STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI SATU MARE Municipiul Satu Mare 1

Transcriere

1 STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI SATU MARE Municipiul Satu Mare 1

2 Cuprins 1 CONTEXTUL URBAN ȘI IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR PROBLEME ȘI PROVOCĂRI LA NIVEL LOCAL PROFILUL MUNICIPIULUI SATU MARE Așezare, ppulaţie, suprafaţă Cadrul natural, resurse Istrie Repere arhitecturale şi biective turistice ECONOMIA MUNICIPIULUI Municipiul Satu Mare în cntext reginal Industrie Activitatea de Cercetare, Dezvltare și Invare Agricultură Sectrul antreprenrial Indicatri claterali: investiţii străine, cmerţ exterir, cifră de afaceri Piaţa muncii și frţa de muncă TURISM Atracţii turistice Prduse turistice Infrastructura turistică CAPITAL UMAN, INFRASTRUCTURA SOCIALĂ, EDUCATIE ȘI SĂNATATE Demgrafie Educaţie, frmare cntinua Cultură şi sprt Incluziune scială Sănătate INFRASTRUCTURA, ECHIPAREA TERITORIULUI Dezvltare urbană Reţeaua rutieră şi transprt Reţeaua ferviară Transprtul aerian MEDIUL ȘI INFRASTRUCTURA DE MEDIU Resurse de apă Calitatea slului Calitatea aerului Reţeaua publică de alimentare cu apă ptabilă Reţele de canalizare Gspdărirea deșeurilr Schimbări climatice Bidiversitatea, zne prtejate

3 1.6.9 Riscuri naturale și antrpice Energie verde, regenerabilă COOPERARE TRANSFRONTALIERA/INTERNATIONALA Zna de frntieră cu Ungaria. Cperare transfrntalieră Zna de frntieră cu Ucraina. Cperare transfrntalieră Orașe înfrăţite. Alte legături de arteneriat. Cperare internaţinală CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ Asciaţia de dezvltare intercmunitară Asciaţia Zna Metrplitană CONTRIBUTIA LA OBIECTIVELE ORIZONTALE Egalitatea de șanse Dezvltare durabilă Scietatea infrmaţinală PREZENTAREA PE SCURT A STRATEGIILOR ȘI POLITICILOR SECTORIALE EXISTENTE, RELEVANTE (LA NIVEL LOCAL, REGIONAL ȘI NAȚIONAL) PE CARE SE BAZEAZĂ ELABORAREA SIDU CONTEXT REGIONAL, NATIONAL SI EUROPEAN/COERENTA SI CONFORMITATEA CU POLITICILE NATIONALE SI EUROPENE CADRUL STRATEGIC ANALIZA SWOT Urbanism și mbilitate Scial (Educaţie, cultură, sănătate și prtecţie scială) Mediu Ecnmic Guvernanţă teritrială VIZIUNEA DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE SIDU VIZIUNE Fundamentarea viziunii Axe priritare de dezvltare Prirităţi de investiţii şi Obiective specifice CALENDAR DE ACTIVITĂŢI PENTRU IMPLEMENTAREA SIDU ȘI PORTOFOLIU DE PROIECTE Prezentarea activitățilr/acțiunilr/perațiunilr rientative care vr fi elabrate și realizate în vederea îndeplinirii biectivelr cheie ale SIDU, precum și rizntul de timp în care aceste activități se vr realiza, inclusiv măsuri de atenuare a riscurilr implementării Elabrarea unui prtfliu de priecte, inclusiv ptențialele surse de finanțare, precum prgramele peraținale pentru periada (și, de asemenea, alte inițiative eurpene, cum ar fi Oriznt 2020, etc.), care ar putea ajuta la realizarea viziunii și la atingerea biectivelr SIDU, precum și descriere a sinergiilr și caracterului integrat al priectelr IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA SIDU ROLUL AUTORITĂŢII URBANE DESCRIEREA ROLURILOR ŞI PROPUNEREA COMPONENŢEI Atribuţii delegate Structura pentru sprijinirea dezvltării urbane durabile

4 5.2 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA SDL, CU STABILIREA ACTIVITĂŢILOR, RESURSELOR NECESARE PENTRU A IMPLEMENTA STRATEGIA, DIRECŢIILE/DEPARTAMENTELE ŞI/SAU A PERSOANELOR RESPONSABILE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA SIDU Etapa 1. Pregătirea SIDU Etapa II Prcesul de admisibilitate a SIDU şi PMUD Etapa III Organizarea structurii de management și implementare SIDU Etapa IV Înfiinţarea Autrităţii Urbane Etapa V Elabrarea Dcumentului justificativ pentru finanţarea din Fnduri ESI şi selectarea şi priritizarea priectelr din SIDU Etapa VI Evaluarea Dcumentului Justificativ DEFINIREA UNOR INDICATORI CUANTIFICABILI, ÎN MĂSURA ÎN CARE ESTE POSIBIL, RELEVANŢI PENTRU A MONITORIZA ŞI EVALUA SIDU PE PARCURSUL ORIZONTULUI DE IMPLEMENTARE CADRUL PARTENERIAL PENTRU ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA SIDU PREZENTAREA CADRULUI PARTENERIAL DE ELABORARE ŞI IMPLEMENTARE SIDU, INCLUSIV CU RESPONSABILITĂŢI Paşii metdlgici în elabrarea Strategiei Integrate de Dezvltare Urbană: Paşii metdlgici în implementarea Strategiei Integrate de Dezvltare Urbană: Organigrama membrilr implicaţi în implementarea SIDU Acţiuni de întreprins pe termen mediu ( ) Acţiuni de întreprins pe termen lung ( ) PREZENTAREA PROCESULUI DE CONSULTARE PUBLICĂ

5 1 CONTEXTUL URBAN ȘI IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR PROBLEME ȘI PROVOCĂRI LA NIVEL LOCAL Prezentarea datelr statistice și a analizelr, studiilr relevante pentru definirea cntextului urban și a prvcărilr cu care acesta se cnfruntă, cu trimitere bligatrie la cele cinci prvcări specificate în art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013: prvcări ecnmice, sciale, climatice, demgrafice și de mediu. Asfel, se va realiza descriere a prblemelr cu care se cnfruntă spațiul urban analizat, privind, de exemplu, ppulația, demgrafia, șmajul, structura cupării frței de muncă, cndițiile de lcuire, infrastructura scială și educatinală, cndițiile climatice și de mediu din arealul studiat, situația transprtului public lcal, facilități urbane, situația infrastructurii urbane, situația spațiilr verzi, zne urbane marginalizate) etc. Studiul de faţă ia ȋn cnsiderare date de la sfârşitul periadei de prgramare Listă de abrevieri ADR AM AP BNR CAEN CDI CE CNP CSNR FC FEADR FEDR FEI FEPAM FESI FP 7 FPC FSC FSE HG IFI IMM Agenţia de Dezvltare Reginală Autritatea de Management Axă priritară Banca Naţinală a Rmâniei Clasificarea activităţilr din ecnmia naţinală Cercetare Dezvltare Invare Cmisia Eurpeană Cmisia Naținală de Prgnză Cadrul Strategic Naţinal de Referinţă Fndul de Ceziune Fndul Eurpean Agricl pentru Dezvltare Rurală Fnduri Eurpene pentru Dezvltare Reginală Fndul Eurpean de Investiţii Fndul Eurpean pentru Pescuit și Afaceri Maritime Fnduri Eurpene Structurale și de Investiții Prgram Cadru 7 /7 th Framewrk Prgramme Frmare prfesinală cntinuă Fnduri Structurale şi de Ceziune Fndul Scial Eurpean Htărâre de Guvern Instituţii Financiare Internaţinale Întreprinderi mici şi mijlcii 5

6 INS Institutul Naținal de Statistică MMGA Ministerul Mediului și Gspdăririi Apelr MMSC Ministerul Mediului și Schimbărilr Climatice OI Organism Intermediar ONG Organizaţie Neguvernamentală OUG Ordnanţă de Urgenţă a Guvernului PDR Planul de Dezvltare Reginală PND Planul Naţinal de Dezvltare PNDR Prgramul Naţinal pentru Dezvltare Rurală PO AT Prgramul Operaţinal Asistenţă Tehnică PO DCA Prgramul Operaţinal Dezvltarea Capacităţii Administrative POC Prgramul Operaţinal de Cmpetitivitate POR Prgramul Operaţinal Reginal POS Prgramul Operaţinal Sectrial POS CCE Prgramul Operaţinal Sectrial Creşterea Cmpetitivităţii Ecnmice POS DRU Prgramul Operaţinal Sectrial Dezvltarea Resurselr Umane POS Mediu Prgramul Operaţinal Sectrial Mediu POS Transprt Prgramul Operaţinal Sectrial Transprt RPL Recensământul Ppulației și al Lcuințelr RRE Resurse Regenerabile de Energie SEE Spaţiul Ecnmic Eurpean TEN-T Reţeaua Trans-Eurpeană de Transprt TIC TVA UAT UE Tehnlgia Infrmaţiei şi a Cmunicaţiilr Taxa pe Valarea Adăugată Unitate Administrativ Teritrială Uniunea Eurpeană 6

7 Intrducere Scpul acestei lucrări este de a cntribui, prin descrierea situaţiei curente în municipiul Satu Mare (în judeţul Satu Mare pentru dmeniile în care datele dispnibile sunt dar la nivel judeţean) din punct de vedere sci-ecnmic, al prtecţiei mediului, urbanismului și infrastructurii, la elabrarea strategiei de dezvltare a municipiului Satu Mare pentru periada Cntextul Eurpean și naţinal Pentru periada de prgramare , Cmisia Eurpeană a adptat încă din anul 2010 strategia intitulată generic Eurpa 2020, biectivul general al acesteia fiind de transfrmare a UE, în următrul deceniu, într- ecnmie inteligentă, sustenabilă și favrabilă incluziunii. Astfel, s -au stabilit 8 ţinte cncrete care să reflecte la rizntul anului 2020, prgresele realizate de fiecare stat membru, după cum urmează: Indicatr Eurpa 2020 Obiective 2020 Obiective 2020 Rata de cupare a frţei de muncă 75% 70% Cheltuieli CDI, % PIB 3% 2% Nivel emisii GES faţă de % 79% Cnsumul final de energie din surse regenerabile 20% 24% Creşterea eficienţei utilizării resurselr de energie (2005 = 100%) Reducerea abandnului şclar din ttal ppulaţie sub 24 ani Creşterea numărului de abslvenţi cu studii superiare din ttalul ppulaţiei sub 35 ani Reducerea ppulaţiei cu risc de excluziune scială 80% 80% 10% 11,3% 40% 26,7% 20 miliane

8 Strategia include şi 11 biective tematice pe baza cărra CE a stabilit distribuţia fndurilr eurpene nerambursabile pentru periada de prgramare , enumerate mai js: 1. Întărirea cercetării, dezvltării tehnlgice şi a invării 2. Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnlgiilr infrmaţiilr şi cmunicaţiilr 3. Creşterea cmpetitivităţii întreprinderilr mici şi mijlcii 4. Sprijinirea tranziţiei spre ecnmie cu emisii scăzute de carbn în tate sectarele 5. Prmvarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestinarea riscurilr 6. Prtejarea mediului şi prmvarea utilizării eficiente a resurselr 7. Prmvarea transprtului durabil şi eliminarea blcajelr in reţelele cheie 8. Prmvarea cupării şi sprijinirea mbilităţii frţei de muncă 9. Investiţii în cmpetenţe, educaţie şi învăţare cntinuă 10. Prmvarea incluziunii sciale şi cmbaterea sărăciei 11. Îmbunătăţirea capacităţii instituţinale şi a eficienţei în administraţia publică În prima parte a anului 2013, CE a negciat cu fiecare stat membru un dcument de pziţie prin care s -a stabilit, în cntextul biectivelr t ematice eurpene, crespndenţa cu prirităţile naţ inale de dezvltare Ulterir, prin Acrdul de Parteneriat, Guvernul Rmâniei a aprbat atât alcările financiare pentru fiecare biectiv tematic cât și la nivel de prgram peraţinal (Anexa 11.1). Ttdată, prin adptarea de către Parlamentul Eurpean a regulamentelr fndurilr eurpene nerambursabile pentru periada , s-au stabilit și prirităţile de investiţii către care, fiecare stat membru, în funcţie de biectivele naţinale specifice, pate alca fndurile cmunitare, cu respectarea principiului cncentrării și al maximizării impactului acestra pentru atingerea ţintelr stabilite prin Eurpa AP include cuprinzătare trecere în revistă a situaţiei sci-ecnmice din Rmânia (cadrul de referinţă) și stabilește rientările strategice pentru alcarea FESI pe cele 11 Obiective Tematice stabilite la nivel Eurpean. În paralel, ADR NV a desfășurat demersurile necesare în scpul elabrării Planului de 8

9 Dezvltare Reginală NV, supus cnsultării publice începând din septembrie 2013, ce va reprezenta cadrul frmal de rientare a fndurilr nerambursabile alcate prin POR pentru regiunea NV care include și judeţul Satu Mare. Lucrarea de faţă, Cadrul de referinţă a strategiei de dezvltare a municipiu lui Satu Mare, cuprinde analiză sci-ecnmică ce abrdează aspecte de bază precum ecnmie, CDI, turism, demgrafie, educaţie, cultură, prtecţie scială, sănătate, urbanism, infrastructură, prtecţia mediului și guvernanţă lcală. Analiza SWOT rezultată reprezintă un efrt clectiv al echipei de priect și al părţilr interesate, factrii lcali care au participat la cnsultările publice rganizate pe parcursul derulării priectului. Întrucât statistic, datele se clectează și se interpretează de către INS la nivel de judeţ, analizele realizate din punct de vedere sci-ecnmic se bazează în md limitat pe valri aferente rașului Satu Mare. Această situaţie este cmpensată în dmeniile urbanism, infrastructură, prtecţia mediului şi scial unde infrmaţiile au fst clectate şi prezentate la nivelul municipiului Satu Mare 9

10 1.1 PROFILUL MUNICIPIULUI SATU MARE Așezare, ppulaţie, suprafaţă Municipiul Satu Mare este lcalizat în nrd-vestul Rmâniei, la 47 47'30" latitudine nrdică și 22 52'30" lngitudine estică și este capitala județului cu același nume delimitat de granița Rmâniei cu Ungaria în zna de vest și de cea cu Ucraina în regiunea de nrd, pe celelalte laturi având ca vecini județele Bihr și Sălaj la sud și județul Maramureș la est. Prin Legea 151/1998 privind dezvltarea reginală în Rmânia s-au stabilit cadrul instituținal, biectivele și cmpetențele pentru implementarea pliticii de dezvltare a Rmâniei prin împărțirea pe regiuni pe baza ascierilr vluntare ale administrațiilr publice lcale. Ulterir, aceasta a fst abrgată de nuă lege dedicată dezvltării reginale, Legea 315/2004 prin care au fst intrduse denumirile și cmpnența regiunilr. Județul Satu Mare a fst încadrat în Regiunea de Dezvltare Nrd-Vest alături de județele Bihr, Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Cluj, însumând suprafață de km 2 (14,32% din suprafața țării) și ppulație de Județul Satu Mare are întindere de km 2 și este cnstituit în cea mai mare parte din terenuri agricle (72%), păduri și vegetație frestieră (18%), ape, bălți (3%) și alte suprafețe (7%). Suprafața municipiului Satu Mare reprezintă 3,40% din cea a județului și este de 150,3 km 2. Cei lcuitri ai rașului reprezintă aprximativ 30% din ppulația județului și 3,7% din cea a Regiunii Nrd-Vest. Raprtând numărul de lcuitri ai 10

11 municipiului la suprafața acestuia, rezultă densitate de 681,37 lc/km 2, mai mare decât media urbană de 353,2 lc/km2 din regiune, cu Oradea rașul cel mai dens ppulat (1.170 lc/kmp). Tabel 1: Ppulația Municipiului Satu Mare Suprafața u.m.- km 2 Ppulaţie 2011 u.m. - nr. lcuitri Ttal Femei Bărbați Pnderea ppulaţiei Mun. Satu Mare Densitatea lc/km 2 Municipiul Satu Mare Judeţul Satu Mare Regiunea Nrd-Vest 150, , ,7% 74, ,7% 80, Cadrul natural, resurse Municipiul Satu Mare este situat în partea de nrd-vest a județului, la aprximativ 10 km de granița cu Ungaria și 35 de km de granița cu Ucraina. Întreg spațiul administrativ al rașului se află în zna de câmpie Câmpia Smeșului la altitudine medie de 126 m față de nivelul mării, având înclinație lină pe direcția sud-est nrd-vest de la 130 m la Aerprtul vechi până la 124 m la Grădina Rmei. Râul Smeș străbate rașul pe direcția est -vest având curgere lină datrită pantei 11

12 cu înclinație redusă specifică znei de câmpie. Acesta a avut influență sem nificativă în cnstituirea și dezvltarea rașului încă din Evul Mediu timpuriu, favrizând legăturile cmerciale cu zne din aprpiere, dar și practicarea mrăritului și a pescuitului. Astfel, sectrul nrdic al rașului de astăzi s -a frmat în jurul vechii cetăți existente, pe când sectrul sudic s-a dezvltat în ultimii ani. Smeșul se frmează din cnfluența Smeșului Mare și a Smeșului Mic în aprpierea lcalității Dej (județul Cluj), adunându-și afluenții pe suprafață de km 2 de pe teritriul a încă patru din cele șase județe ce frmează regiunea nrd - vest: Cluj,Bistrița-Năsăud, Sălaj și Maramureș. Județul Satu Mare este străbătut de râu pe lungime de 61 de km până la graniță, cntinuânduși cursul pe teritriul Ungariei unde se varsă în Tisa. În seclul al XVIII-lea, prin numerasele meandre în aval și în amnte, Smeșul se încadra în htarele rașului Satu Mare pe lungime de 36,5 km, însă de -a lungul timpului, în urma lucrărilr de reamenajare efectuate, distanța s-a redus la dar 9,8 km. Regiunea de dezvltare Nrd-Vest cuprinde aprximativ tate frmele de relief, de la munți la câmpie, chiar și mică parte din depresiunea Transilvaniei. Județul Satu Mare este situat prepnderent în zna de câmpie jasă, iar terenul este frmat în cea mai mare parte din sluri pdzlice cmpuse din depzite de nisip, less și pietriș, astfel creându-se cndiții favrabile culturilr agricle. Flra și fauna au fst influențate de relieful specific znei de câmpie, ceea ce a dus la crearea unui habitat favrabil pentru specii de rzătare (ppândăul, hârcigul), reptile (vipera Berus din Pădurea Nrieni), păsări sălbatice (rațe, gâște, egrete, fazan) și alte mamifere (căprir, mistreț, iepure) dar și pentru câteva rarităţi flristice care merită a fi remarcate: arbri Ptercarya din China, Spbra Japnica Pendula, Paulwnia Tmentsa etc. 12

13 La nivelul regiunii Nrd-Vest au fst declarate 170 de arii naturale prtejate de interes naținal. Cele mai numerase se află pe teritriul județului Bihr (64), cele mai extinse se întâlnesc în Maramureș însumând peste 50% din ttalul reginal, Satu Mare cupând ultimul lc cu un număr de dar 7 astfel de zne. Aria gegrafică a municipiului Satu Mare și cea adiacentă acestuia cuprinde de asemenea zne desemnate ca fiind arii cu valare de patrimniu natural, reprezentate prin Parcul Grădina Rmei sau Pădurea Nrieni (aflată la 8 km de raș, unde mulți sătmăreni își petrec weekend -urile) precum și specie de arbre prtejată reprezentată de Salcâmul Japnez. Municipiul Satu Mare se încadrează în zna de climă temperat-cntinentală mderată în care periadele de iarnă sunt mai lungi și mai reci datrită pziției gegrafice nrdice, periadele de vară fiind mai răcrase decât cele specifice arealelr de câmpie sudice. Astfel, în periada rece se înregistrează valri termice mai scăzute decât în alte rașe din vestul țării, respectiv -17 C față de -15 la Oradea și -12 C la Timișara. Media anuală a temperaturii este de 9,6 C. Valrile termice clasificate în funcție de antimp sunt: 10,2 C primăvara; 19,6 C vara; 10,8 C tamna şi 1,7 C iarna. Umiditatea atmsferică este destul de ridicată, cu valri de 64% în timpul verii, 83% în seznul de iarna și medie anuală de 71%, astfel asigurându-se în general activitate vegetativă nrmală pentru tate plantele cultivate şi spntane. Regimul vânturilr este caracterizat prin predminanţa curenţilr din sectrul nrd -vestic, ce se deplasează cu viteze medii cuprinse între 3 și 3,8 m/s, care aduc precipitaţii primăvara şi vara în cantități ce pt scila între 400 mm și 1000 mm Istrie În evul mediu, pe teritriul actual al municipiului Satu Mare existau duă așezări umane, despărțite de cursul râului Smeș: rașele Satu Mare și Mintiu. Primele infrmații scrise privind această regiune indică Satu Mare drept centrul cmitatului regal cu același nume, funcținând în jurul unui castru frtificat: cetatea Satu Mare. Prima mențiune a lcalității Satu Mare se datează la sfârșitul seclului al XII-lea, din periada anilr Mintiul apare în dcumente la începutul seclului al XIIIlea, în anul 1216, când este menținată drept așezare de clniști germani. Tradiția lcului cnsemnează clnizare mai timpurie, datând încă de la începutul seclului al XI-lea. Istria celr duă rașe despărțite de Smeș este similară în multe privințe. Ttuși, în lipsa unei frtificații prprii, Mintiul nu a avut nicidată imprtanța 13

