Boxes:

Transcriere

1 FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL ROMÂNIA A Cincea Evaluare în cadrul Acordului Stand-By, Solicitare de derogare pentru neîndeplinirea Criteriului de Performanţă, şi Solicitare de Modificare şi Stabilire de Criterii de Performanţă Întocmit de Departamentul European (în consultare cu alte Departamente) Aprobat de Poul M. Thomsen şi Aasim Husain 10 septembrie 2010 Discuţii: Discuţiile au fost purtate la Bucureşti în perioada 24 iulie 5 august Misiunea s-a întâlnit cu Primul Ministru Boc, cu Ministrul Finanţelor Vlădescu, cu Guvernatorul Băncii Centrale Isărescu şi cu alţi oficiali, reprezentanţi ai sindicatelor, ai comunităţii de afaceri şi ai instituţiilor financiare. Echipa a fost constituită din J. Franks (şeful echipei), A. Cebotari şi M. Stierle (toţi de la EUR); F. Salman (SPR); F. Hasanov (DAF); L. Zanforlin şi M.Dobler (MCM). T. Lybek (Reprezentant Rezident) a asistat misiunea. Specialişti de la BCE si BM au participat de asemenea la discuţii. Acordul Stand-By: Comitetul Executiv a aprobat pe 4 mai 2009 un Acord Stand-By pe 24 de luni, în valoare de 11,443 miliarde de DST (12,95 miliarde Euro, 17,07 miliarde dolari SUA, 1.110,77% din cotă) (Raportul de Ţară Nr. 09/183), şi până acum au fost efectuate patru trageri în valoare totală de 9,031 miliarde DST. Comisia Europeană şi Banca Mondială asigură şi ele fonduri în cadrul programului. Cea de-a şasea tranşa, în valoare de 769 milioane DST va fi disponibilizată după finalizarea acestei evaluări. Stadiul programului: Criteriile de performanţă şi ţintele indicative stabilite pentru finele lui iunie 2010 au fost atinse, cu excepţia criteriului privind arieratele bugetului general consolidat. Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe întreaga perioadă. Criteriul de referinţă structural stabilit pentru finele lunii septembrie, referitor la reforma finanţelor publice locale a fost îndeplinit înainte de termenul stabilit. Aspecte cheie: Evaluarea s-a concentrat pe trei aspecte: (i) prognoza fiscală pentru perioada având în vedere perspectivele economice înrăutăţite (ii) implicaţiile recentei majorări a TVA asupra inflaţiei prognozate şi asupra politici monetare; şi (iii) stadiul implementării reformelor fiscale structurale convenite.

2 2 Cuprins Pagina I. Introducere şi Rezumat... 3 II. Evoluţiile şi Perspectiva Macroeconomică... 4 A. Evoluţii recente... 4 B. Cadrul Macroeconomic Revizuit... 7 III. Discuţii de Politici... 9 A. Politici Fiscale... 9 B. Reformele Structurale C. Politicile din Sectorul Financiar D. Politica monetară şi politica valutară IV. Modalităţile Programului V. Evaluarea Echipei Tabela 1. România: Acordul Stand-By...16 Figuri 1. Tendinţe Economice Recente Evoluţii ale Pieţei Financiare Sustenabilitatea Datoriei Publice: Teste Bound Sustenabilitatea Datoriei Externe: Teste Bound...24 Tabele 1. Ţinte Cantitative ale Programului Rezultatele pentru a Cincea Evaluare şi Condiţionalităţi Noi Propuse Indicatori Economici şi Sociali Selectaţi, Balanţa de Plăţi, Necesarul Brut de Finanţare, Operaţiuni ale Bugetului General Consolidat, Situaţia monetară, Calendarul Evaluărilor şi Achiziţiilor Indicatori ai Creditului de la Fond, Cadrul de Sustenabilitate a Datoriei Publice, Cadrul de Sustanabilitate a Datoriei Externe, Anexe I. Scrisoarea de Intenţie (SI)...37 II. Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTÎ)...47

3 3 I. INTRODUCERE ŞI REZUMAT 1. Prognoza economică s-a înrăutăţit faţă de ultima evaluare. Creşterea a devenit pozitivă în al doilea trimestru, dar este probabil ca în restul anului redresarea să fie obstrucţionată de efectele atât de necesarei consolidări fiscale şi pagubelor cauzate agriculturii de recentele inundaţii. Misiunea a revizuit aşadar PIB-ul prognozat la aproximativ -2%, o creştere modestă a acestuia fiind anticipată pentru Se anticipează că inflaţia va ajunge la un maxim de 7-8% spre sfârşitul anului datorită majorării TVA, urmând ca aceasta să revină la marja de ţintire a inflaţiei stabilită de BNR până la finele anului Programul se menţine, în mare, pe traiectoria cea bună, în pofida perspectivei macroeconomice deteriorate. Criteriile de performanţă şi ţintele indicative stabilite pentru finele lui iunie 2010 au fost îndeplinite cu excepţia criteriului privind arieratele guvernamentale. Pentru a rezolva problema arieratelor, guvernul au fost de acord să efectueze o plată majoră în sectorul sănătate (cea mai mare sursă de arierate la nivelul Bugetului de Stat) ca acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. Criteriul de performanţă structural referitor la reforma finanţelor publice locale, stabilit pentru finele lui septembrie, a fost îndeplinit înainte de termen. 3. Pachetul fiscal considerabil promulgat în iunie ar trebui să asigure ajustarea structurală necesară pentru corectarea dezechilibrelor fiscale. Pachetul - cu un randament anual de aproximativ 5% din PIB şi un mix echilibrat de măsuri pe parte de cheltuieli şi măsuri pe parte de venituri a creat premisele pentru îndeplinirea ţintelor fiscale în restul programului, fără a mai fi necesare alte modificări majore de politici. Principalele provocări vor consta în asigurarea continuităţii măsurilor de ajustare şi a urmării acestora de măsuri de reducere a sectorului public. 4. Agenda de reforme structurale avansează. Autorităţile se aşteaptă ca reforma pensiilor să fie aprobată de parlament la mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă pentru această evaluare). A doua rundă a reformei salariilor din sectorul public urmează a fi aprobată în septembrie-octombrie, şi va fi esenţială pentru a asigura un nivel mai redus al cheltuielilor cu salariile în concordanţă cu recentele reduceri. Autorităţile au iniţiat de asemenea reforme importante ale pieţei muncii şi ale sistemului de asistenţă socială, ce vor permite o mai bună ţintire a acestuia şi va contribui la atenuarea impactului pachetului de austeritate. Reformele în sectorul întreprinderilor de stat avansează lent, şi ar putea fi necesare acţiuni suplimentare menite să împiedice deteriorarea poziţiei financiare a acestora. Îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană, ce este în urma altor ţări UE, este critică pentru asigurarea investiţiilor necesare în condiţiile unor restricţii bugetare severe.

4 4 5. Sistemul bancar a fost afectat de recesiune, dar continuă să fie bine capitalizat şi lichid. Împrumuturile neperformante (ÎNP) vor continua probabil să crească până la finele anului, datorită activităţii economice slabe şi datorită reducerilor salariale din sectorul public. Capitalul agregat tampon continuă să fie mare însă, datorită menţinerii unei rate de adecvare a capitalului de peste 10% la toate băncile, şi politicii proactive a băncii naţionale în ceea ce priveşte asigurarea unor rezerve de capital adecvate. II. EVOLUŢIILE ŞI PERSPECTIVA MACROECONOMICĂ Creşterea economică a revenit în sfârşit la valori pozitive, dar redresarea va fi amânată, datorită efectului pe care îl vor avea măsurile de austeritate fiscală şi recentele inundaţii asupra cererii interne. Se anticipează că abia la sfârşitul lui 2010 creşterea va fi reluată, ceea ce duce la o înrăutăţire a perspectivei pentru A. Evoluţii recente 6. Declinul economic a încetat, dar este posibil ca această oprire să fie doar temporară. Creşterea a revenit la valori pozitive modeste in trimestrul doi (0,3% t-la-t), plasând scăderea PIB-ului real de la valorile maxime din perioada de creştere până la valorile minime din perioada de declin la 9,7%, una dintre cele mai mari din Europa (după ţările baltice, vezi grafic). Redresarea a coincis cu o revenire a cererii interne private, susţinută de o stabilizare a pieţei muncii, şi de o revenire a investiţiilor în stocuri. Cererea externă, un factor cu o contribuţie pozitivă la creştere în ultimii doi ani şi-a ponderat influenţa asupra creşterii în al doilea trimestru ca rezultat al creşterii rapide a importurilor, şi ar putea să îşi piardă din importanţă ca locomotivă a creşterii (Figura 1). Redresarea ar putea fi întârziată în al doilea trimestru de măsurile de austeritate fiscală recent aprobate, de impactul gravelor inundaţii asupra producţiei agricole şi de recenta scădere a încrederii consumatorilor şi a sentimentului economic. 7. Presiunile financiare au slăbit în ultimele luni, în acord cu pieţele regionale (grafice şi Figura 2). Pieţele româneşti de capital şi-au revenit oarecum după minimul lor din iunie şi CDS s-au îngustat, deşi rămân cele mai ridicate din UE, după Grecia. Leul a urmat, în general, tendinţele monedelor de pe pieţele emergente din regiune depreciindu-se în al doilea trimestru şi recuperând ceva din aceste deprecieri de atunci încoace deşi cu o volatilitate mai mică datorită intervenţiilor băncii centrale în direcţia calmării fluctuaţiilor monetare REAL GDP DECLINE FROM PEAK (=100) Czech Estonia Latvia Hungary Lithuania Romania Euro zone Bulgaria Poland ROMANIA t0 t+1 t+2 t+3 t+4 t+5 t+6 t+7 t+8 t+9 t+10

5 Jan-07 Mar-07 May-07 Jul-07 Sep-07 Nov-07 Jan-08 Mar-08 May-08 Jul-08 Sep-08 Nov-08 Jan-09 Mar-09 May-09 Jul-09 Sep-09 Nov-09 Jan-10 Mar-10 May M1 2004M4 2004M7 2004M M1 2005M4 2005M7 2005M M1 2006M4 2006M7 2006M M1 2007M4 2007M7 2007M M1 2008M4 2008M7 2008M M1 2009M4 2009M7 2009M M1 2010M4 7/1/2008 8/1/2008 9/1/ /1/ /1/ /1/2008 1/1/2009 2/1/2009 3/1/2009 4/1/2009 5/1/2009 6/1/2009 7/1/2009 8/1/2009 9/1/ /1/ /1/ /1/2009 1/1/2010 2/1/2010 3/1/2010 4/1/2010 5/1/2010 6/1/2010 7/1/2010 8/1/2010 7/1/2008 8/1/2008 9/1/ /1/ /1/ /1/2008 1/1/2009 2/1/2009 3/1/2009 4/1/2009 5/1/2009 6/1/2009 7/1/2009 8/1/2009 9/1/ /1/ /1/ /1/2009 1/1/2010 2/1/2010 3/1/2010 4/1/2010 5/1/2010 6/1/2010 7/1/2010 8/1/ National Currency per Euro (July 1, 2008 = 100) Czech Hungary Poland Romania CDS, 5-years Bulgaria Czech Hungary Poland Romania Condiţiile monetare continuă să se relaxeze, susţinând o scădere a ratelor dobânzii la nivelul întregii economii (grafice). Lichiditatea mare de pe piaţă a menţinut ratele interbancare sub rata de politică monetară în cea mai mare parte a anului, ceea ce a contribuit la scăderea ratelor la depozite şi la împrumuturi în sistemul bancar. Ratele la împrumuturi nu au scăzut cu prea mult, deoarece băncile au majorat marjele de împrumut pentru a-şi acoperi provizioanele majorate datorită ÎNP în continuă creştere. Deprecierea de 5% a cursului de schimb nominal din martie a contribuit şi ea la relaxarea condiţiilor monetare MONETARY CONDITIONS INDEX 1/ MCI Interest rate contribution (rha) NEER contribution (rha) INTEREST RATES ON RON INSTRUMENTS (in percent) Deposits (new) Lending (new loans) Policy rate Interbank rate 1/ Weighted average of annual change in the 3-month interbank offer rate and the nominal effective exchange rate (at a ratio of 1.5 to 1) 9. Recenta majorare a cotei de TVA a condus la un salt semnificativ al inflaţiei în luna iulie, întrerupând trendul dezinflaţiei. Inflaţia IPC a sărit de la 4,4% în mai la 7,1% în iulie, după majorarea cu 5 puncte procentuale a cotei principale de TVA. Propagarea iniţială a saltului TVA în preţuri va spori probabil în următoarele luni, pe măsură ce stocurile sunt reînnoite la preţurile majorate. Anterior majorării TVA, preţurile urmau o tendinţă fermă de dezinflaţie îndreptându-se către valoarea centrală a intervalului de ţintire a inflaţiei stabilit de Banca Naţională de 3½ % ± 1 punct procentual. Exceptând preţurile la tutun ce au fost considerabil afectate de majorările de accize inflaţia în România a atins media UE de 1,7% în martie, deşi majorările administrative ale preţurilor produselor farmaceutice au condus la o revenire ulterioară (Figura 1).

6 6 10. Deşi declinul activităţii economice a continuat să îşi spună cuvântul, sectorul bancar se menţine suficient capitalizat. La sfârşitul lunii iunie, împrumuturile neperformante au crescut la 17,8% din totalul împrumuturilor din sistem în ansamblul său, cu o dispersie notabilă a acestora între diferitele bănci, şi se anticipează că ponderea lor va creşte în continuare până la sfârşitul anului, dat fiind faptul că recentele măsuri de austeritate fiscală au erodat veniturile disponibile. 1 Ca rezultat al majorării provizioanelor, sectorul a înregistrat pierderi în cel de-al doilea trimestru al anului. Sistemul bancar se menţine totuşi bine capitalizat, deoarece autorităţile au asigurat, printr-un comportament proactiv, injecţii de capital la un număr de bănci, pentru a proteja fondurile tampon. Rata medie de adecvare a capitalul era la nivelul sistemului de 14,3% Romanian Banking System - Core Indicators Dec-08 Jun-09 Dec-09 Mar-10 Jun-10 Capital adequacy Capital adequacy ratio 13.8% 13.5% 14.7% 15.0% 14.3% Leverage ratio 1 8.1% 6.9% 7.6% 8.1% 7.9% Asset quality Non-performing loans ratio 2 6.5% 11.8% 15.3% 17.2% 17.8% Loan loss ratio 3 2.8% 4.7% 7.9% 9.1% 10.2% Profitability Return on assets 1.6% 0.1% 0.3% 0.6% -0.2% Return on equity 17.0% 0.6% 2.9% 6.0% -1.6% Liquidity Loans to deposit ratio 122.0% 119.0% 112.8% 113.2% 117.5% Immediate liquidity ratio % 33.6% 35.3% 37.1% 35.9% Source: NBR. 1/ Tier 1 capital/ total average net assets. 2/ Unadjusted exposure from loans and interest falling under "doubtful" and "loss" / total classified loans and interest, excluding off-balance sheet items. 3/ Unadjusted exposure from loans classified as "loss" defined as past 90 days and/or initiation of legal preceeding/ total loans and interest, excluding off-balance sheet items. 4/ Cash, sight and term deposits with banks plus government securities free of pledge/ total liabilities. la sfârşitul lui iunie 2010, toate băncile având la nivel individual o rată de peste 11% (semnificativ peste nivelul minim reglementat de 8%). Creditele acordate sectorului privat s- au menţinut constante de la începutul lui 2009, scăderea împrumuturilor acordate în monedă naţională fiind compensată de o creştere a creditelor acordate în valută, ce reflectă în principal repatrierea împrumuturilor de peste hotare. 2 Creditele acordate guvernului, pe de altă parte, reprezintă acum 20% din totalul împrumuturilor bancare, spre deosebire de 8% la finele lui 2008, deşi efectele de dislocare (crowding out) par a fi limitate până acum datorită cererii private în scădere. 11. Poziţia externă a României continuă să se întărească. Deficitul de cont curent extern s-a ajustat de la 13½% din PIB în 2007 la 5% din PIB (la 12 luni) până la mijlocul lui 2010, în principal datorită contractării importurilor. Acum se pare că această ajustare s-a încheiat, revenirea importurilor producându-se într-un ritm rapid, în parte datorită componentelor importate în vederea producţiei articolelor de export. Investiţiile străine 1 Din datele aferente împrumuturilor neperformante din România, acestea nu sunt egale cu valoarea garanţiilor deţinute de bănci pentru aceste împrumuturi, de aceea cifrele pot părea mari în analizele în care se compară mai multe ţări. 2 Rezervele minime obligatorii mari dinaintea crizei au încurajat sucursalele băncilor străine să înregistreze împrumuturile acordate rezidenţilor în străinătate. Pe măsură ce rezervele minime obligatorii au fost reduse, împrumuturile au fost transferate înapoi în bilanţurile sucursalelor.

