Notă Datele statistice au fost preluate de la Biroul Național de Statistică, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Eurostat, Fondul Monetar Int

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Notă Datele statistice au fost preluate de la Biroul Național de Statistică, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Eurostat, Fondul Monetar Int"

Transcriere

1

2 Notă Datele statistice au fost preluate de la Biroul Național de Statistică, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Eurostat, Fondul Monetar Internațional, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Serviciul Hidrometeorologic de Stat. De asemenea, au fost analizate informațiile statistice furnizate de organismele internaționale și băncile centrale ale statelor vecine. Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Națională a Moldovei. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Banca Națională a Moldovei Bulevardul Grigore Vieru nr. 1, MD-5, Chișinău tel.:(373 ) 9 6 fax: (373 ) 591 ISBN ISBN Banca Națională a Moldovei, 16

3 1 Cuprins Sumar 3 1 Evoluția inflației Indicele prețurilor de consum Compararea prognozei din Raportul asupra inflației nr., 15 cu evoluția inflației în trimestrul IV Prețurile producției industriale Prețurile în construcții Mediul extern 1 3 Evoluții ale activității economice Cererea și producția Piața muncii Sectorul extern Promovarea politicii monetare 8.1 Instrumentele politicii monetare Dinamica indicatorilor monetari Prognoza inflației pe termen mediu Ipoteze externe privind prognoza Ipoteze privind prețurile reglementate Prognoza pe termen mediu Decizii de politică monetară 8

4 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) Lista acronimelor AID ANRE BCE BNM BNS CBN Asociația Internațională pentru Dezvoltare Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Banca Centrală Europeană Banca Națională a Moldovei Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova Certificate ale Băncii Naționale a Moldovei CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care băncile contributorii sunt disponibile să împrumute pe piața monetară interbancară mijloace bănești în lei moldovenești altor bănci CSI EUR FMI FOMC IPC IPPI MDL NEER OPEC PIB REER REPO RUB SRF SUA UE USD VLC VMS Comunitatea Statelor Independente Moneda unică europeană Fondul Monetar Internațional Comisia Federală pentru Piața Deschisă Indicele prețurilor de consum Indicele prețurilor producției industriale Leul moldovenesc Cursul de schimb nominal efectiv al monedei naționale Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol Produsul intern brut Cursul de schimb real efectiv al monedei naționale Acord de comercializare a valorilor mobiliare cu condiția răscumpărării lor la o dată determinată și la un preț anumit Rubla rusească Sistemul Rezervelor Federale (Federal Reserve System) Statele Unite ale Americii Uniunea Europeană Dolarul SUA Valute liber convertibile Valori mobiliare de stat

5 3 Sumar Evoluția inflației În trimestrul IV 15, rata anuală a inflației a constituit 13. la sută, fiind cu.3 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În luna decembrie 15, inflația a accelerat până la valoarea de 13.6 la sută, plasându-se în continuare peste limita superioară a intervalului de variație de ± 1.5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5. la sută. Evoluția ascendentă a inflației a fost generată de deprecierea monedei naționale de la sfârșitul anului 1 și pe parcursul anului 15, care a avut un impact pronunțat asupra prețurilor la produsele alimentare și asupra inflației de bază, acestea majorându-se până la valorile de 1.3 și, respectiv, 1.6 la sută în luna decembrie 15. Deprecierea monedei naționale a lăsat o amprentă semnificativă și asupra prețurilor reglementate prin impactul pe care l-a avut asupra prețurilor la medicamente, dar mai ales, fiind cauza principală invocată la aprobarea noilor tarife la energia electrică și gazul din rețea din vara anului 15. Contribuția din partea prețurilor la combustibili a fost ușor inferioară celei din trimestrul III 15. Evoluția ratei anuale a inflației în trimestrul IV 15 a fost în concordanță cu principalele ipoteze din runda de prognozare aferentă Raportului asupra inflației nr. publicat în luna noiembrie 15, fapt ce a determinat înregistrarea unei abateri nule față de valoarea anticipată a inflației pentru perioada de referință. Mediul extern Ultimele luni ale anului 15 au fost marcate de aprofundarea declinului economiei mondiale, alimentat de situația precară din economiile emergente. Consecințele temperării economiei chineze sunt resimțite în indicii de la bursa chineză cu efectele implicite asupra întregului sistem financiar mondial. Criza economică din Federația Rusă ia amploare, iar perspectivele sunt sumbre în condițiile continuării diminuării prețurilor la petrol. Pentru prima dată în ultimii ani, economiile avansate au încheiat anul pe o notă pozitivă. De exemplu, Sistemul Rezervelor Federale a majorat ratele dobânzilor ca semn al depășirii consecințelor crizei economice din anul 8 9. Această decizie a contribuit și mai mult la aprecierea dolarului SUA, astfel creându-se o presiune și mai mare pe diminuarea cotațiilor internaționale la materiile prime și deprecierea monedelor economiilor emergente.

6 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) Evoluții ale activității economice În trimestrul III 15, PIB a înregistrat o diminuare de 3.7 la sută comparativ cu perioada similară a anului 1, dinamica activității economice fiind semnificativ inferioară celei înregistrate la începutul anului 15. Evoluția negativă a PIB a fost determinată, în mare măsură, de contractarea cererii interne în contextul stagnării venitului disponibil real al populației și creșterii incertitudinii economice și politice, dar și de o scădere pronunțată a recoltei agricole în anul 15. Astfel, în trimestrul III 15, consumul gospodăriilor populației s-a contractat cu 5. la sută, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat o diminuare de.8 la sută. Consumul administrației publice a fost cu 1.6 la sută inferior celui din trimestrul III 1. Ca rezultat al unor condiții secetoase din vara anului 15, valoarea adăugată brută din agricultură în trimestrul III a fost cu 17. la sută inferioară celei din perioada similară a anului 1. Impactul negativ al scăderii cererii interne și al agriculturii a fost ușor atenuat de deprecierea monedei naționale care a avut, pe de o parte, un efect stimulativ asupra exporturilor produselor autohtone, iar pe de altă parte, a contribuit la scăderea importurilor. Astfel, în trimestrul III 15, volumul exportului de bunuri și servicii a fost doar cu. la sută inferior celui din perioada similară a anului 1, în același timp, în condițiile embargoului la anumite produse autohtone din partea Federației Ruse, dar și a unei incertitudini regionale sporite, importurile au înregistrat o contractare de. la sută. Totodată, scăderea PIB a fost atenuată și de contribuția pozitivă din partea componentelor Intermedieri financiare și asigurări și Industria extractivă; industria prelucrătoare care au înregistrat majorări de 17.8 și, respectiv, 3.6 la sută. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a consemnat o creștere de.9 la sută, în timp ce domeniul construcțiilor - o contractare de 1.8 la sută. Promovarea politicii monetare Pe parcursul trimestrului IV 15 au avut loc trei ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanței riscurilor interne și externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu au fost emise trei decizii de menținere a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară la nivelul de 19.5 la sută anual și a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la 35. la sută din baza de calcul (nivel stabilit la ședința din 6 august 15). Pe parcursul anului 15 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creștere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul IV 15, dinamica agregatelor monetare a fost una negativă, valorile înregistrate fiind mult sub nivelul creșterilor din anii precedenți, media trimestrială în termeni anuali constituind -1. la sută pentru M (cu.5 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul III 15) și -.8 la sută pentru M3 (cu 3.9 puncte procentuale mai puțin față de creșterea din trimestrul III 15).

7 Sumar 5 În perioada de referință, rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în moneda națională a crescut cu.86 puncte procentuale, iar rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în valută străină s-a diminuat cu.9 puncte procentuale față de trimestrul III 15, înregistrând valori la nivelul de 13.8 la sută în moneda națională și 6.81 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 13.7 la sută, în creștere cu 1.86 puncte procentuale față de trimestrul III 15, în timp ce rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină a constituit în medie.8 la sută, în scădere cu.8 puncte procentuale față de trimestrul III 15. Prognoza inflației pe termen mediu Conform proiecției curente, deviația PIB va înregistra în continuare o dinamică negativă pe întregul interval de prognoză. Aceasta va încerca în două rânduri o recuperare lentă, dar va continua să se afle în palierul negativ, semnificativ sub nivelul său potențial. Plasarea activității economice sub nivelul său potențial, pe termen mediu, va determina presiuni dezinflaționiste sporite din partea cererii interne. BNM a revizuit în scădere prognoza inflației pentru anii 16 și 17. Ritmul anual al IPC, conform proiecției curente, va înregistra nivelul de.1 la sută pentru anul 16 și de 6.6 la sută în anul 17. Proiecția inflației medii anuale pentru 16 este cu 1.8 puncte procentuale în scădere față de cea publicată în luna noiembrie 15. Conform proiecției, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație a țintei inflației în trimestrul III 17. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul I 16, constituind 1. la sută. Reconfigurarea proiecției ratei anuale a inflației pentru 16 este determinată de contribuțiile inferioare din partea prețurilor reglementate, a prețurilor la combustibili și a prețurilor la produsele alimentare, aceste efecte fiind echilibrate de contribuția ușor superioară a inflației de bază. Pentru anul 17 reconfigurarea este generată de contribuțiile superioare din partea inflației de bază și a prețurilor la produsele alimentare.