14 strategică și militară a Sătmarului. Cele duă rașe au avut statut diferit și din punct de vedere al administrației ecleziastice. Satu Mare jacă rlul unui centru de arhidiacnat, ce cuprindea partea de vest a cmitatului Satu Mare, iar Mintiul, în schimb, aparține arhidiacnatului de Ugcea. Primul privilegiu cunscut este acrdat rașului Mintiu de către regele Andrei al IIlea, în anul Pentru Satu Mare, s-a emis un privilegiu similar la un interval destul de scurt, în anul Din punct de vedere al bligațiilr, rașele sunt datare să trimită câte cinci ameni înarmați în astea regelui, să plătească decima în valare de 12 denari, să asigure duă mese regelui și însțitrilr săi, dacă aceștia ar ppsi vredată în raș. Drepturile acrdate în schimb celr duă rașe sunt relativ extinse: acestea sunt extrase, din punct de vedere administrativ și juridic, de sub autritatea cmitelui de cetate și puse direct sub autritatea regelui sau a vistierului regal. În același timp, lcuitrii au psibilitatea să-și aleagă judele și pretul, precum și beneficiază de un vad scutit de vamă pe râul Smeș. Nu în ultimul rând, regele dnează rașelr un lt de pământ de mari dimensiuni, cuprinzând teren arabil, păduri, vii, pășuni și fânețuri. Pe lângă privilegiile dbândite, factrul principal al dezvltării urbane a însemnat transprtul sării pe râul Smeș, dinspre cnele din Transilvania. În cele duă rașe, astfel, s-au stabilit cmunități însemnate de negustri și meșteșugari, rganizate în bresle. Periada de înflrire este încheiată de răzbaiele antitmane din seclul al XVI-lea. Începând cu anii zna devine teatru de perațiuni militare, fiind regiune de frntieră, scilând mereu între Ungaria regală, Principatul Transilvaniei și Imperiul Otman. Din acest mtiv, rașele Satu Mare și Mintiu au suferit mult, statutul lr fiind marcat de dese schimbări de suzeranitate. Din cauza pziținării sale la frntiera între trei entități statale, este ridicat aici frtificație cu cinci bastiane, care a căpătat un rl strategic imprtant. Cetatea a existat până în 1705, când, în timpul răscalei cnduse de Francisc Rákóczi II, acesta a rdnat distrugerea ei. După înfrângerea răscalei, austriecii au cntinuat distrugerea frtificaţiei, care a durat până Cele duă raşe (Satu Mare şi Mintiu) s-au unit în anul 1712, iar din 1715 Satu Mare a dbândit titlul de raş liber regal. Ppulaţia alungată de luptele de la începutul seclului s-a întrs treptat acasă, dar dezvltarea raşului este îngreunată şi mai 14

15 departe de numerasele inundaţii şi epidemii. Astfel, în 1769, raşul avea numai 5000 de lcuitri, întreaga periada a seclului XVIII și prima jumătate a seclului XIX este marcată de un prces lent de urbanizare. Prima ridicare militară, realizată între anii , reprezintă așezară extinsă, răsfirată, având caracter rural. Pe lângă edificiile ecleziastice realizate în această periadă (bisericile calviniste din Mintiu și cea cu lanțuri, biserica grec-catlică veche din Satu Mare și cea din Mintiu) au fst cnstruite din piatră dar câteva case de lcuit și prăvălii. Numărul cnstrucțiilr din piatră rămânea, însă, redus: la mijlcul seclului al XIX-lea, trei sferturi dintre cnstrucții erau din lemn, chirpici sau văiage, iar majritatea cvârșitare a acperișurilr erau din șindrilă sau paie. La această dată s-a realizat pietruirea străzilr principale. Înfiinţarea, în anul 1804, a Episcpiei Rman-Catlice din Satu Mare a adus un veritabil imbld dezvltării urbane. Prin cnstruirea sau recnstruirea a numerase clădiri, biserica rman-catlică a cntribuit simţitr la realizarea aspectului actual al raşului. În timpul episcpului Jáns Hám s-au finalizat lucrările la Catedrala rman-catlică, palatul episcpal, biserica Calvaria, mănăstirea maicilr misericrdieni. A dua jumătate a seclului al XIX-lea este periadă de dezvltare ecnmică desebit de dinamică. În 1871 se cnstruieşte calea ferată Satu Mare Carei (pe atunci reşedinţa cmitatului), în 1872 se stabileşte legătura ferviară cu Sighetu Marmaţiei, iar în 1884 cu Baia Mare. În 1881 s-a intrdus sistemul electric de iluminat public. La începutul seclului al XX-lea, ppulaţia raşului atingea deja cifra de de lcuitri, iar ecnmia se caracteriza prin dinamism industrial: mara cu aburi, fabrica de cărămidă, fabrica de cherestea Neuschlss, turnătria şi uzina de maşini şi vase a fraţilr Princz, uzina de vagane Uni, Banca de Credit, Banca Cmercială. La începutul seclului XX au fst ridicate clădirile Htelului Dacia (Pannnia) şi Viktria, Teatrului de Nrd, Liceului Eminescu, declarate astăzi mnumente arhitecturale. După încheierea primului răzbi mndial, raşul şi cea mai mare parte a cmitatului intră în cmpnenţa Rmâniei Mari. În periada interbelică, Satu Mare cunaşte, pe lângă nul val de cnstrucţii (catedrala rtdxă şi cea grec-catlică, Prefectura actuala clădire a Muzeului Judeţean), şi creştere a ppulaţiei. Cel de al dilea răzbi mndial şi cnsecinţele acestuia aduc schimbări imprtante în viaţa raşului. După Arbitrajul de la Viena, judeţul redevine parte a Ungariei. În anul 1944, ppulaţia 15

16 evreiască din raş şi împrejurimi, însumând circa de suflete, a fst internată în ghetul sătmărean şi ulterir deprtată. În acelaşi an raşul a fst bmbardat de aviaţia svietică. Ppulaţia s-a refugiat în satele din aprpiere, iar daunele prvcate clădirilr reprezentative şi caselr de lcuit au fst semnificative. În ctmbrie 1944 Satu Mare a fst eliberat de frţele svietice şi rmâne. În ianuarie 1945, ppulaţia germană a raşului (în jur de 1000 de persane) a fst transprtată în lagărele de muncă din URSS. După instalarea regimului cmunist rașul Satu Mare a pierdut statutul reședință de județ, fiind încadrat în regiunea Baia Mare. Începând din anii 1960, ca urmare a industrializării susținute, numărul lcuitrilr Sătmarului crește semnificativ, determinând și extinderea și mdernizarea rașului. Din anul 1968, Satu Mare a redbândit statutul de reședință de județ. Tt în această periadă începe cnstruirea primelr cartiere și apariția primelr blcuri cu 4, mai târziu cu 10 etaje. Cea mai spectaculasă dezvltare cunaște partea rașului situată pe malul stâng al râului Smeș. Primul cartier cnstruit a fst Cartierul 14 (cunscut sub numele de Micr 14), cu un număr suficient de apartamente pentru găzduirea a de ameni. A urmat Cartierul 15, cu apartamente pentru de ameni. Pentru legarea acestr zne de nucleul vechi al rașului s-a realizat cel de al dilea pd peste Smeș, pdul Glescu. Un mment dramatic și semnificativ în istria așezării a cnstituit inundațiile din anul 1970, când cea mai mare parte a rașului a fst acperită de ape. Viiturile au prvcat, pe lângă numerase pierderi de vieți menești, prăbușirea a peste 2000 de case. Pentru familiile sinistrate în urma inundațiilr au fst ridicate în regim de urgență duă cartiere: Sarelui și Carpați I. Tt în urma inundațiilr au apărut și primele blcuri de lcuințe din partea rașului Mintiu (zna P-ța 14 Mai) și, în scurt timp, primul cartier, cu denumire cu vădit caracter prpagandistic: Slidaritatea. Un alt val de dezvltare a început în anii 80, când au fst cnstruite alte trei cartiere (Micr 16, Micr 17 și Carpați II). Ca investiție de prestigiu a fst cnstruită Palatul Administrativ (finalizat în 1986) și a fst creată ansamblul clădirilr mderne a Centrului Nu. Schimbările plitice din anii 1990 au adus municipiului Satu Mare periadă de stagnare ecnmică, urmată de una de dezvltare lentă. Ieşirea din acest impas pare 16

17 să se realizeze în pragul seclului al XXI-lea, când pziţia aprpiată de graniţă şi efectele integrării eurpene a Rmâniei au redresat dezvltarea raşului. Viaţa ecnmică actuală este caracterizată prin prezenţa din ce în ce mai imprtantă a capitalului străin, de un sectr de servicii aflat într- dezvltare dinamică şi de diversificarea industrială (cmpnente de maşini, industria textilă, alimentară, prducţia mbilei). Satul Sătmărel este menţinat pentru prima dată în dcumente în anul Iniţial face parte din dmeniul regal şi este lcuit de către ibagii cetăţii Satu Mare. După dispariţia acestra, în seclul al XIV-lea Sătmărelul devine mşia familiilr Szántai şi Piskárksi. În 1393, partea familiei Szántai a ajuns prin mştenire în psesia nbililr Báthri. În seclul al XV-lea sunt menţinate duă sate cu numele de Sătmărel: Sătmărelu Mare şi Sătmărelu Mic. Dubla cnfiguraţie nu se păstrează însă, în epca mdernă existând singură aşezare cu această denumire. Biserica rtdxă a fst cnstruită în anul 1911 şi are hramul Sf. Dumitru Repere arhitecturale şi biective turistice Htelul Dacia, pate cel mai reprezentativ mnument arhitectural din centrul vechi, a fst cnstruit pe lcul fstei primării a raşului, ridicat în stil barc în anii 1760 și demlat din cauza stării de degradare accentuată în care se afla în anul Cnstruirea htelului în stil secessin a început peste un an, în Pe faţada rnamentată cu elemente flrale este reprezentată şi stema raşului Satu Mare, iar mtivele decrative îşi păstrează stilul unic şi în interirul clădirii, realizat în aceeaşi manieră elegantă. Sala de spectacle a clădirii, din aripa din spate, găzduieşte astăzi Filarmnica Dinu Lipatti şi se remarcă prin caracteristicile acustice desebite şi prin rnamentaţia interiară de frumuseţe unică. Turnul Pmpierilr se ridică în mijlcul unui mic parc, unde se ajunge printr-un pasaj pe lângă Htel Dacia. Turnul a devenit un simbl al municipiului Satu Mare. Cnstrucţia a avut lc în anul 1904 și se leagă de numele episcpului rman-catlic Gyula Meszlényi. Placa de aramă cu stema raşului din vârful turnului prvine de la vechea primărie a rașului. Turnul pmpierilr s-a renvat recent şi este deschis vizitării, ferind publicului panramă spectaculasă asupra raşului. 17

18 Centrul vechi este dminat dinspre est de Catedrala rman-catlică, a cărei cnstrucţie s-a desăvârşit în anii Biserica precedentă, cnstruită între , a fst în acea periadă transfrmată pentru a crespunde statutului de Catedrală episcpală. Transeptul, cupla, perechea de turnuri şi timpanul îi cnferă un stil clasicist, impunătr. În clţul sud-estic al Centrului vechi se află clădirea în stil negtic a Muzeului de Artă, fsta casă Vécsey. Partea interiară păstrează pate cea mai veche cnstrucţie din Satu Mare, realizată în stil barc. Aici se găseşte placă ce cmemrează semnarea Păcii de la Satu Mare (1711), al cărei autr este marele artist sătmărean Aurel Ppp. Pe lcul fstei cetăți se ridică astăzi duă mnumente arhitecturale valrase. Biserica rman-catlică Sfânta inimă a lui Iisus (Calvaria) are duă turnuri şi sanctuar plignal. A fst realizat după planurile pretului-arhitect Albin Tischler, parhul satului Urziceni. Biserica a fst cnsacrată în 1844, fiind şi prima biserică din znă realizată în stil negtic. La sfârșitul seclului al XIX-lea turnurile au fst înălţate, iar nava lărgită cu capele şi navă secundară. Altarul a fst realizat de meşterul austriac Albin Hölzer. Pe parcursul seclului al XIX-lea biserica a fst îngrijită de către iezuiţi. Sinagga este celălalt mnument ridicat pe amplasamentul fstei cetăți. Evreii s-au aşezat în număr mai mare în raşul Satu Mare în cursul seclului al XVIII-lea. Cmunitatea a crescut rapid şi a dbândit influenţă imprtantă în ecnmia regiunii. În primele decenii ale seclului al XX-lea funcţinau în raş 3 sinaggi şi 25 case de rugăciuni. Astăzi se păstrează dar sinagga mare a cmunităţii rtdxe, pe strada Decebal, ridicată în lcul primei sinaggi din raş. Edificiul actual a fst cnstruit între anii în stil rmantic, după planurile rădeanului Nandr Bach, de unde se explică şi similitudinile strânse cu sinagga din Oradea. Cea mai imprtantă parte a clădirii este segmentul frntnului principal dispus în crespndenţă cu cele trei nave. În nrdul catedralei rman-catlice se găseşte clădirea Palatului Episcpal, cnstruită în mai multe etape, crpul principal fiind finalizat în prima parte a seclului al XIX-lea. Primul episcp care a rezidat în palat a fst Hám Jáns, din Statuia episcpului este amplasată în fața catedralei. 18

19 În vecinătatea palatului episcpal se află Catedrala Grec-Catlică, cnstruită între , cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, ridicată pe lcul unei mai vechi biserici de cărămidă, datând din În această biserică a slujit renumitul cărturar Petru Bran, cel dintâi prfesr de limba rmână din raş şi autrul primei cărţi rmâneşti tipărită la Satu Mare. În galeria persnalităţilr care au păstrit în vechea parhie se remarcă şi Ian Marcu, Cnstantin Lucaciu şi Dr. Vasile Lucaciu, militanţi ai emancipării naţinale, plitice şi culturale. În capătul străzii se găseşte Catedrala Ortdxă Adrmirea Maicii Dmnului, ridicată între Edificiul este înscris în lista naţinală de mnumente istrice. Ambele catedrale prezintă, atât prin arhitectură, cât şi prin rnamentaţia interiară şi exteriară trăsăturile specifice stilului nebizantin. În sud-vestul Centrului vechi, pe clţ, se află clădirea cunscută sub numele de Casa Albă. Este clădire destinată lcuințelr și spațiilr cmerciale, și este realizată în stil secessin în anii Decraţia este realizată cu ajutrul reliefurilr şi a mtivelr rnamentale din faianţă albă şi pictată, printre care şi stema raşului. Pe aleea pietnală din partea pusă Casei Albe se ajunge în Centrul Nu. Aici se ridică Palatul Administrativ, care, cu înălţime de 96,5 m, dmină nu dar această piaţă, ci şi întregul raş. Cea mai înaltă clădire administrativă din ţară, clădire a epcii cmuniste. În palat funcţinează instituţii de interes judeţean şi municipal. Prnind spre nrd din Centrul vechi, pe strada Ştefan cel Mare, se ajunge la piaţă de mici dimensiuni, dminată de clădirea celei mai mari biserici refrmate din raş, Biserica cu Lanţuri. În periada răzbaielr tmane, biserica a suferit numerase pagube, iar în 1703, când raşul a fst incediat biserica a fst distrusă ttal. Ppulaţia alungată s-a întrs di ani mai târziu, şi, din 1707, cu acrdul lui Francisc Ráckóczi al II-lea liturghiile au fst ficiate în hambarul cetăţii. Mai târziu s-a cnstruit biserică din chirpici şi clptniţă. Realizarea bisericii din piatră a început numai după Edictul de Tleranţă a lui Isif al II-lea. Edificiul de cult în stil barc, sfinţit în anul 1807, este încnjurat de gardul cu lanţuri de unde îşi ia numele. În imediata aprpiere a bisericii se găseşte clădirea Clegiului Naţinal Kölcsey Ferenc, fstul Liceu Refrmat, care funcţinează de aprape patru secle pe aceeaşi lcaţie, deşi clădirea a suferit numerase transfrmări în timp. 19

20 Pe strada Ștefan cel Mare se ridică Biserica rman-catlică Sf. Feciară Neprihănită. Episcpul Hám Jáns a primit de la raşul Satu Mare teritriul vechiului curs al râului Smeş în vederea cnstruirii unei mănăstiri destinate călugărițelr Mizericrdiase, cu cndiția nivelării terenului. Cnstrucția a fst încheiată în Faţada bisericii este realizată în stil clasic. Pictura altarului reprezentând Feciara Neprihănită a fst realizată de József Pesky la Budapesta, în Picturile murale reprezentând scene din Biblie şi sfinţii maghiari au fst realizate în anii 1940 de pictri din Budapesta. În partea raşului care frma diniară Mintiul se află câteva edificii de cult semnificative: biserica refrmată din Mintiu a fst cnstruită în anul 1793, iar cea grec-catlică cu hramul Sf. Niclae este cel mai vechi lăcaş de cult din raş (cu mdificări semnificative ulteriare), datând din anul 1757, ridicată pe lcul unei biserici de lemn din Biserica rman-catlică Sf. Ian Evanghelistul era biserica mănăstirii franciscane. În periada medievală, în raş a existat mănăstire franciscană. În periada mdernă, cnstruirea mănăstirii actuale a debutat în timpul episcpului Hám Jáns, dar a fst încheiată abia în Biserica a fst sfinţită trei ani mai târziu. Nava bisericii este realizată în stil clasic iar turnul preminent, flancat de duă turnuleţe decrate cu elemente nermane şi negtice dmină faţada principală. Aceeaşi realizare nebişnuită caracterizează şi interirul bisericii: pictura decrativă şi mbilierul a fst realizat de firmele specializate în stiluri istrice, flsindu-se elemente tipic medievale. Un alt biectiv al municipiului Satu Mare este Capela Aurel Ppp, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril ce a fst zidită între , din iniţiativa şi după planurile renumitului artist plastic sătmărean Aurel Ppp ( ) capela este cnstrucţie desebit de interesantă din punct de vedere arhitectural, îmbinând în md fericit stilul nebrâncvenesc cu elemente tradiţinale. Fiind iniţial capelă funerară de familie, subslul are rl de criptă în care sunt aşezate semintele marelui artist Aurel Ppp. Memria persnalităţilr ale cărr nume şi fapte se leagă de istria raşului Satu Mare, sau a cmunităţilr care cnvieţuiesc de secle pe aceste meleaguri, sunt asigurate de numerase statui, printre care cea a lui Vasile Lucaciu (autr Crnel Medrea), Ferenc Kölcsey (autr Pál Lakats), Mihai Eminescu (autr Mircea Bgdan), 20

21 Sándr Petőfi (autr Árpád Deák), Gerge Cşbuc (autr In Vlasiu), Dr. Béla Lükő (autr Sándr Csapó), episcpul Hám Jáns (autr Pál Lakats), principele Francisc Rákóczi (autr Árpád Deák). 21

22 1.2 ECONOMIA MUNICIPIULUI Municipiul Satu Mare în cntext reginal Regiunea NV cuprinde de lcalităţi din care 15 au rangul de municipiu și 28 de raș, amplasate inegal în cele 6 judeţe cmpnente. În judeţul Satu Mare se găsesc 2 municipii (Satu Mare și Carei) și 4 rașe, indicele de urbanizare fiind de 45,6%, aprpiat de Bihr (49,2%), mai mare decât în judeţele Sălaj și Bistriţa Năsăud, dar mai mic decât în Maramureș (57,5%) sau Cluj (66,3%). Ptrivit PDR NV , Satu Mare și Baia Mare r eprezintă rașe cu servicii mixte de imprtanţă sub - reginală, dar cu intercnectări diferite, Baia Mare cu Cluj-Napca iar Satu Mare cu Oradea. Ttdată municipiul Baia Mare plarizează, prin sinapse lcale, întreaga suprafaţă a judeţului Maramureş, parte a de est a judeţului Satu Mare şi nrdul judeţului Sălaj, municipiul Satu Mare având arie de plarizare restrânsă la dar judeţul cu acelaşi nume. Același dcument mai arată că partea de sud a judeţului Satu Mare este privată de existenţa unr centre plarizatare urbane. Regiunea este străbătută de 7 drumuri eurpene, cele mai imprtante fiind E60 dinspre Ungaria, care face legătura cu Oradea-Cluj-Brașv şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napca-Dej, E81 Satu Mare-Zalău-Cluj- Napca-Braşv-Bucureşti, E79 Oradea-Deva, E671 Oradea- Arad-Timişara, E58 Halmeu-Baia Mare- Dej-Bistriţa-Vatra Drnei-Suceava-Iași. Infrastructura de drumuri naţinale cuprinsă în reţeaua TEN -T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60). Pe reţeaua TEN-T glbală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritriul regiunii Nrd-Vest (Anexa 11.2). Strategia de transprt pe termen lung a UE are ca scp cnslidarea treptată a infrastructurii în acest sectr până în 2050, prin asigurarea accesibilității pentru lcuitrii din tate regiunile UE astfel încât aceștia să se afle la distanță de cel mult 30 de minute, ca timp de deplasare, față de această reţea glbală. Prin HG 998/2008 cu mdificările și cmpletările ulteriare pentru desemnarea plilr naţinali de creştere în care se realizează cu priritate investiţii din prgramele cu finanţare cmunitară și naţinală s-au stabilit și plii de dezvltare urbană reprezentaţi de 13 municipii după cum urmează: Arad, Baia- Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş. Aceștia îndeplinesc rlul de liant între plii de creştere (municipiile Braşv, Cluj -Napca, Cnstanţa, Craiva, Iaşi, Plieşti şi Timişara) şi celelalte raşe mici şi mijl cii ale 22

23 sistemului urban, pentru a atenua şi preveni tendinţele de dezechilibrare a dezvltării în cadrul regiunilr din care fac parte. Ttdată, investițiile realizate în plii de dezvltare urbană cntribuie la reducerea nivelului de cncentrare a ppulaţiei şi frţei de muncă din marile centre urbane şi la crearea unei structuri spaţiale care să impulsineze dezvltarea ecnmică echilibrată teritrial. Structurarea indicativă a plilr şi a reţelelr teritriale Atât plii de creştere, cât şi plii de dezvltare urbană au fst ţinta unr prgrame priritare ale Uniunii Eurpene, prin POR , Axa priritară 1, vizând creşterea calităţii vieţii şi crearea de ni lcuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilr urbane, inclusiv a serviciilr sciale, precum şi prin dezvltarea structurilr de sprijinire a afacerilr şi a antreprenriatului. Cu tate acestea, gradul redus de absrbţie a fndurilr nerambursabile, absenţa unei viziuni macr, finanţarea prea multr biective disparate, au cndus către un impact mai puţin vizibil al fndurilr eurpene la nivel reginal și neatingerea ţintei privind atenuarea disparităţilr reginale. primul lc, la distanță semnificativă față de media naținală, se afla Regiunea București -Ilfv cu 157,15 miliarde lei. Într- analiză efectuată de CNP pentru periada , PIB-ul regiunii N-V a fst raprtat ca având creștere anua lă cnstantă, cu excepția anului 2009 când, datrită impactului crizei asupra ecnmiei, a fst 23