7 Dec-05 Mar-06 Jun-06 Sep-06 Dec-06 Mar-07 Jun-07 Sep-07 Dec-07 Mar-08 Jun-08 Sep-08 Dec-08 Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar-10 Jun-10 Sep-10 Dec-10 Mar-11 Jun-11 Sep-11 Dec-11 7 directe au fost slabe, finanţând numai jumătate din deficitul de cont curent, în timp ce restul intrărilor în contul de capital s-au menţinut la niveluri ridicate. Companiile mamă ale celor mai mari bănci străine şi-au respectat în mare angajamentele de a-şi menţine expunerea faţă de România, şi în general, datoriile externe private au fost aproape integral rescadenţate în prima parte a anului. Rezultatul este că, ţinta privind Activele Nete Externe stabilită pentru finele lui iunie a fost realizată cu o marjă de aproximativ 3,5 miliarde Euro. Având în vedere poziţia externă mai bună, s-a convenit la o reuniune recentă a Iniţiativei de Coordonare a Băncii Europene (ICBE) să se permită reducerea angajamentului băncilor la 95% din expunerea pe care o aveau la finele lui martie Această relaxare oferă băncilor o mai mare flexibilitate în gestionarea portofoliului lor global şi reflectă diminuarea presiunilor de finanţare externă pentru România, în parte datorită succesului pe care l-au avut angajamentele asumate în cadrul ICBE. Fluxurile de ieşire rezultate în urma acestei relaxări sunt estimate la sub 700 de milioane Euro, fiind de aşteptat ca majoritatea băncilor să îşi menţină sau să îşi extindă operaţiunile în România. 12. Presiunile politice se menţin puternice. Primul ministru a anunţat o remaniere a cabinetului pe data de 2 septembrie, ce a inclus şase miniştri, printre care şi miniştrii finanţelor, economiei şi muncii. Primul ministru a reafirmat angajamentul puternic al cabinetului pe care îl conduce faţă de programul de reformă şi faţă de programul Fondului. B. Cadrul Macroeconomic Revizuit 13. Perspectiva macroeconomică s-a deteriorat de la ultima evaluare, şi continuă să fie condiţionată de incertitudini excepţionale: Creşterea. Se aşteaptă ca redresarea să preia controlul abia spre sfârşitul lui 2010, până atunci veniturile disponibile fiind afectate de măsurile de austeritate şi preţurile mai mari la alimente datorate gravelor inundaţii ce au avut loc recent. Conjugate cu o slabă redresare a cererii interne până la acest moment, şi cu o diminuare a exporturilor nete, acestea au determinat revizuirea în jos a prognozei de creştere pentru anul 2010, la -1,9%. Cererea externă netă va ceda treptat locul de motor principal al creşterii cererii interne, pe măsură ce veniturile se redresează în Între timp, ambele contribuie puţin la creştere în 2011, creştere ce este proiectată să ajungă doar la 1½ %. În pofida efectului anticipat al crizei, de diminuare a creşterii PIB-ului potenţialul la aproximativ 3-3½ % pe termen mediu, creşterea ar trebui să se accelereze în 2012, pe măsură ce ajustările bilanţiere atât în sectorul public cât şi în cel privat se finalizează şi economia INFLATION TARGETS AND OUTCOMES 10 începe să revină la nivelurile potenţiale. Riscurile aferente acestei perspective macroeconomice sunt mari, dar destul de echilibrate. Pe parte negativă, încrederea investitorilor şi consumatorilor se menţine scăzută şi ar putea conduce la o cerere internă mai slabă decât cea anticipată, mai HICP inflation 5.0 Upper band (+1) Lower band (-1) Target s Projections % 9% 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% 0%

8 8 ales dacă persistă incertitudinea legată de stabilitatea cadrului fiscal sau dacă tensiunile politice se accentuează. Pe parte pozitivă, o redresare mai puternică în regiune ar putea genera o cerere mai mare de exporturi, şi o revenire mai rapidă a încrederii, ce ar impulsiona cererea internă. Inflaţia. Inflaţia va continua să se situeze peste traiectoria vizată până spre sfârşitul anului 2011, datorită majorării TVA şi factorilor de ofertă. Echipa şi autorităţile estimează că efectele recentei majorări a TVA în nivelul preţurilor vor adăuga până la 3 puncte procentuale la inflaţie până la finele lui Totodată, alte ajustări ale preţurilor administrate, recenta depreciere a leului şi majorarea preţurilor la alimente datorită inundaţiilor se estimează că vor mai adăuga încă 1 punct procentual la inflaţie. Împreună, aceşti factori vor aduce inflaţia la 7-8% până la finele lui 2010, comparativ cu valoarea vizată de 3½ ±1 punct procentual. În lipsa efectelor de runda a doua ale majorării TVA, aceste efecte ar trebui să se disipeze până la mijlocul 2011, plasând ţinta de 3% ±1 punct procentual stabilită de banca centrală în limite accesibile. Riscurile aferente inflaţiei sunt mari, dar şi ele sunt echilibrate. Pe parte ascendentă, efectele de runda a doua în preţuri ca urmare a creşterii TVA, şi riscurile aferente creşterii mai mari decât se anticipase a preţurilor alimentelor datorită inundaţiilor şi presiunilor recente de pe pieţele mondiale ale grâului ar putea genera o inflaţie mai mare. Pe parte descendentă, output gap-ul (diferenţa dintre PIB-ul potenţial şi cel realizat) mare ar putea conduce la o propagare a majorării TVA sub cea anticipată. Poziţia externă. Perspectiva balanţei de plăţi este în general nemodificată faţă de ultima evaluare. Contul curent este proiectat al aproximativ 5% din PIB, aproape de norma sa estimată pe termen lung. ISD mai slabe şi potenţialele ieşiri de capital datorate acordului din ICBE sunt în mare parte compensate de intrări de capital în alte zone, inclusiv destinate finanţării guvernului. Romania: Macroeconomic Outlook Real GDP growth Domestic demand growth Net exports (contribution) CPI inflation, average CPI inflation, eop Current account balance (% of GDP) o/w : private Trade Balance (% of GDP) Gross international reserves (bn euros) Ipoteza de lucru este că majorarea TVA se propagă imediat şi integral în preţurile administrate (15% din coşul IPC) şi gradual până la 75% în restul preţurilor, propagarea medie finală în inflaţie fiind de aproape 80%.

9 9 III. DISCUŢII DE POLITICI Discuţiile s-au concentrat pe perspectiva fiscală pentru , având în vedere perspectivele economice mai slabe, pe implicaţiile recentei majorări a TVA asupra inflaţiei şi politicii monetare, şi pe progresele în direcţia implementării reformelor fiscale structurale convenite. A. Politici Fiscale Prin adoptarea pachetului ambiţios de ajustare, politicile fiscale sunt pe cale de a duce la îndeplinirea ţintelor pentru , şi la acest moment nu se au în vedere alte modificări semnificative de politici. 14. În pofida presiunilor generate de activitatea economică slabă, performanţele fiscale din prima jumătate a anului corespund în mare programului. Ţintele de deficit şi de cheltuieli curente au fost îndeplinite amândouă cu o mică marjă. Veniturile fiscale au fost sub cele programate, compensate fiind de dividende mai mari de la companiile de stat şi de limitarea cheltuielilor, dar şi-au revenit vizibil în ultimele luni datorită condiţiilor economice mai bune, sporirii eforturilor administraţiei fiscale şi unei prime luni de colectare a TVA majorate de bun augur. 15. Recentul pachet de austeritate a fost implementat, plasând guvernul pe o bună traiectorie în îndeplinirea ţintelor programului în Perspectiva fiscală pentru În iulie a fost implementat un ambiţios pachet de ajustare, cu un randament anualizat de 4,6% din PIB datorat unei reduceri de 25% a salariilor din sectorul public, unei reduceri de 15% a celei mai mari părţi a transferurilor sociale, şi unei creşteri de 5 puncte procentuale a cotei principale de TVA, printre alte măsuri. Împreună cu reducerile de personal de planificate pentru această toamnă, pachetul va asigura ajustarea necesară pentru restul anului. Totuşi, este de aşteptat ca perspectivele deteriorate de creştere să genereze venituri mai mici faţă de cele din program. Diferenţa fiind relativ mică, autorităţile au considerat că avantajele în materie de încredere pe care le-ar avea menţinerea ţintelor nemodificate sunt mai mari decât costurile unor ajustări suplimentare, şi au luat măsuri de prevenire a lărgirii deficitului, reducând cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 10% pe bază anualizată şi devansând unele dintre prevederile legii de reforma a sistemului de pensii, ce ar putea uşura puţin situaţia pe termen scurt. Astfel, guvernul se găseşte într-o bună poziţie pentru îndeplinirea ţintei de deficit fiscal aferentă acestui an, de 6,8% din PIB, mai ales având în vedere recentele creşteri ale veniturilor colectate din impozite şi taxe. Perspectiva fiscală pentru Impactul la nivelul unui an întreg al măsurilor luate în 2010, conjugat cu limitarea în continuare a cheltuielilor, ar trebui să fie suficiente pentru a asigura realizarea ţintei de deficit pentru anul viitor, de 4,4% din PIB. Principala modificare de politici va fi aceea de a asigura prelungirea măsurii de reducere a salariilor şi a transferurilor sociale (1,5% din PIB) şi în 2011 prin legea ce stabileşte noua grilă de

10 10 salarizare în sectorul public (criteriu de referinţă structural) şi prin reforma schemelor de asistenţă socială; se aşteaptă ca ambele legi să fie aprobate în această toamnă. Guvernul ia totodată măsuri prin care asigură limitarea în continuare a cheltuielilor: pensiile vor fi îngheţate în continuare, subvenţiile de căldură vor fi eliminate şi guvernul va reduce numărul de salariaţi în sectorul public cu încă de persoane, va elimina al 13-lea salariu şi prima de vacanţă pentru funcţionarii publici. Riscuri legate de implementare rămân totuşi, mai ales având în vedere sprijinul fragil de care se bucură guvernul în parlament şi apropierea alegerilor legislative din Perspectiva fiscală pe termen mediu. Redresarea economică robustă şi limitarea continuă a cheltuielilor ar putea face realizabilă atingerea ţintei fiscale Maastricht în 2012 fără alte măsuri de ajustare majore. Ca urmare a adoptării de curând a legii privind responsabilitatea fiscală, guvernul şi-a prezentat strategia fiscală pe termen mediu, pentru perioada într-un document ce va fi curând transmis Consiliului Fiscal (ce funcţionează la acest moment) şi parlamentului. Strategia vizează atingerea ţintei de deficit de 3% în 2012, acordă prioritate investiţiilor cofinanţate din fonduri UE (Vezi SI 11 pentru măsurile ce se iau pentru sporirea absorbţiei acestor fonduri), şi permite o modestă creştere salarială în vederea recuperării reducerilor salariale din prezent. 16. Aducerea arieratelor sub control constituie în continuare o provocare. Ţinta privind arieratele interne a fost ratată din nou, şi arieratele continuă să crească (grafic). Mai mult de jumătate sunt generate de autorităţile locale, restul aparţinând în mare parte domeniului sănătate la nivelul autorităţilor centrale. Pentru a rezolva problema, autorităţile s-au angajat să plătească, ca acţiune prealabilă pentru această evaluare, suma de 2 miliarde lei programată anterior spre a fi plătită (0,4% din PIB) reprezentând arierate şi facturi neachitate. Pentru a preveni acumularea de arierate în viitor, autorităţile: (i) au iniţiat o restructurare a sectorului sănătate (vezi mai jos); (ii) au început să utilizeze alocările de buget şi de ARREARS, GENERAL GOVERNMENT (in bn RON) Social security Local governments Central government Program target Dec-08 Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar-10 Jun-10 lichidităţi în scopul controlului angajamentelor şi în paralel se lucrează la integrarea sistemelor de evidenţă a plăţilor şi angajamentelor (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii martie 2011) ; şi (iii) au adoptat amendamente la legea finanţelor publice locale, prin care se interzice autorităţilor locale să îşi asume noi angajamente până la stingerea obligaţiilor anterioare, şi se modifică actualele prevederi referitoare la bugetele echilibrate ale acestor autorităţi, în sensul că acestea se vor aplica ulterior (ex-post) cheltuielilor inclusiv arierate (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii septembrie). 17. Finanţarea deficitului a fost problematică în perioada recentelor turbulenţe ale pieţei. Percepţia riscului sporit în regiune şi incertitudinile legate de aprobarea măsurilor de

11 11 austeritate din iunie au împins sumele obţinute în urma emisiunilor de datorie în monedă naţională dincolo de nivelul de confort al autorităţilor, determinându-le să reducă emisiunea de datorie şi să se bazeze din ce în ce mai mult pe rezervele de lichiditate. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, emisiunea locală de Euro-obligaţiuni de 1,2 miliarde Euro din iulie 4, şi sumele ce se aşteaptă a fi încasate de la UE, este de aşteptat ca dificultăţile de finanţare să slăbească în intensitate şi autorităţile îşi propun să reconstituie fondurile tampon aducându-le la niveluri confortabile. Totodată, ele îşi propun să lanseze un nou program de titluri în euro pe termen mediu în această toamnă, program ce va menţine prezenţa României pe pieţele externe în condiţii de emisiune mai flexibile, planul fiind acela de a emite în următorii trei ani titluri de 7 miliarde de Euro pe 5 ani. Oricum, marjele de risc suveran se menţin ridicate şi pieţele de datorie sunt la limită, deci se impune gestionarea atentă pentru a se asigura o finanţare lipsită de probleme. B. Reformele Structurale Reformele structurale continuă să fie axate pe sprijinirea programului de consolidare fiscală şi se menţin pe traiectoria stabilită. Autorităţile au lansat o nouă reformă a programelor de asistenţă socială Reducerea dimensiunilor sectorului public se află într-o fază incipientă, dar va fi accelerată în restul anului. Numărul de angajaţi în sectorul public a scăzut cu numai 2¾ % de la valorile maxime înregistrate la sfârşitul lui 2008, dar restructurarea va fi accelerată. Autorităţile au aprobat legea prin care se va reduce încă 5% în acest an şi s-au angajat să reducă 1⅓ % în Împreună, aceste reduceri ar trebui să compenseze cam două treimi din majorarea sectorului public din anii ce au precedat criza, şi ar trebui să genereze cam 0,4% din PIB economii anuale, oferind posibilitatea unei oarecare recuperări în nivelul salariilor pentru angajaţii rămaşi. Guvernul intenţionează să utilizeze proiecte finanţate de UE destinate recalificării profesionale a persoanelor disponibilizate pentru a facilita reintegrarea acestora pe piaţa forţei de muncă PUBLIC SECTOR EMPLOYMENT (in millions, end of period) Source: Ministry of Public Finance; staff estimates. 4 Obligaţiunile au fost emise pe piaţa internă, cu un cupon de 4,9% şi scadenţa la 1 an.