8 6 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) Capitolul 1 Evoluția inflației Rata anuală a inflației și-a continuat dinamica ascendentă și în trimestrul IV 15, accelerându-se până la valoarea de 13.6 la sută în luna decembrie. Rata medie anuală a inflației în trimestrul IV 15 a constituit 13. la sută, cu.3 puncte procentuale superioară celei din trimestrul III 15. Această creștere a fost generată de deprecierea monedei naționale de la sfârșitul anului 1 și pe parcursul anului 15, care a avut un impact pronunțat asupra prețurilor la produsele alimentare și asupra inflației de bază, acestea accelerând până la valorile de 1.3 și, respectiv, 1.6 la sută în luna decembrie 15. Deprecierea monedei naționale a lăsat o amprentă semnificativă și asupra prețurilor reglementate prin impactul pe care l-a avut asupra prețurilor la medicamente, dar mai ales, fiind cauza principală invocată la aprobarea noilor tarife la energia electrică și la gazul din rețea din vara anului 15. Valoarea efectivă de 13. la sută a inflației anuale din trimestrul IV 15 este identică cu cea anticipată în cadrul rundei de prognozare aferentă Raportului asupra inflației nr., 15 și, prin urmare, abaterea prognozei este una nulă. Totuși, pe subcomponente s-au înregistrat unele abateri minore, care însă au avut sensuri opuse, compensându-se reciproc. În trimestrul IV 15, rata anuală a indicelui prețului producției industriale s-a majorat până la nivelul de 8.9 la sută. 1.1 Indicele prețurilor de consum Graficul 1.1: Rata anuală a IPC și a inflației de bază (%) 1/13 3/13 5/13 7/13 9/13 11/13 1/1 3/1 5/1 7/1 9/1 11/1 1/15 3/15 5/15 7/15 IPC Inflaţia de bază Ţinta inflaţiei Sursa: BNS, calcule BNM 9/15 11/15 În trimestrul IV 15, traiectoria ascendentă a inflației IPC de la începutul anului s-a accentuat, rata anuală a IPC majorânduse de la 1.6 la sută în luna septembrie până la 13.6 la sută în luna decembrie 15. Rata medie anuală a IPC în trimestrul IV 15 a constituit 13. la sută și a fost cu.3 puncte procentuale superioară celei din trimestrul III 15 (Graficul 1.1). Rata anuală a inflației de bază continuă să aibă o traiectorie superioară celei a inflației totale. Inflația de bază, în mod similar, și-a accentuat tendința de creștere pe parcursul trimestrului IV 15, majorânduse de la 13.6 la sută în luna septembrie până la 1.6 la sută în luna decembrie. În trimestrul IV 15 rata medie a inflației de bază a constituit 1.3 la sută, fiind cu 1. puncte procentuale superioară celei din trimestrul III 15 pe fundalul deprecierii monedei naționale față de dolarul SUA. Ca rezultat, contribuția din partea inflației de bază la rata anuală a IPC s-a majorat cu.5 puncte procentuale, până la.9 puncte procentuale. Un impact similar asupra evoluției ascendente a ratei anuale a IPC a fost generat și de creșterea presiunilor din partea prețurilor la produsele alimentare în urma deprecierii monedei naționale,

9 Capitolul 1. Evoluția inflației 7 dar și a înregistrării unor condiții secetoase în vara anului 15. Astfel, contribuția din partea acestora în cadrul IPC s-a majorat de la 3.7 la sută în trimestrul III până la.9 la sută în trimestrul IV 15. Creșterea pronunțată a ratei anuale a IPC a fost susținută și de dinamica prețurilor reglementate. Contribuția din partea acestora la dinamica IPC s-a majorat de la.5 puncte procentuale la 3. puncte procentuale ca rezultat al aprobării noilor tarife la energia electrică și la gazul din rețea în luna iulie, precum și ca urmare a creșterii prețurilor la medicamente pe fundalul deprecierii leului moldovenesc. Factorii care au compensat, într-o anumită măsură, influența inflaționistă a deprecierii monedei naționale și a majorărilor de tarife sunt reprezentați de cererea internă modestă, recolta bogată din anul 1, embargourile la unele categorii de produse, precum și de tendința de diminuare a prețurilor la produsele alimentare pe plan internațional. Contribuția din partea prețurilor la combustibili a constituit. puncte procentuale, fiind ușor inferioară celei din trimestrul III (Graficul 1.3). În structura pe componente, în luna decembrie 15 cea mai mare creștere față de luna decembrie 1 a fost consemnată la prețurile la produsele alimentare (1.3 la sută), urmată de cea la produsele nealimentare (1.1 la sută) și la servicii (11.3 la sută) Graficul 1.: Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare, a prețurilor reglementate și a prețurilor la combustibili (%) 1/1 /15 Sursa: BNS /15 6/15 8/15 Preţurile la produsele alimentare Preţurile reglementate Preţurile la combustibili Graficul 1.3: Evoluția inflației anuale şi contribuția subcomponentelor (p.p.) /15 1/15 1 Indicele inflației de bază 8 Rata anuală a inflației de bază a continuat traiectoria ascendentă, majorându-se de la 1.9 la sută în trimestrul III până la 1.3 la sută în trimestrul IV /1 /15 /15 6/15 8/15 /15 1/15 În perioada de referință, inflația anuală a fost alimentată, preponderent, de majorarea prețurilor la subcomponentele confecții, mijloace de transport, piese auto, articole pentru uz casnic, articole de sanitărie, igienă și cosmetică etc. (Graficul 1.). Totodată, în luna decembrie 15, majorarea prețurilor la articole pentru uz casnic 1 (cu 1.7 la sută), mijloace de transport, piese auto (cu 1. la sută), detergenți (cu. la sută), articole de sanitărie, igienă și cosmetică (cu 17.7 la sută) etc. a contribuit la accelerarea inflației anuale până la 1.6 la sută (cu 1. puncte procentuale superioară celei din luna septembrie 15) Produsele alimentare Combustibil IPC Sursa: BNS, calcule BNM Preţurile reglementate Inflaţia de bază Graficul 1.: Contribuția subcomponentelor la dinamica anuală a inflației de bază (p.p.) Structura factorilor care au influențat dinamica anuală a prețurilor aferente inflației de bază nu diferă semnificativ de perioadele precedente. Majorările de prețuri au fost generate, în mare parte, de deprecierea monedei naționale față de valutele principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, or inflația de bază este o componentă cu o dependență ridicată de comportamentul cursului de schimb. Astfel, în trimestrul IV 15 cursul mediu de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA a înregistrat valoarea 1/1 1/15 /15 3/15 /15 5/15 6/15 7/15 8/15 9/15 /15 11/15 1/15 Articole pentru uz casnic Mobilă Articole de sanitărie, igienă şi cosmetică Altele Servicii cultural-distractive Ţigarete Educaţiie şi învăţământ Confecţii Tricotaje Încăltăminte Mijloace de transport, piese auto Detergenţi Alimentaţia publică Materiale de construcţii Diferenţe statistice Inflaţia de bază Sursa: BNS, calcule BNM 1 Creșterea menționată la componenta articole pentru uz casnic se referă la: plite electrice (.1 la sută), aspiratoare și aparate de lustruit parchetul (36.3 la sută), alte aparate electrice mărunte (9.3 la sută) etc. Creșterea menționată la componenta articole de sanitărie, igienă și cosmetică se referă la: obiecte de sanitărie și igienă (.5 la sută), alte obiecte de igienă personală (19.8 la sută), produse cosmetice pentru igiena personală (19. la sută) etc.

10 8 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) de 19.9 MDL/USD, fiind în depreciere cu 3.7 la sută față de trimestrul III, sau cu 3.6 la sută față de perioada similară a anului 1. Prețurile la produsele alimentare Graficul 1.5: Contribuția componentelor la dinamica anuală a prețurilor la produsele alimentare (p.p.) 1/1 /15 /15 6/15 8/15 /15 1/15 Produse de morărit Cartofi Carne, preparate din carne Lapte şi produse lactate Zahăr Grăsimi Diferențe statistice Sursa: BNS, calcule BNM Legume Fructe proaspete Peşte şi produse din peşte Ouă Băuturi Altele Prețurile la produse alimentare În trimestrul IV 15, rata anuală de creștere a prețurilor la produsele alimentare a constituit în medie 1.1 la sută, cu 3. puncte procentuale superioară celei din trimestrul III 15. Această dinamică ascendentă a ratei anuale a fost condiționată, în principal, de majorarea contribuțiilor din partea grupelor legume proaspete, cartofi, zahăr, grăsimi și produse de morărit și panificație (Graficul 1.5). Creșterea prețurilor la produsele sus-menționate a fost cauzată în principal de condițiile secetoase din vara anului 15, ceea ce a compromis substanțial dezvoltarea culturilor agricole în perioada analizată. Totodată, deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA cu 3.7 la sută în trimestrul IV 15 comparativ cu trimestrul III 15, de asemenea a contribuit la accentuarea presiunilor inflaționiste asupra prețurilor la produsele alimentare. De menționat că, pentru al zecelea trimestru consecutiv, rata anuală de creștere a prețurilor la produsele alimentare internaționale se poziționează în palierul negativ, astfel în trimestrul IV 15 s-a consemnat un nivel mediu de la sută. Creșterea cu 1.3 la sută în termeni anuali a prețurilor la produsele alimentare în luna decembrie 15 a fost determinată, preponderent, de majorarea prețurilor la legumele proaspete (9.1 la sută), cartofi (37.6 la sută), fructele proaspete (33.9 la sută), pește și conserve din pește (13.5 la sută) și la produsele de morărit și panificație (.9 la sută).

11 Capitolul 1. Evoluția inflației 9 Sezonalitatea prețurilor în Republica Moldova Realizarea eficientă a strategiei de țintire a inflației necesită cunoașterea tuturor factorilor care sunt responsabili de procesul inflaționist. Indicele prețurilor de consum cuprinde subcomponenta, cum ar fi trendul sau sezonalitatea ce îngreunează procesul de analiză a presiunilor inflaționiste și fundamentarea deciziilor de politică monetară. Indicatorul anual al inflației elimină într-o anumită măsură aceste deficiențe. Totuși, în procesul decizional și în scop de comunicare este utilizată și inflația lunară care, însă, trebuie mai întâi ajustată sezonier pentru a oferi informație relevantă politicii monetare. Indicatorul inflației lunare constituie un tablou mai actual și mai veridic al fenomenului inflaționist, în cazul în care este curățat de informația mai puțin relevantă pentru deciziile de politică monetară. De aceea, înainte de formularea unor concluzii cu privire la factorii ce au determinat evoluția prețurilor este necesară eliminarea anumitor iregularități din date, una dintre proceduri fiind ajustarea sezonieră. În acest sens, o mare parte din studii confirmă faptul că fluctuațiile sezoniere nu ar trebui luate în calcul în cadrul deciziilor de politică monetară. Cu toate acestea, există și păreri distincte care argumentează faptul că ciclurile sezoniere pot interacționa cu ciclurile economice și chiar pot avea un anumit impact social, fapt ce ar motiva considerarea acestora în procesul decizional. Ajustarea sezonieră este o tehnică statistică care elimină influența anotimpului, a sărbătorilor, începutul anului de studii sau alte evenimente care au loc regulat pe parcursul unui an dintr-o serie de timp economică. Această tehnică permite observarea și analiza evoluțiilor ciclice, a trendului și a altor componente nesezoniere în seria de timp. Prin eliminarea fluctuațiilor sezoniere, seria de timp devine mai netedă și e mai ușor de a compara informația lunară. Graficul nr. 1. Evoluţia factorului sezonier al IPC şi contribuţia acestuia aferentă fiecărui component (p.p.) / 5/ 8/ 11/ /11 5/11 8/11 11/11 /1 5/1 8/1 11/1 /13 5/13 8/13 11/13 /1 5/1 8/1 11/1 /15 5/15 8/15 11/15 Prețuri alimentare Prețuri reglementate Combustibili Inflația de bază IPC Sursa: calcule BNM Totodată, abordarea sezonalității are un aspect important și pentru comunicarea politicii monetare. Factorul sezonier prezent în inflația lunară, care este diseminată public de autoritatea statistică, poate crea așteptări inflaționiste exagerate. Autoritatea monetară are rolul de a tempera aceste așteptări și de a explica faptul că, deseori, cifrele lunare semnificative privind prețurile în anumite perioade ale anului sunt o consecință a sezonalității și urmează a fi atenuate în perioadele în care efectul sezonier este negativ.