24 cnsemnată valare mai mică decât în anul precedent. În interirul regiunii, dintre cele 6 județe cmpnente cntribuția cea mai mare la prdusul intern brut prvine din județul Cluj, (31,7%), urmat de județul Bihr cu pndere de 24% și de Maramureș cu 15,4%. Satu Mare cupă pziția a 4 -a cu un prcent de 11%, relativ aprpiat de cel al celrlalte duă județe aflate pe ultimele 2 lcuri. La nivelul regiunii Nrd-Vest, tendința ultimilr 14 ani a fst de creștere cnstantă a indicatrului PIB/lc. Plecând de la eur în anul 2000 (23% din media UE28), în 2011 cuantumul acestuia s -a majrat pană la eur (42% din media UE28). Și pentru periada următare CNP estimează creștere a acestui indicatr la nivelul regiunii Nrd -Vest. În ceea ce privește acest indicatr, PIB/lcuitr, în cadrul regiunii Nrd -Vest, în anul 2013, județul Satu Mare cupa ultimul lc cu eur alături de Maramureș cu eur. Pziția fruntașă aparținea județului Cluj cu eur urmat de Bihr cu eur, Sălaj cu 4899 eur și Bistrița -Năsăud cu eur. 24

25 În periada , tendința glbală a indicatrilr PIB și PIB/lcuitr analizați în cazul județului Satu Mare a fst de ușară creștere, un mic regres înregistrându-se în anii 2009 și 2010 datrită impactului crizei asupra ecnmiei lcale. Structura ecnmică a regiunii NV, la nivelul anului 2010, se baza în principal pe servicii și cmerț (53,81%), industrie (26,75%), cnstrucţii (10,8%) şi agricultură (8,64%) Industrie Industria județului Satu Mare se regăsește cu precădere în municipiile Satu Mare, inclusiv zna metrplitană, și Carei ce pt fi cnsiderate mtarele ecnmice la nivel județean. Activitățile industriale din municipiul Satu Mare sunt diversificate, cuprinzând un spectru larg de dmenii (echipare și cmpnente aut, cmpnente electrnice, article din materiale plastice, cnstrucții metalice). Un clasament de la sfârșitul anului 2012 întcmit de ORCSM, releva faptul că, firmele cu cea mai imprtantă cntribuţie la ecnmia municipiului Satu Mare inclusiv zna metrplitană erau Autnet Imprt SRL cu cifră de afaceri de 0,584 mld. lei cu 25

26 activităţi în d meniul cmerţului și reparaţiilr aut, ZES Zllner Electrnic SRL cu venituri în valare de 0,317 mld. lei şi activităţi în industria electrnică, și DRM Dräxlmaier Rmânia Sisteme Electrice SRL cu 0,171 mld. lei, în industria cablajelr aut. La nivelul municipiului Satu Mare, structura ecnmiei indică faptul că, industria cupă lcul secund cu pndere de 13,73%, pe primul lc, la diferență cnsiderabilă, pziținându -se cmerţul (32,36%), iar în urma industriei clasânduse sectrul cnstrucţiilr cu 9,24%, şi cel al transprturilr cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură. Parcul industrial sud a fst creat cu scpul de a atrage investiţii străine şi authtne în municipiul reşedinţă de judeţ, de natură să cnducă la dezvltare ecnmică şi crearea de ni lcuri de muncă. Firmele ce au cncesinat parcele dispnibile în acest parc, cu psibilitatea de cumpărare după 5 ani, erau, la sfârşitul anului 2013, următarele: SC Casc SRL cu mp și activitate în cmerţ, SC Zllner Electrnic SRL mp - prducătr de cmpnente electrnice, SC Bdescu Exprt Imprt SRL - cu activităţi în industria de cnfrt mp, SC Lubexpert ROMÂNIA SRL mp imprtatr si distribuitr de lubrifianți, SC Plastica SRL mp 26

27 industria maselr plastice, SC Spania Decr Stand SRL mp industria mbilierului, SC Anvis SRL mp prducătr de materiale din cauciuc, SC Panatek SRL mp activitate în cnstrucții, SC Kenbi SRL mp prducătr și furnizr de tehnlgie de uscare, SC Slex SRL mp cmerț, SC Tehnmecanica SRL mp fabricant de cnstrucții metalice. La sfârşitul anului 2013 existau încă 3 parcele dispnibile pentru cncesinare. Alte zne industriale din Municipiul Satu Mare sunt: Zna industrială nrd-est 102 ha, cu activităţi în dmeniile: prelucrare lemn, abatr, fabrică de bere, prduse chimice, depzite, transprturi, ateliere mecanice, unități service; Zna industrială sud-est 90 ha, cu activităţi în dmeniile: prelucrare lemn, cnstrucții de mașini, cmpnente electrice; Zna industrială sud-vest 170 ha, cu activităţi în dmeniile: cnstrucții de mașini, prelucrări metalice, transprturi, ateliere mecanice, depzite de materiale și prduse agricle, depzite de carburanți, ateliere service; Unități industriale incluse în zna rezidenţială cca. 43,5 ha cu activităţi în dmeniile: cnfecții, textile, trictaje, fabrici și ateliere de cnfecții din lemn și metal, prelucrare piei, depzite prduse alimentare și diverse materiale, fabrica de pâine; Unități industriale situate în trupuri izlate cca. 15 ha din categriile: depzite de materiale, unități de service, baze de transprt. În prximitatea Municipiului Satu Mare, la 3 km de acesta, se găseşte amplasat si Parcul industrial Vetiş, situat la 15 km de Aerprtul Internaţinal Satu Mare şi la 12 km de punctul de frntieră Petea (graniţă cu Ungaria). În judeţul Satu Mare mai există alte duă parcuri industriale amplasate astfel: Parcul industrial Nrd, amplasat în nrdul municipiului Carei, în aprpierea căii de transprt ferviar şi a drumului judeţean DJ 198M, cu suprafaţă de 22 ha; Parcul industrial Acâş, amplasat în sudul judeţului, cu suprafaţa de 20 ha. 27

28 1.2.3 Activitatea de Cercetare, Dezvltare și Invare Activitatea de cercetare-dezvltare s-a redus cnstant, judeţul Satu Mare, cupând la nivelul anului 2011 ultimul lc în cadrul regiunii după indicatrul specific acestui dmeniu, respectiv numărul de salariaţi din acest sectr raprtat la persane civile cupate. Astfel, dacă în anul 2000 valarea acestui indicatr era de 11, printr- reducere cnstantă a ajuns la 1,6 în La nivelul regiunii Nrd Vest tendinţa acestui indicatr este de creștere, de la 20,3 în anul 2000 la 32,9 în anul 2011, situaţie care evidenţiază faptul că există prblemă de sistem în cazul judeţului Satu Mare. Mai mult, dacă examinăm judeţele direct cncurente din perspectiva acestui indicatr, Maramureș a invluat de la 11,6 în anul 2000 la 7,7 în anul 2011 adică a înregistrat scădere de numai 50%, faţă de Satu Mare unde acest indicatr s-a redus de șapte ri în 10 ani. Chiar și Bistriţa -Năsăud s-a menţinut la un nivel relativ cnstant de 10,3 în 2000 și 8,8 în 2011, trecând printr -un vârf de 15,1 în Judeţul Bihr a înregistrat evluţie scilantă, plecând de la 19,2 în 2000, basculând la 6,5 în 2005, pentru ca api să atingă din nu un vârf de 21,5 în 2010 urmat de scădere abruptă la numai 3,3 în O menţiune aparte se cuvine pentru judeţul Cluj care a urmat tendinţă puternic ascendentă, imprimată de altfel și regiunii, de la 39 în 2000, la 104 în 2011, cu valri intermediare de 67,2 în 2005 și 95,3 în 2010, ceea ce demnstrează că statutul de puternic centru universitar antrenează efecte pzitive și pe linia cercetării și, mai departe, în ecnmie. Situația critică a sectrului CDI la nivel județean, cu precădere în municipiul Satu Mare ca mtr al ecnmiei judeţene, este cnsecință a nivelului scăzut al cheltuielilr efectuate în dmeniu, care în anul 2011 au atins minimul periadei respectiv 1 mil. lei. De altfel, există singură unitate cu prfil declarat de CDI, fst 28

29 institut de cercetări cu capital de stat achiziţinat de către salariaţi. În absenţa unr specializări universitare care să valrifice resurse și cmpetenţe lcale și care să se implice în bţinerea de finanţări naţinale și eurpene nerambursabile, este puţin prbabil că situaţia CDI se va îmbunătăţi semnificativ pe termen scurt și mediu în judeţul Satu Mare. Sursă: INS O imagine sugestivă la nivel reginal cu privire la rezultatele activităţilr de CDI cnstituie numărul de cereri de brevete și invenţii înregistrate la OSIM, figura de mai js redând statist ica pentru tate judeţele cmpnente. Satu Mare alături de Sălaj se clasează pe ultimul lc pe tată periada analizată Imprtant de menţinat că pnderea cheltuielilr CDI în PIB la nivel naţinal este de asemenea extrem de redusă, fiind de numai 0,47% în În acest cntext, este imprtant de subliniat faptul că, prin Strategia 2020, Rmânia s-a angajat să atingă în anul 2020 un prcent de 2% din PIB cheltuieli efectuate în sectrul CDI, distribuit egal în 1% cntribuţie de stat și 1% cntribuţie privată. 29

30 Sursă: INS Astfel, judeţul Satu Mare se cnfruntă cu duă prbleme la fel de cmplicate: i) pe de parte, absenţa unr infrastructuri de cercetare rganizate de regulă în cadrul facultăţilr de prfil, nu permite frmarea de clective de cercetătri care să participe la cmpetiţii naţinale și internaţinale în dmeniu, ii) pe de altă parte, în sectrul privat în judeţul Satu Mare se alcă fnduri insuficiente pentru CDI, ceea ce determină stagnare a valrii adăugate în ecnmia lcală, frţa de muncă fiind astfel remunerată sub salariul mediu pe ecnmie, mai puțin în administraţia publică și serviciile financiare Agricultură În regiunea de dezvltare Nrd-Vest agricultura cupă lcul al 4-lea la frmarea valrii adăugate brute în ecnmie. Cndițiile climatice și cele naturale au cntribuit la frmarea unei agriculturi cmplexe în regiune, caracterizată în special prin culturile de cereale și leguminase. În categria fructelr, specific znei de nrd-vest, se remarcă prducția de căpșuni (prima pziție în țară), piersici, nuci, dar și mere și prune (lcul 2 după Regiunea Sud Muntenia). Culturile de sfeclă de zahăr au cea mai semnificativă răspândire în regiune, iar în ultimul an s-a înregistrat și creștere a prducției de ciuperci. 30

31 Suprafața teritriului administrativ al municipiului Satu Mare este de ha, din care terenul agricl cupă ha distribuite astfel: - Teren arabil ha; - Pășuni ha; - Fânețe 175 ha; - Livezi 9 ha; - Vii 2 ha. La nivelul Municipiului Satu Mare, suprafața unitățilr agricle și silvice este de 136,66 ha distribuite astfel: 40,40 ha în Satu Mare; 4,32 ha în Sătmărel; 91,94 ha în trupuri izlate. Principalele ferme agrztehnice care își desfășurau activitatea la sfârșitul anului 2013 erau: - Agrmexim S.R.L. situată pe platfrma Drumul Careiului 120; - Ave Impex S.R.L. situată pe Drumul Careiului; - Agrdim S.R.L. şi Agrcmpany S.R.L. - situate în Balta Blndă spre lcalitatea Sătmărel; - Ferma Penitenciarului din județul Satu Mare Sectrul antreprenrial În ceea ce privește sectrul antreprenrial, în ansamblu, Rmânia este slab reprezentată, ţara nastră aflându-se pe ultimul lc din UE ca număr de IMM raprtate la de lcuitri, cu 23 de astfel de întreprinderi. Singura excepţie este reprezentată de regiunea București-Ilfv care se aprpie de media UE cu valare de 50,23 IMM/1000 de lcuitri, însă și în acest caz există pndere prea ridicată a întreprinderilr cu biect de activitate în cmerţ în detrimentul industriei și serviciilr. Desigur, situaţia se pate explica în primul rând prin accesul limitat la credite bancare și la alte frme de finanţare, cmerţul fiind activitate care necesită investiţii mai reduse. 31

32 Din perspectiva numărului de întreprinderi active, regiunea NV se găsește în aprpierea mediei naţinale cu 24,4 IMM/1000 de lcuitri. Judeţul Satu Mare a evluat aprximativ cnstant în periada analizată, cu un vârf al numărului întreprinderilr active în anii de maximă creștere ecnmică. În cntext este însă imprtant de cmparat situaţia înregistrată în municipiul Satu Mare cu ceea ce se întâmplă în dmeniul antreprenrial în celelalte rașe pli de dezvltare urbană. Astfel, faţă de cmpetitrii direcţi, în Satu Mare se găseau, în 2011, mai puţine firme cu cifre de afaceri peste 10 mil. lei, respectiv 70, versus 89 în Baia Mare și 174 în Oradea. Și în sectrul micrîntreprinderilr, în municipiul Satu Mare se găseau dar 252 de firme spre desebire de Baia Mare cu 335 și Oradea cu 795. Cifra de afaceri a firmelr [lei]/numă r de firme Oradea Arad Bacău Baia Mare Brăila Deva Galaţi Piteşti Râmnicu Vâlcea Satu Mare Sibiu Suceava Târgu Mureş > Desigur, aceste cmparaţii trebuie extinse de la municipiile pli de dezvltare urbană către judeţe, întrucât znele periurbane au devenit în ultimii ani mai atractive prin preţurile mai mici ale terenurilr și clădirilr, accesibilitatea mărită a acestra precum și tendinţei de creștere a mbilităţii frţei de muncă. 32

33 1.2.6 Indicatri claterali: investiţii străine, cmerţ exterir, cifră de afaceri Investiţiile străine directe înregistrate la nivel naţinal din 1990 până la finalul anului 2012 s-au ridicat la 59,126 mld. eur. Dintre acestea, 2,814 mld. eur au fst realizate în Regiunea Nrd-Vest, ceea ce reprezintă 4,8% din ttalul naţinal (lcul 6), cu Regiunea Nrd-Est plasată pe ultimul lc cu 3% şi Bucureşti-Ilfv care şi-a valrificat statutul de capitală eurpeană atrăgând peste 60% din vlumul investiţiilr străine realizate în Rmânia. Repartizarea pe regiuni de dezvltare a sldului ISD la 31 decembrie 2012 Valare Pndere în ttal ISD Regiunea de dezvltare (mil eur) % Bucureşti-Ilfv ,6 Centru ,8 Vest ,6 Sud-Muntenia ,2 Sud-Est ,5 Nrd-Vest ,8 Sud-Vest Oltenia ,5 Nrd-Est Ttal Rmânia Cnsiderând cmpetiţia între plii de dezvltare la nivel naținal, în cazul de față și la nivel reginal, numărul cel mai mare de firme cu participare străină la capital, 2.121, s -a înregistrat în municipiul Oradea unde şi numărul ttal de firme era semnificativ crescut (un maxim de de firme pr intre cele 13 raşe pli de dezvltare). Municipiul Satu Mare, cu 537 de firme mixte, se situa pe lcul 5, înaintea municipiului Baia Mare (339). 33

34 Număr ttal de firme/cu participare străină la capitalul scial în plii de dezvltare urbană Oradea Arad Bacău Baia Mare Brăila Deva Galaţi Piteşti Râmnicu Vâlcea Satu Mare Sibiu Suceava Târgu Mureş Ttal firme Capital străin Ttal judeţ Capital străin judeţ În Municipiul Satu Mare, capitalul străin este prezent îndesebi în industria aut și industria echipamentelr electrice. Investitri de prestigiu au dezvltat afaceri de succes precum firma Zllner, cncernul german Dräxlmaier, firmele Schlemmer şi Wc care au realizat imprtante investiţii de tip greenfield creând peste de ni lcuri de muncă. La fel de imprtantă este şi investiţia celui mai mare prducătr de maşini de gătit şi aparate electrcasnice din Eurpa, grupul de firme Electrlux care a preluat prducătrul lcal de mașini de gătit. De asemenea, firma franceză Saint - Gbain, cu peste 340 de ani experiență în industria cnstrucțiilr, prduce în unitatea amplasată în parcul industrial Vetiş elemente abrazive. Imprtant de subliniat că cifrele sunt relative în descrierea reginală întrucât, în general firmele multinaţinale se înregistrează în Bucureşti, dar efectuează investiţii și în ţară (de exemplu cazul Petrm), situaţie care se întâlneşte şi în cmerţul exterir, unde valrile judeţene nu sunt înt ru ttul relevante. Acelaşi Petrm sau alt agent ecnmic imprtă de regulă carburanţi sau alte prduse în vlume mari, prin sediul din Bucureşti, dar distribuie şi în Satu Mare fără ca agenţii ecnmici din zna respectivă să înregistreze imprturi în acest sens. Astfel, în anul 2013, valarea ttală a imprturilr la nivel naținal a fst de 55,268 mld. eur, din care un prcent de 31,74% a revenit municipiului București, reprezentând 17,542 mld. eur. Ttdată, Capitala a înregistrat exprturi23 în valare de 9,711 mld. eur, pnderea din ttalul naţinal de 49,564 mld. eur fiind de 19,59%.În ceea ce privește imprturile la nivelul anului 2013, într-un clasament al regiunii NV, județul Satu Mare a cupat pziție peste medie cu valare de 0,787 34

35 mld. eur a acestui indicatr, în urma județelr Bihr, situat pe primul lc cu 1,902 mld. eur, și Cluj, pziția secundă cu 1,720 mld. eur. În cmparație cu celelalte județe ale regiunii NV, valarea imprturilr judeţului Satu Mare a fst cu 50% mai mare față de cea înregistrată în Bistrița-Năsăud și chiar de trei ri mai mare decât cea din Sălaj. Tt în 2013, cea mai mare cntribuție la imprturile efectuate în județul Satu Mare avea ramura industrială a mașinilr, aparatelr și echipamentelr electrice cu aprape un sfert din valarea ttală a indicatrului, și anume 0,207 mld. eur, urmată de cea a materialelr plastice și din cauciuc și de cea a metalelr cmune situate în jurul valrii de aprximativ 0,110 mld. eur. Referitr la exprturi, la sfârșitul anului 2013 la nivelul regiunii NV, județul Bihr a înregistrat cea mai mare valare în acest sens cu 1,935 mld. eur, valare semnificativ mai mare decât cea a județelr Maramureș, situat pe lcul secund cu 0,980 mld. eur și Cluj, cu 0,923 mld. eur. Pziția a 4-a în acest clasament este cupată de județul Satu Mare care a încasat venituri în valare de 0,771 mld. eur din activitățile de exprt, pe ultimele 2 lcuri situându-se județele Bistrița -Năsăud, cu 0,630 mld. eur și Sălaj, cu 0,416 mld. eur. La finalul lui 2013, din județul Satu Mare, cele mai multe prduse trimise spre exprt au fst mașinile, aparatele și echipamente electrice însumând valarea de 0,187 mld. Eur, urmate de materialele plastice și din cauciuc cu 0,176 mld. eur. In dustria textilă a fst de asemenea bine reprezentată la exprt cu 0,080 mld. eur, în celelalte sectare neremarcându-se sume semnificative pentru acest indicatr. Referitr la repartizarea cifrei de afaceri a agenţilr ecnmici pe clase de valri, este de remarcat în primul rând faptul că municipiul Satu Mare se situa în 2011, cu agenţi ecnmici activi, pe lcul 11 din cele 13 rașe pli de dezvltare urbană, fiind urmat de municipiile Suceava și Deva cu 2.862, respectiv de firme. Pe primul lc în același an, se situa Oradea cu de firme active. De menţinat şi faptul că în municipiul Satu Mare, în 2011, numai 70 de firme au înregistrat cifră de afaceri mai mare de 10 miliane lei cmparativ cu Baia Mare care avea 89 de firme în aceas tă clasă de venituri și Oradea aflată pe primul lc cu 174 de astfel de firme. În periada , numărul de firme active în municipiul Satu Mare a înregistrat 35

36 creştere semnificativă ajungând la 4.936, dintr-un ttal de înregistrate și neradia te ptrivit datelr cmunicate de ORCSM. Şi numărul de cmpanii cu venituri de peste 10 miliane lei a crescut în acelaşi interval de la 70 la 80 de firme. Numărul firmelr active şi cifra de afaceri la nivelul plilr de dezvltare urbană Cifra de afaceri a firmelr Oradea Arad Bacău Baia Mare Brăila Deva Galaţi Piteşti Râmnicu Vâlcea Satu Mare Sibiu Suceava Târgu Mureş > Aprtul firmelr din municipiul Satu Mare este cel mai imprtant, în cmparaţie cu celelalte lcalităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, ptrivit datelr furnizate de Camera de Cmerţ Industrie si Agricultură Satu Mare, la nivelul anului 2009, reşedinţei de judeţ îi revenea 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi crespundea un prcent de 9,3%, raşul Negreşti Oaş cntribuia cu 12,4%, iar raşul Tăşnad deţ inea 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valarea acestui indicatr revenea celrlalte lcalități din județ Piaţa muncii și frţa de muncă La nivel naţinal, ppulaţia activă a urmat un trend descendent în ultimii 15 ani, plecând de l a persane în anul 2000 și ajungând la în anul Explicaţii sunt multiple, emigraţia și valurile de pensinare anticipată ca urmare a restructurării ecnmiei prin închiderea marilr cmpanii de stat și private fiind printre cele p rincipale. Ppulaţia cupată a înregistrat de asemenea scădere în periada analizată de la persane în anul 2000 la în anul 2011, cu nivelul șmajului rămas cnstant în jurul valrii de de persane. În regiunea NV, trendul înregistrat a fst similar, s-a plecat în anul 2000 de la persane ppulaţie activă și s-a ajuns în anul 2011 la valare de mii 36