12 Reforma pensiilor urmează să fie aprobată la mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă). Reforma prevede trecerea treptată a indexării pensiilor de la indexarea cu salariile la indexarea cu indicele preţurilor de consum, majorarea vârstei de pensionare, şi înăsprirea criteriilor de eligibilitate pentru pensionarea anticipată şi pentru pensiile de invaliditate. Se anticipează economii de ⅔ % din PIB pe an în perioada imediat următoare, ajungând până la 3% din PIB pe termen lung (grafic). Unele elemente de reformă au fost implementate în avans pentru a se asigura realizarea de economii mai devreme: şi anume, regimurile de pensii speciale, inechitabile şi costisitoare, instituite pentru anumiţi angajaţi din sectorul public sunt deja eliminate, cu excepţia celor aplicabile magistraţilor (se anticipează că această măsura va genera cel puţin 0,2% din PIB anual). 5 Autorităţile au început de asemenea controlul beneficiarilor de pensii de invaliditate cu scopul de a elimina cererile neîndreptăţite, constatările fiind că aproximativ 4% din cererile controlate până acum sunt nejustificate. În final, după un hiatus în anul 2009 în ceea ce priveşte majorarea planificată a contribuţiilor la pilonul doi privat, guvernul este decis să continue majorarea treptată a contribuţiilor în % -0.5% -1.0% -1.5% -2.0% -2.5% -3.0% -3.5% -4.0% -4.5% -5.0% PENSION SYSTEM DEFICIT (in percent of GDP) PAYG Balance (current) PAYG Balance (draft law) Source: World Bank estimates. 20. Autorităţile au iniţiat reforma sistemului de prestaţii sociale, cu scopul întăririi plaselor de siguranţă socială şi eliminării ineficienţelor. Reforma, efectuată cu asistenţa Băncii Mondiale, îşi propune să ţintească mai bine prin eliminarea programelor ce nu sunt condiţionate de nivelul material, prin raţionalizarea şi consolidarea prestaţiilor oferite la diferitele niveluri ale guvernului, prin sporirea controlului cererilor de prestaţii, şi prin plafonarea prestaţiilor la nivelul persoanei contribuind astfel la atenuarea impactului pe care îl are pachetul de austeritate asupra celor mai vulnerabili. Se aşteaptă ca legea prin care se introduc aceste reforme să fie aprobată de guvern la sfârşitul lui octombrie, şi să genereze economii de 0,3% din PIB pe an. 5 Curtea Supremă a decis că reducerea pensiilor magistraţilor este neconstituţională.

13 Al doilea pilon al reformei salarizării în sectorul public este pe cale să fie aprobat până la sfârşitul lui septembrie (criteriu de referinţă structural). Reforma, realizată cu asistenţa Băncii Mondiale, va introduce o nouă grilă de salarizare mai simplă, va corela salariul cu responsabilitatea funcţiei şi cu calificarea, şi se bazează pe echivalări cu salariile din sectorul privat. Legislaţia anuală va stabili apoi valoarea de referinţă pentru salarii ca funcţie a anvelopei bugetare propuse pentru anul următor. Legislaţia din 2011 va avea ataşată o analiză de cost pentru a se asigura corespondenţa cu anvelopa salarială mai mică ce rezultă din reducerea cu 25% a salariilor în 2010, ce va expira la sfârşitul anului. 22. Pregătirea reformelor pieţei muncii sunt şi ele în curs de desfăşurare. Autorităţile elaborează amendamente de modernizare a Codului Muncii şi a altor acte normative de reglementare a pieţei muncii, cu scopul flexibilizării pieţei, reducerii informalităţii şi evaziunii fiscale, şi îmbunătăţirii cadrului de negociere a salariului. Se anticipează că legislaţia revizuită va intra în vigoare la sfârşitul lui Paşii iniţiali de restructurare a sectorului sănătate ar trebui să înceapă să dea roade. Guvernul a implementat măsurile de restructurare convenite pe parcursul celei de-a patra evaluări (SI din 16 iunie 2010, 18) şi acestea ar trebui să înceapă să genereze economii în a doua jumătate a lui În mod special, recenta introducere a unei scheme a preţurilor de referinţă pentru medicamente ar trebui să conducă la reducerea costului medicamentelor subvenţionate, în timp ce descentralizarea administrării spitalelor către autorităţile locale ar trebui să ducă la eficientizarea acestora şi la consolidări în sector. O taxă de claw-back aplicabilă furnizorilor de medicamente a fost introdusă în iulie, iar sistemul de co-plată a vizitelor la spital ce se aşteaptă să intre în vigoare la începutul lui 2011 va asigura pe lângă fondurile suplimentare obţinute şi reducerea accesului excesiv la asistenţa medicală de urgenţă finanţată de stat în favoarea asistenţei primare. 24. Eforturile de îmbunătăţire a performanţelor întreprinderilor de stat (ÎS) au fost timide până la acest moment. Pierderile operaţionale ale celor mai mari zece întreprinderi de stat cu pierderi monitorizate în cadrul programului sunt în scădere, dar arieratele continuă să se acumuleze şi vor fi necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea rezultatelor lor. În acest sens, autorităţile au în plan majorarea tarifelor, reduceri de personal şi limitarea cheltuielilor. În acelaşi timp, se intenţionează înstrăinarea unor firme aflate integral în proprietatea statului şi a pachetelor minoritare în cel puţin alte 150 de firme, deşi procesul va fi finalizat probabil abia anul viitor. 25. În final, autorităţile au accelerat eforturile de combatere a evaziunii fiscale. Au adoptat acte normative referitoare la conformarea în materie de TVA si accize, îmbunătăţirea controlului marilor contribuabili, şi introducerea metodelor indirecte de control pentru persoanele fizice cu mari averi. Se aşteaptă ca până la finele lunii septembrie să fie finalizată legislaţia suplimentară referitoare la impozitarea persoanelor fizice cu mari averi şi la extinderea definiţiei venitului impozabil. În conformitate cu recentele recomandări ale misiunii FMI de asistenţă tehnică, autorităţile analizează posibilitatea modificării plafonului

14 14 de înregistrare ca plătitor de TVA, a raţionalizării reţelei teritoriale de unităţi fiscale şi de îmbunătăţire a reţelelor de tehnologia informaţiei, a reformării sistemului de stimulente în sensul de a limita acordarea acestora numai la cei direct implicaţi în colectarea impozitelor şi taxelor. C. Politicile din Sectorul Financiar 26. Autorităţile rămân vigilente în ceea ce priveşte potenţialele efecte de propagare regionale şi continuă să întărească plasa de siguranţă financiară. Deşi se menţin unele presiuni, poziţia în materie de lichiditate a sucursalelor greceşti în România este conformă cu restul sistemului. BNR continuă să îşi dezvolte operaţiunile în materie de lichiditate şi îşi propune să finalizeze în trimestrul trei activitatea de lărgire a gamei de garanţii acceptabile pentru operaţiunile de refinanţare. Măsurile de îmbunătăţire a finanţării Fondului de Garantare a depozitelor (FGD) prin majorarea cotelor de contribuţie a băncilor şi prin eliminarea liniilor de credit de tip stand-by cu băncile sunt pe cale de a fi aprobate la sfârşitul lunii septembrie (criteriu de referinţă structural). Reformele structurii de guvernanţă a FGD, în sensul interzicerii participării angajaţilor din sectorul bancar în Consiliul FGD, ce implică o modificare legislativă, au fost reprogramate pentru sfârşitul lunii decembrie (restabilirea criteriului de referinţă structural). Legislaţia de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor cu probleme, menită să sporească autoritatea BNR de a lua măsuri faţă de băncile slabe, ce a fost deja aprobată prin ordonanţă de guvern în martie, va fi ratificată de parlament până la sfârşitul lui noiembrie. 27. Autorităţile vor continua să ia măsuri pentru a se asigura că mediul de reglementare şi de funcţionare a instituţiilor financiare continuă să se menţină sănătos. Ele au fost de acord să revină asupra recentelor iniţiative legislative prin care se încălca independenţa băncii centrale şi a autorităţilor de reglementare financiare nebancare până la finele lunii decembrie şi să elimine prevederile ce contravin interdicţiilor de finanţare monetară din legislaţia UE până la mijlocul lunii septembrie. 6 Totodată, o ordonanţă guvernamentală recent aprobată menită să sporească transparenţa preţurilor creditelor de consum va fi revizuită pentru a se asigura concordanţa cu legislaţia UE şi a se evita modificarea retroactivă a termenilor contractuali din contractele de împrumut. Autorităţile au luat măsuri în direcţia adoptării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) până în 2012, un obiectiv de durată în cadrul programului, prin emiterea notificărilor necesare către bănci la sfârşitul lui iulie. 6 Pachetul de măsuri de ajustare fiscală recent adoptat a inclus şi banca centrală şi organismele de reglementare din sectorul financiar nebancar printre instituţiile ce făceau obiectul reducerii salariale de 25%, ceea ce subminează independenţa financiară a acestora şi, în cazul băncii centrale, ridică probleme de neconformitate cu legislaţia UE.

15 D. Politica monetară şi politica valutară 28. Banca centrală şi-a întrerupt ciclul de relaxare în urma majorării TVA, date fiind incertitudinile legate de perspectiva inflaţiei. După o reducere cumulată de 4 puncte procentuale a ratelor dobânzii de la începutul anului 2009, BNR a păstrat nemodificată rata cheie de politică din iulie datorită incertitudinilor asociate majorării TVA şi a preţurilor la alimente. Autorităţile consideră că deşi politica monetară nu trebuie să reacţioneze la creşterea izolată a preţurilor generate de majorarea TVA, se impune totuşi o vigilenţă sporită pentru a menţine aşteptările legate de inflaţie sub control şi pentru a descuraja posibilele efecte inflaţioniste de runda a 8 doua. Rezervele minime obligatorii au rămas nemodificate din noiembrie 2009, dar 6 la nivele relativ ridicate 7. Intervenţiile de pe 4 piaţa valutară au avut ca scop calmarea 2 fluctuaţiilor excesive, care au servit scopurile 0 autorităţilor pe parcursul crizei. Pe viitor, politica monetară va fi canalizată pe atingerea traiectoriei proiectate de dezinflaţie, netă de efectul fiscal POLICY INTEREST RATES (PERCENT) Euro zone Bulgaria Czech Hungary Poland Romania IV. MODALITĂŢILE PROGRAMULUI 29. Scrisoarea de Intenţie (SI) ataşată descrie progresul autorităţilor în implementarea programului lor economic şi stabileşte angajamentele asumate de acestea până în martie Se propun unele modificări la condiţionalităţile programului (Tabelele 1 2): (i) ţintele de deficit fiscal şi de cheltuieli curente la finele lui septembrie vor fi modificate pentru a le aduce în concordanţă cu proiecţiile fiscale revizuite şi cu momentul convenit pentru plata arieratelor; (ii) adoptarea celui de-al doilea pilon al legii de reformă a sistemului de salarizare este reprogramată de la finele lui septembrie la finele lui octombrie, spre a acorda suficient timp pentru finalizarea sa, menţinându-se însă nemodificată data de intrare în vigoare a reformei; şi (iii) reformele la structura de guvernanţă a FGD sunt reprogramate de la finele lui septembrie la finele lui decembrie, pentru a acorda suficient timp procesului legislativ. Sunt propuse noi criterii de referinţă structurale (Tabelul 2): (i) aprobarea de către parlament a legii de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor cu probleme, deja în 7 Cerinţele privind rezerva sunt de 25 la sută pentru pasivele în valută străină şi 15 la sută pentru cele în valută locală, ambele pe termen scurt.

16 16 vigoare prin ordonanţă de guvern (1 decembrie 2010); şi (ii) aprobarea de către parlament a bugetului convenit pentru 2011 (15 decembrie 2010). 30. Modalităţile programului. Condiţiile Fondului continuă să fie adecvate pentru satisfacerea nevoilor României în ceea ce priveşte balanţa de plăţi până la finele lui 2010, în completarea angajamentelor de finanţare ale Uniunii Europene şi Băncii Mondiale. Prin urmare, nu se propun schimbări în nivelul de acces sau în graficul de achiziţii (Tabelul 8). 31. Este de aşteptat ca România să îşi păstreze capacitatea de a rambursa datoria către Fond. Sumele rămase de rambursat vor înregistra un vârf în 2011, situându-se la 33,9% din rezervele brute (Tabelul 9). Vârful plăţilor va fi încă gestionabil în la 12,8% şi respectiv 14,1% din rezervele brute. Deşi expunerea rămâne mare, riscurile asociate serviciului datoriei sunt atenuate de nivelul relativ redus al datoriei publice (sub 37% din PIB), înregistrându-se un vârf al datoriei publice externe de aprox. 14% din PIB la sfârşitul anului 2010 (Tabelul 10). Se anticipează că datoria externă totală va creşte la aprox. 72% din PIB la sfârşitul anului 2010, de la 51% la sfârşitul anului 2008, însă pe termen mediu va deveni gestionabilă pe fondul revenirii la creştere economică (Tabelul 11). Angajamentul politic puternic asumat de România faţă de programul ASB şi un istoric excelent al plăţii datoriei externe constituie o garanţie că aceasta îşi va îndeplini la timp obligatiile financiare către Fond. 32. Echipa Fondului a continuat să coopereze îndeaproape cu echipele Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Specialiştii celor trei instituţii au avut consultări periodice privind evoluţiile din România, şi echipele CE şi BM au participat total la misiunea Fondului. UE a disponibilizat primele două tranşe din asistenţa acordată (2½ miliarde Euro), şi se aşteaptă ca încă două tranşe să fie disponibilizate până la finele lui 2010 (2,4 miliarde Euro). BM a eliberat prima tranşă (0,3 miliarde Euro) în septembrie 2009, restul tranşelor (0,7 miliarde Euro în total) fiind aşteptate spre sfârşitul anului 2010 şi începutul anului Disbursements by other IFIs and EU, EUR bn Past disbursements 3.3 July 2009 EU 1st tranche 1.5 March 2010 EU 2nd tranche 1.0 Since May 2009 WB/EIB/EBRD 0.8 Expected disbursements 3.7 September 2010 EU 3rd tranche 1.2 December 2010 EU 4th tranche 1.2 May 2011 EU 5th tranche 0.15 Sept 2010 to May 2011WB/EIB/EBRD 1.1

17 17 Tabela 1. România: Acordul Stand-By Acces: 11,443 miliarde DST. Durata: 24 luni. Etapizare: 4,37 miliarde DST au fost disponibilizate după aprobarea acordului de către Comitetul Director pe data de 4 mai 2009 şi tranşele ulterioare în valoare de 4,66 miliarde DST au fost disponibilizate în perioada septembrie 2009 iulie 2010, condiţionate de finalizarea evaluărilor 1-4 (Tabelul 8). A şasea tranşă, în valoare de 769 miliarde DST va fi disponibilizată după finalizarea acestei evaluări. Două tranşe ulterioare, în valoare totală de 1,643 miliarde DST, vor fi condiţionate de finalizarea evaluărilor şase (decembrie 2010) şi şapte (martie 2011). Condiţionalitate Criterii cantitative de performanţǎ un plafon pentru variaţia activelor externe nete. un plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat un plafon al garanţiilor bugetului general consolidat ne-acumularea de arierate la datoria externa. Ţinte cantitative indicative Cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat Soldul operaţional al celor mai mari 10 întreprinderi de Stat cu pierderi O marjă de consultare în jurul inflaţiei preţurilor de consum în decurs de 12 luni. Acţiuni prealabile Plata sumei de 1,95 miliarde RON arierate, mai ales în sectorul sănătate Aprobarea de către Parlament a legii de reformă a sistemului de pensii. Criterii structurale de referinţǎ (în curs de realizare şi propuse) Ratificarea de către Parlament a măsurilor de ajustare fiscală 20 septembrie 2010 Adoptarea legii pensiilor 30 septembrie 2010 (stabilită ca acţiune prealabilă) Reforma regimului de finanţare şi administrare a FGD 30 septembrie 2010 Adoptarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare 31 octombrie 2010 (modificată de la 30 septembrie 2010) Reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor fizice cu averi mari 30 noiembrie 2010 Ratificarea de către Parlament a amendamentelor la cadrul de lichidare a băncilor 1 decembrie 2010 (propus) Aprobarea de către Parlament a bugetului convenit pentru decembrie 2010 (propus) Integrarea sistemelor de contabilitate şi de plaţi în Trezorerie 31 martie 2011 Reformarea regimului de guvernanţă a FGD 31 decembrie 2010 (modificată de la 30 septembrie 2010)