12 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) Diferența dintre inflația lunară a IPC și inflația lunară ajustată sezonier este una semnificativă în perioada 15. Analizând în structură principalele subcomponente ale IPC (graficul nr. 1) se atestă faptul că cele mai mari fluctuații sezoniere au loc în cadrul prețurilor la produsele alimentare. Factorii sezonieri ale celorlalte trei subcomponente ale IPC au un impact mai redus asupra factorului sezonier total. În primele două luni ale anului factorul sezonier are o magnitudine pozitivă moderată de circa. puncte procentuale (graficul nr. ). În luna martie, impactul sezonier este unul neutru, iar în aprilie este unul ușor pozitiv (circa.1 puncte procentuale). Începând cu luna mai, factorul sezonier devine negativ și crește în intensitate de la -. puncte procentuale până la o valoarea minimă de -.8 puncte procentuale în luna iulie. Către luna august, acesta pierde din intensitate consemnând o valoare de circa -.5 puncte procentuale. Toamna factorul sezonier revine în teritoriul pozitiv consemnând valoarea de circa. puncte procentuale, iar în octombrie acesta atinge valoarea maximă de.8 puncte procentuale. În ultimele două luni ale anului, fluctuațiile sezoniere pierd din intensitate înregistrând în medie valoarea de. puncte procentuale. Evoluția factorului sezonier pe parcursul anului este în cea mai mare parte determinată de factorul sezonier al prețurilor la produsele alimentare, a cărei intensitate, la rândul ei, este puternic imprimată de ciclul de apariție, dezvoltare, recoltare și stocare a fructelor și legumelor autohtone. Graficul nr.. Evoluția lunară a factorului sezonier aferent IPC (p.p.) Sursa: calcule BNM Prin urmare, factorul sezonier are valori moderate pozitive în primele patru luni ale anului, după care în lunile de vară devine unul pronunțat negativ. Toamna și în luna decembrie, factorul sezonier revine în teritoriu pozitiv. Totodată, cel mai mare impact asupra fluctuațiilor sezoniere este determinat de factorul sezonier al prețurilor la produsele alimentare. Factorul sezonier al prețurilor la produsele alimentare este imprimat în mare parte de factorul sezonier al prețurilor la legume, ouă și fructe, factorul sezonier al inflației de bază de cel al prețurilor la confecții și la încălțăminte, cel al prețurilor reglementate de cel al prețurilor la componenta sănătate și medicamente și, în cele din urmă, cel al combustibililor de cel al prețurilor la carburanți, cărbune și lemne.

13 Capitolul 1. Evoluția inflației 11 Prețurile reglementate Rata anuală de creștere a prețurilor reglementate a consemnat o evoluție ascendentă în trimestrul IV, constituind 13.7 la sută, cu 3. puncte procentuale superior celui din trimestrul III. Acest fapt a fost determinat de creșterea semnificativă a tarifelor la energia electrică și la gazul din rețea, care au avut loc după ce Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința sa publică din 18 iulie 15, noile tarife reglementate pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei electrice livrată consumatorilor finali de către ÎCS RED Union Fenosa SA, ÎCS Gas Natural Fenosa Furnizare Energie SA, RED Nord SA și RED Nord Vest SA. În mod similar, Consiliul de Administrație al ANRE a acceptat majorarea tarifului final mediu solicitat de SA Moldovagaz la gazele naturale furnizate de întreprindere. Ca rezultat, în luna decembrie 15 rata anuală de creștere a prețurilor la energia electrică și la gazul din rețea a constituit 3.5 și 9.7 la sută, respectiv. Totuși, după ce la mijlocul lunii noiembrie tariful a fost revizuit în direcția diminuării, o parte semnificativă din majorarea inițială a tarifului la gaz a fost compensată. Ajustările respective au favorizat scăderea ușoară a ratei anuale de creștere a prețurilor reglementate, în special în ultimele două luni ale anului 15, de la 13.9 la sută în luna octombrie la 13.5 la sută în luna decembrie 15. Creșterea prețurilor la medicamente a continuat și în trimestrul IV 15. Ca rezultat, în luna decembrie 15 rata anuală de creștere a acestora a înregistrat valoarea de. la sută și a avut un impact semnificativ asupra ratei anuale de creștere a prețurilor reglementate. Contribuții neglijabile la dinamica anuală a prețurilor la serviciile reglementate au fost generate de dinamica prețurilor la serviciile de comunicare la distanță, la serviciile medicale, precum și la serviciile de transport (Graficul 1.6). Prețurile la combustibili Pe parcursul trimestrului IV 15, rata anuală de creștere a prețurilor la combustibili a consemnat o dinamică ușor ascendentă, majorându-se de la 1.9 la sută în luna septembrie până la 3. la sută în luna decembrie 15. Totuși, rata medie anuală a acestora a constituit.8 la sută, fiind cu 1.8 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul III 15 (Graficul 1.7). La formarea ratei anuale de creștere a prețurilor la carburanți, pe parcursul trimestrului IV 15, cel mai mult a contribuit creșterea prețurilor la lemnele pentru foc. Această evoluție a fost influențată de creșterea cererii pentru lemne în sezonul rece al anului în condițiile unui preț ridicat la cărbune în contextul conflictului militar din estul Ucrainei. Astfel, în ultimul trimestru al anului 15, contribuția subcomponentului lemne pentru foc la prețurile la combustibili s-a majorat până la. puncte procentuale, fiind cu 1.3 puncte procentuale mai mare în comparație cu trimestrul III 15. În același timp, s-a atestat diminuarea cu.3 puncte procentuale, comparativ cu perioada precedentă, a contribuției din Graficul 1.6: Contribuția componentelor la dinamica anuală a prețurilor reglementate (p.p.) 1/1 1/15 /15 3/15 /15 5/15 6/15 7/15 8/15 9/15 /15 11/15 1/15 Diferența statistică Serviciile comunicării la distanţă Gaz din reţea Servicii de transport Energie electrică Plata pentru locuinţă Sursa: BNS, calcule BNM Medicamente Încălzirea centrală Alte servicii neevidenţiate mai înainte Sănătate Cheltuieli legate de întreţinerea casei Prețurile reglementare Graficul 1.7: Contribuțiile componentelor la creșterea anuală a prețurilor la combustibili (p.p.) 1/1 /15 /15 6/15 8/15 /15 1/15 Gaz din butelii Carburanți Combustibil lichid Sursa: BNS, calcule BNM Cărbune de pământ Lemne pentru foc Preţurile la combustibili

14 1 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) partea subcomponentului cărbune de pământ, până la valoarea de -1.3 puncte procentuale. Contribuția generată din partea prețurilor la carburanți la formarea ratei anuale de creștere a prețurilor la combustibili a atins valoarea de -1.1 puncte procentuale, fiind cu.1 puncte procentuale mai mică în comparație cu cea din trimestrul III. Dinamica respectivă a fost susținută de micșorarea semnificativă a prețurilor internaționale la petrol. Astfel, prețul petrolului marca Urals în trimestrul IV 15 a atins valoarea medie de 1.8 dolari SUA/baril, în diminuare cu 15. la sută în comparație cu trimestrul III 15. De menționat că, începând cu trimestrul III 15, contribuția subcomponentei gaz din butelii la formarea ratei anuale a prețurilor a trecut în palierul negativ, constituind -1. puncte procentuale în trimestrul IV 15, sau cu.6 puncte procentuale mai puțin comparativ cu cea din trimestrul precedent. 1 1 Graficul 1.8: Evoluția și prognoza IPC de la implementarea regimului de țintire a inflației (%) 1. Compararea prognozei din Raportul asupra inflației nr., 15 cu evoluția inflației în trimestrul IV I/ III/ I/11 III/11 I/1 III/1 I/13 III/13 I/1 III/1 I/15 III/15 Inflația (efectiv) Sursa: BNM Prognoza pe termen scurt a inflației Tabelul 1.1: Evoluția și prognoza IPC și a componentelor sale Efectiv Prognoză Abaterea RI,15 tr.iv,15/ tr.iv,15/ Efectiv tr.iv,1 tr.iv,1 prognoză IPC Inflația de bază Produsele alimentare Prețurile reglementate Combustibili Sursa: BNS, calcule BNM Datele cu privire la IPC în trimestrul IV 15 reflectă, în cea mai mare parte, principalele ipoteze și concluzii cu privire la prognoza pe termen scurt a inflației pentru perioada de referință, aferente Raportului asupra inflației nr., publicat la începutul lunii noiembrie 15. Astfel, valoarea efectivă de 13. la sută din trimestrul IV 15 este identică cu cea anticipată în cadrul rundei de prognozare precedentă și, prin urmare, abaterea prognozei este una nulă. Totuși, pe subcomponente s-au înregistrat unele abateri minore, care însă au avut sensuri opuse, compensându-se reciproc. Valorile efective ale inflației de bază, ale prețurilor la produsele alimentare și ale prețurilor la combustibili au fost peste valorile anticipate, înregistrându-se abateri de.1,. și.3 puncte procentuale, respectiv. Aceste devieri au fost determinate de un efect mai pronunțat decât s-a așteptat al deprecierii monedei naționale asupra prețurilor din cadrul IPC, precum și de impactul semnificativ al condițiilor secetoase din vara anului 15 asupra prețurilor la produsele alimentare. Aceste abateri pozitive au fost neutralizate de înregistrarea unei abateri negative pentru prognoza prețurilor reglementate ca rezultat al revizuirii în diminuare a tarifului pentru gazul natural în luna noiembrie 15.