37 persane, din care cupată Absenţa unr activităţi cu valare adăugată semnificativă, pe scară largă, se reflectă și în nivelul mai redus al salariului mediu net lunar din judeţ, deşi în znă funcţinează investiţii în dmenii cu ptenţial ridicat precum cmpnente aut şi electrnice. Se cnstată că, din acest punct de vedere, judeţul Satu Mare se afla în anul 2011, pe lcul al patrulea în regiune cu lei, după Sălaj cu lei, Bihr cu lei și Cluj cu lei. Pe ultimele lcuri se aflau judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș cu 1.086respectiv lei. De altfel, întreaga regiune NV se situa în 2011, cu un salariu mediu net de lei, sub media pe ţară în valare de lei. Pe sectare de activitate, la nivelul regiunii și al judeţului Satu Mare, cele mai mici salarii au revenit în 2011 lucrătrilr din cnstrucţii, fapt explicabil prin prisma caracterului seznier al activită ții și a prăbușirii pieţei imbiliare, și implicit a cnstrucţiilr, a sistării unr biective de investiţii etc. Salariile nete cele mai imprtante au revenit persnalului angajat în industrie și servicii. Sursă: INS Ttuşi, prgnzele elabrate de CNP, evidenţiază tendinţă de creştere a salariului mediu net în cadrul regiunilr. Astfel, prgnza de tamnă 2013, indică pentru Regiunea NV un salariu mediu net în anul 2012 de lei faţă de lei în 2011, în timp ce pentru anul 2017 se estimează valare de lei în cntinuare sub media pe ţară de lei. De remarcat că tate regiunile, cu excepţia Bucureşti Ilfv se încadrează sub medie, cu Regiunea Vest având cel mai mic ecart, cu un salariu mediu net prgnzat pentru 2017 în valare de lei. În privinţa ratei şmajului, la începutul anului 2014, ptrivit datelr cmunicate de 37

38 ANOFM la nivel naținal aceasta era de 5,82%. În județul Satu Mare rata şmajului era de 4,77%, aprpiată de media regiunii NV în valare de 4,65%, acesta clasându-se în urma județelr Bihr, Cluj și Maramureș a cărr indicatr avea valare mai aprpiată de 4%, dar peste județele Bistrița-Năsăud și Sălaj în care se înregistrau rate de 5,21% respectiv 6,31%. Estimările CNP cu privire la evluția ratei șmajului în următrii 3 ani, arată un scenariu ptimist prin scăderea acestui indicatr cu cel puțin 1 pp în fiecare an. Cncluzii Municipiul Satu Mare este mtrul ecnmiei udețene, cntribuind la frmarea a peste jumătate din cifra ttală de afaceri, în clasamentele de la nivel reginal fiind situat în zna mediană, pziție datrată mai ales cmpetiției în care se află cu celălalt pl de dezvltare urbană, municipiul Baia Mare, care prin situarea gegrafică la distanță relativ mică, își răsfrânge influență radială și în județul Satu Mare, dar și prin evluția semnificativ mai accelerată a municipiilr Oradea și Cluj -Napca. Industria municipiului, bazată în principal pe sectarele aut și de cmpnente electrnice, spre care se îndreaptă principalele investiții străine directe și ttdată cea mai mare parte a activității de exprt, deși dmenii cu ptențial ridicat al valrii adăugate, utilizează pe plan lcal cmpetențe prfesinale reduse ceea ce se reflectă printr-un salariu mediu net situat sub cel reginal/naținal. Această situație se datrează și sectrului educaținal încă insuficient adaptat nevilr pieței muncii precum și absenței unui nucleu bine cnslidat în dmeniul CDI care să valrifice resursele umane și naturale ale znei cnducând astfel către creș terea atractivității municipiului pentru activități cu valare adăugată ridicată. O prtunitate în acest sens reprezintă agricultura și industria alimentară ce pt cnstitui sectare în care întreg lanțul valric să se regăsească în judeţ. 38

39 1.3 TURISM Atracţii turistice Municipiul Satu Mare face parte din grupul select al rașelr cu existenţă milenară. Amplasat pe malul râului Smeș, rașul a cunscut în epca medievală, periadă zbuciumată, fiind pe rând cucerit, invadat de turci și tătari, ars din temelii și recnstruit, din vechea cetate supravieţuind dar câteva ziduri ce au servit ca bază pentru clădirile înălţate mai târziu. Pe malul drept al Smeșului se află centrul vechi, străbătut de străzi cu clădiri mnumentale, pe faţadele cărra se cunaște trecerea timpului şi care pt cnstitui puncte de atracţie pentru turişti dacă sunt restaurate şi valrificate crespunzătr. Merită cnsemnată și prezenţa sau trecerea prin raș a unr persnalităţi culturale precum Ian Slavi ci, născut în judeţul Arad dar care susţine bacalaureatul în Satu Mare. Alţi scriitri precum Liviu Rebreanu, In Minulescu, Victr Eftimiu au participat la manifestări literare în raș, iar marele cmpzitr și dirijr Gerge Enescu cncertează în 1925 la Scietatea Filarmnică din Satu Mare, în același an dirijând și rchestra Filarmnicii din Philadelphia. Lista persnalitățilr care într-un fel sau altul și-au legat numele de Satu Mare este lungă, cuprinzând artiști, scriitri, ameni de cultură. Cel mai vechi mnument istric al municipiului Satu Mare este reprezentat de clădirea Muzeului de Artă (fsta casă Vécsey ), cnstruită în stil negtic la începutul seclului al XVIII-lea. Pe lângă această clădire se mai remarcă cele ale Teatrului de Nrd, Filarmnicii de Stat Dinu Lipatti, Htelului Dacia, Turnul pmpierilr, precum şi Catedrala rman-catlică, Muzeul Judeţean Satu Mare, Bibliteca Judeţeană. Biserica Sfinţii Arhangheli Mihai și Gavril, este cnstruită între anii , fiind aşezată pe lcul vechii biserici rmâneşti din Satu Mare, ridicată între anii Stilul edificiului este inspirat de arhitectura rmânească tradiţinală, planurile cnstrucţiei fiind elabrate de arhitecţii Victr Smigelschi şi G.P.Litean. Subslul clădirii adăpstește clecţie cmpusă din lucrări de artă şi din cărţi vechi rmâneşti, precum și 40 de icane pe sticlă şi lemn, inclusiv cele şapte icane de la biserica de lemn din Crund, datând din a dua jumătate a sec. al XVIII-lea şi patru icane împărăteşti de la biserica din Oar, datând din aceeaşi periadă. Valrile biblifile din această clecţie se ridică la 500 cărţi rmâneşti, remarcabile fiind Cazania lui Varlaam 39

40 (Iaşi, 1693), Chiriacdrmul de la Bălgrad (1699), tipăriturile lui Antim Ivireanul etc. Tate aceste biective împreună cu viaţa multiculturală bgată fac din municipiu unul atractiv din punct de vedere al turismului cultural şi istric. Aceste mnumente istrice sunt însă în cele mai multe cazuri degradate, necesitând investiţii şi renvări parţiale sau capitale. În afara clădirilr istrice, există și Palatul Administrativ, cnstruit în anii 70, în stil cmunist, clădire care depășește în înălţime Htelul Intercntinental din București. Ttuşi, clădirea are ptențial arhitectural și ar putea fi adusă la standarde eurpene. Deasupra ultimului etaj se află un amfiteatru care feră panramă asupra întregului raș. Trebuie să amintim ttdată şi ptenţialul turistic ferit de capitalul natural al municipiului, reprezentat de resursele de apă termală existente în Satu Mare, ale cărr efecte curative sunt cunscute încă de pe vremea imperiului Austr-Ungar. Dearece efectul curativ al băilr termale este din ce în ce mai recunscut în Occident, centrele spa, băile termale, ştrandurile şi htelurile care feră servicii variate de tratament flsind aceste resurse sunt în general destinaţii turistice căutate. În centrul raşului se găsesc numerase hteluri, cele mai reprezentative fiind Dacia, Aurra, Astria, Dana, Villa Bódi unel e dintre acestea necesitând investiţii semnificative pentru a fi aduse la standarde eurpene. Festivalurile şi evenimentele cu tradiţie rganizate în Satu Mare cntribuie şi ele la sprirea ptenţialului turistic al municipiului. Astfel de evenimente cu tradiţie deja înrădăcinată sunt Zilele raşului, festivalurile de muzică clasică, pp şi jazz (ex. Zilele Muzicale Sătmărene) rganizate de Filarmnica Dinu Lipatti, Festivalul cultural Samfest, Festivalul internaţinal de teatru Fără Bariere, Zilele Partium sau întâlnirile anuale ale şvabilr sătmăreni rganizate de cmunitatea germană din Satu Mare. La tate acestea se adaugă tradiţiile bgate precum și diversitatea etnică şi cnfesinală ce cnferă rașului un valrs caracter multicultural de natură să-i sprească ptenţialul turistic. Ptenţialul turistic este ptențat şi de pziţia ge-plitică avantajasă prximitatea graniţelr cu Ungaria, Ucraina şi Slvacia, prezenţa aerprtului internaţinal făcând municipiul Satu Mare uşr accesibil turiştilr străini, care, în afara biectivelr turistice existente în municipiu şi în împrejurimi, pt vizita și raşele aprpiate, 40

41 (Carei şi Negreşti Oaş), znele etngrafice ale Oaşului sau munţii Gutin, printre altele Prduse turistice Cadrul natural al judeţului feră ca resurse turistice rezervaţii naturale şi arii prtejate care se întind pe 12% din suprafața sa, precum și ape termale și minerale explatate în lcalităţile Satu Mare, Tăşnad, Acâş, Turţ, Beltiug, Puturasa şi Carei, recmandate pentru diverse afecțiuni (reumatice, neurlgice, endcrine, gineclgice etc.). Ptrivit H.G. nr. 852/2008 privind aprbarea nrmelr şi criteriilr de atestare a staţiunilr turistice de interes lcal şi naţinal, în lista aferentă Regiunii de Dezvltare de Nrd-Vest a fst inclus și rașul Tăşnad. De asemenea, reabilitarea vechiului ștrand termal și inaugurarea unui Aqua Parc mdern au readus municipiul Satu Mare pe harta atracțiilr hidrtermale și balneare din znă. Turismul sprtiv şi de agrement se practică pe râurile şi lacurile antrpice din judeţ: Smeş, Crasna, Tur şi lacurile: Călineşti, Lacul de Cristal, Andrid-Dindeşti, Bercu Nu, Mujdeni-Oraşul Nu, Apa-Medieşul Aurit, Ocean şi Junir din Valea Vinului, Odreu, Mftinu Mic, Bghiş, Oţelaia, balastierele Adrian, Dablţ, dar şi pe bălţile: Dara, Balta Veche Prumbeşti, Balta Valea Măriei-Vama etc. În judeţul Satu Mare se rganizează numerase manifestări culturale şi sprtive, târguri, cncursuri de dansuri ppulare, expziţii de pictură, lansări de carte, festivaluri de muzică şi teatru etc. Aceste evenimente au imprtanță lcală şi naținală, menținând printre cele mai cunscute: Sâmbra Oilr de la Huța Certeze, Festivalul Internaţinal al Pălincii, Viile-Satu Mare Dnath, Festivalul de datini şi biceiuri de la Negreşti-Oaş, Târgul de la Beltiug cu tradiţie de peste 100 de ani, Drumul vinului: Halmeu Vii Oraşul Nu Carei Pir Hdd Beltiug Viile Satu Mare. Turismul religis şi mnahal. În Regiunea de dezvltare de NV există farte multe lcuri de pelerinaj. În judeţul Satu Mare semnificative sunt edificiile ecleziastice de la Beltiug, Apa, Viile, Vetiş, Urziceni, Acâş, Craidrlţ, Turulung, Turţ, Negreşti Oaş, Tăşnad, Beltiug, Scnd, Sanislău, Oraşu Nu, Halmeu, Mftin, Certeze, Hdd, Livada etc. cărra li se adaugă şi mnumentele arhitectu rale şi istrice din municipiul Satu Mare. 41

42 Turismul afaceri În ceea ce priveşte turismul de afaceri, acesta s-a dezvltat în special în municipiile Satu Mare şi Carei, pe măsura angrenării unui număr tt mai mare de cmpanii străine în activitatea ecnmică din znă. Întrucât turismul de afaceri implică un anume tip de infrastructură necesară desfăşurării şi rganizării de cngrese, cnferinţe, întâlniri de afaceri etc., acesta aparţine majritar raşelr mari care pt asigura cndiţiile ptime în acest sens. Turismul de tranzit Aşezarea gegrafică periferică a judeţului Satu Mare în nrd-vestul Rmâniei, dar la graniţă cu Ucraina şi Ungaria, precum și variația prețurilr și libera trecere a frntierelr cu aceste țări au dus la apariţia și intensificarea turismului de tranzit. Integrarea lcalităţilr sătmărene în traseele turistice de tranzit este legată și de accesibilit atea către alte destinaţii : Baia Mare Bazinul Maramureş, Carei Oradea, Zalău - Cluj, Negreşti-Oaş Săpânţa - Sighet, Hust Ujgrd (în Ucraina) şi direcţia Debrecen sau Nyiregyhaza Infrastructura turistică Ptenţialul htelier al municipiului Satu Mare este de peste de lcuri. În funcţie de mărimea, cnfrtul, funcţinalitatea, periada de funcţinare şi tipul de turism pe care-l practică, pe teritriul municipiului şi a ariei periurbane întâlnim duă grupe majre de baze de cazare: i) principale - care cuprind htelurile, mtelurile, cabanele şi vilele și ii) secundare - din care fac parte pensiunile, taberele şi campingurile. Htelurile reprezintă unităţile-etaln pentru gradul de dezvltare al turismului în regiune, funcţia lr principală fiind cazarea turiştilr, adaptată la tipurile de turism practicate în znă. Majritatea htelurilr reprezentative şi cu tradiţie în municipiul Satu Mare (cum ar fi Htel Dacia, Htel Aurra, Htel Dana, Htel Astria, Vila Bdi, Htel Sprt etc.) sunt situate în centrul istric al raşului sau în aprpierea acestuia. Acestea feră facilităţi clienţilr din mediul ecnmic (restaurant, săli de cnferinţe, internet, etc.), dar nu pachete turistice create special pentru turismul de afacer i, iar parte a acestr unităţi de cazare nu feră servicii la calitatea cerută de această clientelă exigentă. Ttdată htelurile sătmărene nu feră suficiente servicii spa ptenţialilr clienţi. 42

43 Bazele de cazare secundare cuprind diferite pensiuni, precum și Baza turistică Ştrand (ce dispune de 32 de lcuri permanente de cazare) şi Tabăra Ştrand (care funcţinează seznier cu 250 de lcuri pe serie), situate în aprpierea ştrandului şi a râului Smeş și având cantină prprie, club, bazin cu apă termală şi facilităţi pentru practicarea sprturilr. Cu privire la structurile de cazare, în regiunea NV, cncurenţa este farte puternică, judeţul Satu Mare aflându-se pe penultimul lc în privinţa numărului acestra. În 2011, judeţul SM dispunea de lcuri de cazare, în timp ce în judeţul Bihr, numărul acestra se ridica la 9.718, în judeţul Cluj la 7.760, în judeţul Timiș la iar în judeţul Arad la Judeţul Sălaj se situa pe ultimul lc cu lcuri în structurile de cazare. Ptrivitdatelr INS, la nivel naţinal, gradul de cupare a scăzut de la 35,2% în anul 2000 la 26,3% în Pentru regiunea NV valarea acestui indicatr se situează sub media pe ţară, invluând de la 29,9% în anul 2000 la 23,6% în În interirul regiunii, judeţul SM cu 25,7% grad de cupare în 2011, se situa deasupra judeţelr Cluj (17,4%), Maramureș (12,8%), Bistriţa Năsăud (19%) și Sălaj (19,3%). Numai judeţul Bihr prezenta un grad de cupare superir mediei naţinale, clasânduse ttdată pe primul lc în regiunea NV cu 38,4% ceea ce pune în evidenţă faptul că un turism balnear mai bine rganizat, cu fertă mai bgată, atrage turiști. Cncluzii Mnumentele și clădirile istrice de patrimniu pt reprezenta atracții turistice ale municipiului Satu Mare, însă sunt necesare intervenții publice semnificative pentru punerea lr în valare și includerea în circuite turistice. De asemenea, bgăția de ape getermale aflate chiar pe teritriul municipiului, cnferă acestuia prtunitatea de a deveni un centru balnear imprtant la nivel 43

44 reginal, ca alternativă la stațiunile din județul Bihr și din znele vecine de peste granița cu Ungaria unde acest gen de turism este deja cnsacrat. Un alt biectiv turistic cu ptențial ridicat este reprezentat de râul Smeș care traversează rașul de la est la vest, după care își cntinuă traseul spre granița cu Ungaria, pe al cărei teritriu se varsă în râul Tisa. Astfel, există prtunitatea explatării luciului apei, dar și amenajării malurilr acestuia în vederea dezvltării unui turism de agrement. 44

45 1.4 CAPITAL UMAN, INFRASTRUCTURA SOCIALĂ, EDUCATIE ȘI SĂNATATE Demgrafie Municipiul Satu Mare avea ppulaţie de lcuitri la recensământul din 2011, fiind un raş de rang 2, alături de Baia Mare. Ptrivit legislaţiei, raşele de rang 2 sunt acele municipii de imprtanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rl de echilibru în reţeaua de lcalităţi, de aceea s-au ales pentru cmparaţie raşe de acelaşi rang, din cadrul regiunii, dar din judeţe diferite. Evluţia demgrafică la recensăminte De la recensământul din 2002, ppulaţia municipiului a înregistrat scădere de 11,10% (de la lcuitri). Scăderea ppulaţiei a fst aprpiată de cea a municipiului Baia Mare (10,28%), raş aflat în aceeaşi regiune, a cărui ppulaţie a scăzut de la la lcuitri. La recensământul din 2011, densitatea ppulaţiei la nivelul judeţului Satu Mare era de 74,5 lc/kmp, municipiul Satu Mare fiind lcalitatea cea mai dens ppulată, cu 633 lc/kmp. Referitr la cmpnenţa etnică a municipiului Satu Mare, cnfrm recensământului din 2011, majritatea lcuitrilr sunt rmâni (54,2%). Principalele minrități sunt cele de maghiari (34,61%), rmi (1,24%) și germani (1,02%), pentru 8,62% din ppulație, apartenența etnică nefiind cunscută. Din punct de vedere cnfesinal, 44,57% dintre lcuitri sunt rtdcşi 18,05% rman-catlici, 17,53% refrmați, 7,29% grec-catlici și 1,38% penticstali. Pentru 8,93% din ppulație, nu este cunscută apartenența cnfesinală Această diversitate etnică 45

46 cnfirmă multiculturalitatea municipiului Satu Mare, aducând mari avantaje lcuitrilr, prin schimbul de experienţă în diverse dmenii, precum cultură, turism, sprt. Structura pe vârste a ppulaţiei judeţului, ca şi la nivelul ţării, partă amprent a specifică unui prces de îmbătrânire demgrafică, aceasta însemnând reducerea ppulaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea pnderii ppulaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste). Dacă la nivelul ţării recensământul din 2011 a evidenţiat pndere a ppulaţiei sub 15 ani de 15,1% şi a celei de peste 60 de ani, de 20,5% 30, în judeţul Satu Mare pnderea ppulaţiei tinere era de 16,13% ( persane în ttalul de persane), iar a celei vârstnice, din grupa amintită, de 17,63% ( persane), în timp ce în municipiu pnderea tinerilr era de 15,38% ( persane), iar a persanelr vârstnice de 18,10% ( persane) 31. Din datele prezentate reiese că în municipiul Satu Mare pnderea ppulaţiei tinere este aprximativ egală cu cea de la nivel naţin al, mai scăzută, însă cu 0,75% decât a judeţului, în timp ce ppulaţia vârstnică de peste 60 de ani este sub nivelul ţării cu aprape 2%, dar depăşeşte cu 0,47% nivelul judeţului. În această privinţă în judeţul Satu Mare situaţia se prezenta astfel: în 2011 existau în grupa de vârstă ani persane, aşadar un raprt de dependenţă al tinerilr de aprx. 244 de dependenţi la 1000 lcuitri în vârstă de muncă şi al vârstnicilr de 266 dependenţi la mia de lcuitri din grupa ani. La nivelul municipiului Satu Mare, în 2011 situaţia era următarea: în grupa de vârstă de ani erau persane. Raprtul de dependenţă al tinerilr era de aprx. 205 dependenţi minri la mia de lcuitri în vârstă de muncă (mai scăzut decât la nivelul judeţului) şi al vârstnicilr de aprx. 271 de dependenţi la 1000 de lcuitri din grupa menţinată (mai ridicat decât raprtul judeţului). Analizând natalitatea şi mrtalitatea la nivelul judeţului, se cnstată că rata sprului natural era în 2011 de -2.7, şi în municipiul Satu Mare sprul natural înregistra valri negative urmând tendinţele de la nivel naţinal și ajungând în 2012 la -149 de persane (1146 decedaţi, faţă de 997 născuţi vii). Studiind rata mrtalităţii infantile, se remarcă faptul că începând cu anul 2003 scăderile înregistrate la nivel naţinal (9,4, in 2011) se regăsesc şi la nivelul 46

47 judeţului Satu Mare (10,5, in 2011), unde valrile depăşesc cu puţin peste 1 valrile nivelului Rmâniei. Ttuşi, cmparând situaţia de la nivelul judeţului cu cea din municipiu se pate spune că la nivelul acestuia din urmă rata mrtalităţi infantile este mai scăzută (7,2, in 2011), fiind chiar mai mică decât media naţinală. Durata medie a vieţii ppulaţiei din judeţ a crescut de la 70,3 ani în 2009, la 71,07 ani în 2011 şi ttuşi acesta are în regiune cea mai mică valare dintre tate judeţele. În regiunea NV, durata medie a vieţii este mai ridicată în mediul urban faţă de cel rural, iar pe sexe, femeile au durată de viaţă net superiară, atingând în medie 77,10 ani, raprtat la dar 69,83 ani bărbaţii (date la nivelul anului 2011). Mişcarea migratrie: migraţia internă şi internaţinală Ttalul ppulaţiei din judeţ şi din municipiul Satu Mare este influenţat de migraţia internaţinală, fenmen relativ masiv în anii 2000, care nu pate fi urmărit exact în statistici, din cauza caracterului temprar şi a muncii la negru practicate de către mulţi dintre cei emigraţi. Astfel, statisticile clectate de Institutul Naţinal de Statistică cu privire la migraţia internaţinală sunt cele pentru persanele care fi e şiau schimbat dmiciliul din ţară în străinătate sau invers, cu acrdul autrităţilr (migraţia definitivă), fie şi-au înregistrat schimbarea reşedinţei (migraţie temprară), acţiune care de bicei se întâmplă cu un decalaj de unul sau mai mulţi ani după actul prpriu-zis al mişcării migratrii. Analizând sldul de migraţie temprară, cnfrm plecărilr şi stabilirilr de reşedinţă se cnstată un sld negativ atât la nivel judeţean, cât şi al municipiului Satu Mare. În 2013 erau plecate temprar 1096 de persane şi stabilite temprar în Satu Mare 565 persane, rezultând un flux negativ de 531 de persane. Marea majritate a persanelr plecate temprar sunt studenţi, fluxurile fiind îndreptate către marile centre universitare: Cluj-Napca, Oradea, Timişara. Cncluzii Ppulaţia municipiului Satu Mare a înregistrat, în ultimii ani, cntinuă scădere, urmând tendinţa de la nivelul întregii ţări. Evluţia demgrafică, prcesul de îmbătrânire al ppulaţiei, alături de fenmenul migraţiei afectează dezvltarea sciecnmică lcală. Diversitatea etnică îi cnferă municipiului prtunităţi pentru dezvltare, atât în ceea 47