18 18 V. EVALUAREA ECHIPEI 33. Autorităţile române au făcut faţă provocării pe care a ridicat-o deteriorarea finanţelor fiscale şi au implementat un pachet de ajustare impresionant. Cu un randament anual de aproape 5% din PIB şi un bun echilibru între măsuri pe parte de venituri şi măsuri pe parte de cheltuieli, pachetul a plasat ferm autorităţile pe calea realizării ţintelor fiscale în restul programului şi a atingerii ţintei de deficit Maastricht de 3% din PIB în 2012, fără a mai fi necesare alte modificări majore de politici Principala provocare pentru politicile fiscale continuă să fie stabilirea unui istoric bun în ceea ce priveşte implementarea politicilor şi asigurarea stabilităţii cadrului de politici. Această problemă poate fi rezolvată prin asigurarea continuităţii măsurilor de ajustare prin ratificarea de către parlament a majorării TVA şi prin aprobarea unei reforme salariale care să realizeze o ajustare permanentă a fondului de salarii după expirarea reducerilor salariale şi prin continuarea planurilor de reducere a dimensiunilor sectorului public. Deşi nu ar trebui să mai apară necesitatea unor alte măsuri, mai ales având în vedere performanţele mai bune din ultima vreme pe parte de venituri, realizarea ţintelor fiscale va depinde totuşi de limitarea în continuare a cheltuielilor. Discuţiile publice frecvente pe tema potenţialelor modificări ale pachetului de ajustare acţionează în detrimentul sentimentului de piaţă, şi ar putea influenţa în mod negativ perspectivele de redresare, de aceea ar trebui evitate. O importantă prioritate pe viitor ar trebui să fie asigurarea certitudinii şi stabilităţii regimului fiscal, în paralel cu culegerea roadelor pachetului deja adoptat. În final, deşi axarea pe finanţarea deficitului pe termen foarte scurt şi pe rezervele de lichidităţi poate că a fost justificată de recentele turbulenţe de pe piaţă, de acum înainte autorităţile ar trebui să treacă la normalizarea emisiunilor de datorie pentru a asigura fonduri tampon adecvate de finanţare şi pentru a evita crizele de lichiditate ce pot dăuna mult. 35. Rezolvarea problemei persistente a arieratelor interne ar trebui să devină o prioritate de politici. Deşi valoarea arieratelor este mică (0,4% din PIB la finele lui iunie) şi plata lor nu ar trebui să reprezinte o povară fiscală majoră, ea ar asigura beneficii majore din punct de vedere al întăririi disciplinei fiscale şi al deblocării plăţilor financiare în economie. Decontarea unei părţi a acestor arierate şi facturi neachitate ca acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei evaluări constituie doar un prin pas, ce trebuie urmat de eforturi concertate de îmbunătăţire a controlului angajamentelor la toate nivelurile guvernamentale, pentru a preveni acumularea de arierate pe viitor. 36. Succesul strategiei de consolidare adoptate de autorităţi depinde de capacitatea acestora de a duce la îndeplinire reforme structurale. Reforma pensiilor şi reforma salariilor în sectorul public sunt cei doi piloni majori ce susţin efortul de ajustare, de aceea aprobare lor este esenţială. Echipa susţine cu fermitate eforturile autorităţilor de a raţionaliza în continuare numărul de angajaţi în sectorul public, deoarece acest lucru ar permite o oarecare recuperare a venitului real pentru angajaţii rămaşi în sistem, mai bine calificaţi.

19 19 Echipa salută de asemenea iniţiativele autorităţilor de a reforma pieţele forţei de muncă şi sistemul împovărător al prestaţiilor de asistenţă socială. Eforturile de îmbunătăţire a colectării impozitelor şi taxelor ar putea şi ele să dea roade, în ultimele luni înregistrându-se unele îmbunătăţiri în performanţele pe parte de venituri, şi acestea ar trebui extinse în direcţiile indicate în recentul raport de asistenţă tehnică. Sumele colectate de România din impozitele principale rămân în continuare mult sub cele ale altor ţări UE, fapt ce sugerează că există loc considerabil de mai bine. Echipa recomandă cu tărie autorităţilor să îmbunătăţească absorbţia fondurilor UE pentru a acoperi nevoile majore de infrastructură în condiţiile restricţiilor bugetare, şi recomandă reforme suplimentare în procesul de elaborare a bugetului de capital pentru a asigura prioritizarea şi evaluarea adecvată a proiectelor de investiţii. Reformele întreprinderilor de stat, deşi avansează în paralel cu restructurarea sectorului public, sunt prea timide în raport cu dimensiunea problemei şi s-ar putea să nu fie suficiente pentru a opri deteriorarea situaţiei financiare a acestora; echipa încurajează autorităţile să instituie reforme mai ambiţioase şi să implementeze mai agresiv măsurile de privatizare. 37. Echipa sprijină întreruperea relaxării monetare ca urmare a majorării TVA, deoarece aceasta va permite autorităţilor monetare să estimeze impactul imediat al majorării taxei şi, dacă este cazul, al recentelor inundaţii. Pe mai departe, vigilenţa va fi esenţială în prevenirea efectelor de runda a doua. Este probabil ca acestea să fie anulate având în vedere poziţia ciclică a economiei, dar există riscuri determinate de inflaţia tensionată. Exceptând aceste efecte, autorităţile par a fi pe calea cea bună în îndeplinirea ţintei de inflaţie stabilită pentru finele lui 2011, având şi ceva loc pentru o eventuală relaxare. Autorităţile ar trebui să îşi canalizeze deciziile de politici în direcţia intrării pe traiectoria proiectată de dezinflaţie netă de efectul fiscal. 38. Apărările sistemului financiar împotriva crizei s-au dovedit rezistente, dar va fi nevoie de o supraveghere continuă având în vedere potenţialele efecte de propagare din regiune şi deteriorarea în continuare a calităţii activelor. Abordarea proactivă a autorităţilor de monitorizare şi asigurare unor fonduri tampon de capital adecvate va trebui să continue, deoarece ponderea împrumuturilor neperformante va creşte până când redresarea va prelua controlul. Reformele cadrului de lichidare a băncilor şi fondului de garantare a depozitelor sunt fie finalizate, fie în curs de finalizare. Echipa sprijină paşii întreprinşi de autorităţi în direcţia introducerii standardelor financiare internaţionale în 2012, şi decizia acestora de a reveni asupra măsurilor recent aprobate ce încalcă independenţa băncii centrale şi a organismelor de supraveghere din sectorul financiar nebancar. 39. Pe baza performanţei României în cadrul ASB, echipa FMI susţine solicitarea autorităţilor de finalizare a celei de a cincea evaluări. Echipa susţine de asemenea aprobarea derogării de neîndeplinire a criteriului de performanţă stabilit pentru finele lunii iunie 2010 legat de acumularea de arierate interne dată fiind natura redusă a abaterii şi acţiunile corective întreprinse de guvern. Echipa FMI recomandă de asemenea stabilirea unei condiţionalităţi cantitative pentru finele lunii decembrie 2010 si aprobarea modificării condiţionalităţilor programului, conform Scrisorii de Intenţie ataşate.

20 20 DECIZIA PROPUSĂ Se propune spre adoptare Comitetului Executiv următoarea decizie, care poate fi adoptată cu majoritatea voturilor exprimate: A cincea evaluare în cadrul Acordului Stand-By 1. România a consultat Fondul în conformitate cu paragraful 3(d) din Acordul Stand-By pentru România (EBS/09/59) în vederea evaluării implementării programului. 2. Scrisoarea Ministrului Finanţelor Publice şi a Guvernatorului Băncii Naţionale a României, din data de 9 septembrie 2010 ( Scrisoarea din septembrie 2010 ) împreună cu Memorandumul Tehnic de Înţelegere ( MTÎ din septembrie 2010 ) vor fi ataşate la Acordul Stand-By pentru România, iar scrisorile datate 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010 şi 16 iunie 2010 ale Ministrului Finanţelor Publice şi Guvernatorului Băncii Naţionale a României precum şi ataşamentele acestora, vor fi interpretate cu modificările şi completările introduse prin Scrisoarea din septembrie 2010 şi MTÎ din septembrie. 3. Prin urmare, Acordul Stand-By va fi amendat după cum urmează: a. Criteriul de performanţă cantitativă pentru 30 septembrie 2010 şi 31 decembrie 2010 stabilite în paragrafele 3(a)(i) până la (iv) din Acordul Stand-By vor fi cele precizate în tabelul 1 din Scrisoarea din septembrie 2010 şi precizate în continuare în MTÎ din septembrie b. Intervalul de consultare pe inflaţie pentru 30 septembrie 2010 şi 31 decembrie 2010 stabilite în paragrafele 3(b) din Acordul Stand-By vor fi cele precizate în tabelul 1 din Scrisoarea din septembrie 2010 şi precizate în continuare în MTÎ din septembrie c. Referirile din paragraful 3(c) la Tabelul 1 din Scrisoarea Suplimentară din iunie 2010 şi la Secţiunea 1.F din MTÎ din iunie 2010 vor fi revizuite pentru a face referire la Tabelul 1 din Scrisoarea din septembrie 2010 şi la Secţiunea I.F din MTÎ din septembrie Fondul decide ca a cincea evaluare avută în vedere în paragraful 3(d) din Acordul Stand-By pentru România a fost finalizată, în ciuda neîndeplinirii criteriului cantitativ de performanţă de la sfârşitul lunii iunie 2010 privind modificarea cumulată a arieratelor bugetului general consolidat, prevăzut în paragraful 3(a)(iii) din Acordul Stand-By, cu condiţia ca informaţiile furnizate de România cu privire la realizarea acestor criterii să fie corecte, precum şi cu condiţia ca informaţiile furnizate de România cu privire la implementarea acţiunii premergătoare specificate în Tabelul 2 din Scrisoarea din septembrie 2010 să fie corecte.

21 Jan-2007 Mar-2007 May-2007 Jul-2007 Sep-2007 Nov-2007 Jan-2008 Mar-2008 May-2008 Jul-2008 Sep-2008 Nov-2008 Jan-2009 Mar-2009 May-2009 Jul-2009 Sep-2009 Nov-2009 Jan-2010 Mar-2010 May-2010 Jul-2010 Jan-2007 Mar-2007 May-2007 Jul-2007 Sep-2007 Nov-2007 Jan-2008 Mar-2008 May-2008 Jul-2008 Sep-2008 Nov-2008 Jan-2009 Mar-2009 May-2009 Jul-2009 Sep-2009 Nov-2009 Jan-2010 Mar-2010 May-2010 Jan-2007 Mar-2007 May-2007 Jul-2007 Sep-2007 Nov-2007 Jan-2008 Mar-2008 May-2008 Jul-2008 Sep-2008 Nov-2008 Jan-2009 Mar-2009 May-2009 Jul-2009 Sep-2009 Nov-2009 Jan-2010 Mar-2010 May-2010 Jul Q1 2001Q3 2002Q1 2002Q3 2003Q1 2003Q3 2004Q1 2004Q3 2005Q1 2005Q3 2006Q1 2006Q3 2007Q1 2007Q3 2008Q1 2008Q3 2009Q1 2009Q3 2010Q1 2001Q1 2001Q3 2002Q1 2002Q3 2003Q1 2003Q3 2004Q1 2004Q3 2005Q1 2005Q3 2006Q1 2006Q3 2007Q1 2007Q3 2008Q1 2008Q3 2009Q1 2009Q3 2010Q1 21 Figura 1. România: Tendinţe Economice Recente REAL GDP DYNAMICS Real GDP, SA, billion 2000 Ron (rha) YoY growth QoQ growth, SA REAL GDP: MAIN COMPONENTS (bn 2000 RON, SA) Net Exports (rha) Consumption Fixed Investment (rha) SELECTED HIGH FREQUENCY INDICATORS (SA indices, 2005=100) Industrial production Construction Retail sales Consumer confidence, balance (rha) HICP INFLATION, excl. TOBACCO (YOY PERCENT) EU-27 Bulgaria Czech Hungary Poland Romania PRIVATE CREDIT (levels, in real terms) RON loans (bn constant RON) FX loans (bn euros, RHA) LABOR MARKET DEVELOPMENTS (in percent) Real wages,yoy growth Unemployment rate (RHA) Unemployment rate, SA (rha)

22 /1/2007 2/20/2007 4/11/2007 5/31/2007 7/20/2007 9/8/ /28/20 12/17/20 2/5/2008 3/26/2008 5/15/2008 7/4/2008 8/23/ /12/20 12/1/2008 1/20/2009 3/11/2009 4/30/2009 6/19/2009 8/8/2009 9/27/ /16/2009 1/5/2010 2/24/2010 4/15/2010 6/4/2010 7/24/2010 7/1/2008 8/1/2008 9/1/ /1/ /1/ /1/2008 1/1/2009 2/1/2009 3/1/2009 4/1/2009 5/1/2009 6/1/2009 7/1/2009 8/1/2009 9/1/ /1/ /1/ /1/2009 1/1/2010 2/1/2010 3/1/2010 4/1/2010 5/1/2010 6/1/2010 7/1/2010 8/1/ M1 2004M4 2004M7 2004M M1 2005M4 2005M7 2005M M1 2006M4 2006M7 2006M M1 2007M4 2007M7 2007M M1 2008M4 2008M7 2008M M1 2009M4 2009M7 2009M M1 2010M4 2010M7 1/1/2007 3/12/2007 5/21/2007 7/30/ /8/ /17/2007 2/25/2008 5/5/2008 7/14/2008 9/22/ /1/2008 2/9/2009 4/20/2009 6/29/2009 9/7/ /16/2009 1/25/2010 4/5/2010 6/14/2010 7/1/2008 8/1/2008 9/1/ /1/ /1/ /1/2008 1/1/2009 2/1/2009 3/1/2009 4/1/2009 5/1/2009 6/1/2009 7/1/2009 8/1/2009 9/1/ /1/ /1/ /1/2009 1/1/2010 2/1/2010 3/1/2010 4/1/2010 5/1/2010 6/1/2010 7/1/2010 8/1/ Figura 2. România: Evoluţiile Pieţei Financiare Equity Markets (Jan. 4, 2007 = 100) Bulgaria Czech Republic Hungary Poland Romania National Currency per Euro (July 1, 2008 = 100) Czech Hungary Poland Romania CDS, 5-years Bulgaria Czech Hungary Poland Romania REAL EFFECTIVE EXCHANGE RATES (Jan 2004=100) Bulgaria Czech Republic Hungary Poland Romania POLICY INTEREST RATES (PERCENT) Euro zone Bulgaria Czech Hungary Poland Romania Interbank Offer Rates (3-months, in percent) Bulgaria Czech Republic Hungary Poland Romania

23 23 Figure 3. Romania: Public Debt Sustainability: Bound Tests 1/ (Public debt in percent of GDP) Baseline and historical scenarios Baseline Gross financing need under baseline (right scale) Growth shock (percent per year) Growth shock Historical Baseline 32 Baseline: 3.7 Scenario: -1.7 Historical: Primary balance shock (in percent of GDP) and no policy change scenario (constant primary balance) Interest rate shock (in percent) PB shock i-rate shock 50 Baseline Baseline No policy change Baseline: -0.4 Scenario: 5.1 Historical: -6.8 Baseline: -1.1 Scenario: -3.4 Historical: Combined shock 2/ Combined shock 39 Baseline Real depreciation shock 3/ Contingent liabilities shock 30% depreciation Baseline Sources: International Monetary Fund, country desk data, and staff estimates. 1/ Shaded areas represent actual data. Individual shocks are permanent one standard deviation shocks. Figures in the boxes represent average projections for the respective variables in the baseline and scenario being presented. Seven-year historical average for the variable is also shown. 2/ Permanent 1/4 standard deviation shocks applied to real interest rate, growth rate, and primary balance. 3/ One-time real depreciation of 30 percent and 10 percent of GDP shock to contingent liabilities occur in 2009, with real depreciation defined as nominal depreciation (measured by percentage fall in dollar value of local currency) minus domestic inflation (based on GDP deflator).