15 Capitolul 1. Evoluția inflației Prețurile producției industriale 1 Graficul 1.9: Rata anuală a IPPI (%) 1 În trimestrul IV 15, rata anuală de creștere a prețurilor în industrie a consemnat un nivel mediu de 8.9 la sută, cu.7 puncte procentuale superior celui din trimestrul III 15. Dinamica ascendentă a ratei anuale a IPPI în perioada analizată a fost determinată atât de dinamica prețurilor la produsele livrate pe piața internă, cât și pe cea externă. În acest sens, rata anuală a indicelui prețurilor producției livrate pe piața internă a constituit 8. la sută, fiind cu 3. puncte procentuale superioară celei din trimestrul III 15, iar cea aferentă prețurilor producției livrate pe piața externă s-a majorat cu. puncte procentuale, consemnând un nivel mediu de 11. la sută. Analizând evoluția ratei anuale a prețurilor în industrie după principalele ramuri, se conturează faptul că dinamica acesteia a fost determinată preponderent de evoluția prețurilor în industria prelucrătoare (Graficul 1.). Astfel, în luna decembrie 15 prețurile din cadrul industriei prelucrătoare au contribuit cu 7.8 puncte procentuale la formarea ratei anuale a IPPI. Totodată, majorarea pronunțată a contribuției din partea prețurilor aferente industriei prelucrătoare, pe parcursul ultimelor cinci luni, a fost determinată în principal de creșterea prețurilor în industria alimentară și a prețurilor aferente fabricării băuturilor. Creșterea prețurilor în ramurile respective au fost influențate de majorarea prețurilor la materia primă, drept urmare a condițiilor secetoase din vara anului 15 care au afectat substanțial volumul producției agricole. În același timp, prețurile din cadrul sectorului energetic s-au majorat cu.5 la sută, astfel generând o contribuție de 1. puncte procentuale (Graficul 1.). Creșterea prețurilor în sectorul energetic a fost determinată de ajustarea tarifului aferent transportului și distribuirii energiei electrice. Similar perioadelor precedente, contribuția prețurilor aferente industriei extractive rămâne a fi una neglijabilă /1 1/15 Sursa: BNS /15 3/15 /15 5/15 Rata anuală a IPPI 6/15 7/15 8/15 9/15 /15 Rata anuală a IPPI livrate pe piața internă Rata anuală a IPPI livrate pe piața externă Graficul 1.: Rata anuală a IPPI (%) și contribuția componentelor acesteia (p.p.) 1/1 1/15 /15 3/15 /15 Industria extractivă Sectorul energetic 5/15 Sursa: BNS, calcule BNM 6/15 7/15 8/15 9/15 8. /15 11/15 1/ /15 1/15 Industria prelucrătoare IPPI Graficul 1.11: Evoluția indicelui prețurilor în construcții (%, față de perioada similară a anului precedent) 1. Prețurile în construcții În trimestrul IV 15, rata anuală de creștere a prețurilor în construcții a constituit 8. la sută, cu.1 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul III 15 (Graficul 1.11). În structura economiei naționale în trimestrul IV 15, cele mai mari creșteri față de perioada similară a anului 1 au fost înregistrate în următoarele sectoare: construcția de locuințe (1.7 la sută), construcția obiectelor de menire social-culturală (8. la sută), comerțul și alimentația publică (7. la sută) și în telecomunicații (6.6 la sută) IV/1 I/15 II/15 III/15 IV/15 Sursa: BNS

16 1 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) Capitolul Mediul extern Ultimele luni ale anului 15 au fost marcate de aprofundarea declinului economiei mondiale, alimentat de situaţia precară din economiile emergente. Consecințele temperării economiei chineze sunt resimțite în indicii de la bursa chineză cu efectele implicite asupra întregului sistem financiar mondial. Criza economică din Federația Rusă ia amploare, iar perspectivele sunt sumbre în condițiile continuării diminuării prețurilor la petrol. Pentru prima dată în ultimii ani, economiile avansate au încheiat anul pe o notă pozitivă. De exemplu, Sistemul Rezervelor Federale a majorat ratele dobânzilor ca semn al depășirii consecințelor crizei economice din anul 8 9. Această decizie a contribuit şi mai mult la aprecierea dolarului SUA, astfel creându-se o presiune şi mai mare pe diminuarea cotațiilor internaționale la materiile prime şi deprecierea monedelor economiilor emergente. La 16 decembrie 15, Sistemul Rezervelor Federale (SRF) al SUA a majorat ratele dobânzilor cu.5 puncte procentuale, actualmente dobânzile cheie încadrându-se în intervalul de.5.5 la sută. Aceasta este prima majorare de după anul 6 şi vine în contextul în care economia SUA a depăşit consecințele crizei din 8 9. Un element important este diminuarea ratei şomajului în Statele Unite ale Americii până la 5. la sută în trimestrul IV 15. Ulterior, urmează ca SRF să opereze alte majorări ale ratei dobânzii în corelare cu evoluția economiei SUA reflectată prin prisma ratei şomajului şi a inflației..3. Graficul.1: Evoluția USD/EUR (media lunară) în contextul politicilor monetare ale BCE și SRF.1. 1/1 7/1 1/15 7/15 Sursa: BCE, SRF Rata de politică monetară a BCE (%) Rata efectivă a fondurilor federale a SRF (%) USD/EUR - scala din dreapta Decizia SRF a constituit un factor major al aprecierii dolarului SUA în raport cu alte monede internaționale. De exemplu, în medie, în trimestrul IV 15, dolarul SUA s-a apreciat față de trimestrul III 15 cu.8 la sută comparativ cu francul elvețian, cu.1 la sută comparativ cu lira sterlină şi cu 1.3 la sută comparativ cu yuanul chinez. Comparativ cu yenul japonez, dolarul SUA s-a depreciat cu.6 la sută. De menționat că, deprecierea yuanului chinez reprezintă o politică controlată a autorităților chineze de ajustare a economiei, ceea ce cauzează în ultima perioadă turbulențe la bursa chineză. Pe fundalul menținerii condițiilor monetare ale Băncii Centrale Europene, moneda unică europeană s-a depreciat comparativ cu dolarul SUA în medie cu 1.5 la sută în trimestrul IV 15. Totodată, volatilitatea proeminentă din ultimele luni caracteristică parității USD/EUR se menține. De exemplu, în octombrie euro s-a depreciat cu.1 la sută față de dolarul SUA, în noiembrie s-a apreciat cu. la sută, iar în decembrie s-a depreciat din nou cu 1.3 la sută (Graficul.1). Diminuarea prețurilor la petrol reprezintă cauza unui nou val al deprecierii rublei rusești. Pe parcursul trimestrului IV 15, rubla rusească s-a apreciat față de dolarul SUA în medie cu 5.5 la sută în luna octombrie, ulterior, în noiembrie s-a depreciat cu 3.1 la

17 Capitolul. Mediul extern 15 sută și cu 7.6 la sută în luna decembrie (Graficul.). Totodată, în ianuarie 16, deprecierea rublei rusești a continuat, aceasta atingând niveluri maxime. De asemenea, pe parcursul trimestrului IV 15, hrivna ucraineană s-a depreciat, ca medie trimestrială, cu 5. la sută față de dolarul SUA și cu 3.8 la sută față de euro, iar leul românesc s-a depreciat cu. la sută față de dolarul SUA și cu.7 la sută față de euro. Pentru comparație, în trimestrul IV 15, leul moldovenesc s-a depreciat, ca medie lunară, cu 3.7 la sută față de dolarul SUA și cu. la sută față de moneda unică europeană. În trimestrul IV 15, cotațiile petrolului au avut un trend descendent, fiind atinse niveluri minime de după anul. Media trimestrială pentru un baril de petrol marca Urals a constituit 1.8 dolari SUA/baril, cea mai mică medie lunară de 36. dolari SUA/baril înregistrându-se în luna decembrie 15. Factorul determinant al reducerii prețurilor la petrol îl reprezintă surplusul de petrol înregistrat lunar de mai bine de doi ani. Totodată, o presiune adițională reprezintă revenirea petrolului iranian pe piața mondială în urma anulării embargoului. De asemenea, la începutul anului 16, declinul indicilor bursei chineze a constituit un nou factor pentru diminuarea prețurilor la petrol, în condițiile în care temperarea economiei chineze va diminua și mai mult cererea mondială pentru petrol (Graficul.3). Diminuarea cererii mondiale și aprecierea dolarului SUA au contribuit la reducerea în continuare a prețurilor internaționale la materiile prime. În medie, în trimestrul IV 15, prețurile internaționale la materiile prime s-au diminuat cu 9.6 la sută comparativ cu trimestrul III și cu 33. la sută comparativ cu perioada similară a anului 1. Prețurile internaționale la produsele alimentare s-au diminuat în trimestrul IV 15, în medie cu 5.9 la sută față de trimestrul III și cu 16.1 la sută față de perioada similară a anului 1. Prețurile internaționale la metale s-au redus cu 8.5 la sută comparativ cu trimestrul III 15, și cu 8.1 la sută comparativ cu trimestrul IV 1. Cel mai mult s-au diminuat prețurile la resursele energetice, în medie cu 1.7 la sută comparativ cu trimestrul III și cu. la sută comparativ cu perioada similară a anului 1 (Graficul.). Ca urmare a politicilor stimulative din zona euro și SUA, în ultimele luni se atestă o descreștere constantă a ratei șomajului. Cele mai recente date relevă că în luna decembrie 15 rata șomajului în SUA a fost de 5. la sută pentru a treia lună consecutiv. În zona euro, în luna noiembrie 15 s-a înregistrat o rată a șomajului de.5 la sută. În Italia rata șomajului s-a redus până la 11.3 la sută în luna noiembrie, iar în România a constituit 6.7 la sută, puțin sub media ultimelor luni. Totodată, ca urmare a crizei din Federația Rusă, rata șomajului s-a majorat în luna noiembrie 15 până la 5.8 la sută (Graficul.5). Economia SUA avansează într-un ritm relativ satisfăcător, ceea ce a determinat ca, la 16 decembrie 15, Sistemul Rezervelor Federale să majoreze ratele dobânzilor cu.5 puncte procentuale. După creșterea de. la sută în trimestrul III 15 a produsului intern brut, SRF anticipează că în anul 16 economia SUA va crește în medie cu. la sută, iar în anul 17 cu. la sută. Un factor de bază al deciziei de majorare a ratelor l-a constituit diminuarea ratei șomajului în SUA în luna octombrie 15 până la 5. la sută, ceea ce din perspectiva SRF reprezintă un nivel optim. Pentru perioada 16 18, SRF anticipează un nivel mediu al Graficul.: Evoluția RUB/USD (media lunară) sub influența reducerii prețului la petrol /1 7/1 1/15 7/15 Urals (USD/baril) RUB/USD - scala din dreapta Sursa: Banca Centrală a Federației Ruse, Ministerul Economiei și Dezvoltării a Rusiei 1 8 Graficul.3: Evoluții pe piața mondială a petrolului /1 7/1 1/15 7/ Surplus/deficit de petrol la nivel mondial (mbz) - scala din dreapta Urals (USD/baril) Sursa: FMI, Administrația SUA privind informația energetică Graficul.: Ritmul anual de creștere a indicilor prețurilor mondiale (%) -6 1/1 7/1 1/15 7/15 Produse alimentare Metale Energie Total Sursa: FMI, calcule BNM