48 ce priveşte cultura sau sprtul, cât şi din perspectiva turismului, a schimburilr cmerciale şi chiar a ecnmiei, în ansamblu, prin dezvltarea unr legături între naţinalităţile ce lcuiesc în interirul şi în afara graniţelr Educaţie, frmare cntinua Cmpnenţa ppulaţiei după ultima şcală abslvită Recensământul din anul 2011 a relevat următarea situaţie a nivelului de educaţie la nivel naţinal, al regiunii Nrd-Vest şi al judeţului Satu Mare, în rândul ppulaţiei de 10 ani şi peste: Nivel teritrial Abslvenţi studii Abslvenţi Abslvenţi Ppulaţie Ppulaţie superiare studii şcli fără şcală analfabetă (inclusiv pstuniversitare) de ucenici liceale prfesinale şi abslvită % % % % % Naţinal 14,38 24,36 13,88 3 1,36 Reginal 14,19 25,46 13,24 3,12 1,31 Judeţean 10,05 24,40 13,05 3,76 1,53 Faţă de situaţia de mai sus, la nivelul municipiului Satu Mare pnderea ppulaţiei cu studii superiare (inclusiv pst-universitare) depăşea cu aprape şase prcente media naţinală şi cu peste zece prcente pe cea judeţeană, fiind de 20,24%. Prcentul abslvenţilr de liceu este, de asemenea, mult mai ridicat decât media naţinală, cea judeţeană sau reginală, înregistrând 34,21%. În ceea ce priveşte prcentul abslvenţilr de şcli prfesinale şi de ucenici nu sunt diferenţe semnificative faţă de mediile din tabel (13,42%). În acelaşi timp, pnderea ppulaţiei fără şcală abslvită (1,61%) şi cea a persanelr analfabete (0,30%) se situează sub mediile respective. Faţă de cele de mai sus, situaţia municipiului Baia Mare se prezintă astfel: pnderea abslvenţilr de studii superiare depăşeşte cu peste trei prcente pe cea a municipiului Satu Mare, fiind de 23,56%; cea abslvenţilr de liceu este, în schimb, cu peste trei prcente în urma municipiului Satu Mare. Prcentul abslvenţilr de şcli prfesinale şi de ucenici este similar (13,28%), cel al persanelr fără studii este uşr mai mare (1,94%), iar cel al persanelr analfabete este identic (0,30%). Structura sistemului de învăţământ Învăţământul preuniversitar de stat se desfăşară în 44 de unităţi şclare,cu persnalitate juridică, ȋn 3 limbi de predare (rmână, maghiară şi germană) astfel: 48

49 învăţământul preşclar se desfăşară în 20 de grădiniţe, din care 14 grădiniţe cu persnalitate juridică. În anul şclar sunt înscrişi de cpii, aceştia beneficiind de spaţii dtate crespunzătr prcesului instructiv-educativ, baza materială şi didactică fiind la standarde înalte; învăţământul primar şi gimnazial este rganizat în 12 de unităţi, cu elevi; învăţământul liceal, în 17 unităţi, cu elevi; cel pst-liceal îşi desfăşară activitatea într- unitate de învăţământ cu persnalitate juridică,, şi unele licee au frmat clase de învăţământ pstliceal, numărul elevilr înscrişi pentru acest nivel de studiu este de 883 cursanţi. Reţeaua şclară mai cuprinde un Centru Judeţean de Excelenţă cu un număr de 199 elevi înscrişi, duă licee particulare, şi duă şcli pstliceale particulare. La nivelul municipiului Satu Mare funcţinează 5 internate, cu un număr de 420 cpii cazaţi. Dintre unităţile de învăţământ liceal amintim: Clegiul Naţinal Mihai Eminescu Clegiul Naţinal Klcsey Ferenc Clegiul Naţinal Damna Stanca, Clegiul Naţinal Ian Slavici, Liceul Telgic Ortdx Niclae Steinhardt, Liceul de Arte Aurel Ppp, Liceul Teretic German Jhann Ettinger, Liceul cu Prgram Sprtiv, Liceul Teretic Refrmat, Clegiul Tehnic I. I.C. Bratianu, Clegiul Tehnic Traian Vuia Clegiul Ecnmic Gherghe Dragş, Liceul Tehnlgic C-tin Brâncuşi, Liceul Tehnlgic Industrie Alimentară Gerge Emil Palade, 49

50 Liceul Tehnlgic Uni, Clegiul Tehnic Elisa Zamfirescu, Liceul Telgic Ham Jans Învăţământul superir este rganizat în patru unităţi de învăţământ universitar şi pstuniversitar, după cum urmează: Academia Cmercială Satu Mare. Academia Cmerciala este prima universitate sătmăreană. Această unitate de învăţământ superir cu persnalitate juridică, funcţinează în cadrul Fundaţiei Academia Cmercială din Satu Mare. Universitatea de Vest Vasile Gldiş Arad - filiala Satu Mare. În anul 1990 îşi începe activitatea Universitatea de Vest "Vasile Gldiş" din Arad având duă facultăţi: Facultatea de Drept şi Facultatea de Marketing - Cmerţ. Începând cu anul universitar pe lângă cele duă facultăţi funcţinează şi : Facultatea de Medicină Stmatlgică şi Clegiul de Tehnică Dentară. Începând cu anul universitar , universitatea şi-a extins activitatea prin înfinţarea unei filiale la Satu Mare. Universitatea Babeş - Blyai Cluj Napca - extensia Satu Mare. Extensia Universitară Satu Mare a Universităţii Babeş - Blyai Cluj - Napca a fst înfiinţată în anul 1999 pe baza Htărârii Senatului Universităţii şi în cadrul ei funcţinează duă specializări: Pedaggia Învăţământului Primar şi Preşclar şi Administraţie Publică. Facultate de Psihlgie şi Ştiinţe ale Educaţiei, respectiv catedra de Psihlgie Aplicată în Educaţie deserveşte specializarea Pedaggia Învăţământului Primar şi Preşclar care sunt acreditate cnfrm nrmelr în vigare. Universitatea Tehnică Cluj Napca - filiala Satu Mare Pe lângă acestea trebuie amintite unităţile educaţinale cnexe din municipiu, precum: Palatul Cpiilr şi al Elevilr unde sunt rganizate diverse cercuri din dmeniile cultural -artistic, sprtiv-turistic si tehnic-ştiinţific. Aici cpiii pt să-şi descpere talentele şi să dea frâu liber imaginaţiei urmând cursuri de infrmatică, aermdelism, karting, limbi străine, dans, gimnastică, pian, ftgrafie şi multe altele. 50

51 Ansamblul Cdrişrul, frmat din cursanţi ai Palatului Cpiilr, a prezentat un Spectacl de Mărţişr, prgram artistic dedicat mămicilr, bunicilr, mătuşilr, tuturr femeilr care îşi pun amprenta în educaţia lr Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţinală, în cadrul căruia sunt rganizate cursuri de frmare şi ateliere de lucru pentru persnalul didactic Casa Crpului Didactic, care a devenit un imprtant centru de resurse educaţinale şi servicii ferite cadrelr didactice din învăţământul preuniversitar, asigurând cndiţiile necesare identificării şi dezvltării calităţilr şi aptitudinilr acestra. Referindu-ne la ttalul persnalului didactic, în municipiu se cnstată scădere a ppulaţiei şclare, ca şi a ttalului de cadre didactice. Cu tate acestea, numărul prfesrilr alcat unui elev răm âne cnstant; astfel: dacă în 2009 ppulaţia şclară avea un ttal de persane, iar numărul cadrelr didactice era de 1743 persane, revenind, aşadar 1 prfesr la 15,15 elevi (faţă de medie judeţeană de 13,93 elevi şi una naţinală de 14,31 elevi), în 2012 ttalul ppulaţiei şclare număra persane, iar al cadrelr didactice 1626 persane, raprtul fiind de 1 prfesr la 15,27 elevi (faţă de medie judeţeană de 14,88 elevi şi una naţinală de 14,98 elevi). În ceea ce priveşte infrastructura de învăţământ, s-au făcut investiții în reabilitarea şi m dernizarea clădirilr (ex. priectul de reabilitare şi mdernizare al Clegiului Naţinal In Slavici din Municipiul Satu Mare. În ciuda efrturilr făcute de primării şi a mdernizărilr începute, atât la nivelul judeţului, cât şi al municipiului Satu Mare, încă întâlnim infrastructură insuficientă pentru educaţia prfesinală, cu tehnlgie veche a echipamentelr Şclilr de Arte şi Meserii, labratare şi ateliere neechipate crespunzătr. Deşi învăţământul prfesinal a fst reînfiinţat în urmă cu un an, atelierele de practică se cnfruntă cu 51

52 bază materială uzată mral. Aceasta este una din cauzele pentru care nivelul de calificare al elevilr rămâne unul scăzut, fiind ttdată unul dintre factrii care cntribuie la lipsa de crelare dintre ferta educaținală şi cererea pieţei muncii în ceea ce priveşte cmpetenţele. Dacă la baza materială uzată mral adăugăm şi lipsa autbuzelr pentru elevii navetişti, lipsa campusurilr şi absenţa asciaţiilr care să reprezinte şi să prtejeze drepturile elevilr şi ale studenţilr vm înțelege de ce numărul elevilr care frecventează şcala a înregistrat cntinuă scădere, mai ales în mediul rural (după cum se va vedea în subcapitlul 4.2.3). Cifrele de şclarizare şi numărul abslvenţilr la nivel preuniversitar şi universitar: Ppulaţia şclară din sistemul preuniversitar din judeţ a scăzut treptat de la în anul 2002, la în 2012, reprezentând reducere de peste 19%. Această diminuare se regăse şte, în principal, în învăţământul preşclar, primar şi gimnazial, în timp ce la învăţământul liceal putem cnstata chiar creştere faţă de anii precedenţi, de la elevi în 2002, la în 2012, datrită creşterii gradului de cuprindere la nivelul învăţământului liceal. Cmparativ cu situaţia din judeţ, în municipiul Satu Mare situaţia este următarea: aşa după cum am menţinat anterir, ppulaţia şclară din sistemul preuniversitar în municipiu a scăzut treptat, de la elevi în 2002, la în 2012, reprezentând scădere de peste 16%, mai mică cu 3 prcente faţă de judeţ, în timp ce la învăţământul liceal, pstliceal şi universitar există creştere faţă de anii precedenţi. În învăţământul liceal al municipiului la nivelul anului 2002 se înregistrau 7410 elevi, în timp ce în 2012 erau 9080, aşadar creştere de peste 22,5%; în aceeaşi periadă creşterea pentru învăţământul pstliceal era de aprx. 47% (de la 725 elevi, la 1064). Ptrivit statisticilr, se pate spune că, după nivelul de educaţie, judeţul Satu Mare cupă lcul 26 în ierarhia judeţelr, cu un grad de cuprindere în învăţământul de tate gradele de 67% şi un indice de alfabetizare de 97,4%. În ceea ce priveşte pnderea persanelr cu studii superiare în ttalul ppulaţiei, municipiul Satu Mare figura în 2011 cu un prcent de 18,20%. Rata abandnului şclar la nivelul judeţului pentru nivelul învăţământului primar şi 52

53 gimnazial a fst în 2010 puţin peste nivelul naţinal de 1,8, respectiv 2,7%, scăzând în 2011 la 2,3%, în timp ce la nivel liceal în ultimii ani s-a înregistrat creştere nedrită, ajungându-se în 2011 la 5,5%. Rata abandnului şclar în cadrul municipiului Satu Mare pentru învăţământul primar şi gimnazial a fst, în anul şclar , de 0,2%. În urma analizei statisticilr referitare la educaţie se pate afirma că, per ansamblu, în judeţul Satu Mare nivelul de educaţie al ppulaţiei s-a îmbunătăţit cnstant, prprţia persanelr cu studii superiare (din sistemul public şi din cel particular la un lc) în ttalul ppulaţiei stabile de 10 ani şi peste dublându-se în intervalul Frmare prfesinală cntinuă Cnfrm registrului Cnsiliului Naţinal de Frmare Prfesinală din Rmânia, în judeţul Satu Mare, s -au emis autrizaţii de funcţinare pentru 105 prgrame de studii şi cursuri de specializare, respecializare, calificare, perfecţinare sau iniţiere. Activitatea acestr unităţi cntribuie la adaptarea frţei de muncă la cerinţele ecnmiei de piaţă din judeţ. Printre unităţile care rganizează prgrame de frmare prfesinală cntinuă în judeţ, sunt: Asciaţia Caritas Academica (îngrijitare bătrâni la dmiciliu), Asciaţia Femeilr (bucătar, cafr) Clegiul Tehnic "Traian Vuia (zidar, pietrar, tencuitr, dulgher, tâmplar, parchetar, fierar- betnist, mntatr prefabricate, instalatr instalaţii de încălzire centrală) Camera Agriclă Judeţeană (lucrătr în cultura plantelr / animalelr) Camera de Cmerţ, Industrie şi Agricultură (peratr intrducere validare si prelucrare date, lucrătr în cmerţ) Clegiul tehnic de transprturi şi telecmunicaţii In I.C. Brătianu (maşinist utilaje cale şi terasament, lăcătuş cnstrucţii metalice şi utilaj tehnlgic, vpsitr industrial, asfaltatr etc). Cncluzii În ceea ce priveşte nivelul educaţiei, municipiul Satu Mare prezintă situaţie mult 53

54 mai bună faţă de media naţinală sau judeţeană, atât în privinţa abslvenţilr de învăţământ superir, cât şi al celr de învăţământ mediu, în timp ce pentru categria abslvenţilr şclilr prfesinale se situează la niveluri aprpiate. Cu tate acestea, în municipiu se cnstată scădere a ppulaţiei şclare, ca şi a ttalului de cadre didactice. Învăţământul superir cuprinde specializări diverse, fiind eventual prtună înfiinţarea unei facultăţi de agrnmie/industrie alimentară/siguranţă alimentară/prtecţia mediului cu accent pe energie getermală, care ar cnduce la valrificarea superiară a resurselr naturale lcale. Evaluarea necesarului de frmare prfesinală cntinuă la nivel judeţean a cndus la identificarea principalelr bstacle: lipsa centrelr de rientare prfesinală, slabă infrmare în teritriu asupra psibilităţilr de calificare/recnversie, activitate insuficientă de rientare-frmare prfesinală, lipsa prgramelr de schimbare a mentalităţii ppulaţiei pentru recnversie prfesinală, mentalitate neadaptată la ecnmia de piaţă, subestimarea rlului FPC de către factrii de decizie, nivelul scăzut de finanţare a FPC şi lipsa de infrmaţii privind aceasta. Ţinând cnt de aspectele mai sus menţinate, la care se adaugă lipsa de infrmaţii centralizate privind numărul anual de abslvenţi pe specializările frmării cntinue din judeţ, nu pt fi trase cncluzii mai detaliate. O altă deficienţă ce se înregistrează în municipiu este dtarea precară, cu echipamente spec ifice, mderne, a şclilr prfesinale, menite să frmeze deprinderi necesare industriilr actuale Cultură și Sprt a. Instituţii culturale Dintre instituțiile de cultură reprezentative ale municipiului Satu Mare se cuvine să enumerăm Filarmnica Dinu Lipatti, Teatrul de Nrd cu cele duă secții, rmână și maghiară, Casa de cultură municipală și cea a sindicatelr, muzeele, galeriile de artă, biblitecile publice, cinematgraful. Astfel, în municipiu îşi are lcaţia Muzeul Judeţean care are în cmpnenţă secţii de istrie - etngrafie, artă, case memriale, muzee răşeneşti etc. 54

55 Muzeul Judeţean Muzeul Județean Muzeul de Arta Prima clecţie muzeală sătmăreană s-a cnstituit în ultimul deceniu al seclului al XIXlea, în cadrul Cercului Kölcsey, scietate cu prfil cultural care funcţina pe lângă Gimnaziul Refrmat din Satu Mare. În anul 1905, în raş se înfiinţează Muzeul Municipal Satu Mare, beneficiind la rândul său de clecţie patrimnială imprtantă. Un nu muzeu municipal a luat fiinţă după 1918, când renumitul cărturar Dariu Pp a cnceput divizare a bunurilr patrimniale pe dmenii ştiinţifice. Muzeul este rerganizat încă dată în anul 1958 de către pictrul Aurel Ppp, care înfiinţează Muzeul Rainal şi Orăşenesc Satu Mare, cu sediul în clădirea actualului Muzeu de Artă. Odată cu refrma administrativă din anul 1968, muzeul sătmărean dbândeşte statutul de muzeu judeţean. În 1984, sediul central al Muzeului Judeţean este mutat în clădirea cu funcţinalitate publică de pe B-dul Vasile Lucaciu, nr. 21, unde se află şi la ra actuală. Vechiul edificiu va rămâne destinat exclusiv secţiei de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare. Cmplexul Muzeului Judeţean actual cuprinde şi clădire anexă ce adăpsteşte Labratrul Znal de Restaurare şi Cnservare, cu multiple specializări. Muzeul Judeţean Satu Mare mai cuprinde cinci secţii: arhelgie, istrie-etngrafie, artă, muzeul municipal Carei şi muzeul răşenesc Tăşnad. Calitatea de muzeu judeţean este reflectată şi de biectivele de interes cultural subrdnate, amenajate pe întreg teritriul judeţului Satu Mare (case memriale, rezervaţii arhelgice, muzee săteşti, case etngrafice), în număr de 18. Clădirea actuală a sediului central a fst cnstruită în Ea a avut destinaţii administrative - Prefectura judeţului (în periada interbelică), sediul Cnsiliului ppular judeţean şi al Cmitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. Realizată în maniera şclii de arhitectură rmânească din deceniul al patrulea al seclului nstru, are duă etaje, remarcându-se ca element caracteristic linia dreaptă ce alternează cu arcurile 55

56 semicirculare ale ferestrelr clădirii, care articulează cele duă faţade (cea principală de pe B-dul V.Lucaciu şi cea de pe Calea Traian). Clădirea câştigă în mnumentalitate prin cele cinci clane adsate faţadei principale. Clădirea care găzduieşte astăzi secţia de artă a Muzeului Judeţean (Muzeul de Artă), a fst cnstruită în a dua jumătate a seclului al XIX-lea, în stil negtic, fiind declarată mnument de istrie şi arhitectură - cunscută în raş sub numele de "casa Vécsey". Pe acest teren se afla în seclul al XVIII-lea clădire ce servea ca depzit al cetăţii Satu Mare. În această clădire a fst semnată în anul 1711 pacea de la Satu Mare, în urma înfrăngerii răscalei lui Francisc Rakczy al II-lea. Clădirea are planimetrie în frmă de "L" fiind cmpusă din duă crpuri diferite ca stil arhitectural, prvenind din periade diferite de cnstrucţie. Pe lcul acestr duă edificii era veche clădire cu un etaj, cu un prtal de intrare încadrat de un arc în plin centru, aparţinătare cetăţii Satu Mare. În 1798, barnul Vécsey cumpără clădirea realizată în stil barc în frmă de "L" având un cridr deschis cu arcade semicirculare. Astăzi se mai păstrează un crp din această cnstrucţie, care este sctită cel mai vechi edificiu civil păstrat din raş. În anul 1842 s-a ridicat crpul de clădire în stil negtic, cu parter şi un etaj. Faţada este cnstruită din duă registre cu nuă deschideri givale reprezentând la parter uşi de acces, din care dar aceea din centru este funcţinală, iar la etaj, dispuse simetric, ferestrele delimitate de ancadramente simple, cu excepţia ferestrei centrale, de deasupra prţii de intrare care este înscrisă într-un ancadrament-acladă, terminat în partea superiară cu un fleurn stilizat în manieră gtică. Imaginea de ansamblu a clădirii este echilibrată, un plus de mnumentalitate ferindu-i un frntn triunghiular suprasituat ferestrei centrale de la etaj, cu deschidere circulară în care se află mntat un grilaj plilbat. Sistemul de bltire este diferenţiat: a vela, semicilindric sau plat. Ulterir, în partea dinspre curte s-a adăugat un crp menit să adăpstească casa scărilr. Expziţia de bază a secţiei de artă a Muzeului judeţean cuprinde perele unr persnalităţi artistice reprezentative ale artei plastice rmâneşti și sătmărene. Muzeul Județean administrează pe teritriul municipiului Satu Mare încă trei biective muzeale: Atelier Aurel Ppp, Atelier Paul Erds și Turnul Pmpierilr. În anul 2009, muzeele judeţului au fst vizitate de un număr de de persane, în scădere cu faţă de anul anterir, dar aprape triplu faţă de Cele mai atractive muzee din judeţ sunt cele din municipiul Satu Mare, care au atras în