24 24 Figure 4. Romania: External Debt Sustainability: Bound Tests 1/ (External debt in percent of GDP) Baseline and historical scenarios Gross financing need under baseline (right scale) Baseline Historical Interest rate shock (in percent) Baseline: Scenario: Historical: i-rate shock Baseline Growth shock (in percent per year) 110 Non-interest current account shock (in percent of GDP) Baseline: Scenario: Historical: Growth shock Baseline: Scenario: Historical: CA shock Baseline Baseline Combined shock 2/ 110 Real depreciation shock 3/ Combined shock % depreciation 64 Baseline 50 Baseline Sources: International Monetary Fund, Country desk data, and staff estimates. 1/ Shaded areas represent actual data. Individual shocks are permanent one-half standard deviation shocks. Figures in the boxes represent average projections for the respective variables in the baseline and scenario being presented. Ten-year historical average for the variable is also shown. 2/ Permanent 1/4 standard deviation shocks applied to real interest rate, growth rate, and current account balance. 3/ One-time real depreciation of 30 percent occurs in 2010.

25 25 Table 1. Romania: Quantitative Program Targets Dec March June Sept Dec March June Sept Dec Actual Actual Actual Actual Actual Actual Prog. Prelim. Prog. Prog. I. Quantitative Performance Criteria 1. Cumulative change in net foreign assets (mln euros) 1/3/ 25,532-3,500-5,119-4,566-4, , ,000-2, Cumulative floor on general government overall balance (mln lei) 2/ -24,655-8,300-14,456-25,563-36,101-8,422-18,200-18,015-28,200-34, Stock in general government arrears from the end of previous year (bn lei) Ceiling on general government guarantees issued during the year (face value, bn lei) II. Continuous Performance Criterion 5. Nonaccumulation of external debt arrears III. Inflation Consultation month rate of inflation in consumer prices Outer band (upper limit) Inner band (upper limit) Actual/Center point Inner band (lower limit) Outer band (lower limit) IV. Indicative Target 7. General government current primary spending (excl. EU funds and social assistance, mln lei) 2/ 92,327 22,149 43,238 63,878 85,637 32,749 66,200 66, , , Operating balance (earnings before interest and tax), net of subsidies, of 10 SOEs as defined in TMU ,000-1,947-3,000-4,000 Memorandum Item: Cumulative projected revenue of general government, net of EU funds (mln. lei) 151,508 36,355 74,950 74, , ,950 1/ The December 2008 figure is a stock. 2/ The December 2008 figure is for the whole year. 3/ NFA targets for end-june 2010 have been adjusted as actual disbursements fell short of projected levels by EUR 1.5 bn.

26 26 Table 2. Romania: Performance for Fifth Review and Proposed New Conditionality Measure Target Date Comment Prior actions 1. Repayment of RON 1.95 billion in arrears and unpaid bills, most in the health sector 2. Parliamentary approval of pension reform legislation Quantitative performance criteria 1. Floor on net foreign assets June, 2010 Met 2. Floor on general government overall balance June, 2010 Met 3. Ceiling on general government guarantees June, 2010 Met 4. Ceiling on general government domestic arrears June, 2010 Not met 5. Non-accumulation of external debt arrears June, 2010 Met Quantitative Indicative Target 1. Ceiling on general government current primary spending June, 2010 Met 2. An indicative target on the operating balance of ten largest loss-making SOEs June, 2010 Met Inflation consultation band Inner band June, 2010 Met Outer band June, 2010 Met Structural benchmarks 1. Approval of reforms to mitigate fiscal risks from local governments September 30, 2010 Met in June Passage of implementing legislation for the unified wage law October 31, 2010 Reset from September 30, Passage of pension legislation September 30, 2010 Reset as prior action 4. Parliamentary ratification of the fiscal measures approved by the government September 30, 2010 VAT ratification pending 5. Reform of the DGF s funding regime through increase in bank s contribution rates and elimination of stand-by credit lines, and review of DGF governance arrangement September 30, Reform tax administration methodology for high net wealth individuals November 30, Integrate the accounting reporting system with the Treasury payment system March 31, 2011 Pending New Conditionality (Structural Benchmarks) 1. Parliamentary ratification of amendments to the bank resolution framework December 1, Parliamentary approval of agreed 2011 budget December 15, Amend deposit insurance legislation to ensure that neither members of the board nor December 31, 2010 employees of credit institutions participate in the DGF Board modified from September 30, 2010

27 27 Table 3. Romania: Selected Economic and Social Indicators, Prog. Proj. Proj. Proj. Proj. Proj. Proj. Output and prices (Annual percentage change) Real GDP Domestic demand Net exports (contribution) Consumer price index (CPI, average) Consumer price index (CPI, end of period) Unemployment rate (average) Nominal wages Saving and Investment (In percent of GDP) Gross domestic investment Gross national savings General government finances Revenue Expenditure Fiscal balance Privatization proceeds External financing Domestic financing Structural fiscal balance 1/ Gross public debt (direct debt only) Money and credit (Annual percentage change) Broad money (M3) Credit to private sector Interest rates, eop Euribor, six-months (In percent) NBR policy rate NBR lending rate (Lombard) Interbank offer rate (1 week) Balance of payments (In percent of GDP) Current account balance Merchandise trade balance Capital and financial account balance Foreign direct investment balance International investment position Gross official reserves Gross external debt Exchange rates Lei per euro (end of period) Lei per euro (average) Real effective exchange rate CPI based (depreciation -) Memorandum Items: Nominal GDP (in bn RON) Social and Other Indicators GDP per capita (current US$, 2008): $9,300; GDP per capita, PPP (current international $, 2008): $14,065 Unemployment rate: 7.4% (July 2010) Poverty rate: 5.7% (2008) Sources: Romanian authorities; Fund staff estimates and projections; and World Development Indicators database. 1/ Actual fiscal balance adjusted for the automatic effects of the business cycle.

28 28 Table 4. Romania: Balance of Payments, (In billions of euros, unless otherwise indicated) Act Act Act Prog Proj Proj. Current account balance Merchandise trade balance Exports (f.o.b.) Imports (f.o.b.) Services balance Exports of non-factor services Imports of non-factor services Income balance Receipts Payments Current transfer balance Capital and financial account balance Capital transfer balance Foreign direct investment balance Portfolio investment balance Other investment balance General government 1/ Domestic banks Other private sector Errors and omissions Prospective financing European Commission World Bank EIB/EBRD Overall balance Financing Gross international reserves (increase: -) Use of Fund credit, net Purchases 2/ Repurchases Other liabilities, net 3/ Memorandum items: (In percent of GDP) Current account balance Foreign direct investment balance Merchandise trade balance Exports Imports Gross external financing requirement (Annual percentage change) Terms of trade (merchandise) Merchandise export volume Merchandise import volume Merchandise export prices Merchandise import prices (In billions of euros) Gross international reserves 3/ GDP Sources: Romanian authorities; and Fund staff estimates and projections. 1/ Includes IMF disbursement to the Treasury of 0.9 billion in 2009 and 1.2 billion in 2010, and issuance of an Euro bond of 1 billion in / IMF disbursements amounted to 6.8 billion in 2009 and are projected to amount to 5 billion in Of these 0.9 billion in 2009, and 1.2 billion in 2010 have been disbursed directly to the Treasury, and included in the capital and financial account as noted in footnote 1. 3/ Reflects the allocation of SDR million that was made avaialable in two tranches in August and September 2009.

29 29 Table 5. Romania: Gross Financing Requirements, (In billions of euros, unless otherwise indicated) Total Q1 Q2 Q3 Q4 Year Q1 Q2 Q3 Q4 Year Act Act Act Act Act Act Proj Proj Proj Proj. Proj. I. Total financing requirements I.A. Current account deficit I.B. Short-term debt Public sector Banks Corporates I.C. Maturing medium- and long-term debt Public sector Banks Corporates I.D. Other net capital outflows 1/ II. Total financing sources II.A. Foreign direct investment, net II.B. Capital account inflows (EU) II.C. Short-term debt Public sector Banks Corporates II.D. Medium- and long-term debt Public sector 2/ Banks Corporates III. Increase in gross reserves IV. Errors and omissions V. Program financing IMF Others European Commission World Bank EIB/EBRD VI. Other Financing 3/ Memorandum items: Rollover rates for amortizing debt (in percent) Banks Corporates Gross international reserves 3/ Coverage of gross international reserves - Months of imports of GFNS (next year) Short-term external debt (in percent) Source: IMF staff estimates. 1/ Includes includes portfolio equity, financial derivatives and other investments, assets position. 2/ Excludes the disbursements by the IMF directly to the Treasury, amounting to 0.9 billion in 2009Q3 and 0.8 billion in 2009Q4. 3/ Reflects two SDR allocations in August and September 2009.

30 30 Table 6. Romania: General Government Operations, (In percent of GDP) Prog. Proj. Proj. Revenue Taxes Taxes on profits Taxes on income Value-added taxes Excises Customs duties Social security contributions Other taxes Nontax revenue Capital revenue Grants, including EU disbursements Expenditure Current expenditure Compensation of employees Maintenance and operations Interest Subsidies Transfers 1/ Pensions Other social transfers Other transfers 2/ o\w contribution to EU budget o\w pre-accession EU funds Other spending Proj. with ext. credits Capital expenditure 3/ Reserve fund Net lending Fiscal balance Primary balance Financing Privatization proceeds External Domestic Financial liabilities Gross public debt 4/ Gross public debt excl. guarantees External Domestic Memorandum items: Total capital spending Fiscal balance (ESA95 basis) Output gap 5/ Conventional structural fiscal balance Nominal GDP (in billions of RON) Sources: Ministry of Finance; Eurostat; and Fund staff projections. 1/ Increase in 2009 mostly reflects higher EU-financed capital spending and budgeted rise in pensions. 2/ Includes co-financing of EU projects. 3/ Does not include all capital spending. 4/ Total public debt, including government debt, local government debt, and guarantees. 5/ Percentage deviation of actual from potential GDP.

31 31 Table 6. Romania: General Government Operations, (concluded) (In millions of RON) Prog. Proj. Proj. Revenue 134, , , , , ,007 Taxes 116, , , , , ,154 Taxes on profits 11,917 14,426 13,466 13,434 11,663 12,266 Taxes on income 14,402 18,523 18,551 17,916 18,102 18,823 Value-added taxes 31,243 40,874 34,322 37,911 36,879 43,147 Excises 12,552 13,646 15,646 17,516 16,390 17,442 Customs duties Social security contributions 39,443 49,008 47,829 47,088 46,143 48,467 Other taxes 5,653 6,416 5,879 6,681 7,012 7,379 Nontax revenue 13,991 15,892 14,487 17,842 20,616 20,251 Capital revenue 963 1, Grants 3,154 4,702 5,057 7,040 7,503 8,050 o/w EU pre-accession funds ,959 3,415 3,415 1,365 Financial operations and other Expenditure 147, , , , , ,919 Current expenditure 127, , , , , ,511 Compensation of employees 33,696 45,608 46,676 42,144 42,156 40,200 Maintenance and operations 25,187 32,012 28,028 29,522 28,921 27,918 Interest 3,096 3,776 6,063 9,116 8,710 9,605 Subsidies 6,875 7,899 7,215 6,092 6,696 6,071 Transfers 1/ 58,660 77,800 83,407 91,722 91,229 95,258 Pensions 22,664 33,187 39,851 42,351 42,329 47,622 Other social transfers 16,186 20,973 24,101 25,841 25,834 22,207 Other transfers 2/ 16,769 17,646 16,931 21,039 20,643 22,948 o\w contribution to EU budget 3,799 4,506 5,650 5,626 5,171 6,061 o\w pre-accession EU funds 2,959 3,415 3,415 1,365 Other spending 3,041 5,993 2,523 2,491 2,423 2,481 Proj. with ext. credits 0 0 2,056 2,625 2,652 1,458 Capital expenditure 3/ 19,629 23,794 21,837 19,821 19,473 20,132 Reserve fund Net lending , Fiscal balance -12,968-24,858-36,409-34,626-34,641-23,911 Primary balance -9,872-21,082-30,346-25,510-25,931-14,306 Financing 12,968 24,858 36,409 34,626 34,641 23,911 Privatization proceeds External 324 2,284 14,233 23,474 23,474 4,244 Domestic 12,044 22,203 22,177 11,151 11,167 19,667 Financial liabilities Gross public debt 4/ 82, , , , , ,490 Gross public debt excl. guarantees 72, , , , , ,150 External 29,672 35,733 49,966 73,440 73,440 77,684 Domestic 43,075 64,702 88,632 99,784 99, ,466 Other liabilities Sources: Ministry of Finance; Eurostat; and Fund staff projections. 1/ Increase in 2009 mostly reflects higher EU-financed capital spending and budgeted rise in pensions. 2/ Includes co-financing of EU projects. 3/ Does not include all capital spending. Total investment increased from 6.0 percent of GDP in 2008 to 7.0 percent of GDP in the authorities' 2009 budget. 4/ Total public debt, including government debt, local government debt, and guarantees.

32 32 Table 7. Romania: Monetary Survey, (In millions of lei (RON), unless otherwise indicated; end of period) Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec-10 Dec-11 Proj. 2/ Proj. I. Banking System Net foreign assets 29,070 13,138 17,684 26,774 31,988 In million euros 8,052 3,297 4,182 6,177 7,673 o/w commercial banks -18,666-24,388-19,708-19,708-19,708 Net domestic assets 119, , , , ,781 Public sector credit 9,571 17,268 46,816 57,982 77,649 Private sector credit 148, , , , ,838 Other -38,706-54,464-74,751-92, ,706 Broad Money (M3) 148, , , , ,769 Intermediate money (M2) 148, , , , ,686 Money market instruments ,617 2,930 3,083 Narrow money (M1) 79,914 92,549 79,361 87, ,323 Currency in circulation 21,442 25,287 23,968 25,663 30,421 Overnight deposits 58,472 67,262 55,394 61,648 71,902 II. National Bank of Romania Net foreign assets 96, , , , ,147 In million euros 26,720 27,683 23,891 25,885 27,381 Net domestic assets -47,593-59,855-49,354-56,878-56,610 Public sector credit, net -8,499-1,428-13,626-13,626-13,626 Credit to banks, net -41,168-51,126-23,848-31,372-31,104 Other 2,074-7,301-11,879-11,879-11,879 Reserve money 48,873 50,468 51,662 55,317 57,537 (Annual percentage change) Broad money (M3) NFA contribution NDA contribution Reserve money NFA contribution NDA contribution Domestic credit, real Private sector, at constant e/r Public sector, real Broad money (M3), in real terms Private deposits, at constant e/r Memorandum items: CPI inflation, eop Inflation target Interest rates (percent): Policy interest rate Interbank offer rate, 1 week Corporate loans 1/ Household time deposits 1/ Share of foreign currency private deposits Share of foreign currency private loans M2 velocity Money multiplier (M3/reserve money) Sources: National Bank of Romania; and Fund staff estimates. 1/ Rates for new local currency denominated transactions. 2/ For interest rates and shares of foreign currency loans and deposits, latest available data.