18 16 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) 15 5 Graficul.5: Rata șomajului în zona euro, Italia, România și Federația Rusă (%) 1/1 7/1 1/15 7/15 Italia Zona euro România Federaţia Rusă Sursa: Eurostat, Serviciul Federal de Statistică al Rusiei Tabelul.1: Evoluția produsului intern brut și a indicelui prețurilor de consum în economiile selectate (%) PIB PIB IPI IPC tr.iii,15/ tr.iii,15/ ian.-n.15/ dec.15/ tr.ii,15 tr.iii,1 ian.-n.1 dec.1 (pe seria ajustată sezonier) (pe seria brută) SUA.5.* Zona euro Germania Franţa Italia România China Federaţia Rusă Ucraina Sursa: Eurostat, oficiile naționale de statistică vizate *în baza seriei ajustată sezonier Graficul.6: Evoluția prețurilor de consum în Ucraina (%) 5-5 1/1 7/1 1/15 7/15 Inflaţia anuală Inflaţia lunară Sursa: Serviciul de Stat de Statistică al Ucrainei ratei șomajului de.7 la sută. Producția industrială în perioada ianuarie-noiembrie 15 a avansat în termeni anuali cu 1.7 la sută (Tabelul.1). Programul de stimulare monetară al Băncii Centrale Europene contribuie la creșterea treptată a cererii interne în zona euro și Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, în trimestrul III 15 produsul intern brut în zona euro a crescut cu.3 la sută comparativ cu trimestrul precedent și cu 1.6 la sută față de trimestrul III 1. Majoritatea indicatorilor macroeconomici privind zona euro evoluează satisfăcător, astfel anticipându-se continuarea creșterii economice și în trimestrul IV 15, și în anul 16. În unsprezece luni ale anului 15 producția industrială în zona euro a avansat în termeni anuali cu 1. la sută, iar rata șomajului s-a diminuat până la.5 la sută în luna noiembrie 15. Presiunile deflaționiste se mențin, mai ales în contextul în care prețurile la petrol sunt din nou în scădere. Astfel, în luna decembrie 15, prețurile de consum au stagnat comparativ cu luna precedentă și au crescut cu. la sută comparativ cu luna decembrie 1 (Tabelul.1). Economia României continuă să fie fruntașă în cadrul Uniunii Europene, în pofida faptului că diminuarea cererii externe a cauzat o ușoară temperare a tempoului economiei. Astfel, în trimestrul III 15, produsul intern brut a avansat cu 1. la sută comparativ cu trimestrul II pe seria ajutată sezonier și cu 3.6 la sută comparativ cu trimestrul III 1. Diminuarea cererii externe a determinat ca ritmul anual de creștere al producției industriale în unsprezece luni ale anului 15 să crească doar cu 3.1 la sută. În medie, în anul 15 prețurile de consum s-au redus cu.6 la sută, iar în decembrie 15 acestea au fost cu.9 la sută mai mici comparativ cu decembrie 1 (Tabelul.1). Criza din Federația Rusă continuă să se aprofundeze, datele pentru trimestrul III 15 indicând o micșorare a produsului intern brut cu.1 la sută în termeni anuali, iar per ansamblu în perioada ianuarie-noiembrie 15 economia Federației Ruse s-a contractat în medie cu 3.8 la sută. Majoritatea indicatorilor privind economia rusă prezintă evoluții negative, de exemplu, în perioada ianuarie noiembrie 15, producția industrială s-a diminuat în termeni anuali cu 3.3 la sută. Rata șomajului a crescut în luna noiembrie 15 până la 5.8 la sută de la 5.5 la sută în luna octombrie 15. În luna decembrie prețurile de consum s-au majorat cu 1.9 la sută față de decembrie 1, iar în medie în anul 15 acestea au crescut cu 15.5 la sută (Tabelul.1). Economia Ucrainei încheie anul 15 într-o stare dezastruoasă, probabilitatea unei redresări fiind relativ scăzută. Ca și în primele două trimestre ale anului 15, produsul intern brut în trimestrul III 15 s-a redus în termeni anuali, doar că într-o măsură mai mică, de 7. la sută. Însă, dacă ținem cont de faptul că economia Ucrainei de la sfârșitul anului 1 este în criză, micșorarea cuantumului reducerii este nesemnificativă. Producția industrială s-a redus în unsprezece luni ale anului 15 cu 1. la sută (Tabelul.1), exporturile s-au redus în medie cu 31.8 la sută, iar importurile cu 3. la sută. Totodată, seceta din regiune a determinat diminuarea producției agricole în unsprezece luni ale anului 15 cu.7 la sută. În luna decembrie, prețurile de consum au crescut în termeni anuali cu 3.3 la sută, iar în medie în anul 15 acestea s-au majorat cu 8.7 la sută (Graficul.6).

19 17 Capitolul 3 Evoluții ale activității economice 3.1 Cererea și producția Conform datelor cu privire la PIB, ritmul creșterii economice a intrat în teritoriu negativ în trimestrul III 15, după temperarea din perioada precedentă. În acest sens, PIB s-a contractat cu 3.7 la sută față de valoarea înregistrată în trimestrul III 1. Evoluția negativă a fost imprimată, în cea mai mare parte, de scăderea semnificativă a absorbției interne, de performanța negativă înregistrată în sectorul agricol, dar și de lipsa aportului pozitiv din partea cererii externe semnalate în prima jumătate a anului 15. Seria ajustată sezonier reflectă o diminuare de.5 la sută a PIB comparativ cu trimestrul II 15. Totodată, acest fapt denotă că evoluția negativă a economiei a început încă la finele anului 1. Cererea Din perspectiva utilizărilor (Graficul 3.1), dinamica negativă a PIB a fost determinată, în principal, de contractarea accentuată a consumului gospodăriilor populației ca urmare a stagnării veniturilor disponibile în termeni reali ale acesteia, dar și de sporirea incertitudinii cu privire la evoluția ulterioară a situației socio economice. În acest sens, pentru prima dată de la criza din anul 9, consumul final al gospodăriilor populației s-a diminuat cu 5. la sută comparativ cu trimestrul III 1. Pe subcomponente, procurarea bunurilor și consumul de bunuri și servicii în natură au fost marcate de scăderi mai accentuate (6. și respectiv 7.7 la sută), ultima fiind influențată de performanța joasă a sectorului agricol din anul 15. Serviciile au cunoscut un regres mai slab (1. la sută). Totodată, similar perioadei precedente investițiile au generat un impact negativ (1.7 puncte procentuale) asupra activității economice în trimestrul III 15. Formarea brută de capital fix s-a contractat cu.8 la sută preponderent datorită componentei mașini și utilaje, declinul construcțiilor fiind mai modest. Variația stocurilor a determinat un aport negativ inferior formării brute de capital fix (.5 puncte procentuale). Diminuarea cererii interne a rezultat în micșorarea semnificativă a importurilor. Astfel, în trimestrul III 15, importul de bunuri și servicii s-a redus cu. la sută comparativ cu perioada similară a anului 1, compensând, în mare măsură, contribuția negativă generată de consum și investiții la dinamica PIB. Spre deosebire de prima jumătate a anului 15, când a fost unul din factorii creșterii economice, în trimestrul III 15 cererea Graficul 3.1: Contribuția componentelor cererii la creșterea PIB (p.p.) III/1 IV/1 I/15 II/15 III/15 Cons. gospodăriilor pop. Export Formarea brută de cap. Import Cons. admin. publice şi private Rata creşterii PIB Sursa: BNS, calcule BNM