57 aprape de vizitatri (45% din ttalul pe judeţ). Filarmnica "Dinu Lipatti" Clădirea este aripă a Htelului Dacia, cnstruită în 1902 în stilul secessin. Partea de clădire flsită are un hlul împărțit în duă nave de clane şi duă scări care duc la mezanin. Sala de cncerte este flancată de clnade, cupla este bgat rnată şi pictată în elemente de mzaic flral. Capacitatea sălii, cu acustică renumită, este de 320 lcuri. Instituția cntinuă tradiţia muzicală sătmăreană. Primele scietăţi care au cultivat acest gen au fst:,,scietatea de lectură a studenţilr din Satu Mare" al,,casinului meseriaşilr";,,scietatea crala" care-l avea în frunte pe cmpzitrul şi dirijrul Meder Mihaly;,,Scietatea crală de cîntări şi muzică" care avea rchestră şi şcală de muzică. În 1920 se înfiinţează un Cnservatr răşenesc (cndus de Adrian Demian) iar din 1924 devine,,reuniunea de cântări şi muzică V. Lucaciu" cu frmaţie rchestrală denumită,,scietatea filarmnică" (înfiinţată în 1922 de Augustin Frenţiu). Unele cncerte aveau lc în casa renumitului avcat şi api în Sala Urania (fstul cinema Ppular). Au cncertat la Satu Mare artiștii Béla Bartók și Gerge Enescu. În 1947 a fst rerganizat,,scietatea filarmnică" şi în scurt timp, devine,,orchestra simfnică de stat Satu Mare". Din 1991 rchestra se numeste,,filarmnica Dinu Lipatti". Filarmnica sătmăreană a susținut câteva manifestări prprii care i-au adus ppularitate şi prezenţe cncertistice desebite: Zilele muzicale sătmărene, Festivalul tinerilr dirijri, Festivalul,,Ştefan Ruha. Teatrul de Nrd Funcţinează într- clădire cnstruită în 1889, în stil neclasic, cu un etaj. Faţada, realizată în trei registre, din care cel din centru este decrşat în prfil semicircular, cu un acperiş cuplă, are la parter un pridvr susţinut de patru stâlpi. Ferestrele faţadei sunt bltite şi au un ancadrament terminat în partea superiară cu frntane triunghiulare decrative. Sala de spectacle a fst cnstruită să cuprindă 800 de lcuri; este decrată în stucatură, cu mtive specifice epcii. Teatrul de Nrd are duă secţii: secţia rmână şi secţia maghiară numită "Harag Gyrgy". Pe lângă sala de spectacle teatrul mai dispune de sală Studi. Teatrul sătmărean a susținut un festival de anvergură internaținală, având denumire Fără bariere 57

58 Bibliteca Judeţeană Tradiţia cărţii pentru public şi a lecturii rganizate este veche în Satu Mare. Casinul rașului deținea biblitcă destinat membrilr. În scpul cultivării literaturii şi limbii rmâne, Petru Bran fndează la ,,Scietatea de lectură", iar Iane Marcu ( ), Dariu Pp ( ) fac cercuri de lectură la şcli. Se mai cunaşte un,,cerc de lectură al micilr meseriaşi" (1892). În scpul cultivării literaturii şi limbii maghiare, studenţii Institutului Telgic Rman-Catlic din Satu Mare au înfiinţat în 1842 asciaţie literară, iar în 1856 Asciaţia Sfântul Alis (a funcţinat până în 1948), având ca misiune, la început, cultivarea limbii maghiare, iar mai târziu susţinerea literaturii religiase şi a traducerilr literare. Scietatea Széchenyi, fndată în 1882, a sprijinit de asemenea cultivarea limbii şi literaturii maghiare, la fel precum Cercul Kölcsey, iniţiat în 1862 (a funcţinat efectiv dar din anul 1892) şi Cercul Literar al Diecezei Sătmarului (începând din anul 1889). ( În periada interbelică funcţina biblitecă la,,casa Albă". Bibliteca actuală s-a înfiinţat la 1 februarie 1951 şi se numea Bibliteca Rainală Satu Mare cu sediul pe str. Hrea nr.7. Din 1974 se va transfrma în Biblitecă Judeţeană cu sediul pe str. Decebal nr. 2. Clecţiile Biblitecii Judeţene Satu Mare: Cele aprximativ de dcumente de biblitecă sunt structurate în: Clecţii de bază destinate cnservării şi studierii lr în Sala de lectură; Clecţii uzuale destinate împrumutului la dmiciliu; Clecţii biblifile şi fnd de patrimniu Clecţiile au un caracter enciclpedic şi se cmpun din: de cărţi şi peridice legate; 5 incunabule 452 de manuscrise; dcumente în frmat audi-vizual; 912 clecţii electrnice; 58

59 73 alte dcumente (publicaţii Braille, publicaţii în imagini tridimensinale) Centrul Cultural G.M. Zamfirescu Casa de Cultura a fst înfiinţata pe bazele unr asciaţii culturale care cexistau pe aceste meleaguri încă din anii de dupa Primul Razbi Mndial. Înainte de înfiinţarea instituţiilr de cultură cum au fst Teatrul, Cnservatrul de Muzica, Casa Culturală (frma prin care a fst denumita în periada de început) ea a cnstituit avangarda, pentru că ea putea cuprinde frmele de început ale instituţinalizării vieţii culturale: baluri, cercuri de lectură, cnferinţe publice, trupe teatrale de diletanţi, cruri, serbări ppulare, şezătri. Aceste cercuri si secţiuni şi-au cntinuat activitatea peste ani, Casa de Cultură având astfel bază slidă în rganizarea şi desfăşurarea evenimentelr culturale în prezent. Din 1990 Casa de Cultura a luat numele scriitrului Gerge Mihail Zamfirescu, în memria activitaţii acestuia la Satu Mare. Aceasta instituţie a fst adevarată rampă de lansare pentru numerşi artişti şi frmaţii sătmărene dearece a dispus de instructri bine pregătiti şi de bază materială bună, spaţii pentru cursuri, repetiţii, spectacle, chiar si un teatru de vară. Casa de Cultura a Municipiului G.M.Zamfirescu se află în subrdinea Cnsiliului Lcal Satu Mare. De asemenea, în municipiul Satu Mare îşi are sediul şi Casa de cultură a sindicatelr (Casa de cultură arh. Niclae Prumbescu ), de mare capacitate, peste 500 de lcuri, care este gazdă a numerase evenimente culturale. Casa de Cultură municipală G.M. Zamfirescu nu are un sediu prpriu, fiind găzduită, în prezent, de Casa de Cultură a Sindicatelr. La nivelul anului 2009, în judeţul Satu Mare, nu mai funcţina niciun cinematgraf, ultimul fiind desfiinţat în anul În 2011 a fst inaugurat Cinematgraful 3D din Grand Mall. b. Evenimente culturale În municipiu se rganizează anual mai multe evenimente culturale şi anume: Festivalul Multicultural Internaținal Fără Bariere - festival internaținal de teatru, rganizat de cele duă secții ale Teatrului de Nrd și finanțat de Cnsiliul Lcal și Cnsiliul Județean. 59

60 Oktberfest - festivalul de bere al șvabilr sătmăreni, rganizat de Asciația Ecnmică German-Rmână cu sprijinul Primăriei Satu Mare. În prgramul festivalului sunt incluse diferite evenimente culturale. SamJAZZ - festival de jazz, finanțat de Cnsiliul Lcal. SamROCK - festival de muzică rck, metal și punk, finanțat de Cnsiliul Lcal. Zilele Culturale Sătmărene - eveniment cultural de muzică pp, rck și jazz, rganizat de Primăria Satu Mare. Zilele Maghiare Partium (Partiumi Magyar Napk) - festivalul cultural și de gastrnmie al maghiarilr din Partium, rganizat de UDMR Satu Mare cu sprijinul Cnsiliului Lcal. Festivalul Internaţinal al pălincii - festival rganizat de Cnsiliul Judeţean Satu Mare, în cadrul priectului cu acelaşi nume, derulat prin POR , având duă lcaţii de desfăşurare una dintre ele fiind Grădina Rmei din municipiul Satu Mare. Evenimentul Exp Fabricat în Satu Mare reuneşte cele mai mari firme din tt judeţul, din dmeniile autmtive, prducţie de mbilier, industria textilă şi alimentară. Scpul evenimentului este de a prezenta şi prmva firmele, prdusele şi serviciile acestra, a ptențialului ecnmic al judeţului Satu Mare precum şi prezentarea șanselr ferite tinerei generații în realizarea unei cariere prfesinale de succes. Zilele Oraşului - rganizate în fiecare an la sfârşitul lunii mai Faţa sătmarului, Faţa Eurpei reprezintă serie de event-uri multimedia cnstând din animaţii cu prtrete priectate arhitectural pe clădiri publice imprtante, însţite de muzică Zilele Muzicale Sătmărene -festival internaținal de muzică simfnică, găzduit de Filarmnica Dinu Lipatti cu sprijinul Cnsiliului Lcal. Festivalul Internaținal al Rmilr - festivalul cmunitățilr țigănești (rmungr, beas, gabr), finanțat de Primăria Satu Mare Festivalul de Primăvară, manifestare culturală rganizată de Cnsiliul Judeţean Satu Mare, Primăria Municipiului Satu Mare, Şcala de Arte Satu Mare şi Asciaţia Art iştilr Plastici Satu Mare. Evenimente culturale de generaţie nuă : Festivalul La Dâmburi, RestArt Music Festival, Plpstck Festival, Festivalul Muzicii de Stradă, Caravana TIFF, care atrag mii de tineri. 60

61 Mnumente de arhitectură Turnul pmpierilr Catedrala rmancatlică Biserica rtdxă Adrmirea Maicii Dmnului Biserica greccatlică Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Între mnumentele de arhitectură cu care Satu Mare se mândreşte se numără Biserica grec-catlică Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, cnstruită între anii , Biserica rtdxă Adrmirea Maicii Dmnului, cnstruită în aceeaşi periadă, Biserica Rman catlică Calvaria, cnstruită pe urmele vechii cetăţi Castrum-Zthmar în 1844 și recnstruită în întregime între anii , Biserica Refrmată Cu Lanţuri, ridicată în sec. al XVIII-lea, sinagga, cnstruită în stil maur la începutul sec. al XX- lea, Catedrala rman-catlică, tate fiind lăcaşe de cult, dar în acelaşi timp mnumente de arhitectură ce pt fi vizitate în municipiu. La acestea se adaugă Turnul pmpierilr ridicat între anii , cu înălţime de 45m, ce prezintă, de asemenea, interes pentru vizitatri. Descrierea detaliată amnumentelr de arhitectură se regăseşte în cadrul subcapitlului 1.3 Turism. c. Mass media Mass media sunt, de asemenea, bine reprezentate de trei ctidiene (duă în limba rmână și unul în limba maghiară), duă reviste de literatură, trei psturi de radi și duă de televiziune. Dintre dificultățile cu care se cnfruntă sectrul cultural se cuvine să menținăm lipsa unui sediu permanent pentru Casa municipală de cultură, lipsa unei Săli plivalente pentru diverse evenimente, a teatrului de vară, a unui teatru de păpuşi, un fnd de carte insuficient mai ales în librării. 61

62 d. SPORT La finele anului 2009 în judeţul Satu Mare existau 142 de secţii sprtive, cu 10 mai multe faţă de anul precedent. Cmparat cu datele de la nivel reginal, judeţul Satu Mare se afla pe lcul 4 la numărul de secţii sprtive, după Cluj, Bihr şi Maramureş, judeţe mult mai mari ca ppulaţie şi suprafaţă. În ceea ce priveşte numărul de sprtivi înregistraţi la de lcuitri, judeţul Satu Mare se afla în2009 pe primul lc la nivelul Regiunii Nrd-Vest, cu 14,3, faţă de medie reginală de 11,9 şi una naţinală de 11,4. Trebuie menţinat faptul că un sprt de tradiţie în judeţul Satu Mare este scrima, în municipiul Satu Mare existând sală de scrimă care a frmat sprtivi ce fac parte din ltul naţinal al Rmâniei. Pe lângă scrimă, sătmărenii se pt mândri cu multipli campini de ftbal (feminin), şah, kata, baschet. Tt la nivelul municipiului trebuie amintit faptul că în 2008 a fst înfiinţat Clubul Sprtiv Municipal, dezvltat în 2013 cu 5 ni secţii (de handbal, baschet, jud şi ppice pentru seniri, vlei şi ppice pentru juniri). Pe lângă acesta, serie de cluburi de stat sau particulare încearcă să acpere nevia de sprt a sătmăreanului, în special a tinerilr. De asemenea, este meritrie implicarea Asciaţiei Caritas care, dată pe an, rganizează Maratnul Slidarităţii, pentru cauze sciale. Între cluburile care cntribuie la acperirea, într- anumită măsură, a nevii de sprt a municipiului amintim: Clubul Olimpia 2010 Satu Mare, cntinuatr al clubului Olimpia, cu îndelungată şi bgată tradiţie în ftbal, Lga Dance Schl, şcala de dans ai cărei sprtivi au participat la numerase cmpetiţii atât în ţară cât şi în afara ei (în Ungaria); Clubul Sprtiv Smeşul, care pregăteşte tineri în ftbal ;, Sky Lark - clubul pasinaţilr radiamatri; Sănătatea Erglemn, pentru culturism, baschet, tenis, ftbal; ADEP specializat în vlei feminin, Sambil jud şi tir cu arcul; Samantha, pentru bridge; Sab-Gmez bx şi kick-bx; Nrd-Vest Karate pentru karate şi arte marţiale; Dacia vlei, ftbal, handbal, tenis de masă, şah, tir, arte, schi, tenis de câmp, biliard, înt, ftbal-tenis, ppice, jud; Atletic 94 ftbal; Tigrul Alb - arte marţiale (kick-bx, thai-bx); Karate Zanshin karate WKC; Clubul Sprtiv Satu Mare, cu secţii de atletism, lupte, radiamatrism, scrimă; Ryal Dance Club dans sprtiv; Samuraiul karate; Dinam M.S.M. - 62

63 ftbal, baschet, handbal, culturism, karate, tenis de masă, tenis, tir, atletism; Club Sprtiv Dinam ftbal, tenis; Bushid arte marţiale; Dans Club 92 dans sprtiv; Fundaţia Sprtivă Familia lupte grec-rmane. Pentru petrecerea timpului liber într-un md cât mai atractiv, primăria Satu Mare şi-a prpus dezvltarea cât mai multr spaţii de jacă pentru cpii, mdernizarea celr existente, iar prin ini țiativă privată a fst reabilitat ștrandul termal vechi și a fst realizat parcul acvatic Aquastar. Între lipsurile din dmeniul sprtiv, trebuie menţinat faptul că municipiul Satu Mare nu deţine sală de sprt plivalentă sau un bazin limpic, dar acestea se află în prtfliul de priecte priritare pentru municipiu, la stadiul de fişă de priect. Pe lista prblemelr cu care se cnfruntă acest dmeniu sunt de menţinat starea avansată de degradare a Stadinului Olimpia, ca şi lipsa unei parcări aferente acestuia Incluziune scială Asistenţă şi incluziune scială La nivelul municipiului Satu Mare, Serviciul Public de Asistenţă Scială (SPAS) are rlul de a identifica şi sluţina prblemele sciale ale cmunităţii, de aplicare a pliticilr şi strategiilr de asistenţă scială în dmeniul prtecţiei cpilului, familiei, persanelr singure, a persanelr vârstnice, persanelr cu dizabilităţi, cu venituri mici, a persanelr victime ale vilenţei în familie, precum şi a ricărr persane aflate în situaţie de risc scial. Serviciul Scial din cadrul Municipiului Satu Mare are un trecut relativ scurt, dar marcat de evluție ascendentă. Înfiinţat în anul 1995 ca Biru de Ajutr Scial în cadrul Primăriei, a devenit în aprximativ 8 ani Serviciul Public de Asistenţă Scială (SPAS), având la sfârşitul lui 2013 următarea structură: 4 biruri: Birul Prestaţii Sciale; Birul Fnd Lcativ, Lcuinţe Sciale; Birul priecte cu Finanţare Internaţinală; Birul Buget-Cntabilitate. 7 cmpartimente: - Cmpartimentul Prtecţie Scială; - Cmpartimentul Asistenţi persnali; - Cmpartimentul Experţi Lcali pentru Rrmi; 63

64 - - Cmpartimentul Resurse Umane; - Cmpartimentul Juridic; - Cmpartimentul Administrativ; - Cmpartimentul Cnsiliere, Infrmare şi Relaţii cu Publicul. Centrul Scial de Urgenţă Centrul Creşe (inclusiv Creşa Scială Prichindel) Centrul Scial de Servicii Medicale. SPAS Satu Mare este acreditat ca furnizr pentru următarele tipuri de servicii sciale: Centru scial de urgenţă pentru adulţi Serviciu de infrmare şi mediere a persanelr de etnie rmă Serviciu de dezvltare a deprinderilr de viaţă independent pentru cpii din familii cu dificultate Servicii de scializare şi petrecere a timpului liber pentru persane vârstnice Serviciu de cnsiliere pentru cpilul abuzat, neglijat, explatat Serviciu de mnitrizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandneze cpilul Serviciu de prtecţie scial Serviciu de rientare prfesinală Serviciu de cnsiliere, infrmare şi relaţii cu publicul Creşa scială Prichindel Ptrivit Raprtului anual de activitate al SPAS, în 2013 cea mai mare parte a activității s-a axat pe acrdarea de beneficii sciale unui număr de persane, și anume: alcaţii de susţinere a familiei, ajutr scial, subvenţii pentru încălzire, servicii de cantină scială, ajutare cmunitare, indemnizaţii pentru persane cu handicap. De lcuințele sciale și necesitate au beneficiat un număr de Ttdată, anul trecut au fst înregistrate 53 de dsare de acrdare a alcaţiilr pentru susţinerea familiei, la 31 decembrie 2013 fiind în plată 130 de dsare. De asemenea, au fst efectuate un număr de 431 de anchete sciale în vederea verificării îndeplinirii de către slicitant a cndiţiilr de acrdare a alcaţiei pentru susţinerea familiei. Serviciile sciale au fst furnizate prin: Cmpartimentul Prtecție Scială prin intermediul căruia s-a intervenit în cazul a 286 de cpii, respectiv 187 vârstnici; Creșele și Centrul Scial Prichindel de serviciile cărra au beneficiat 237 cpii și 64

65 familiile acestra; Centrul Scial de Urgență pentru Adulți de serviciile căruia au beneficiat 153 persane fără adăpst; Centrul Scial de Servicii Medicale care a deservit aprximativ de elevi. Deşi SPAS s-a cnfruntat cu reducerea bugetului destinat prgramelr anuale, cu sprijinul dnațiilr din partea cmunităţii lcale au putut fi susținute activităţile curente. S-a reuşit ttdată recertificarea sistemului de management al calităţii în cnfrmitate cu standardul de referinţă ISO 9001:2008, reacreditarea serviciilr furnizate, cntinuarea activitățilr desfășurate de Rețeaua lcală de acțiune împtriva vilenței în familie. Ptrivit evidenţelr Inspectratului Judeţean de Pliţie Satu Mare în anul 2013 în judeţ au fst înregistrate un număr de 200 de cazuri de vilenţă dmestică. Între precupările din dmeniul asistenţei sciale se remarcă accesarea de fnduri eurpene în vederea facilitării accesului grupurilr vulnerabile pe piaţa muncii. Este cunscut faptul că în municipiul Satu Mare numărul mediu al salariaţilr este mai mic de jumătate din ttalul ppulaţiei ( de persane la sfârşitul anului 2012). Aşadar un bun exemplu îl cnstituie priectul "Adaptabilitate - Şansa la viaţă activă, aflat în stadiu de implementare prin Prgramul Operaţinal Sectrial de Dezvltare a Resurselr Umane Din valarea ttala a priectului de ,5 lei, valarea eligibilă este de ,47 lei, iar periada de implementare Tt la realizări trebuie menţinată participarea la activitățile rganizate în cadrul priectului Cperare Est-Vest a rașelr pentru incluziunea rrmilr, crdnat de Eurcities, respectiv participarea la diverse seminarii, cnferințe, cursuri pentru frmarea cntinuă a specialiștilr din cadrul SPAS. De asemenea, nu trebuie uitată nici cntribuţia SPAS la derularea de acţiuni de muncă în flsul cmunităţii împreună cu Pliţia Lcală, sau înfiinţarea Centrului de cnsiliere şi asistenţă pentru persane cu autism. Nu în ultimul rând trebuie amintită cntribuţia Primăriei la administrarea Centrului scial de urg enţă pentru persanele fără adăpst, ca şi administrarea creşei sciale (fără cntribuţie). În municipiile Satu Mare şi Carei funcţinează duă cantine sciale de serviciile cărra 65

66 beneficiază în special persanele cu venituri mici. Aceste servicii ar putea fi dezvltate în viitr, cu atât mai mult cu cât în municipiu există un număr de pensinari cu pensie lunară sub 350 lei. Sunt de menţinat câţiva dintre partenerii SPAS din dmeniul privat, care asigură servicii de asistenţă scială în municipiu şi judeţ: Organizaţia CARITAS are în derulare prgrame cmplexe de asistenţă scială pentru persanele (cpii, tineri şi familiile acestra) aflate în situație de risc scial sau care dispun de resurse insuficiente pentru satisfacerea nevilr de bază; persane în căutarea unui lc de muncă sau cei care slicită sprijin în planificarea viitrului prfesinal, victimele vilenţei în familie, persane cu disabilităţi etc. Se remarcă bună clabrare între instituţiile publice lcale şi rganizaţia Caritas, dvedită prin derularea unr priecte în parteneriat, cum ar fi cel pentru cmbaterea vilenţei dmestice (împreună cu Asciaţia Stea, Caritas, Asciaţia Artemis). Asciaţia Caritas a înfiinţat un Centru de zi pentru vârstnici care desfăşară activităţi de îngrijire la dmiciliu, asistenţă medicală la cerere, rganizarea sărbătrilr de Paşte şi de Crăciun, aniversarea zilelr de naştere. Asciaţia Stea, care împreună cu SPAS a derulat în parteneriat un priect pentru sprijinirea şi integrarea tinerilr străzii prin educaţie şi bţinerea unui lc de muncă Asciaţia Langdn Dwn aduce servicii prin susţinerea persanelr cu dizabilităţi intelectuale, cu sindrm Langdn Dwn; Asciaţia Sf. Benedict - are ca scp dezvltarea, educarea şi instruirea cpiilr şi tinerilr care prezintă caracteristici din spectrul autist, precum şi uşurarea mdului de viaţă al familiilr acestra; Fundaţia Casa Sătmăreană - vizează dezvltarea serviciilr de îngrijire la dmiciliu pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persanelr vârstnice şi menţinerea autnmiei acestra; Asciaţia Judeţeană a Pensinarilr Satu Mare; Fundaţia Rmână pentru Cpii, Cmunitate şi Familie (FRCCF) prin Centrul Cmunitar şi Birul Satu Mare, încearcă să fere şanse la viaţă mai bună celr aprape 100 de cpii care trec zilnic pragul instituţiei; Fundaţia Hans Lindner - prin prgramul Raza speranţei, destinat cpiilr suferinzi de bli maligne, feră infrmare părinţilr cu cpii blnavi de cancer despre tratamente, drepturi legale şi 66