33 33 Amount of Purchase Date Millions of SDRs Percent of Quota Conditions May 4, , Approval of arrangement September 21, , First review and end-june 2009 performance criteria December 15, / 1, Second review and end-september 2009 performance criteria February 19, Third review and end-december 2009 performance criteria July 2, Fourth review and end-march 2010 performance criteria September 24, Fifth review and end-june 2010 performance criteria December 15, Sixth review and end-september 2010 performance criteria March 15, Seventh and end-december 2010 performance criteria Total 11, Table 8. Romania: Schedule of Reviews and Purchases Source: IMF staff estimates. 1/ The amount of purchase for the second review was available from December 15, 2009, but was made together with the amount for the third review on February 19, 2010 given the delay in completing the second review.

34 34 Table 9. Romania: Indicators of Fund Credit, / (In millions of SDR) Existing Fund Credit Stock 2/ 9,031 9,031 7,724 3, Obligations 3/ ,423 4,041 3, Repurchase 0 0 1,307 3,956 3, Charges Prospective Fund Credit under Stand-By Arrangement Disbursement 1, Stock 2/ 1,538 2,412 2,412 2,316 1, Obligations 3/ ,123 1, Repurchase ,097 1, Charges Stock of existing and prospective Fund credit In millions of SDR 10,569 11,443 10,136 6,084 1, In percent of quota 1,026 1, In percent of GDP In percent of exports of goods and services In percent of gross reserves Obligations to the Fund from existing and prospective Fund arrangements In millions of SDR ,454 4,168 4,363 1, In percent of quota In percent of GDP In percent of exports of goods and services In percent of gross reserves Source: IMF staff estimates. 1/ Using IMF actual disbursements, SDR interest rate as well as exchange rate of SDR/US$ and US$/ of July 8, / End of period. 3/ Repayment schedule based on repurchase obligations.

35 35 Table 10. Romania: Public Sector Debt Sustainability Framework, (Revised) (In percent of GDP, unless otherwise indicated) Actual Projections Debt-stabilizing primary balance 9/ Baseline: Public sector debt 1/ o/w foreign-currency denominated Change in public sector debt Identified debt-creating flows (4+7+12) Primary deficit Revenue and grants Primary (noninterest) expenditure Automatic debt dynamics 2/ Contribution from interest rate/growth differential 3/ Of which contribution from real interest rate Of which contribution from real GDP growth Contribution from exchange rate depreciation 4/ Other identified debt-creating flows Privatization receipts (negative) Recognition of implicit or contingent liabilities Other (specify, e.g. bank recapitalization) Residual, including asset changes (2-3) 5/ Public sector debt-to-revenue ratio 1/ Gross financing need 6/ in billions of U.S. dollars Scenario with key variables at their historical averages 7/ Scenario with no policy change (constant primary balance) in Key Macroeconomic and Fiscal Assumptions Underlying Baseline Real GDP growth (in percent) Average nominal interest rate on public debt (in percent) 8/ Average real interest rate (nominal rate minus change in GDP deflator, in percent) Nominal appreciation (increase in US dollar value of local currency, in percent) Inflation rate (GDP deflator, in percent) Growth of real primary spending (deflated by GDP deflator, in percent) Primary deficit / Coverage: general government. Gross public debt excluding guarantees is used. 2/ Derived as [(r - p(1+g) - g + ae(1+r)]/(1+g+p+gp)) times previous period debt ratio, with r = interest rate; p = growth rate of GDP deflator; g = real GDP growth rate; a = share of foreign-currency denominated debt; and e = nominal exchange rate depreciation (measured by increase in local currency value of U.S. dollar). 3/ The real interest rate contribution is derived from the denominator in footnote 2/ as r - π (1+g) and the real growth contribution as -g. 4/ The exchange rate contribution is derived from the numerator in footnote 2/ as ae(1+r). 5/ For projections, this line includes exchange rate changes. 6/ Defined as public sector deficit, plus amortization of medium and long-term public sector debt, plus short-term debt at end of previous period. 7/ The key variables include real GDP growth; real interest rate; and primary balance in percent of GDP. 8/ Derived as nominal interest expenditure divided by previous period debt stock. 9/ Assumes that key variables (real GDP growth, real interest rate, and other identified debt-creating flows) remain at the level of the last projection year.

36 36 Table 11. Romania: External Debt Sustainability Framework, (In percent of GDP, unless otherwise indicated) Actual Projections Debt-stabilizing non-interest current account 6/ Baseline: External debt Change in external debt Identified external debt-creating flows (4+8+9) Current account deficit, excluding interest payments Deficit in balance of goods and services Exports Imports Net non-debt creating capital inflows (negative) Automatic debt dynamics 1/ Contribution from nominal interest rate Contribution from real GDP growth Contribution from price and exchange rate changes 2/ Residual, incl. change in gross foreign assets (2-3) 3/ External debt-to-exports ratio (in percent) Gross external financing need (in billions of Euros) 4/ in percent of GDP Scenario with key variables at their historical averages 5/ Key Macroeconomic Assumptions Underlying Baseline Real GDP growth (in percent) GDP deflator in Euros (change in percent) Nominal external interest rate (in percent) Growth of exports (Euro terms, in percent) Growth of imports (Euro terms, in percent) Current account balance, excluding interest payments Net non-debt creating capital inflows / Derived as [r - g - r(1+g) + ea(1+r)]/(1+g+r+gr) times previous period debt stock, with r = nominal effective interest rate on external debt; r = change in domestic GDP deflator in Euro terms, g = real GDP growth rate, e = nominal appreciation (increase in dollar value of domestic currency), and a = share of domestic-currency denominated debt in total external debt. 2/ The contribution from price and exchange rate changes is defined as [-r(1+g) + ea(1+r)]/(1+g+r+gr) times previous period debt stock. r increases with an appreciating domestic currency (e > 0) and rising inflation (based on GDP deflator). 3/ For projection, line includes the impact of price and exchange rate changes. 4/ Defined as current account deficit, plus amortization on medium- and long-term debt, plus short-term debt at end of previous period. 5/ The key variables include real GDP growth; nominal interest rate; dollar deflator growth; and both non-interest current account and non-debt inflows in percent of GDP. 6/ Long-run, constant balance that stabilizes the debt ratio assuming that key variables (real GDP growth, nominal interest rate, dollar deflator growth, and non-debt inflows in percent of GDP) remain at their levels of the last projection year.

37 ANEXA I. ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE (SI) Dl. Dominique Strauss-Kahn Bucureşti, 9 septembrie 2010 Director General Fondul Monetar Internaţional Washington, DC, S.U.A. Stimate domnule Strauss-Kahn: 40. Programul anti-criză susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM) a continuat să joace un rol crucial în stabilizarea economiei româneşti, inversarea dezechilibrelor economice şi crearea premiselor pentru creşterea economică durabilă. În pofida acestor îmbunătăţiri, redresarea va fi întârziată din cauza cererii interne ce continuă să se menţină precară, din cauza evoluţiilor negative din regiune şi a recentelor inundaţii. Prin urmare, proiectăm acum o creştere economică de -2% în 2010, şi o revenire la valori pozitive de 1½-2 % în Este de aşteptat ca inflaţia să crească temporar semnificativ în al treilea şi al patrulea trimestru, ca urmare a efectelor izolate generate de recenta majorare a TVA, atingând un vârf de 7-8% la sfârşitul anului 2010, înainte de a reveni în intervalul ţintit de Banca Naţională a României, în cursul anului Proiectăm în continuare un deficit al contului curent de aproximativ 5% din PIB pentru Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi programul de reforme structurale au fost semnificative (Tabelele 1 şi 2). Criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative stabilite pentru finele lunii iunie 2010, cu excepţia celui referitor la arieratele bugetului general consolidat ( 7). Ca şi acţiune prealabilă, intenţia noastră este aceea de a plăti suma de 1,9 miliarde RON reprezentând arierate în sectorului sănătate (cea mai mare sursă de arierate). Totodată, inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe întreaga perioadă. Criterii structurale de referinţă. Reforma finanţelor publice locale a fost finalizată înainte de termenul stabilit. Discuţia parlamentară privind legea de reformă a sistemului de pensii este într-un stadiu avansat şi ne aşteptăm ca aceasta să fie aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă). Înregistrăm progrese semnificative în elaborarea legislaţiei de implementare a legii privind salarizarea unitară, precum şi în ceea ce priveşte alte criterii structurale de

38 38 referinţă din cadrul programului. Ne aşteptăm sa finalizăm, de asemenea, şi reforma regimului de finanţare a Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) până la finele lunii septembrie, aşa cum este programat. Sectorul fiscal 42. Având în vedere aceste rezultate - şi acţiunile suplimentare şi corective prezentate în această Scrisoare - solicităm finalizarea celei de-a cincea evaluări în cadrul Acordului Stand-By. Solicităm totodată o derogare de neîndeplinire pentru criteriul de performanţă de la finele lunii iunie privind arieratele bugetului general consolidat. 43. Credem că politicile stabilite în scrisorile de intenţie din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010 şi în această Scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar guvernul este gata să ia măsuri suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această Scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului, şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului. 44. În pofida condiţiilor economice precare, am îndeplinit ţinta deficitului total stabilită pentru primul semestru al anului, în mare parte datorită măsurilor stricte de control al cheltuielilor şi unei reduceri a numărului de salariaţi de de persoane. Efortul nostru de ajustare fiscală pentru restul anului 2010 va fi susţinut de pachetul de ajustare promulgat de curând (ce generează 4,6% din PIB pe bază anuală), pachet ce cuprinde o majorare a TVA de 5 puncte procentuale, o reducere de 25% a salariilor din sectorul public, şi o reducere de 15% a majorităţii prestaţiilor sociale, completate de reducerea în continuare a numărului de salariaţi (74.000). Este de aşteptat ca perspectivele mai slabe de creştere să genereze o scădere a veniturilor în raport cu veniturile proiectate în program, şi am luat măsuri suplimentare pentru a preveni lărgirea deficitului. În mod special, am redus cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 10% pe bază anualizată şi am devansat unele prevederi ale legislaţiei de reformă a sistemului de pensii ce ar putea aduce o oarecare ameliorare a situaţiei pe termen scurt. Aşadar, suntem pe cale de a îndeplini ţinta de deficit stabilită pentru acest an, de 6,8% din PIB. 45. Pentru 2011, ne menţinem angajamentul de a reduce deficitul la 4,4% din PIB, conform ţintei stabilite prin program. Impactul la nivelul întregului an al măsurilor luate în 2010, precum şi restricţionarea în continuare a cheltuielilor, vor fi suficiente pentru a asigura îndeplinirea acestei ţinte. Cu condiţia reducerii în continuare a numărului de salariaţi cu cel puţin până la finele anului 2011, vom avea posibilitatea de a acorda o modestă majorare salarială în 2011, respectând în acelaşi timp şi angajamentul asumat în ceea ce priveşte menţinerea

39 39 anvelopei salariale aferente anului viitor sub 39 de miliarde de lei (incluzând toate formele de remunerare, însă excluzând contribuţia de asigurări sociale datorată de personalul militar). Legislaţia de implementare a legii salarizării unitare va asigura concordanţa dintre noua grilă de salarizare ce va fi introdusă de la 1 ianuarie 2011 şi anvelopa salarială redusă. Alte economii se vor obţine prin restricţionarea cheltuielilor, eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primei de vacanţă, îngheţarea în continuare a pensiilor, eliminarea subvenţiilor de încălzire (planificată iniţial pentru 2010), şi revizuirea sistemului de asistenţă socială ce se anticipează că va genera cel puţin 0,2% din PIB (vezi 12). Aprobarea de către Parlament a bugetului pe anul 2011 care să reflecte aceste angajamente, inclusiv nivelul TVA de 24 la sută, va reprezenta un criteriu structural de referinţă pentru mijlocul lunii decembrie Strategia noastră fiscală pe termen mediu se concentrează în continuare pe realizarea obiectivului Maastricht de deficit 3% în anul 2012, în paralel cu asigurarea stabilităţii de viitor şi a predictibilităţii sistemului fiscal. Realizarea ţintei de deficit de 4,4% anul viitor va facilita atingerea acestui obiectiv, dar restricţionarea în continuare a cheltuielilor va reprezenta un imperativ pentru reducerea deficitului în paralel cu redresarea graduală a valorii reale a remuneraţiei funcţionarilor publici şi asigurarea unor investiţii mai mari, cofinanţate din fonduri UE, care să susţină creşterea. Strategia Fiscală pe Termen Mediu pe perioada , ce va fi publicată în curând, reprezintă un pas important în implementarea Legii Responsabilităţii Fiscale şi în consolidarea angajamentului nostru faţă de îndeplinirea ţintelor Maastricht. Vom întări Consiliul Fiscal recent constituit, asigurând acestuia o finanţare adecvată, care să permită ocuparea integrală a posturilor prevăzute pentru secretariatului Consiliului cu persoane ce au pregătirea corespunzătoare. 47. Sunt întreprinse măsuri menite să rezolve problema cronică a arieratelor de plăţi interne. La nivelul autorităţilor locale, amendamentele aduse legii finanţelor publice locale ce va interzice acumularea de arierate la nivel local în viitor au fost aprobate prin Ordonanţă de Urgenţă la sfârşitul lunii iunie, marcând astfel îndeplinirea înainte de termen a criteriului structural de referinţă stabilit pentru finele lunii septembrie. Începând din 2011, autorităţile locale vor fi obligate să includă în execuţia lor bugetară şi plata arieratelor, şi nu vor mai putea angaja noi cheltuieli sau contracta împrumuturi înainte de stingerea obligaţiilor anterioare. Până atunci, am emis o ordonanţă ce permite autorităţilor locale să utilizeze acorduri de swap pentru a compensa datoriile reciproce şi pentru a stinge parţial unele arierate. La nivel central, având în vedere că cele mai multe arierate se înregistrează în sectorul sănătate, implementăm un plan de restructurare a sectorului de sănătate (vezi SI din 16 iunie 2010 şi 16), şi am alocat o sumă de 1,9 miliarde RON în bugetul rectificat al anului 2010 pentru plata arieratelor (acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei evaluări). Pentru a