20 18 Raport asupra inflației (BNM, nr. 1, februarie 16) Graficul 3.: Contribuția componentelor (p.p.) la creșterea consumului final al gospodăriilor populației (%) III/1 IV/1 I/15 II/15 III/15 Consumul în formă naturală Cheltuielile pentru procurarea serviciilor Cheltuielile pentru procurarea bunurilor Consumul final al gospodăriilor populaţiei Sursa: BNS, calcule BNM -5. Graficul 3.3: Evoluţia venitului disponibil al populației (%, față de perioada similară a anului precedent) şi contribuțiile subcomponentelor (p.p.) 5 III/1 IV/1 I/15 II/15 III/15 Sursa: BNS, calcule BNM Alte venituri Prestații sociale Remiteri Activitatea individuală non-agricolă Activitatea individuală agricolă Activitatea salarială Venituri disponibile - total Venit disponibil, termeni reali Graficul 3.: Dinamica veniturilor și a cheltuielilor publice (%, creștere anuală) 1/1 7/1 1/15 7/15 Venituri publice Sursa: Ministerul Finanțelor Cheltuieli publice.7.1 externă a exercitat un impact neînsemnat la dinamica PIB, volumul exporturilor fiind ușor inferior (. la sută) celui din trimestrul III 1. Contractarea mai puternică a exporturilor spre țările CSI este rezultatul crizei economice din regiune, a embargourilor, dar și a conflictului militar din Ucraina. Consumul administrației publice, similar perioadelor precedente, a cunoscut o evoluție negativă, diminuându-se cu 1.6 la sută. Cererea de consum a populației În trimestrul III 15, rata anuală de creştere a consumului populației și-a continuat tendința descendentă începută în trimestrul I 15. Astfel, acesta a înregistrat o diminuare bruscă până la nivelul de -5. la sută, cu 5. puncte procentuale inferior celui din trimestrul II. De menționat că, scăderea ratei anuale de creștere a consumului final al gospodăriilor populației a fost determinată de micșorarea tuturor componentelor (Graficul 3.). Contribuția din partea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor s-a redus cu.8 puncte procentuale, iar cea aferentă serviciilor cu.5 puncte procentuale, comparativ cu trimestrul II 15. Contribuția consumului în forma naturală în trimestrul III 15 a constituit -1.6 puncte procentuale, fiind cu. puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. În perioada de referință, venitul disponibil al populației și-a schimbat traiectoria ascendentă spre cea descendentă. Astfel, în trimestrul III 15, rata anuală de creștere a venitului disponibil al populației a consemnat un nivel de 1. la sută, sau cu 1. puncte procentuale inferior nivelului din trimestrul II (Graficul 3.3). La formarea ratei anuale de creștere a venitului disponibil al populației cel mai mult au contribuit remiterile, activitatea salarială și prestațiilor sociale, a căror evoluție a generat un impact de 3.9, 3.3 și. puncte procentuale, respectiv. De menționat că, contribuția remiterilor s-a majorat cu.6 puncte procentuale față de trimestrul II, în timp ce contribuțiile din partea activității salariale și a prestațiilor sociale s-au diminuat cu 3. și 1. puncte procentuale, respectiv. Venitul din activitatea individuală non-agricolă și cea agricolă au generat în comun o contribuție de. puncte procentuale la formarea ratei anuale. De menționat că, în perioada de referință, rata anuală de creștere a venitului disponibil al populației în termeni reali s-a poziționat la nivelul de 1. la sută, fiind cu.3 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul II 15. Sectorul public Executarea bugetului public național Conform datelor furnizate de către Ministerul Finanțelor, în perioada ianuarie noiembrie 15 veniturile bugetului public național au constituit milioane lei, în creștere cu.1 la sută față de perioada similară a anului 1 (Graficul 3.). Veniturile acumulate pe parcursul a unsprezece luni ale anului au fost cu 19.3 milioane lei mai mici, reprezentând 97. la sută față de sarcinile stabilite pe perioada de referință. Partea majoră a veniturilor bugetare a fost acumulată din contul veniturilor fiscale, care au avut o pondere 86.7 la sută în totalul veniturilor și au înregistrat o creștere de 6. la sută față de perioada similară a anului 1. De menționat faptul că, în structura veniturilor bugetului public național, ponderea

Banca Națională a Moldovei Raport anual 2014 Bd. Grigore Vieru, nr. 1, MD 2005 Chișinău

Banca Națională a Moldovei Raport anual 2014 Bd. Grigore Vieru, nr. 1, MD 2005 Chișinău Banca Națională a Moldovei Raport anual 2014 Bd. Grigore Vieru, nr. 1, MD 2005 Chișinău www.bnm.md E-mail: official@bnm.md Raport anual (2014) Notă Raportul a fost întocmit în baza celor mai recente date

Mai mult

Raport asupra inflației Nr. 1, februarie 2019

Raport asupra inflației Nr. 1, februarie 2019 Raport asupra inflației Nr. 1, februarie 219 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Banca Națională a Moldovei Bulevardul Grigore Vieru nr. 1, MD-2, Chișinău tel.:(373 22)

Mai mult

Microsoft Word - NA-unit-2016-prel-3

Microsoft Word - NA-unit-2016-prel-3 II. POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA LA 31.12.2016 29 martie 2017 Pagina 40 Poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova și-a continuat trendul descendent din perioadele

Mai mult

Prezentare Conferinţă de presă, Raport asupra inflaţiei - august 2014

Prezentare Conferinţă de presă, Raport asupra inflaţiei - august 2014 1 7 procente Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut sub limita inferioară a intervalului ţintei şi în T 1 rata anuală a inflaţiei 5 rata medie anuală a inflaţiei 1 Ţintă 11 Ţintă 1 Ţintă staţionară multianuală:,%,%,5%

Mai mult

Prezentare_Raport asupra inflatiei_februarie 2013

Prezentare_Raport asupra inflatiei_februarie 2013 1 8 Rata anuală a inflaţiei a depăşit temporar limita superioară a intervalului-ţintă % 7 6 rata medie anuală a inflaţiei 5 rata anuală a inflaţiei 3 1 Ţintă 1 Ţintă 11 Ţintă 13 Ţintă 1 3, 3,,5,5 dec.11

Mai mult

Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE, Septembrie 2010

Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE, Septembrie 2010 Casetă PROIECŢIILE MACROECONOMICE PENTRU ZONA EURO ALE EXPERŢILOR Pe baza informaţiilor disponibile până la data de 20 august 2010, experţii au elaborat proiecţiile privind evoluţiile macroeconomice din

Mai mult

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, mai 12 Sinteză Standardele de creditare 1 au cunoscut în T1/12 o înăsprire marginală pentru creditele destinate companiilor, dar mai

Mai mult

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc ROMÂNIA INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul. Libertăţii, nr.16, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: +(4021) 318.18.69; Fax +(4021) 312.48.73 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT

Mai mult

Prezentare Raport asupra inflaţiei, noiembrie 2013

Prezentare Raport asupra inflaţiei, noiembrie 2013 1 Rata anuală a inflaţiei a coborât la finele 213 în jumătatea inferioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei, 7 procente 6 5 rata anuală a inflaţiei 4 3 2 1 Ţintă 211 3,% Ţintă 212 3,% Ţintă staţionară

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 236 din 5 octombrie 2012

Mai mult

European Commission

European Commission COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles/Strasbourg, 25 februarie 2014 Previziunile din iarna anului 2014: redresarea câștigă teren Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea

Mai mult

Bank crisis in Moldova

Bank crisis in Moldova Prezentarea raportului anual 2017 COMISIA ECONOMIE, BUGET ȘI FINANȚE Parlamentul Republicii Moldova 3 octombrie 2018 Sergiu Cioclea Guvernator Prezentarea raportului anual 2017 2 1. Mediul extern și economia

Mai mult

Microsoft Word sc04_Cuprins.doc

Microsoft Word sc04_Cuprins.doc BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul X nr.112 Aprilie 7 Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie mixtă a principalilor indicatori în luna aprilie 7... 2 Evoluţia producţiei - Posibilă atenuare

Mai mult

Microsoft Word sc02_Cuprins.doc

Microsoft Word sc02_Cuprins.doc BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul IX nr.98 Februarie Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie în general nefavorabilă a principalilor indicatori în luna februarie... 2 Evoluţia producţiei

Mai mult

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PROGNOZA PRELIMINARĂ DE TOAMNĂ - 2009 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2009-2014 - 24 septembrie 2009 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI în perioada 2009-2014

Mai mult

Ediția octombrie 2015 Realitatea Economică este o publicaţie economică lunară ce identifică cele mai importante evoluţii economice şi politice.

Ediția octombrie 2015 Realitatea Economică este o publicaţie economică lunară ce identifică cele mai importante evoluţii economice şi politice. Ediția 54 30 octombrie 2015 este o publicaţie economică lunară ce identifică cele mai importante evoluţii economice şi politice. Cititorii săi sunt decidenţii de politici, directorii executivi ai companiilor

Mai mult

Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ Produsul Intern Brut Evoluția Produsului Intern Brut Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An - în

Mai mult

RomSider

RomSider UniRomSider UNIUNEA PRODUCATORILOR D E O T E L D I N R O M Â N I A Romanian Steel Producers Union < Membru al EUROFER > Nr.0157 Data:31.07.2017 Evoluţia economiei şi siderurgiei din UE -perspective 2017-2018-

Mai mult

Raport asupra inflației, august prezentare Conferință de presă

Raport asupra inflației, august prezentare Conferință de presă Conferință de presă Raport asupra inflației August 19 Mugur Isărescu Guvernator București, 8 august 19 1 Rata anuală a inflației s-a redus ușor spre finalul T 19, rămânând totuși peste limita superioară

Mai mult

Raport asupra inflației, mai 2019

Raport asupra inflației, mai 2019 Raport asupra inflației mai 219 Anul XV, nr. 56 Raport asupra inflației Mai 219 Anul XV, nr. 56 N O T E Unele dintre datele statistice au caracter provizoriu, urmând a fi revizuite în publicațiile ulterioare.

Mai mult

R A P O R T privind rezultatul monitorizării pieței produselor petroliere a Republicii Moldova pentru trimestrul I al anului 2019

R A P O R T privind rezultatul monitorizării pieței produselor petroliere a Republicii Moldova pentru trimestrul I al anului 2019 R A P O R T privind rezultatul monitorizării pieței produselor petroliere a Republicii Moldova pentru trimestrul I al anului 2019 Numărul titularilor de licență și a stațiilor de alimentare certificate

Mai mult

Buletin lunar - Mai 2019

Buletin lunar - Mai 2019 BULETIN LUNAR Mai 2019 (secțiune statistică) Anul XXVII, nr. 307 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 8 iulie 2019. Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmând

Mai mult

Microsoft Word sc03_Cuprins.doc

Microsoft Word sc03_Cuprins.doc BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul IX nr.99 Martie 26 Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie favorabilă a principalilor indicatori în luna martie 26... 2 Evoluţia producţiei - Revigorarea

Mai mult

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BANCA BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BANCA BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BANCA SUMAR I. Conexiuni între politicile BNR şi dezvoltarea economiei româneşti II. Măsuri de reglementare bancară şi supraveghere III. Măsuri privind modernizarea sistemului de plăţi IV. Contribuţia

Mai mult

Raport asupra inflatiei, februarie 2016

Raport asupra inflatiei, februarie 2016 Raport asupra inflației februarie 216 Anul XII, nr. 43 Raport asupra inflației Februarie 216 Anul XII, nr. 43 N O T Ă Unele dintre datele statistice au caracter provizoriu, urmând a fi revizuite în publicațiile

Mai mult

DIRECTIA SUPRAVEGHERE

DIRECTIA SUPRAVEGHERE COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE Analiza pieţei fondurilor de pensii private în trimestrul I 2010 I. Cadrul general economic I.1. Contextul internaţional Prima parte a acestui an

Mai mult

Rezumat, Buletin lunar BCE - septembrie 2011

Rezumat, Buletin lunar BCE - septembrie 2011 EDITORIAL Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 8 septembrie 2011, ca ratele dobânzilor reprezentative ale să rămână nemodificate.

