vor evalua competențele candidatului în predare, cercetare și comunicare. Rezultatele evaluării vor fi consemnate în formă scrisă și vor fi prezentate rectorului. Dacă în cadrul comisiei de evaluare există o opinie diferită, aceasta va fi indicată neapărat în procesul-verbal. Componența comisiei de evaluare se decide la nivel de universitate. În general, în calitate de membri vor fi desemnați experți din domeniul supus evaluării, care dețin cel puțin competențele necesare poziției evaluate. Pot fi membri ai comisiei de evaluare doar cei care dețin cel puțin funcția de conferențiar universitar. În activitatea comisiei de evaluare pot lua parte doar președintele acesteia, secretarul și membrii de rînd. Toți sunt obligați să activeze în temeiul principiului confidențialității și a egalității gender. Nu se evaluează activitatea cadrelor didactice invitate. Desemnarea președintelui și a membrilor comisiei de evaluare ține de competența Consiliului academic, iar rectorul va stabili termenul-limită pentru prezentarea raportului de evaluare. Criteriile pentru evaluare sunt cele stipulate în Memorandumul privind structura funcțiilor (Job structure). Rezultatul evaluării, care va fi calificat (atunci cînd candidatul corespunde postului) sau necalificat (atunci cînd candidatul nu corespunde), va servi drept temei pentru angajarea sau după caz, promovarea salariatului în cadrul carierei academice. Sarcina Comisiei de evaluare este de a asigura o evaluare imparțială, calificată și obiectivă a competențelor academice ale candidaților la funcțiile academice, prezentînd o descriere detaliată a competenţelor de predare, cercetare și transfer de cunoștințe și ale altor competențe relevante necesare pentru desfășurarea unei anumite activități. De competența Comisiei nu ține prioritizarea unor candidați la anumite funcții, iar fiecare candidat se evaluează individual. Pentru a face față rigorilor la anagajare și/sau promovare, cerințelor înaintate de către Agenția de Acreditare din Danemarca, în cadrul Universității din Aalborg este creat Laboratorul de Învățare (Learning Lab), a cărui scop este de a contribui la misiunea Universității, aceea de a excela în predare și învățare în învățămîntul superior. Acest laborator (Centru de Instruire) colaborează cu personalul academic, instruindu-i referitor la cele mai bune practici și tendențe moderne în predare. Centrul acordă suport personalului academic pentru ca aceștia să-și dezvolte competențele, abilitățile pedagogice în scopul oferirii predării la standarde înalte de calitate. În principiu, activitățile Centrului sunt orientate spre următoarele categorii de beneficiari: Pedagogia școlii superioare pentru asistenți universitari pentru care se conferă certificare în pedagogia învățămîntului superior; Cursuri pentru noii veniți la Universitatea Aalborg: Pedagogia fundamentală, Învățarea Bazată pe Problemă, TIC în predare etc.; Formare continuă a personalului cu experiență în muncă; Diverse seminare, ateliere de lucru, training individual etc. 13

17 4. Licență în Administrația Publică la Universitatea din Gloucestershire 4.1. Introducere Universitatea din Gloucestershire este o universitate publică din Marea Britanie, care este amplasată în trei campusuri, două în Cheltenham și unul în Gloucester, și anume Francis Close Hall, Park și Oxstalls. Universitatea este o succesoare recentă a unui număr mare de instituții de învățământ secundar şi superior, care au fost comasate și reformate, obţinînd statutul de universitate în octombrie Din punct de vedere al structurii instituţionale, Universitatea din Gloucestershire are trei facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Aplicate, Facultatea de Business, Educație și Studii Profesionale și Facultatea de Media, Artă și Tehnologie. Fiecare facultate este responsabilă pentru anumite domenii, oferind cursuri universitare și postuniversitare, promovînd activităţi de cercetare în domeniile conexe. Facultățile sunt responsabile de elaborarea și aplicarea programelor de învăţămînt, de conducerea activităților de cercetare și comerciale ale universității în domeniile lor. Studenții beneficiază de această îmbinare a activităților de învăţare, cercetare și parteneriate cu organizațiile externe, ceea ce asigură faptul că programele de învăţămînt sunt relevante și actualizate. Predarea în domeniul disciplinelor juridice este una preponderent clasică, realizându-se prin intermediul prelegirilor și seminarelor. În cadrul prelegerilor profesorul prezintă studenților informația necesară a fi asimilată, oferind lista principalelor surse bibliografice și făcând referire la cadrul legal aferent, cât și la practica judecătorească în domeniu. În ceea ce privește seminariile, acestea se realizează prin ibntermediul discuțiilor, dezbaterilor în grupuri pentru o bună înțelegere a aspectului practice al disciplinii. O asemenea metodă se numește Mooting Dezbateri. Utilizarea acestei metode oferă experiența de a participa într-o instanță imaginară și dezvoltă competențe de a ține un discurs, de a prezenta o pledoarie. Mai mult ca atât se prezintă discursuri celebre, ale unor juriști reputați, ale căror discursuri au rezolvat anumite probleme teoretice ale dreptului. Astfel, se stimulează învățarea bazată pe cercetare. La fel, sunt utilizate simulări de procese (am asistat la unul dintre aceste seminare unde s-a simulat un litigiu de muncă în cadrul unui tribunal specializat). Anumite seminarii sunt realizate de către parcticieni, cu experiență în domeniu. Fiecare grupă are desemnat un tutore academic pentru a oferi sprijin academic și a ajuta fiecare student să-și dezvolte cariera în funcție de interesele fiecăruia. În Universitatea din Gloucester studile sunt indisolubile de activitatea de cercetare, la fel, sunt orientate spre încadrarea în câmpul muncii a tuturor absolvenților acestei instituții. Fiecare membru al comunității academice trebuie să se preocupe de implementarea misiunii și viziunii universității în activitatea cotidiană. Utilizarea metodelor inovative de predare inclusiv cu utilizarea pe scară largă a TIC reprezintă o parte componentă a strategiei Universității, deoarece aceste metode aduc beneficii atât acestora superior la general, cât şi personalului academic şi studenţilor la particular. Utilizarea TIC în predare facilitează implementarea pe scară largă a metodelor de predare centrate pe student. În cadrul acestui proces studenții sunt antrenați în diverse activități, care promovează analiza, sinteză și evaluarea informațiilor obținute în clasă. Activitățile sunt desfășurate sub formă de umbrelă și constau în principal din: Simulări; Proiecte de grup; Formularea unei probleme; Proiecte investigaționale; Studii de caz. În asemenea situații studenții vor utiliza pe larg instrumentele pe care le pun la dispoziții TIC. La fel, cadrele didactice sunt puse în situația de a utiliza noi metode pentru a face ca învățarea să fie cât mai activă. Spre exemplu utilizarea platformei Adobe Connect, Moodle și a unei metode 14