40 40 Reforme fiscale îmbunătăţi mecanismele de monitorizare şi control al arieratelor, ne afirmăm angajamentul de a integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi în Trezorerie (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii martie 2011), de a utiliza creditele bugetare ca şi plafoane de angajament, de a impune ministerelor ordonatoare să monitorizeze unităţile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele; şi de a aplica sancţiuni împotriva acelor instituţii şi persoane ce depăşesc plafoanele. 48. Recentele turbulenţe de piaţă generate de incertitudinile din jurul aprobării măsurilor fiscale din iunie şi de percepţia unui risc ascendent în regiune ne-au determinat să reducem temporar volumul emisiunilor de datorie publică şi să utilizăm gradual tamponul (buffer) financiar existent în Trezorerie. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, ne aşteptăm să revenim la traiectoria de consolidare a acestui tampon financiar pentru a reprezenta aproximativ 4 luni de finanţare a deficitului fiscal şi refinanţare a datoriei publice. 49. Ne continuăm eforturile de reducere a evaziunii fiscale şi de creştere a veniturilor colectate. În urma unei prime runde de reforme în luna aprilie, am aprobat în luna iunie o ordonanţă referitoare la combaterea evaziunii fiscale. Printre altele, ordonanţa prevede autorizarea de a accesa conturile bancare, importantă pentru dezvoltarea metodologiilor de control indirect pentru impunerea persoanelor fizice cu mari averi. În conformitate cu recomandările misiunii de asistenţă tehnică a FMI, lucrăm la un proiect de ordonanţă ce cuprinde şi alte prevederi referitoare la impunerea persoanelor fizice cu averi mari, având ca termen pentru emitere sfârşitul lunii septembrie. Vom lărgi definiţia conceptului de venit astfel încât aceasta să permită impunerea veniturilor din orice sursă ce nu este scutită prin lege şi vom lua alte măsuri, menţionate în SI din 16 iunie 2010 şi în rapoartele de asistenţă tehnică ale FMI. Pentru a ataca în continuare fenomenul de evaziune fiscală, ne vom angaja în discuţii cu CE în legătură cu promovarea altor amendamente la sistemul fiscal naţional. Intenţionăm: (i) să solicităm o majorare a plafonului obligatoriu de TVA impus de Consiliul de Miniştri al UE la Euro; (ii) să stabilim un plafon inferior celor ce se înregistrează în mod opţional ca plătitori de TVA pentru a elimina astfel contribuabilii ce solicită în mod fraudulos rambursarea de TVA; şi (iii) să reducem plafonul pentru administrarea contribuabililor mijlocii (ce se situează în prezent la 6,7 milioane RON). Vom extinde administrarea contribuabililor mijlocii, astfel încât aceasta să acopere 20% din venituri, vom viza o pondere a veniturilor direcţiei de mari contribuabili în total venituri de 70% şi vom consolida procesul de punere sub acuzare a cazurilor fiscale. Activitatea noastră de raţionalizare a unităţilor fiscale şi de îmbunătăţire a reţelei de tehnologia informaţiilor (TI) va avea la bază recomandările misiunii de

41 41 asistenţă tehnică a FMI din iulie Vom reforma de asemenea sistemul de stimulente bazate pe productivitate în cursul anului următor (în concordanţă cu legislaţia de implementare a legii salarizării unitare), limitând acordarea acestor stimulente la cei implicaţi direct în colectarea impozitelor şi taxelor şi limitândule strict la îmbunătăţiri susţinute în materie de venituri. Vom continua să cooperăm cu serviciile Comisiei Europene pentru a ne asigura că legislaţia noastră este în concordanţă cu reglementările fiscale europene. 50. Absorbţia accelerată a fondurilor UE reprezintă un obiectiv central al guvernului. Am luat deja măsuri care ar trebui să asigure o creştere a absorbţiei în acest an, prin îmbunătăţirea licitaţiilor şi prin facilitarea accesului la proiecte, asigurând cofinanţarea prin facilităţi speciale de garantare. În continuare, eforturile noastre se vor concentra pe dezvoltarea capacităţii administrative a unităţilor ce gestionează fonduri, cu precădere în sectorul transporturi; modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul investiţiilor publice; şi prioritizarea investiţiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esenţiale. În mod concret, ne angajăm: (i) să acordăm prioritate doar proiectelor de investiţii cofinanţate din fonduri UE, atunci când sunt demarate noi investiţii; (ii) să reducem portofoliul existent de proiecte de capital finanţate din fonduri naţionale pentru a ne putea concentra pe proiecte prioritare pentru care poate fi total asigurată finanţarea, restul proiectelor fiind întrerupte; (iii) să consolidăm procesul de evaluare a proiectelor, solicitând sectorului privat să analizeze bancabilitatea proiectelor; (iv) să încurajăm participarea sectorului privat în proiecte prin externalizare sau prin aranjamente de tip parteneriat public-privat; şi (v) să asigurăm ocuparea integrală cu personal a unităţilor de management al proiectelor şi remunerarea adecvată a personalului de specialitate, finanţat din fonduri de asistenţă tehnică. 51. Revizuirea prestaţiilor de asistenţă socială va constitui un sprijin important pentru strategia de ajustare fiscală, îmbunătăţind în acelaşi timp eficienţa protecţiei acordate celor mai săraci şi mai vulnerabili membrii ai societăţii. Cheltuielile de asistenţă socială reprezintă aproape 4 % din PIB, dar acestea sunt prost direcţionate şi generatoare de risipă, de multe ori fiind acordate celor destul de înstăriţi, şi neajungând la cei nevoiaşi. Am iniţiat ample reforme ale sistemului (cu asistenţă de la Banca Mondială) ce vizează: (i) mai buna direcţionare, prin eliminarea imediată sau graduală a programelor ce nu fac obiectul testării mijloacelor financiare; (ii) raţionalizarea şi consolidarea prestaţiilor acordate de diferitele niveluri ale administraţiei; (iii) sporirea controlului asupra cererilor de prestaţii sociale; şi (iv) plafonarea prestaţiei maxime pe persoană. Se anticipează că legislaţia prin care se introduc aceste reforme va fi aprobată de Guvern până la finele lunii octombrie 2010.

42 Guvernul îşi menţine angajamentul de a îmbunătăţi performanţele întreprinderilor de stat. Cele zece întreprinderi de stat ce înregistrează cele mai mari pierderi au îndeplinit ţinta indicativă a pierderilor din exploatare în al doilea trimestru. Cu toate acestea, arieratele au continuat să crească, ceea ce sugerează că va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a respecta condiţionalitatea UE privind reducerea trimestrială a arieratelor. Guvernul are în vedere implementarea de măsuri de îmbunătăţire a veniturilor acestor întreprinderi (prin tarife mai mari), dar şi de reducere a costurilor prin reduceri de personal şi restructurare. Procesul de lichidare sau privatizare a întreprinderilor de stat (inclusiv Termoelectrica şi CFR marfă) prevăzut în SI din iunie 2010 este în derulare. Agenţia de privatizare AVAS pregăteşte vânzarea a 13 companii mici aflate integral în proprietatea sa şi pachetele minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii până la finele anului 2010, dar finalizarea unora dintre aceste vânzări va fi amânată pentru Elaborarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare se desfăşoară conform planului. Legislaţia va fi formată din două părţi: o lege cadru de implementare ce introduce noul sistem de salarizare şi o lege specifică anuală prin care se stabilesc parametrii salariali. Legislaţia va face obiectul unei analize de cost înainte de a fi înaintată Parlamentului, pentru a se asigura încadrarea cheltuielilor de personal pe 2011 în anvelopa agreată de 39 de miliarde de RON pe care o implică recentele reduceri salariale din domeniul public, şi respectarea de către sistem a limitelor convenite pentru anvelopa salarială de-a lungul timpului. Legislaţia va reforma de asemenea şi sistemul stimulentelor bazate pe productivitate, prin integrarea acestora în salariul de bază. Ne angajăm să avem aprobată această legislaţie până la finele lunii octombrie 2010 (criteriu structural de referinţă), şi vom conveni asupra textului legislaţiei cu Instituţiile Financiare Internaţionale şi cu CE înainte de a transmite această legislaţiei Parlamentului. 54. Aprobarea reformei pensiilor a fost oarecum întârziată datorită unei agende legislative încărcate, dar acum ne aşteptăm ca această lege să fie aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă). Partea din această reformă referitoare la reducerea pensiilor speciale a fost deja implementată. Am demarat verificarea beneficiarilor de pensii de invaliditate pentru a elimina cererile frauduloase. Am suspendat pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor (ce descurajează pensionarea anticipată prin intermediul unui factor mai mare de micşorare a pensiei), la 1 ianuarie Noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare în 2012, după ce încetează îngheţarea pensiilor din Ne angajăm să continuăm integrarea treptată a pilonului doi de pensii, prin majorarea planificată a contribuţiilor de la 2,5% la 3% în 2011.

43 43 Sectorul financiar 55. Ne asumăm în continuare angajamentul de a asigura funcţionarea sistemului de sănătate în cadrul alocărilor bugetare pe 2010 şi să realizăm economii suplimentare în Pe parte de venituri a fost implementat impozitul pe cifra de afaceri pentru distribuitorii de medicamente (clawback), şi un proiect de lege ce reglementează sistemul de co-plată, incluzând o restrângere drastică a scutirilor comparativ cu planurile iniţiale, va fi aprobat în curând de Parlament, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie Pentru a îmbunătăţi eficienţa serviciilor medicale, administrarea multor spitale a fost transferată autorităţilor locale. Totodată, a fost introdus un plafon pentru cheltuielile de personal, egal cu 70% din costurile spitalului, iar ordinele pentru reducerea a 95% din cele 9200 de paturi de spital iniţial vizate au fost deja transmise, restul fiind planificate pentru mijlocul lunii august. A fost instituită o schemă a preţurilor de referinţă pentru produse farmaceutice selectate şi aceasta va fi extinsă în următoarele luni. În final, se introduc sisteme de referinţă pentru a controla costurile produselor farmaceutice şi costurile serviciilor medicale. 56. Pregătim o reformă a pieţei muncii pentru a rezolva rigidităţile şi slăbiciunile existente. Concret, elaborăm amendamente menite să modernizeze Codul Muncii şi restul legislaţiei din domeniul pieţei muncii, în vederea sporirii flexibilităţii pieţei, reducerii caracterului informal şi evaziunii fiscale, şi îmbunătăţirii cadrului de negociere salarială. Anticipăm ca legislaţia revizuită să intre în vigoare înainte de sfârşitul anului Sistemul bancar românesc a fost afectat de recesiunea prelungită şi a înregistrat pierderi în primul semestru al anului. Împrumuturile clasificate ca îndoielnice şi pierderile au ajuns la 17,8% la finele lunii iunie 2010, în timp ce împrumuturile cu întârzieri de peste 90 zile, clasificate în categoria pierderi au fost de 10,2%; în al doilea semestru al anului ne aşteptăm la o majorare a acestora, având în vedere că activitatea economică se menţine în continuare la niveluri reduse. Ratele de capitalizare au fost supuse presiunilor dar, ca urmare a majorărilor proactive de capital de către acţionari, rata medie de capitalizare în sectorul bancar a fost de 14,3% la sfârşitul lunii iunie 2010, toate instituţiile având peste 10%. În mod particular, băncile mamă ale celor mai mari nouă bănci străine au păstrat rate de capital de peste 10 la sută, respectând astfel în linii mari angajamentul de menţinere a expunerii asumat în cadrul European Bank Coordination Initiative (EBCI). În vederea consolidării poziţiei externe a României, s-a convenit permiterea unei reduceri a angajamentelor de expunere ale băncilor la 95%, începând cu sfârşitul lunii septembrie Ne menţinem angajamentul de a continua să consolidăm plasa de siguranţă menită să facă faţă problemelor financiare. Am întărit cadrul de

44 44 lichidare a băncilor cu probleme prin completarea competenţelor existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri de restructurare. Intenţionăm să obţinem aprobarea de către Parlament a acestor amendamente până la 1 decembrie 2010 (criteriu structural de referinţă). Cu asistenţă tehnică din partea Fondului, vom modifica legea FGD, în sensul permiterii utilizării resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) în scopul facilitării măsurilor de restructurare autorizate de Banca Naţională a României (BNR) privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacţii de achiziţie şi de asumare, dacă o această utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directă a garanţiilor la depozite. Se pregăteşte majorarea ratei de acoperire a finanţării ex-ante pentru FGD la 2%. Pentru a realiza acest lucru, rata de contribuţie a băncilor va fi majorată la 0,3% începând din 2011, iar liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanţă din legea privind FGD pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în Consiliul de Administrare al FGD (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii decembrie 2010). 59. În ceea ce priveşte gospodăriile supra-îndatorate, eforturile implementate de către bănci în direcţia restructurării şi rescadenţării descentralizate au fost în linii mari suficiente pentru a rezolva presiunile ridicate de serviciul datoriei. Ne menţinem angajamentul de a susţine stabilitatea financiară prin reţinerea de la promovarea de iniţiative legislative, precum actualul proiect al legii insolvabilităţii personale, ce ar submina disciplina în materie de creditare. Vom încerca să menţinem cadrul existent ce permite băncilor să se bazeze pe expertiza internă în colectarea creanţelor lor. Vom încuraja băncile să îşi continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza îndeaproape rezultatele. Vom analiza recenta ordonanţă (Ordonanţa nr. 50/2010) pentru a asigura transparenţa în ceea ce priveşte ratele dobânzilor pentru contractele de credite de consum, pentru a asigura armonizarea totală cu legislaţia UE, mai ales în ceea ce priveşte ne-retroactivitatea. 60. Actualul cadru de provizionare este sănătos şi BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudenţiale noi. BNR va continua să se consulte cu experţii Fondului şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. BNR şi Ministerul Finanţelor Publice îşi asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzǎtoare a Standardelor de Raportare Financiară Internaţionale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului BNR a transmis băncilor notificările privind modificările, împreună cu un calendar, în data de 30 iunie.

45 Ne exprimăm angajamentul de a modifica iniţiativele legislative recente care au afectat negativ independenţa băncii centrale şi a autorităţilor de supraveghere din sectorul financiar non-bancar. Pachetul de măsuri de ajustare fiscală, adoptat recent, a inclus banca centrală şi autorităţile de supraveghere din sectorul financiar non-bancar printre instituţiile supuse unor reduceri salariale de 25%, lucru care a subminat independenţa financiară a acestora şi a încălcat prevederile Articolului 130 din Tratatul UE. Banca Centrală Europeană a constatat, de asemenea, faptul că transferul la bugetul de stat al economiilor din fondul de salarii reprezintă o finanţare monetară interzisă a deficitului bugetar. Ne exprimăm angajamentul de a emite o ordonanţă, înainte de mijlocul lunii septembrie, pentru a înlătura prevederile privind finanţarea monetară şi pentru a rezolva problema încălcării independenţei băncii centrale înainte de finalul lunii decembrie. Politica monetară şi valutară 62. Recenta majorare a TVA va duce la o creştere temporară dar semnificativă a inflaţiei în restul anului curent, împingând acest indicator cu mult în afara intervalului ţintit al BNR. Estimăm că saltul datorat TVA, conjugat cu majorările planificate ale preţurilor administrate şi cu efectele ultimelor inundaţii asupra preţurilor la alimente, ar putea împinge inflaţia cam cu 3½-4½ puncte procentuale peste traiectoria proiectată, situând-o la 7-8% la sfârşitul lui Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele nivelului preţurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permiţând astfel realizarea ţintei pe 2011 de 3%±1 puncte procentuale. 63. Deşi caracterul singular al majorării preţurilor induse de TVA nu justifică un răspuns de politică monetară, se impune o vigilenţă sporită pentru menţinerea sub control a previziunilor inflaţioniste şi pentru anihilarea unor posibile efecte inflaţioniste de runda a doua. Consiliul BNR a decis să întrerupă ciclul său de relaxare a politicii monetare, până când efectele probabile ale majorării TVA vor fi devenit mai clare. Pe viitor, politica monetară va fi calibrată în direcţia obţinerii traiectoriei proiectate de reducere a inflaţiei, netă de efectul fiscal. Modificări ale programului şi monitorizare 64. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii septembrie şi finele lunii decembrie 2010 şi criteriile de performanţă permanente

46 46 sunt stabilite în Tabelul 1; iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în Tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în Memorandumul Tehnic de Înţelegere anexat. /s/ Gheorghe Ialomiţianu Ministrul Finanţelor Publice /s/ Mugur Isărescu Guvernator BNR Anexe

47 47 I. Criterii cantitative de performanţǎ 1. Variaţia cumulatǎ a activelor externe nete (milioane euro) 8 / 3 2. Soldul cumulat al bugetului general consolidat (milioane lei) 2 3. Stocul cumulat al arieratelor bugetului general consolidat de la sfârşitul anului anterior (miliarde lei) 4. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat emise în cursul anului (valoare nominalǎ, în miliarde lei) II. Criterii de performanţǎ permanente 5. Neacumularea de arierate la datoria externǎ Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului Dec. realizat Martie realizat Iunie realizat Sept. realizat Dec. realizat Martie realizat Iunie program Iunie preliminar ,06 0, , ,55 0, ,4 0, ,50 2, ,76 4, ,09 12, ,8 5,6... Sept program ,81 12,0 0 Dec. program ,48 12,0 0 III. Consultări pe inflaţie 6. Rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum Interval exterior (limita superioarǎ) Interval interior (limita superioarǎ) Punct central Interval interior (limita inferioarǎ) Interval exterior (limita inferioarǎ) , , ,4 7,4 5,9 5,4 4,4 7,7 6,7 4,8 4,7 3,7 6,5 5,5 4,7 3,5 2,5 6,5 5,5 4,2 3,5 2,5 6,0 5,0 4,0 3,0 2, , ,0 9,0 8,0 7,0 6,0 10,0 9,0 8,0 7,0 6,0 IV. Ţintǎ orientativǎ 7. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE şi asistenţă socială, milioane lei) 2 8. Soldul operaţional (venituri fără impozite şi dobânzi), exclusiv subvenţiile, pentru cele 10 ÎS definite în MTÎ Articol din Memorandum Veniturile cumulate proiectate ale bugetului general consolidat, fără fonduri UE (milioane lei) Cifra aferentǎ lunii decembrie 2008 reprezintă stocul 2 Cifra aferentǎ lunii decembrie 2008 este pentru tot anul. 3 Ţinta de AEN pentru finele lui iunie 2010 a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecţia cu 1,5 miliarde Euro.