Mai mult

BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI COMITETUL EXECUTIV HOTĂRÂREA nr. din 2019 Cu privire la aprobarea și modificarea unor acte normative ale Băncii Naționale a

BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI COMITETUL EXECUTIV HOTĂRÂREA nr. din 2019 Cu privire la aprobarea și modificarea unor acte normative ale Băncii Naționale a BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI COMITETUL EXECUTIV HOTĂRÂREA nr. din 2019 Cu privire la aprobarea și modificarea unor acte normative ale Băncii Naționale a Moldovei În temeiul art.5 alin.(1) lit.a), art.11

Mai mult

Microsoft Word - r0702t.doc

Microsoft Word - r0702t.doc BULETIN LUNAR FEBRUARIE 2007 ISSN 1224 2098 N O T Ă Redactarea a fost finalizată la data de 26 aprilie 2007. Datele statistice au fost furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor

Mai mult

Font scris: Georgia

Font scris: Georgia ROMÂNIA, ÎNCOTRO? ECONOMIA ROMÂNIEI ECONOMIA ROMÂNIEI - perspective pe termen mediu - dr. Andrei RĂDULESCU Senior Economist, Banca Transilvania Cercetător, Institutul de Economie Mondială, Academia Română

Mai mult

Slide 1

Slide 1 1 Evoluţia inflaţiei iei în n trimestrul III 2007 Variaţie anuală (procente) iun. 07 sep. 07 sep. 07/ iun. 07 (pp) IPC 3,80 6,03 2,23 Preţuri volatile -0,29 10,57 10,86 Preţuri administrate 8,65 7,28 1,37

Mai mult

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 DECEMBRIE 2014 1 SECTORUL SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE 1.1. Pensiile private din România la 31 decembrie 2014 a activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului

Mai mult

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, iunie 2017

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, iunie 2017 Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, iunie 2017 1 Potrivit proiecțiilor, redresarea activității economice în zona euro va continua, într-un ritm mai alert decât cel

Mai mult

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2018

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2018 Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2018 1 Dinamica PIB real a consemnat o moderare neprevăzută în trimestrul III 2018, reflectând parțial blocajele temporare

Mai mult

Sinteza-4_2019_a5.pdf

Sinteza-4_2019_a5.pdf ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ SINTEZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI 4/2019 PAGINA ALBA C U P R I N S Pagina Evoluţia produsului intern brut 4 Structura produsului intern brut 4

Mai mult

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 MARTIE 2015 1 1.1. Pensiile private din România la 31 martie 2015 PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 MARTIE 2015 a activelor aflate în administrare la nivelul întregului

Mai mult

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PROGNOZA DE TOAMNĂ 2012 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2012-2016 - 23 Noiembrie 2012 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă

Mai mult

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă de anul anterior, % - PRODUSUL INTERN

Mai mult

Raport asupra inflatiei, august 2017

Raport asupra inflatiei, august 2017 Raport asupra inflației august 217 Anul X, nr. 49 Raport asupra inflației August 217 Anul X, nr. 49 N O T Ă Unele dintre datele statistice au caracter provizoriu, urmând a fi revizuite în publicațiile

Mai mult

Principalii indicatori macroeconomici pe trimestrul CUPRINS 1. Indicele pretului de consum. Rata inflatiei Rata somajului Ratel

Principalii indicatori macroeconomici pe trimestrul CUPRINS 1. Indicele pretului de consum. Rata inflatiei Rata somajului Ratel Principalii indicatori macroeconomici pe trimestrul 1 2014 CUPRINS 1. Indicele pretului de consum. Rata inflatiei... 2 2. Rata somajului... 5 3. Ratele dobânzilor BNR... 7 3.1 Ratele dobanzilor BNR lunare

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt Conferinţă de presă Alexandru Matei Directorul Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar Bucureşti, 12 iulie 2007 1 Prezentarea celui de-al doilea număr al Buletinului semestrial al Fondului

Mai mult

Sinteza-2_2018.pdf

Sinteza-2_2018.pdf ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ SINTEZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI 2/2018 PAGINA ALBA C U P R I N S Pagina Evoluţia produsului intern brut 4 Structura produsului intern brut 4

Mai mult

SECTORUL BANCAR ÎN 2013 DECEMBRIE 2012 SECTORUL BANCAR ÎN 2013 Decembrie 2012 Dr. Andrei RĂDULESCU Senior Investment Analyst

SECTORUL BANCAR ÎN 2013 DECEMBRIE 2012 SECTORUL BANCAR ÎN 2013 Decembrie 2012 Dr. Andrei RĂDULESCU Senior Investment Analyst SECTORUL BANCAR ÎN 2013 Decembrie 2012 Dr. Andrei RĂDULESCU Senior Investment Analyst andrei.radulescu@ssifbroker.ro În 2012 sectorul bancar intern a continuat procesul de ajustare la valurile Marii Recesiuni.

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Cum a fost făcut Barometrul Barometrul măsoară activitatea curentă din industrie şi aşteptările managerilor despre perioada viitoare. În fiecare lună, începând din 14, IRSOP şi SNSPA Facultatea de Management

Mai mult

SC Globinvest SA - RAPORT DE ADMINISTRARE AL

SC Globinvest SA - RAPORT DE ADMINISTRARE AL SAI GLOBINVEST S.A. FONDUL DESCHIS DE INVESTIȚII TRANSILVANIA RAPORT ANUAL 2015 FONDUL DESCHIS DE INVESTIȚII TRANSILVANIA 1. OBIECTIVELE FONDULUI Evoluția pieței financiare românești în anul 2015 Anul

Mai mult

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2019-2022 - mai 2019 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI - modificare procentuală faţă de perioada corespunzătoare

Mai mult

Bizlawyer PDF

Bizlawyer PDF Care sunt primele tari din topul investitorilor straini în România Primele trei tari din topul investitorilor straini în România cumulau 51,3% din soldul investitiilor straine directe (ISD), de la finele

Mai mult

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2014

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2014 PROIECȚIILE MACROECONOMICE PENTRU ZONA EURO ALE EXPERȚILOR EUROSISTEMULUI DECEMBRIE 2014 1 Ritmul activităţii economice s-a dovedit a fi mai lent decât cel anticipat la începutul anului, în principal ca

Mai mult

Microsoft Word - gCap B 2 - 4_pag final.doc

Microsoft Word - gCap B 2 - 4_pag final.doc STAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A ROMÂNIEI 2016 ŞI 2017 - DATE STATISTICE - CUPRINS Pagina A. CONTEXTUL ECONOMIC INTERNAŢIONAL ÎN ANII 2016 ŞI 2017... 5 1. Prezentare generală... 5 1.1. Contextul internaţional...

Mai mult

ROMÂNIA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARGEŞ COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 05 / Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal , tele

ROMÂNIA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARGEŞ COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 05 / Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal , tele ROMÂNIA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARGEŞ COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 05 / 13.02.2019 Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248/ 217211, 0348/807309, 0348/807310 fax: 0248

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Web_BNM_orientare_2016 [Compatibility Mode]

Microsoft PowerPoint - Web_BNM_orientare_2016 [Compatibility Mode] Diseminarea statisticii sectorului extern pe site-ul web al BNM (orientare) Daniela Dermengi Chișinău, 19 februarie 2016 CONȚINUT Publicații - Comentarii analitice - Anuarul statistic - Normele metodologice,

Mai mult

Buletin Lunar - Martie 2019

Buletin Lunar - Martie 2019 Buletin lunar martie 2019 Anul XXVII, nr. 305 BULETIN LUNAR Martie 2019 Anul XXVII, nr. 305 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 23 mai 2019. Unele dintre aceste date au

Mai mult

Calmic

Calmic Ministerul Economiei al Republicii Moldova 27 octombrie, 2011 Produsul intern brut în % faţă de perioada respectivă a anului precedent 15 10,8 10 5 4,3 6,2 8,6 4,7 6,4 8 8,3 8,4 6,8 0-0,8-5 -6,9-8,6-7,5-10

Mai mult

BTmonthly09 Sep-07 Jun-13 Sep-13 Jun-08 Dec-13 Mar-09 Mar-14 Dec-09 Jun-14 Sep-14 Sep-10 Dec-14 Jun-11 Mar-15 Mar-12 Jun-15 Sep-15 Dec-12 Dec-15 Sep-1

BTmonthly09 Sep-07 Jun-13 Sep-13 Jun-08 Dec-13 Mar-09 Mar-14 Dec-09 Jun-14 Sep-14 Sep-10 Dec-14 Jun-11 Mar-15 Mar-12 Jun-15 Sep-15 Dec-12 Dec-15 Sep-1 BTmonthly9 Sep-7 Jun- Jun- Dec- Mar-9 Mar- Dec-9 Jun- Sep- Dec- Jun- Mar- Mar- Jun- Dec- Dec- Mar- Jun- Jun- Mar- Dec- Dec- Mar-7 Jun-7 Jun-7 Costurile de finanțare în creștere noiembrie 7 dr. Andrei RĂDULESCU

Mai mult

SCENARII MULTIANUALE UTILIZÂND UN MODEL REDUS DE TIP RMSM PENTRU PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI DIN ROMÂNIA * -SINTEZĂ- Mariana NICO

SCENARII MULTIANUALE UTILIZÂND UN MODEL REDUS DE TIP RMSM PENTRU PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI DIN ROMÂNIA * -SINTEZĂ- Mariana NICO SCENARII MULTIANUALE UTILIZÂND UN MODEL REDUS DE TIP RMSM PENTRU PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI DIN ROMÂNIA * -SINTEZĂ- Mariana NICOLAE (coordonator) Lucian-Liviu ALBU Dalina Maria ANDREI

Mai mult

info V(38) nr. 6/2015 Depozitele bancare garantate de FGDB la sfârșitul trimestrului III 2015 Depozitele bancare garantate la instituțiile de credit p

info V(38) nr. 6/2015 Depozitele bancare garantate de FGDB la sfârșitul trimestrului III 2015 Depozitele bancare garantate la instituțiile de credit p info V(38) nr. 6/215 Depozitele bancare garantate de FGDB la sfârșitul trimestrului III 215 Depozitele bancare garantate la instituțiile de credit participante la FGDB Depozitele bancare garantate ale