67 servicii utile, cntribuind ttdată la recuperarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cpiilr blnavi şi a familiilr acestra; Crucea Rşie, filiala Satu Mare vizează îmbunătăţirea cndiţiilr de existenţă ale persanelr vulnerabile prin mbilizarea resurselr existente în cmunitate; Asciaţia Handicapaţilr Fizic - membrii asciaţiei urmăresc crearea unei punţi de legătură între persanele cu dizabilităţi şi scietate, astfel încât aceasta să-i pată cunaşte, să-i pată înţelege şi accepta, să-i pată integra; Asciaţia Naţinală a Surzilr din Rmânia, filiala Satu Mare - apără şi prmvează interesele sciale, cultural educative şi prfesinale ale persanelr cu deficienţe de auz pentru integrarea lr în scietate şi egalizarea şanselr; Asciaţia Nevăzătrilr din Rmânia, filiala judeţeană Satu Mare - urmărește bţinerea şi prtecţia drepturilr specifice, asigurarea prtecţiei sciale, integrarea în viaţa ecnmic-scială şi prfesinală, cultural-artistică şi sprtivă a ţării, reprezentarea nevăzătrilr şi a intereselr acestra. Fundaţia Rmână a Căminelr de Tranzit Fyer susţine integrarea sci-prfesinală a tinerilr aflaţi în situaţii de risc prin dezvltarea abilităţilr de viaţă independentă, cursuri de calificare, sprijin în bţinerea şi păstrarea unui lc de muncă, traininguri. Asciaţia Sfânta Rita - asigură alimente, îmbrăcăminte, masă caldă, activităţi extraşclare pentru cei 80 de cpii care sunt educaţi în spirit creştin. Asciaţia Freres încearcă să fere prgrame de animaţie şi mese calde pentru cpii, burse pentru elevi şi studenţi, mâncare pentru tineri şi sprijin în căutarea de lcuri de muncă. Pe lângă realizările lăudabile, trebuie să menţinăm și câteva dintre prblemele încă existente pe care SPAS încearcă să le rezlve pentru și împreună cu beneficiarii săi: lipsa/slaba fertă de lcuri de muncă pentru încadrarea persanelr cu dizabilităţi, a tinerilr prveniţi din centrele de plasament, a rmilr, a persanelr eliberate din detenţie (lăudabil este, ttuşi, faptul că în judeţ rata criminalităţii este printre cele mai scăzute din ţară); finanţări insuficiente pentru nevile din dmeniu; lipsa unui sistem cmun de înregistrare a persanelr cu nevi sciale; un număr de lcuinţe sciale cu mult mai scăzut decât cererea (în prezent există un număr de 254 lcuinţe sciale şi 100 lcuinţe de necesitate, la care se adaugă lcuinţele de stat şi ANL; în 2013, s-au înregistrat 51 de ni cereri de lcuinţe sciale şi de necesitate); lipsa centrelr pentru persanele vârstnice sprijinite de stat (Fstele azile de bătrâni 67

68 administrate de Cnsiliul judeţean au fst transfrmate în centre pentru persanele cu dizabiltăţi); lipsa unui centru/adăpst pentru victimele vilenţei în familie; accesul dificil al persanelr cu dizabilităţi în instituţii publice, educaţinale şi culturale din cauza infrastructurii şi a transprtului în cmun neadaptat nevilr acestra. În ceea ce privește Direcţia Generală de Asistenţă Scială din subrdinea Cnsiliului Județean, aceasta crdnează activitatea a 24 de unităţi, dintre care 10 în municipiul Satu Mare. Majritatea sunt case de tip familial pentru cpii (3) dar există şi duă case de tip familial pentru adulţi, un Centru Maternal pentru cpii, un Centru de asistenţă şi intervenţie a victimelr traficului de persane, abuzului, neglijării şi explatării - cpii, un Centru de Îngrijire şi Asistenţă adulţi, un Centru de recuperare neurmtrie, tip ambulatriu adulţi, precum şi un Centru de îngrijire şi asistenţă pentru persanele cu handicap mintal - adulţi. Cncluzii Serviciul de asistenţă scială furnizează gamă variată de servicii specifice, pentru sprijinirea persanelr vulnerabile. Din experienţa acumulată până în prezent de către lucrătrii acestui serviciu, s - a remarcat necesitatea sprijinirii persanelr cu dizabilităţi, a rmilr, a celr prvenite din centrele de plasament sau din detenţie pentru găsirea unui lc de muncă, ferirea de asistenţă altr categrii vulnerabile, precum: persane vârstnice, familii cu venituri mici, victime ale vilenţei în familie. Pentru ca ajutarele prvenite din diferite surse să ajungă la cei care au nevie şi pentru a nu exista suprapuneri, este necesară realizarea unei evidenţe cât mai precise a (ptenţialilr) beneficiari de sprijin Sănătate Structura sistemului judeţean de sănătate Structura sistemului judeţean de unităţi sanitare s-a schimbat faţă de situaţia din anii În cadrul refrmei sistemului sanitar, cele peste 100 de dispensare medicale s- au transfrmat în alte unităţi sanitare, în special în cabinete medicale de familie,iar în lcul pliclinicilr s -au înfiinţat cabinete medicale de specialitate, mare parte dintre ele private. Cele 6 spitale mştenite din vechiul regim s -au redus la un număr de 5. În anul 2009, în judeţ au funcţinat 5 spitale, 150 cabinete medicale de specialitate, 68

69 183 cabinete medicale de familie pentru servicii de medicină generală iar pentru servicii stmatlgice au funcţinat 186 cabinete stmatlgice și 45 labratare de tehnică dentară. Pentru accesul la medicamente stau la dispziţie 123 farmacii şi 21 puncte farmaceutice. Daca ne referim strict la reţeaua sistemului de sănătate din municipiul Satu Mare aceasta era frmată la sfârşitul lui 2013 din 4 spitale, 5 pliclinici, 211 cabinete medicale de specialitate, 79 cabinete de medicină de familie, 153 cabinete stmatlgice, 59 farmacii. Începând cu 2010 spitalele din judeţ au trecut în subrdinea Cnsiliului judeţean: Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, Spitalul răşenesc Negreşti Oaş, Spitalul de Pneumftizilgie Satu Mare şi Spitalul răşenesc Tăşnad. În ultimii ani Cnsiliul judeţean a depus în calitate de slicitant priecte de dezvltare a infrastructurii de sănătate la nivelul judeţului Satu Mare, parte a acestra fiind deja realizate sau în curs de realizare, după cum urmează: mdernizare Ambulatriu integrat al Spitalului Orăşenesc Negreşti Oaş, reabilitare ambulatriu de specialitate al Spitalului de Urgenţă Satu Mare (a fst reabilitată din fnduri eurpene Unitatea de primiri urgenţe şi Ambulatriul de specialitate - Pliclinica), reabilitare şi extindere Spital Judeţean de Urgenţă Satu Mare - UPU, cnslidare, restaurare interiară pentru Spitalul Judeţean de Urgenta Indicatrii de calitate, şi perfrmanţa sistemului de sănătate Unul dintre indicatrii sistemului de sănătate este numărul de paturi din spitale şi din alte unităţi medicale raprtat la lcuitri. Cnfrm acestui indicatr, judeţul Satu Mare se situează mult sub media naţinală de 6-7, în tată periada pstdecembristă. Astfel, în judeţul Satu Mare acest indicatr a ajuns de la 5,9 în 1997 la 5,1 în 2009, situându-se cu această valare pe penultimul lc din regiune şi pe ultimele lcuri la nivel naţinal. În cifre abslute, în judeţul Satu Mare numărul paturilr de spital a scăzut cntinuu după 1997, ajungând la în În ceea ce privește municipiul Satu Mare, în anul 2013, existau 10,3 paturi în spitale la lcuitri. Un alt indicatr al sistemului de sănătate este durata de intervenţie la slicitarea ambulanţei şi referitr la acest aspect trebuie spus că în 2013 numărul de ambulanţe în municipiul Satu Mare era de 13, iar timpul mediu de intervenţie de 700 secunde (11,67 min.). Efectivul persnalului sanitar nu s-a redus în ansamblul lui din 1997 până în anul 2009, 69

70 însă numărul cadrelr sanitare a rămas unul farte scăzut, iar fenmenul de emigrare a medicilr şi asistenţilr spre Eurpa de Vest afectează şi judeţul Satu Mare, inclusiv prin emigrarea spre Ungaria a persna lului calificat din ultimul deceniu. 46 În cadrul judeţului, numărul ttal al medicilr, fără stmatlgi, a crescut de la 567 în anul 2011 la 607 în 2012, iar al stmatlgilr de la 208 în 2011 la 218 în 2012, iar ttalul persnalului auxiliar înregistra un număr de 912 persane în 2011, crescând la 1006 în Cmparativ cu alte judeţe din regiune, se cnstată că în judeţul Bistriţa-Năsăud situaţia este şi mai gravă; acl numărul medicilr a scăzut în periada , în Maramureş a crescut nesemnificativ, însă în alte judeţe a crescut mai mult decât în Satu Mare. Cu referire la anul 2009 şi cmparând cifrele la de lcuitri, se remarcă în judeţul Satu Mare că numărul medicilr la de lcuitri a ajuns la valarea de 1,42, depăşind medi a judeţului Bistriţa- Năsăud, dar fiind mult sub media naținală de 2,3, sau cea de 2,62 la nivel reginal. Cmparând numărul asistenţilr ce revin la lcuitri, în anul 2009, se cnstată diferenţe reginale mai mari: în timp ce media era peste 6, în Satu Mare şi în Bistriţa Năsăud a rămas între 4 şi 5. Analizând situaţia echipamentelr din spitale şi pliclinici, putem spune că în ciuda efrturilr de mdernizare din ultimii ani, pe ansamblu acestea sunt învechite faţă de alte judeţe, şi mai ales faţă de dtările din judeţul învecinat din Ungaria, fapt care face ca mulţi sătmăreni să treacă graniţa pentru a beneficia de servicii medicale mai bune. Eficienţa scăzută a sistemului judeţean de sănătate se reflectă şi în speran ţa de viaţă la naştere, mai scăzută în judeţ faţă de regiunea Nrd-Vest sau Rmânia (cifrele sunt detaliate la subcapitlul Demgrafie). Cncluzii În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, instituţiile aferente se află în administrarea Cnsiliului Judeţean. Primăria Municipiului Satu Mare s-ar putea implica în realizarea unei unităţi medic-sciale, destinate categriilr vulnerabile, care prezintă prbleme de sănătate. 70

71 1.5 INFRASTRUCTURA, ECHIPAREA TERITORIULUI Dezvltare urbană Structură şi mrflgie urbană Structura spaţială a raşului este caracterizată de separare accentuată între cele duă părţi principale, situate la nrd şi la sud de râul Smeş şi de cnfiguraţie fragmentară, cu trupuri izlate, către marginile teritriului administrativ. Partea de nrd, raşul vechi, este mai mgenă şi mai cerentă mrflgic, cu gradare naturală de la nucleul central dens la casele individuale cu grădină. Partea de sud are imagine generală fragmentată, prin alăturarea cntrastantă între cartiere de lcuinţe clective supra-aglmerate, zne de case semi-urbanizate, întinse suprafeţe industriale (multe dintre acestea fiind abandnate sau degradate). Vecinătatea între zne rezidenţiale cu mrflgii şi densităţi farte diferite (ansambluri de blcuri P+4 - P+10 şi case unifamiliale parter) generează rupturi de scară. Patrimniul urbanistic al raşului, deşi nu farte extins, cnţine clădiri arhitectură valrasă. În zna centrală, se grupează clădiri de sfârşit de secl XIX, din periada interbelică şi chiar din anii 60, care însă nu sunt puse în valare printr- amenajare crespunzătare a spaţiului. Reţeaua viară este prepnderent radială, cu inele incmplete şi cu dar duă relaţii rutiere (pduri) peste râul Smeş, a cărr capacitate este deseri depăşită de încărcările de trafic existente. Principalele bariere spaţiale şi funcţinale care generează fragmentare şi discntinuitate sunt: Râul Smeş, din cauza traversărilr insuficiente, Calea ferată şi instalaţiile aferente care divizează raşul, izlând unele cartiere, în raprt cu altele şi cu zna centrală Traversarea căii ferate se face la sl și printr-un un pasaj în lungime de 676 m, cu duă benzi de circulație. Elemente naturale şi peisaj urban Satu Mare are un patrimniu natural semnificativ, care pate fi valrificat în dezvltarea raşului: Râul Smeş este elementul natural principal al raşului; acesta a determinat istric cnfiguraţia raşului şi a spaţiilr verzi. Ptenţialul prezenţei marcante a acestuia nu 71

72 este valrificat. Lunca Smeşului rămâne un spaţiu liber cu caracter verde, neafectat de cnstrucţii datrită prezenţei digurilr care prtejează acest cular care însă nu este amenajat şi flsit ca spaţiu verde public. Digurile, în cea mai mare parte au un caracter natural, însă în unele situaţii sunt perturbate de prezenţa garajelr sau blcate de suprafeţe industriale. Lacurile - naturale sau cvasi naturale şi starea acestra (secate, cu malurile perturbate, etc.) Zna întinsă de grădini de agrement (Bercu Mare), cât şi suprafeţele mari de grădini private în interirul parcelelr (Schrebergarten), specifice raşului. Există un deficit de spaţii verzi publice, cmparativ cu pnderea mare a grădinilr private. Peisajul urban este afectat de actuala amenajare şi stare a unr străzi şi pieţe urbane. Calitatea spaţiilr publice din centrul raşului este scăzută, în mare măsură ca efect al plarizării în acest areal a unui prea mare trafic mtrizat şi a unei staţinări excesive. Excepţie face pietnalul Crneliu Cpsu, recent amenajat. Spaţii verzi Spaţiile verzi din cadrul raşelr şi municipiilr, definite ca reţea mzaicată sau un sistem de ecsisteme seminaturale, al cărr specific este determinat de vegetaţie(lemnasă, arbrescentă, arbustivă, flriclă şi erbacee.) Spatiile verzi din raş au faţă de mediul încnjurătr un rl multiplu şi farte variat şi anume rl scial, rl educativ, rl sanitar şi igienic, rl tehnic-ecnmic, rl de prtecţie şi rl estetic şi decrativ. Din această categrie fac parte parcurile, grădini, scuaruri, perdele de prtecţie, fâşii de străzi. Mai există spatii verzi din teritriul delimitat al dtărilr (curţi, şcli, grădiniţe, instituţii). Grădinile particulare în cadrul gspdăriilr individuale cnstituie categrie aparte, reprezentând imprtanţă desebită în viaţa urbană. În cnfrmitate cu prevederile legii nr. 24/ 2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilr verzi dinintravilanul lcalităţilr, spatiile verzi se cmpun din urmatarele tipuri de terenuri din intravilanul lcalitatilr: a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate; b) spaţii verzi publice de flsinţă specializată: 1. grădini btanice şi zlgice, muzee ȋ n aer liber, parcuri expziţinale, zne 72

73 ambientale şi de agrement pentru animalele dresate ȋ n spectaclele de circ; 2. cele aferente dtărilr publice: creşe, grădiniţe, şcli, unităţi sanitare sau de prtecţie scială, instituţii, edificii de cult, cimitire; 3. baze sau parcuri sprtive pentru practicarea sprtului de perfrmanţă; c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, pli de agrement, cmplexuri şi baze sprtive; d) spaţii verzi pentru prtecţia lacurilr şi cursurilr de apă; e) culare de prtecţie faţă de infrastructură tehnică; f) păduri de agreement Autrităţile administraţiei publice lcale au bligaţia să ţină evidenţa spaţiilr verzi de pe teritriul unităţilr administrative, prin cnstituirea registrelr lcale ale spaţiilr verzi, pe care le actualizează ri de câte ri intervin mdificări. Evidenta spaţiilr verzi are drept scp rganizarea flsirii raţinale a acestra, a regenerării şi prtecţiei lr eficiente, cu exercitarea cntrlului sistematic al schimbărilr calitative şi cantitative, precum şi asigurarea infrmaţiilr despre spaţiile verzi. Registrele lcale ale spaţiilr verzi se cnstituie pe baza nrmelr tehnice aprbate prin rdin al ministrului dezvltării reginale şi lcuinţei, cu avizul ministrului mediului şi al ministrului administraţiei şi internelr, ȋ n termen de un an de la elabrarea şi publicarea acestra. Obligaţia rganizării şi cnducerii registrelr spaţiilr verzi revine autrităţilr administraţiei publice lcale. Registrul lcal al spaţiilr verzi este un sistem infrmaţinal care cuprinde datele tehnice ale tuturr spaţiilr verzi cnfrm indicilr de calitate şi cantitate. Registrele lcale ale spaţiilr verzi vr fi făcute publice şi vr putea fi cnsultate la sediile autrităţilr administraţiei publice lcale. Schimbarea destinaţiei terenurilr ȋ nregistrate in registrul lcal al spaţiilr verzi se pate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite in baza dcumentaţiilr de urbanism, aprbate cnfrm legislaţiei in vigare. In limita unei cte de 5% din suprafaţa fiecărui biectiv inregistrat in registrul lcal al spaţiilr verzi, autrităţile administraţiei publice lcale pt autriza amplasarea unr cnstrucţii uşare, cu caracter prvizriu, pentru activităţile de cmert şi alimentaţie publică, in cnfrmitate cu dcumentaţiile de urbanism legal aprbate. 73

74 Activităţile de administrare şi gspdărire a spaţiilr verzi subrdnate autrităţilr administraţiei publice lcale sunt finanţate din bugetul lcal pentru: a) cheltuielile legate de regenerarea, paza şi prtecţia spaţiilr verzi şi pentru tratamentele fitsanitare recmandate de unitatile fitsanitare lcale pentru prtecţia plantelr; b) efectuarea lucrărilr de priectare şi de cercetare ştiinţifică in dmeniul prtecţiei şi amenajării durabile a spaţiilr verzi; c) investiţiile capitale in dmeniul spaţiilr verzi; d) crearea si dezvltarea spatiilr verzi prin achiziţinarea de terenuri dispnibile cu ptential scicultural sau eclgic, in vederea atingerii si respectarii nrmativelr eurpene existente in dmeniu cu privire la necesarul de spatii verzi; e) alte bligatii legate de administrarea si gspdarirea spatiilr verzi. Sursele de finantare necesare pentru aplicarea masurilr de administrare si gspdarire a spatiilr verzi vr fi prevazute in bugetele lcale, incepand cu anul Municipiul Satu Mare este un raş de câmpie sau, am putea spune, raş de luncă care s-a dezvltat de- parte şi de alta a râului Smeş, râu ce traversează raşul pe prţiune de 36,5 km. Acest raş care pe vremuri era un târg s-a dezvltat şi-a înflrit pe ambele maluri ale râului ce-l traversează. În anul 1936 ppulaţia raşului era de lcuitri. În anul 1990 s-a ajuns la peste lcuitri iar suprafaţa raşului la ha. După anii 70, mai bine zis, după inundaţiile catastrfale din luna mai 1970 care au distrus multe clădiri şi spaţii verzi, raşul a cunscut dezvltare desebită cnstruindu-se zece cartiere de lcuit (Cartierul micr 14, 15,16,17, Sarelui, Carpaţi I şi II, Cartier Slidarităţii, cartier 14 Mai şi cartier Btizului), în tate aceste cartiere s-a impus realizarea de spaţii verzi şi lcuri de jaca pentru cpii.s-a pus accent pe cnstruirea unui număr mare de blcuri în cartiere, iar spaţiile verzi nu au fst realizate la standarde crespunzătare, limitându-se la fâşii de străzi plantate cu arbri, arbuşti, cnifere şi benzi înierbate. Lcuitrii acestr cartiere au început cnstruirea a tt felul de garaje neautrizate, grădinuţe de legume amestecate cu flri care au diminuat mult suprafaţa spaţiilr verzi. Astfel cartierele au devenit farte aglmerate şi greu de întreţinut. 74

75 Cartierele au început să fie mai bine rerganizate şi întreţinute după anii 90. Ele cntinuă să fie mdernizate în permanenţă prin amenajări de scuaruri, terenuri de jacă pentru cpii şi plantări de arbri şi arbuşti, la ra actuală amenajându-se parcări şi spaţii de jacă pentru cpii. Municipiul Satu Mare are în prezent 279,073 ha reprezentând 24,68 mp pe lcuitr, farte aprape de nrma impusă de 26mp/ lcuitr pentru raşele de câmpie cu ppulaţie de peste lcuitri, cnfrm O.U.G. nr.195/2005 (*actualizată*) privind prtecţia mediului Evluția suprafețelr cupate de spații verzi în municipiul Satu Mare Ani Judete Municipii si rase Anul 1993 Anul 2000 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2014 Anul 2015 UM: Ha Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Satu Mare MUNICIPIUL SATU MARE Municipiul Satu Mare are următarele categrii de spaţii verzi: Suprafaţă (mp) Mp./ lcuitr PARCURI si GRADINA ROMEI ,9121 SCUARURI FÂŞII DE STRĂZI ,0682 CURŢI DE INSTITUŢII ,6644 CARTIERE ,6697 TERENURI NEAMENAJATE ŞI ,3659 ALBIA MAJORĂ A SOMEŞULUI TOTAL ,68 Parcurile, scuarurile si singura grădină din raş sunt cele mai imprtante şi necesare lcuitrilr, ca suprafaţă sunt în deficit faţă de nrma recmandată de 8mp/lcuitar. 75