48 Tabelul 2. România: Performanţe Evaluarea Cinci şi Condiţionalităţi Noi Propuse Măsura Data Vizată Comentariu Măsură prealabilă 1. Plata unor arierate în valoare de 1,9 miliarde RON, majoritatea în sectorul sănătate. 2. Aprobarea de către Parlament a legii de reformă a pensiilor Criterii cantitative de performanţǎ 1. Plafon Active Externe Nete 2. Soldul total al bugetului general consolidat 3. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat 4. Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat 5. Neacumularea de arierate externe la plată Ţintǎ cantitativă orientativǎ 1. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat 2. Ţintă indicativă a soldului operaţional al ÎS cu cele mai mari pierderi Interval de consultare pe inflaţie Interval interior Interval exterior Criterii Structurale de Referinţă 1. Aprobarea reformelor instituţionale de contracarare a riscurilor fiscale aferente autorităţilor locale 2. Aprobarea legislaţiei de implementare a legii organice privind salarizarea în sectorul public 3. Aprobarea legii pensiilor 4. Ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale aprobate de guvern 5. Reforma regimului de finanţare a FGD prin majorarea cotelor de contribuţie a băncilor şi eliminarea liniilor de credit stand-by, şi revizuirea aranjamentelor de guvernanţă a FGD 6. Reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor fizice cu averi mari Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie 2010 Iunie septembrie octombrie septembrie septembrie septembrie noiembrie 2010 Îndeplinit Îndeplinit Îndeplinit Neîndeplinit Îndeplinit Îndeplinit Îndeplinit Îndeplinit Îndeplinit Îndeplinit în iunie 2010 Revizuit de la 30 septembrie 2010 În curs de îndeplinire (acţiune prealabilă) Ratificarea TVA în curs de îndeplinire În curs de îndeplinire

49 49 7. Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei Noi Condiţionalităţi Propuse (Criterii de Performanţă Structurale) 1. Ratificarea de către Parlament a amendamentelor la cadrul de închidere a băncilor 2. Aprobarea de către Parlament a bugetului agreat pe Amendarea legislaţiei de garantare a depozitelor pentru a se asigura că nici membrii Consiliului, şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în Consiliul de Administrare a FGD 31 martie decembrie decembrie decembrie 2010 Revizuit de la 30 septembrie 2010

50 ANEXA II. ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE (MTÎ) 9 septembrie Prezentul Memorandum Tehnic de Înţelegere (MTÎ) actualizează şi înlocuieşte MTÎ din data de 16 iunie El: (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de Intenţie (SI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesităţile de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (Secţiunea I); şi (iii) precizează unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (Secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a modifica măsurile conţinute în această scrisoare, sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la ţelurile programului, şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea programului. 2. În accepţiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 3,9852 = 1, faţă de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţă de yenul japonez la RON 3,1419 = 100, şi faţă de lira sterlină la RON 4,1169 = 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget, etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi, sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natura fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale Autorităţile vor informa experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. VI. I. CRITERII DE PERFORMANŢĂ CANTITATIVE, ŢINTA INDICATIVĂ ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ PERMANENTE A. Limita privind Activele Externe Nete 4. În accepţiunea programului, Activele Externe Nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional. 5. AEN ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR; şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi

51 51 nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului. 6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din activele de rezervă: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vis-à-vis de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options). 7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valută faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valută decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând (i) depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi (ii) depozitele în valută ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele. Limita pentru schimbările cumulate în activele externe nete de la începutul anului (în mil. euro) 1/ / decembrie martie iunie septembrie decembrie (stoc) realizat realizat CP CP Schimbare cumulată în AEN Poziţia din Memorandum: Active externe brute , / CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii. 2/ Fluxurile în 2010 sunt faţǎ de stocul final din Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2009 ( milioane), măsurate la ratele de schimb ale programului. Tragerile externe din Program Proiecţii de bază (în mil. euro) 2010 Fluxuri cumulate de la finele lui decembrie 2009 martie iunie septembrie decembrie

52 52 B. Mecanismul de Consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni 9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum (aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică) sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos decembrie decembrie martie iunie septembrie (realizat) (realizat) (realizat) (realizat) decembrie Interval exterior 10,0 10,0 (limita superioară) Interval interior (limita 9,0 9,0 superioară) Punct central 6,3 4,7 4,2 4,4 8,0 8,0 Interval interior (limita 7,0 7,0 inferioară) Interval exterior (limita inferioară) 6,0 6,0 C. Criteriu de Performanţă privind soldul bugetului general consolidat 10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale. Limita pentru soldul bugetului general consolidat (în milioane lei) Finele lui decembrie 2009 (realizat) Finele lui martie 2010 (realizat) Finele lui iunie 2010 (realizat) Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanţă) Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanta) Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include: + (i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

53 53 + (ii) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută şi incluzând ajustări pentru: + (a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans); + (b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE; + (c) obligaţii ale fondului proprietatea neplătite încă; + (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare; + (iv) schimbări nete ale altor finanţări. 12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2010 MFP se va consulta cu experţii FMI. 13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, faţă de care se vor compara veniturile realizate. Venituri cumulate proiectate în bugetul general (în milioane lei) consolidat, exclusiv fonduri UE Finele lui decembrie 2009 (realizat) Finele lui martie 2010 (realizat) Finele lui iunie 2010 (realizat) Finele lui septembrie 2010 (proiecţie) Finele lui decembrie 2010 (proiecţie) În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depăşesc ţinta indicativǎ (definitǎ mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustatǎ în jos cu valoarea corespunzătoare acestei depăşiri. D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice 15. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în sus cu până la 4,3 miliarde RON faţǎ de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării plǎţilor în contrapartidǎ în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de către BERD, IFC sau BEI.

54 54 Plafon pentru garanţiile din bugetul general consolidat nou emise de la finele anului 2008 până la: (în miliarde lei) Finele lui decembrie 2009 (realizat) 2,2 Finele lui martie 2010 (realizat) 4,6 Finele lui iunie 2010 (realizat) 5,6 Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanta) 12 Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanta) 12 E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către Bugetul General Consolidat 16. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Stocul de arierate ale bugetului general consolidat de la finele anului precedent (în miliarde lei) Finele lui noiembrie 2009 (stoc, realizat) 1,40 Finele lui martie 2010 (realizat) 1,76 Finele lui iunie 2010 (realizat) 1,8 Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanţă) 0,81 Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanţă) 0,48 Finele lui aprilie 2011 (ţintă indicativă) 0,00 F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul Bugetului General Consolidat 17. La nivelul Bugetului General Consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă. G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale Bugetului General Consolidat 18. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definitǎ ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţǎ socialǎ din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de Rezervǎ şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunarǎ. Ţinta privind cheltuielile curente

55 55 va fi ajustată corespunzător cu cheltuielile suplimentare generate de acordurile de compensare între autorităţile locale şi întreprinderi publice, la o valoare egală cu cea cheltuită în respectivul trimestru 9. Schimbări cumulate în cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat (în milioane lei) Finele lui decembrie 2009 (realizat) Finele lui martie 2010 (realizat) Finele lui iunie 2010 (realizat) 66,124 Finele lui septembrie 2010 (ţintǎ indicativǎ) 100,000 Finele lui decembrie 2010 (ţintǎ indicativǎ) 131,000 H. Monitorizarea întreprinderilor publice 19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice. Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţelor 37/2008 şi 79/2008 care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate. 20. Ţinta indicativǎ trimestrialǎ pentru 2010 pentru soldul agregat operaţional (EBIT earnings before interest and tax - venituri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru următoarele întreprinderi publice: (1) C.N. Căi Ferate CFR; (2) S.N. Transport CFR Călători; (3) C.N. a Huilei; (4) S.C. Termoelectrica; (5) C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale; (6) S.C. Metrorex; (7) S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A.; (8) SC Electrocentrale Bucureşti; (9) Societatea Comercială Electrificare CFR S.A.; şi (10) S.C. Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Datele vor fi furnizate împreunǎ cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele pentru septembrie 2010 şi decembrie 2010 vor fi şi, respectiv, I. Cerinţe de raportare 21. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este prezentat în Tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI. 9 Mecanismul de compensare presupune anularea reciprocă a obligaţiilor fiscale neachitate ale întreprinderilor publice cu arieratele datorate respectivelor întreprinderi de către autorităţile publice (locale).

56 56 Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI Articol Date lunare preliminare privind conturile bugetului general consolidat Date finale trimestriale privind conturile bugetului general consolidat De furnizat de Ministerul Finanţelor Periodicitate Lunar, pe 25 ale lunii următoare Trimestrial, date cash, în a 35 a zi după sfârşitul perioadei pentru care se raportează Trimestrial, date accrual, în a 55 a zi după sfârşitul perioadei pentru care se raportează Deficitul BGC utilizând definiţia ESA95 Date preliminare privind finanţarea sub linie pentru BGC Date finale trimestriale privind finanţarea sub linie pentru BGC Total sume de plată şi arierate totale ale BGC Stocul de arierate externe ale guvernului central Datoria publică şi garanţii guvernamentale nou emise Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale BGC, net de fonduri UE Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale BGC, net de fonduri UE Din 2010, soldul operaţional, profituri, arierate, şi cheltuielile de personal ale celor mai mari 10 de întreprinderi publice după total cheltuieli Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări şi avansuri), cheltuieli de capital şi subvenţii acoperite de avansurile UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite de UE convenite specific cu UE Trimestrial, cu un decalaj de trei luni Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 zile după sfârşitul perioadei pentru care se raportează Trimestrial, nu mai târziu de 45 zile după sfârşitul perioadei pentru care se raportează Preliminar lunar, în decursul lunii următoare Trimestrial, în termen de 55 zile Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de şapte zile Lunar, în termen de o lună Date lunare preliminare vor fi raportate către experţii FMI în termen de 25 zile Trimestrial, în termen de 35 zile de la sfârşitul perioadei pentru care se raportează Trimestrial, în termen de 55 de zile Lunar, în termen de trei săptămâni de la finele fiecărei luni

57 57 De furnizat de Banca Naţională a României Date AEN, pe componente, atât conform ratei de schimb din program, cât şi celei reale Date privind analiza monetară în formatul convenit cu experţii FMI Schema plăţilor contractuale externe ale sectorului bancar scadente în următoarele patru trimestre, dobânda şi amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) Schema plăţilor contractuale externe ale sectorului corporatist scadente în următoarele patru trimestre dobânda şi amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) Stocul datoriei externe pe termen scurt ale băncilor şi corporaţiilor Balanţa de plăţi în formatul FMI utilizat actualmente pentru raportare Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate) ale (i) băncilor mamă străine către subsidiarele lor din România; (ii) IFI şi (iii) alţi creditori către bănci din România (în monedă naţională şi străină). Săptămânal, în fiecare zi de luni după săptămâna de raportare şi cu un decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul datelor de final de trimestru Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni Lunar, 20 de zile după finele fiecărei luni II. CONDIŢIONALITǍŢI STRUCTURALE: DETALIERE A. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public 22. În urma aprobării legii salarizării unice în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislaţie de implementare a acesteia va fi aprobatǎ până la finele lunii octombrie 2010, legislaţie ce va respecta următoarele principii: a. Va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public şi incluse în legea salarizǎrii unice în sectorul public, iar propunerea respectivǎ va fi bazatǎ pe o analizǎ integralǎ a costurilor. b. Va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazatǎ pe responsabilităţi şi calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul.

58 58 c. Legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal altele decât salarii şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepţiunea acestei legi, plăţile de stimulente vor fi tratate ca sporuri.

59 Jan-2008 Mar-2008 May-2008 Jul-2008 Sep-2008 Nov-2008 Jan-2009 Mar-2009 May-2009 Jul-2009 Sep-2009 Nov-2009 Jan-2010 Mar-2010 May-2010 Jul FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL ROMÂNIA A cincea evaluare în cadrul Acordului Stand-By, Solicitarea de Derogare pentru Neîndeplinirea Criteriului de Performanţă şi Solicitarea de Modificare şi Stabilire a Criteriilor de Performanţă Informaţii Suplimentare Întocmit de Departamentul European (în consultare cu alte Departamente) Aprobat de Poul M. Thomsen şi Aasim Husain 22 septembrie, Acest supliment oferă o actualizare în materie de evoluţii economice şi de politici de la momentul întocmirii raportului echipei. Informaţiile suplimentare nu modifică evaluarea făcută de echipă. 66. Ultimii indicatori economici confirmă o deteriorare a activităţii economice. Datele economice la luna iulie arată scăderea activitatii in mai multe domenii, inclusiv vânzările, construcţiile, serviciile şi producţia industrială. Pe partea de cerere, acest lucru s-a concretizat în scăderea drastică a salariilor reale, ca urmare a reducerii de 25% a salariilor din sectorul public şi un salt al inflaţiei ca urmare a majorării TVA. Conjugate cu declinul transferurilor din străinătate, aceste evoluţii crează premisele deteriorării în continuare a veniturilor reale nete şi a cererii în cel de-al treilea trimestru. Cererea mai slabă a contribuit în schimb la atenuarea propagării majorarii TVA în inflaţie: aceasta din urmă a crescut de la 4,4% în iunie la 7,1% şi 7,6% în iulie şi respectiv august, oarecum sub aşteptările pieţei. 67. Preconditiile celei de-a cincea evaluări au fost îndeplinite. Reforma pensiilor a fost aprobată în parlament conform celor stabilite în program, deşi politicienii opoziţiei au contestat această lege la Curtea Constituţională. Autorităţile centrale au achitat de asemenea aproximativ 2 miliarde de lei reprezentând arierate şi facturi neplătite din sectorul sănătate, rezolvând astfel cea mai mare parte a arieratelor curente sau iminente de la nivelul bugetului de stat. Eforturile de achitare a arieratelor autorităţilor locale nu au avut acelaşi succes datorită lipsei instrumentelor necesare pentru a influenţa managementul financiar al acestora, situaţie ce va fi corectată la începutul anului viitor când vor intra în vigoare recentele amendamente la legea finanţelor publice locale. Totodată, autorităţile au aprobat reformele la regimul de finanţare al Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) în sensul majorării SELECTED HIGH FREQUENCY INDICATORS (SA indices, 2005=100) Retail sales Construction Services to population Industrial production (rha)