Mai mult

Microsoft Word - Ind IT&C _rezumat_.doc

Microsoft Word - Ind IT&C _rezumat_.doc ITC- Institutul pentru Tehnica de Calcul dec.27 Mircea Vuici Industria românească TI&C în 26-27 Actualizare Sumar Industria românească de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, definită ca ansamblu al

Mai mult

Buletin lunar - Iunie 2019

Buletin lunar - Iunie 2019 Buletin lunar iunie 2019 Anul XXVII, nr. 308 BULETIN LUNAR Iunie 2019 Anul XXVII, nr. 308 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 23 august 2019. Unele dintre aceste date au

Mai mult

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE BANK DEPOSIT GUARANTEE FUND infovii(44) nr. 2/2017 Depozitele bancare din sfera de garantare a FGDB la 30 iu

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE BANK DEPOSIT GUARANTEE FUND infovii(44) nr. 2/2017 Depozitele bancare din sfera de garantare a FGDB la 30 iu FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE BANK DEPOSIT GUARANTEE FUND infovii(44) nr. 2/17 Depozitele bancare din sfera de garantare a FGDB la 3 iunie 17 SUMA GARANTATĂ echivalent în lei Depozitele bancare

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin angajamentele

Mai mult

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

Analiza principalilor indicatori economico-sociali INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BUZĂU Strada Ion Băieşu, bloc. D1-D2, parter Telefon: 0238.719.718 Fax: 0238.719.719 e-mail : tele@buzau.insse.ro http://www.buzau.insse.ro

Mai mult

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

Analiza principalilor indicatori economico-sociali INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BUZĂU Strada Ion Băieşu, bloc. D1-D2, parter Telefon: 238.719.718 Fax: 238.719.719 e-mail : tele@buzau.insse.ro http://www.buzau.insse.ro

Mai mult

Microsoft Word - BCR_Financial_results_Q1_2013_RO[1].doc

Microsoft Word - BCR_Financial_results_Q1_2013_RO[1].doc Bucureşti, 29 aprilie 2013 Rezultatele BCR în Trimestrul 1 2013 CIFRE RELEVANTE 1 : Rezultatul operaţional în Trimestrul 1 2013 a atins valoarea de 595,2 milioane RON (135,7 milioane EUR), în scădere cu

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01 31.08.2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat nr 243 PIB 2012 definitiv.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 243  PIB 2012 definitiv.doc B-dul Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, tel / fax: 318.18.69, e-mail biroupresa@insse.ro Embargo ora 10.00 Nr. 243 din 8 octombrie 2014 Produsul intern brut în anul 2012 - date definitive Produsul

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01 31.03.2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

Microsoft Word - Raport Trimestrul I doc

Microsoft Word - Raport Trimestrul I doc Raportul Consiliului de Administraţie la data de 3.03.203 Fondul închis de investiţii STK Emergent Raport trimestrial conform /2006, Regulamentului C.N.V.M. nr. 5/2004 Legii nr. 297/2004, Regulamentului

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

BRK PowerPoint Presentation

BRK PowerPoint Presentation Dr. Andrei RĂDULESCU 14 Mai 2012 TEL Preţ piaţă: 13 RON PER: - P/BV: 0,38 Preţ ţintă 12 luni: 15,45 RON Recomandare: MENŢINERE Potenţial termen scurt: (11,47 18,31) RON Min 12 luni: RON 13,0 Max 12 luni:

Mai mult

Strategie_2012.pdf

Strategie_2012.pdf STRATEGIA S.I.F. OLTENIA S.A. în exerciţiul financiar 2012 şi orientări pe termen mediu Anul 2011 a fost un an dificil, pieţele financiare fiind marcate de turbulenţe, ca urmare a numeroşilor factori care

Mai mult

MET 23- pn machetare

MET 23- pn machetare Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul Naţional de Cercetări Economice Ministerul Economiei al Republicii Moldova TENDINŢE în ECONOMIA MOLDOVEI Nr. 23 (trim. III) 2016 ISSN 1857-3126 Chişinău ISSN 1857-3126

Mai mult

Cuprins

Cuprins Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei RAPORT STATISTIC EVOLUȚIA PIEȚEI COMUNICAȚIILOR ELECTRONICE ÎN ANUL 2018 Prezentul Raport este disponibil şi în

Mai mult

1 Romania in 2010_28 Jan 2010 (RO).ppt [Compatibility Mode]

1 Romania in 2010_28 Jan 2010 (RO).ppt [Compatibility Mode] Conferinţa anuală de fiscalitate Noutăţile fiscale în vigoare în anul 2010 Romania în 2010 O analiză economică 28 ianuarie 2010 Cuprins Economia României în 2009 Perspectivele economice în 2010 Principalele

Mai mult

Opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2017 și Raportul semestrial privind situația e

Opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2017 și Raportul semestrial privind situația e Opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2017 și Raportul semestrial privind situația economică și bugetară În data de 8.09.2017, Ministerul

Mai mult

SG

SG Conferinta Internationala EU-Constructii Bucuresti, 19 mai 214 Viciu si Virtute Realitati si perspective economice Florian LIBOCOR Economist sef BRD-GSG P.1 Cercul Vicios al Saraciei cadru macroeconomic

Mai mult

Paris, 21 janvier 2013

Paris, 21 janvier 2013 Bucuresti, 22 Ianuarie 2014 Conferinta de Risc de Tara 2014 In 2014, observam o tendinta pozitiva a riscului in economiile avansate, dar si tensiuni persistente in tarile mari emergente Dupa o reajustare

Mai mult

Buletin Lunar - Mai 2019

Buletin Lunar - Mai 2019 Buletin lunar mai 2019 Anul XXVII, nr. 307 BULETIN LUNAR Mai 2019 Anul XXVII, nr. 307 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 22 iulie 2019. Unele dintre aceste date au caracter

Mai mult

Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1

Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1 Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad OROIAN OVIDIU AA ZI IV 1 Management comparat Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza

Mai mult

Buletin Lunar - Aprilie 2017

Buletin Lunar - Aprilie 2017 Buletin lunar aprilie 2017 Anul XXV, nr. 282 BULETIN LUNAR Aprilie 2017 Anul XXV, nr. 282 N O T Ă Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 23 iunie 2017. Unele dintre aceste date au

Mai mult

Microsoft Word - Raport Pensii Q1_2019_Final

Microsoft Word - Raport Pensii Q1_2019_Final ASF SECTORUL SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE DIRECȚIA SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 MARTIE 2019 Cuprins PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 31 MARTIE 2019... 2 1.1. Participanți la

Mai mult

România Consiliul Fiscal Raport anual 2014

România Consiliul Fiscal Raport anual 2014 România Consiliul Fiscal Raport anual 2014 Notă: Raportul anual pe anul 2014 a fost aprobat de Preşedintele Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în

Mai mult

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01. 30.09.2018 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

Buletin lunar - Aprilie 2019

Buletin lunar - Aprilie 2019 Buletin lunar aprilie 2019 Anul XXVII, nr. 306 BULETIN LUNAR Aprilie 2019 Anul XXVII, nr. 306 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 26 iunie 2019. Unele dintre aceste date

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

FCNEF - iunie 2017.docx

FCNEF - iunie 2017.docx Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Iunie 17 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Iunie 17 NOTĂ Toate drepturile rezervate.

Mai mult

PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative Având în vedere: - prevederile art. 87 din OUG nr. 114/2018 potr

PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative Având în vedere: - prevederile art. 87 din OUG nr. 114/2018 potr PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative Având în vedere: - prevederile art. 87 din OUG nr. 114/2018 potrivit căruia instituțiile de credit trebuie să calculeze,

Mai mult

AR_macheta_nivel judet_Excel_ian xls

AR_macheta_nivel judet_Excel_ian xls 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE (serie brută) Total judet I. INDUSTRIE luna corespunzătoare din anul precedent = 100 2) 110,7 102,9 107,3 97,8 113,7 101,7 99,9 112,0 105,6 115,5 108,1 98,7 102,4 Date

Mai mult

RADIOGRAFIA ECONOMIEI ROMANESTI Colecția : Radiografia economiei românești Studii de analiză economico-financiară AEEF #45xx Comerţ şi între

RADIOGRAFIA ECONOMIEI ROMANESTI Colecția : Radiografia economiei românești Studii de analiză economico-financiară AEEF #45xx Comerţ şi între RADIOGRAFIA ECONOMIEI ROMANESTI 2008-2017 Colecția : Radiografia economiei românești Studii de analiză economico-financiară AEEF #45xx Comerţ şi întreţinere autovehicule Raport elaborat de ASE București

Mai mult

Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în ianuarie-septembrie 2012

Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în  ianuarie-septembrie  2012 Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în anul 2014 Activitatea economiei municipiului Chişinău în perioada anului 2014 a marcat următoarele rezultate. Producţia

Mai mult

România Consiliul Fiscal Raport anual 2016

România Consiliul Fiscal Raport anual 2016 România Consiliul Fiscal Raport anual 2016 Notă: Raportul anual pe anul 2016 a fost aprobat de Preşedintele Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în

Mai mult

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din Chișinău Cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea și completarea u

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din Chișinău Cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea și completarea u GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din Chișinău Cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative --------------------------------------------------------------------------

Mai mult

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax:

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax: Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon:+40.724.356.404 Fax:+40-21-3211236 E-mail: office@apmcr.ro Web: www.apmcr.ro Masa Rotundă

Mai mult

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii şi microîntreprinderile să se dezvolte şi să aibă succes

Mai mult

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 318 18 69; Fax 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ

Mai mult

Buletin statistic fiscal nr

Buletin statistic fiscal nr Nr. 1 / 2019 BULETIN STATISTIC FISCAL Trimestrul I 2019 - iunie 2019 - Cuprins Pag. Notă de conjunctură...2 1. Principalii indicatori macroeconomici...3 2. Contribuabilii înregistraţi...4 2.1. Numărul

Mai mult

Victor Parlicov Veaceslav Ioniţă Impactul ratei de schimb a monedei naţionale (MDL) asupra fermierilor din Republica Moldova Policy Brief Institutul p

Victor Parlicov Veaceslav Ioniţă Impactul ratei de schimb a monedei naţionale (MDL) asupra fermierilor din Republica Moldova Policy Brief Institutul p Victor Parlicov Veaceslav Ioniţă Impactul ratei de schimb a monedei naţionale (MDL) asupra fermierilor din Republica Moldova Policy Brief Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul

Mai mult