76 Din punct de vedere al repartizării în teritru se bservă cncentrare în zna nrdică a raşului, centrul vechi şi znele aprpiate acestuia. Cele mai vechi parcuri care au istrie, tradiţie şi un renume sunt : Parcul Libertăţii, Parcul Vasile Lucaciu, Parc Turnul Pmpierilr, Grădina Rmei, Parc Erii Revluţiei, Parc Titulescu, Parc Viitrului, Parc Mic, Scuar Gerge Cşbuc, Scuar Bălcescu, Scuar Piaţa Păcii. Parcuri şi scuaruri mai recente amenajate după anii 90 sunt: Scuar Aurel Vlaicu, Scuar Odbescu, Scuar Wlfenbuttel, Scuar Btizului, Scuar Piaţa Rmana, Scuar Piaţa 25 Octmbrie, Scuar Insule Pd Glescu şi Pd Decebal, Scuar Parcare Retezatului, Scuar Miriţei, Scuar Bulevardul Transilvania, Scuar Rdnei, Scuar Mini Rzar. Cel mai frums şi cel mai vechi parc din municipiul Satu Mare este Parcul Libertăţii situat in centru vechi al municipiului. Este amenajat in stil gemetric simetric ce încânta prin armnie şi culare. In partea sudica a raşului, numită de sătmăreni dincl de Smeş, sunt parcuri si scuaruri care au fst amenajate după cnstruirea cartierelr. Parcuri şi scuaruri mai vechi sunt: Parc Clşca,(lângă cartier Micr 14), Parc Gerge Bitr,Cimitirul Erilr, api s-au amenajat Parc UFO (cartier micr 17), Parc Liniştii, Parc Brânduşa ( cartier micr 16), Scuar ANL(lângă blcurile ANL), Scuar Prahva, Scuar Arinului (cartier micr 15),Scuar Milcv, Scuar Spitalul Judeţean, Scuar Sarelui (cartier Sarelui). În unele cazurilr se simte lipsa unr studii de specialitate de amenajare arhitectural peisagistică, în care cadrul arhitectural să fie pus în valare prin cmpziţia peisagistică, sau estimat prin astfel de cmpziţii, atunci când cadrul cnstruit nu este valrs sau prezintă aspecte inestetice, (calcane, faţade psteriare sau funduri de lturi cnstruite). Este necesar deci ca reabilitarea spaţiilr verzi existente şi amenajarea spaţiilr verzi ni să se facă pe baza unr priecte de specialitate, avizate la nivelul Primăriei. Rlul apei în cmpziţia peisagistică trebuie amplificat atât în zna albiei râului Smeş, cât şi a altr spaţii verzi prin creşterea glinzii de apă şi eventual prin efecte hidrdinamice, cntribuind la îmbunătăţirea micrclimatului. De asemenea sunt suprafeţe mari de teren neamenajat in albia majra a Smeşului. In acest sens exista un priect de reamenajare a ştrandului Vechi in partea nrdica a raşului si un priect pentru amenajare spaţiu pentru picnic in partea sudica a raşului (lângă cartierul micr 16, in zna inundabila). 76

77 Fâşiile plantate, ca tip de spaţiu verde amenajat, se regăsesc decât spradic în cmpziţia unr artere principale de circulaţie precum: Bulevardul Vasile Lucaciu, Drum Carei, Bulevardul Unirii. Datrită creşterii numărului de maşini în decursul anilr, necesităţile de creştere a fluenţei circulaţiei rutiere şi de amenajare a staţiilr de aşteptare pentru transprtul în cmun, au cndus la lărgirea carsabilului şi a staţiilr în detrimentul fâşiilr plantate. Exemple în acest sens sunt: Strada Aurel Vlaicu, Drum Btizului, Bulevardul Lucian Blaga, Strada 1 Decembrie, Strada Avram Iancu, Strada Rdnei, Strada Lăcrămiarei, Calea Traian, Strada Păuleşti,unde au fst sacrificate fâşiile plantate cu arbri în aliniament. Se cnstată de asemenea, practică a betnării şi asfaltării fâşiilr plantate cu gazn din axul străzilr, mai ales în zna benzilr de viraj, diminuând estetica străzilr. Spaţiile verzi din cartiere, cu referinţă la ansamblurile de blcuri, de lcuinţe, au fst amenajate cu sprijinul primăriei de către asciaţiile de lcatari cu plantaţii de arbri (tei, bignnia, arţar, salcâm, ţetar chiar şi pmi fructiferi), arbuşti (tufe de gard viu, trandafir, liliac, etc.), flri şi gazn, cncepţia de amenajare variind în raprt cu psibilităţile imaginative şi materiale ale respectivelr asciaţii. În multe cazuri aceste spaţii verzi amelirează ansamblurile arhitecturale, îmbunătăţind micrclimatul lcal prin umbrire, adsrbţia zgmtului, a prafului, şi a gazelr urbane. Semnalăm calitatea unr astfel de spaţii verzi în Cartierele mai vechi şi la casele cnstruite în asciaţie. Luate în ansamblu pe ttal municipiul Satu Mare, structura spatiilr verzi pe categrii de flsinţa este destul de bine echilibrată. De asemenea, imperativ este ca spaţiile verzi existente să fie prtejate şi cnservate strict ca suprafaţă de rice intervenţii cu alte scpuri (implantări de cnstrucţii care nu servesc scpului recreativ şi de dihnă). În mmentul de faţă, spaţiile verzi din municipiul Satu Mare, prezintă un avansat grad de deterirare şi declin bilgic. În cndiţiile creşterii gradului de pluare atmsferică, se cnstată degradarea accentuată a peluzelr, plantelr lemnase, fiase şi răşinase, arbuşti, trandafiri, liane, prin diminuarea aspectului decrativ - estetic, reducerea creşterilr, îmbătrânirea prematură şi deci, reducerea lngevităţii, diminuarea rezistenţei la agenţii patgeni. Znele verzi de interes public, sunt distribuite neunifrm şi dispersat pe teritriul raşului. Există un deficit de spaţii verzi, îndesebi de parcuri şi grădini în znele în care sunt situate unele ansambluri de lcuinţe ni ca: Ansamblul de lcuinţe Bârgăului 77

78 nr.2, Ansamblul de lcuinţe Matei Crvin, Ansamblul de lcuinţe Gellert Sandr, Ansamblul de lcuinţe Niclae Glescu. În periada , în ceea ce priveşte spaţiile verzi, s-au remarcat următarele tendinţe : - reducerea şi desfiinţarea cntinuă a spaţiilr verzi publice; - în etapa actuală, cntinuă deterirarea şi dispariţia spaţiilr verzi publice din cauza amplasării pe suprafaţa acestra a unr ni activităţi de cnstrucţii, cmerţ, parcaje, buticuri, etc., precum şi din lipsa unr fnduri necesare pentru întreţinerea lr. Faţă de cele analizate, rezultă că în municipiul Satu Mare există zne de deficit şi chiar lipsesc ttal spaţiile verzi publice şi există zne cu ptenţial natural şi peisagistic favrabil dar insuficient valrificat. În cncluzie, se pate afirma, că în municipiul Satu Mare suprafața spațiilr verzi / lcuitr este farte aprpiată de valarea de 26 mp/ lcuitr, prevăzut în legislație. Implementarea priectelr incluse în SIDU va avea ca rezultat atingerea acestui indicatr. Dezvltare spaţială O barieră în dezvltarea spaţială cerentă este limita administrativă a raşului care, în partea de est în special, blchează dezvltarea acestuia. Încheierea unui prtcl de cperare metrplitană pentru Zna metrplitană Satu Mare(ZMSM) ptenţial reduce această limitare dar nu e limină, încă, din cauza dispnibilităţii reduse pentru cperare intercmunală reală. Se bservă tendinţă viitare de extindere a nucleului central spre sud, dată cu apariţia unr supermarketuri de mari dimensiuni (Billa, Kaufland, Auchan) şi ptenţialul materializării unr subcentre de cartier de cmerţ şi servicii. Mari suprafeţe de teren în intravilan (vechile industrii pericentrale) sunt rezervă de spaţiu pentru dezvltarea raşului în limitele sale actuale (dezvltare prin umplere /infill deve lpment) şi limitarea dispersării acestuia. Znele industriale, de mari dimensiuni, de la periferie, nu sunt utilizate eficient, dar resursele lr de teren şi infrastructura existentă, cnstituie prtunitate pentru relcarea activităţilr prductive din interirul raşului sau pentru lcalizarea celr ni. O resursă cu ptenţial imprtant pentru dezvltarea raşului este cularul Smeşului care pate deveni ax structurant atât la nivel lcal, cât şi intra-reginal (ax susţinut 78

79 de drumul expres Nyiregyhaza Baia Mare). Există ptenţialul valrificării acestui cridr natural prin amenajarea de spaţii publice pentru activităţi de recreere şi agrement, inclusiv pentru navigaţie. Intravilanul supradimensinat şi extinderea tentaculară a raşului de-a lungul arterelr penetrante principale sunt premise negative care generează riscul de disluţie a frmei urbane (urban sprawl), de fragmentare a cadrului natural şi de creştere a deplasărilr mtrizate (ca urmare a faptului că densitatea redusă nu permite crearea unei mase critice de călătri care să rentabilizeze un transprt public satisfăcătr ca acperire teritrială şi frecvenţă). Tpgrafia plană este favrabilă dezvltării spaţiale echilibrate, în tate direcţiile. Zgmt Principalele surse de zgmt din municipiul Satu Mare sunt: traficul rutier, mai ales pe marile artere peste care se suprapun şi traseele de transprt în cmun, transprtul pe şină: calea ferata transprtul aerian - Aerprtul Satu Mare Activitatea industriala uzinele IPPC Pentru rezlvarea prblematicii reprezentate de factrul de mediu ZGOMOT, primăria municipiului a realizat Planul de Acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgmtului ambiant în municipiul Satu Mare. Elabratrii Planului de Acțiune au stabilit că circulaţia rutieră, circulaţia ferviară şi unităţile industriale cauzează sarcină de zgmt peste limitele admise, deci numai pentru aceste surse trebuie elabrate planuri de reducere a zgmtului. Cnfrm acestul plan reducerea zgmtului se pate efectua prin utilizarea a mai multr psibilităţi, cum ar fi: - îmbunătăţirea circulaţiei şi a reţelei stradale, - amenajarea, explatarea terenurilr, - intervenţii technice în reţeaua drumurilr, - mijlace pentru cmbaterea zgmtului amplasabile ulterir, - regulamente, dispziţii ecnmice sau stimulente - alegerea şi utilizarea surselr de zgmt mai silenţise 79

80 Este necesar asigurarea prirităţii majre a acelr măsuri preventive care reduce zgmtul, direct prin intervenţie la sursă. Cmbaterea eficientă şi rentabilă a zgmtului în fiecare caz se pate efectua în cunştinţa mdurilr de reducere, şi în faza priectării drumurilr publice şi stabilimentelr aferente. Planul de acțiune stabilesște de-asemenea măsuri pentru reducerea zgmtului. Aceste măsuri sunt: Dezvltarea reţelei de drumuri, Reducerea densităţii traficului: reducerea traficului, devierea traficului, sprijinirea circulaţiei eclgice, extinderea transprtului public, realizarea sistemului P+R la periferiile raşului şi integrarea acestra în sistemul transprtului public, Cnstruirea de garaje subterane Cnstruirea de ni parkinguri în ndurile transprtului public, Dezvltarea pistelr de biciclete. Reducerea prprţiei vehiculelr grele: devierea traficului pe rute alternative, marcarea traseelr pentru vehiculele grele, interzicerea şi limitarea temprară a circulaţiei vehiculelr grele. Limitarea vitezei / atenuarea traficului: reducerea depăşirilr vitezei limită, marcarea znelr cu viteza limită de 30km/h, marcarea znelr limitate pentru trafic (ex. zne pentru magazine), devierea rutelr, replanificare ( ex. devierea benzilr). Înnirea mijlacelr de transprt: achiziţinarea vehiculelr de mare tnaj mai silenţiase, achiziţinarea autbuzelr mai silenţiase. 80

81 Schimbarea pavajului: flsirea stratului de uzură cu zgmt redus. Ecranarea zgmtului cnstruirea pereţilr şi digurilr de ecranare a zgmtului, flsirea clădirilr pentru ecranarea zgmtului, închiderea ulteriară a spaţiilr dintre clădiri. Prtecţie pasivă mntarea ferestrelr cu ventilaţie clitare şi capacitate înaltă de reducere a zgmtului, aşezarea perderelr transparente pe clădiri. Psibilităţile de reducere a zgmtului pentru traficul ferviar Pentru reducerea zgmtului prdus de traficul ferviar avem duă psibilităţi: reducerea activă a zgmtului, reducerea pasivă a zgmtului. Reducerea activă (reducere tehnică, mecanică a zgmtului prin mdificarea cnstrucţiei vehiculului, mdificarea tehnlgiei de cnstrucţie a căii de rulare, etc.) se pate flsi în primul rând la reînnirea căii de rulare sau în cazul cnstruirii de ni căi. În cazul nstru pate avea lc reducere pasivă a zgmtului. Emisia zgmtului care se iveşte la trecerea garniturilr pe pd, se pate realiza prin mdificarea structurii pdului. Amenajarea, explatarea terenurilr Pe parcursul amenajării şi explatării terenurilr trebuie să ne străduim ca terenurile şi stabilimentele flsite pentru diferite scpuri să fie afectate cât mai puţin de zgmturi prvenite de la alte amplasamente. În crdnarea reţelelr de drumuri cu teritriile prtejate trebuie să ţinem cnt de următarele aspecte: crdnarea adecvată a şantierelr astfel ca cerinţele de trafic să nu crească în md nemtivat, amplasarea avantajasă a znelr industriale faţă de rutele de transprt public, faţă de rutele de transprt interurban şi faţă de drumurile principale, 81

82 planificarea urbană să fie adaptat la sistemul de transprt (restricţia cnstrucţiilr în zne de prtecţie a aerprtului, respectarea distanţei de prtecţie lângă drumuri principale, etc.), cnstruirea a mai multr instituţii, stabilimente ecnmice şi de prestări servicii, şi mai puţine lcuinţe lângă drumuri principale, cnstruirea magaziilr sau clădirilr de prestări servicii cu 2-3 etaje de-a lungul drumurilr principale între drum şi lcuinţe. Măsurile prpuse în SIDU precum și priectele care vr fi implementate pe baza acestei strategii, au fst astfel elabrate ca să fie în cncrdanță cu prpunerile și sluțiile identificate în cadrul planului. Cncluzii Principalele deficienţe urbanistice ale raşului Satu Mare sunt: tendinţa de dezvltare spaţială dispersată şi nesusţinută de un transprt public perfrmant; slaba calitate a spaţiilr publice. Principalele elemente de ptenţial urbanistic, încă insuficient explatat, sunt: cularul natural al râului Smeş; zna centrală, istrică, a raşului, cu un patrimniu arhitectural insuficient pus în valare şi cu accesibilitate pietnală dezagreabilă, dinspre sudul raşului. Principala ameninţare este dispariţia grădinilr Bercu, sub presiunea cnstruirii, neîngrădită de reglementări crecte de prtejare a valrilr urbanistice. 82

83 1.5.2 Reţeaua rutieră şi transprt Accesibilitate rutieră la nivel teritrial Satu Mare este un nd imprtant de drumuri şi căi ferate, situat în aprpierea frntierei cu Ucraina şi Ungaria și fiind rașul rmânesc cel mai aprpiat de rețeaua eurpeană de autstrăzi. Municipiul este legat de alte raşe imprtante din Rmânia prin drumuri (drumul Eurpean E81, E671si E58), precum şi prin calea ferată (linia principală 400 CFR). Avantajul gegrafic al aprpierii de frntierele cu Ungaria si Ucraina este anulat parţial de pziţia marginală faţă de principalele cridare transeurpene de transprt (TEN-T cre/centrală) care traversează Rmânia, dintre care cel mai aprpiat este fstul cular paneurpean IV, devenit ulterir de axa 7 rutiera (din cele 30 de axe priritare ale reţelei transeurpene de transprt TEN -T) şi care, în prezent (începând cu decembrie 2013), face parte din cridrul Rhin-Dunăre. Mai aprape de municipiul Satu Mare este cridrul Mediteranean (fstul cridr 5 paneurpean: Veneţia-Kiev-Mscva), care va trece pe teritriul Ungariei la distanta de cca. 50 km de graniţa Rmâniei. Vecinătatea cu Autstrada Transilvaniei (A3) Brş-Oradea-Zalău-Cluj-Napca-Turda- Braşv, cuprinsă în reţeaua TEN-T glbală, la cca 100 km de municipiul Satu Mare trebuie valrificată, în viitr, prin crearea unei relaţii rutiere cu aceasta, de tip drum expres - Satu Mare - Zalău/Suplacu de Barcău (traseu interreginal principal cf. PATN Secţiunea I- Căi de cmunicaţie- v. fig. de mai js). Reţeaua TEN-T centrală şi glbală, în Regiunea Nrd-Vest Regiunea Nrd-Vest nu dispune de rețea de drumuri rapide şi/sau autstrăzi adecvată, fapt care duce la devierea traficului spre alte regiuni. Sistemul de drumuri naţinale şi județene, care ar trebui 83

84 sa cmpenseze această lipsă, este insuficient mdernizat. Dintre acestea, pentru raşul Satu Mare, priritate de reamenajare cnstituie DJ 193, DN 18H. Satu Mare are în vecinătate nduri imprtante ale reţelei de transprturi transfrntaliere: Petea şi Halmeu (tranzitat de 60% din transferul de mărfuri pe cale ferată), aerprtul internaţinal, ca şi drumul expres Nyiregyhaza Satu Mare - Baia Mare. Densitatea drumurilr din judeţul Satu Mare, de 36,3 km/kmp, este puţin peste media naţinală (33,5 km/kmp) şi peste media regiunii Nrd-Vest (34,7 km/kmp). Reţea rutieră şi transprt rutier (public, privat), la nivel lcal Reţeaua rutieră a raşului este de tip radial, având 4 direcţii majre: DN19A- spre Petea, Ungaria; E 81 - DN19A - spre Cluj-Napca; DN19 - spre Oradea, Carei; E 81 -DN1C - spre Baia Mare Relaţii rutiere principale (drumuri naţinale şi eurpene) ale municipiului Satu Mare. Reţeaua viară are slabă cnectivitate, în special între partea sa de nrd şi partea sa de sud, relaţinându-se, peste Smeş, prin dar duă pduri rutiere, pietnale şi carsabile. Există şi slabă relaţinare rutieră a unr cartiere (din sud-est, sud-vest şi nrd-vest) cu restul raşului.absenţa unei centuri rutiere a raşului are drept cnsecinţă un masiv trafic rutier de tranzit în interirul acestuia, atât de persane cât şi de mărfuri. 84

85 Pnderea mdală a deplasărilr, cnfrm studiului de trafic Satu Mare, evidenţiază ridicată utilizare a mijlacelr de deplasare mtrizată: Maşina individuală - 60%; Deplasare pietnală / cu bicicleta - 25%; Transprt public - 15%. Nu există strategie sau viziune redactată în md ficial cu privire la rganizarea şi gestinarea mbilităţii urbane. Nu sunt încurajate mdurile nemtrizate, nepluante, de deplasare. Există precupare pentru facilitarea utilizării autmbilelr. Cnfrm Agenţiei pentru Prtecţia Mediului, principala sursă de pluare a aerului în raş cnstituie traficul aut. Trafic În absenţa unei centuri rutiere, transprtul de mărfuri tranzitează rașul având efecte negative asupra calităţii aerului şi vitezei de deplasare în trafic, precum și asupra calităţii lcuirii din diverse zne. Există cncentrări de trafic care depăşesc capacitatea unr artere, mai ales pe traversările rutiere ale Smeşului. Infrastructură pentru pietni Există un număr redus de trasee şi pieţe exclusiv pietnale, în zna centrală (str. Gerge Cpsu), în alte cartiere şi pe digul Smeşului. Starea fizică a multr trtuare nu este crespunzătare. Există disfuncţii de traversare pietnală a căii ferate, care creează prbleme de siguranţă a deplasărilr. Caracterul de raş grădină, cadrul natural şi existenţa unr areale cu patrimniu arhitectural istric (în special zna centrală veche) sunt premise favrabile dezvltării unei infrastructuri pietnale atractive. Infrastructură pentru biciclişti Infrastructura pentru biciclete existentă este farte redusă, lcalizată pe trtuar şi realizată fără a se lua în cnsiderare necesităţile reale ale bicicliştilr, ceea ce pate genera nesiguranţă în trafic. Nu există parcări/rasteluri pentru biciclete. Această situaţie face ca numărul utilizatrilr acestui md de deplasare să fie redus, în ciuda caracterului de raş verde al lcalităţii. 85

86 Traseul pistei de biciclete din lungul Smeşului rămâne blcat de impsibilitatea cntinuării transfrntaliere a parcursului, în cntextul inexistenţei unui punct de trecere a frntierei şi al amânării intrării Rmâniei în spaţiul Schengen. Staţinare Există unele lcaţii de parcare plătite, însa nu există strategie cerentă de gestinare a parcării în raş. Extinderea parcării la sl cnsumă spaţiu public în defavarea infrastructurii pentru pietni, a spaţiilr verzi etc. Transprt public Transprtul public este insuficient dezvltat, în special ca acperire teritrială, unele zne periferice nefiind deservite. Viteză şi capacitatea de transprt a reţelei existente sunt reduse. Autgara şi staţiile de transprt sunt într- stare fizică necrespunzătare. Infrastructura şi vehiculele sunt depăşite tehnlgic şi mral. Există zne cu slabă accesibilitate la staţiile de transprt public. Nu există e-ticketing şi nici un sistem de infrmare acceptabil Reţeaua ferviară Căi ferviare Infrastructura liniei de transprt ferviar 402 (înspre Carei şi Oradea, cu cntinuarea înspre Arad şi Timişara), care deserveşte municipiul Satu Mare, este într- stare farte prastă, legăturile ferviare cu plii urbani din Ungaria, Transilvania şi cu celelalte zne ale ţării fiind farte lente. Această situaţie periclitează rlul de pl lgistic al 86

87 Municipiului Satu Mare, care are vcaţia de partă de intrare în ţară a prduselr din vestul, centrul şi nrdul Eurpei (v. fig. 3). Deşi este la cnfluenţa a duă imprtante treceri ale frntierei (Petea şi Halmeu) cu duă ţări (Ungaria şi Ucraina), raşul şi județul Satu Mare nu dispun de centre sau facilităţi pentru transprtul intermdal Transprtul aerian Aerprtul din Satu Mare a dbândit statut de aerprt internaținal începând cu 1996 și relaţinează municipiul Satu Mare cu capitala Rmâniei şi cu alte 15 raşe şi capitale eurpene prin Timişara. Accesibilitatea rapidă a raşului şi deschiderea sa externă sunt însă puternic diminuate de plasarea în afara principalelr culare aeriene internaţinale. Deşi are cea mai lungă pistă din Transilv ania, aerprtul nu găzduiește curse regulate, cu excepţia celr perate de TAROM către Bucureşti. Prximitatea aerprturilr din Satu Mare şi din Baia Mare generează cmpetiţie dezavantajasă, ceea ce a cndus la studierea iptezei realizării unui aerprt cmun Satu Mare Baia Mare. Aerprturi în Regiunea Nrd-Vest Cncluzii Principalele deficienţe la nivelul mbilităţii sunt: Accesibilitatea externă, rutieră şi ferată, limitată de slaba calitate a infrastructuril r şi serviciilr de transprt la nivel reginal şi de distanţa relativ mare faţă de principalele cridare trans - eurpene de transprt (TEN-T centrală şi generală); 87