Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Transcriere

1

2 Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali. Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT: - sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-ue, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene; - sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-ue, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Sfera de cuprindere Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE. Expedierile din România includ: - bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre. Introducerile în România includ: - bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României. Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern. Se cuprind, de asemenea: - importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); - exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; - exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); - importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor). 1

3 Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente. Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri. Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel: - pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la expedieri) şi ţara de expediţie (la introduceri); - pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la export) şi ţara de origine (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie). Se consideră ţara de destinaţie, ţara în care bunurile vor fi consumate, ţara de expediţie, ţara din care bunurile au fost expediate şi ţara de origine, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială. Sursa datelor: Pentru comerţul INTRA-UE: - declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă; - declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE. Pentru comerţul EXTRA-UE: - Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri. Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate. În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule. Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă având ca principal beneficiar populaţia şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare). Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea. Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie. Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea. Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico- 2

4 sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali - reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - membrii consiliilor judeţene şi locale. Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.). Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din sectorul bugetar cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ - cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector). Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate. Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul: - asistenţă socială, - activităţi culturale, sportive şi recreative, - peisagistică şi servicii pentru clădiri, - agricultură, - distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, - construcţii, - transport şi depozitare, - producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, - închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc. Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la sectorul bugetar trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3,5%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 9,5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare. Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi. 3

5 Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv biletele de valoare). Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Începând cu anul, câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat. Câştigul salarial mediu brut/net diseminat lunar nu cuprinde sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. Conform prevederilor legale în vigoare, salariaţii din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare, respectiv din activitatea de creare de programe pentru calculator beneficiază de scutire de impozit. Pentru perioada 1 ianuarie decembrie 2028 inclusiv, conform legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 114/ privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene), salariaţii din domeniul construcţiilor beneficiază de unele prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă). Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi. Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale. Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar. Turism - Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. 4

6 Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Autoritatea Naţională pentru Turism. Din anul 2010, cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă circa 4000 operatori economici. 5

7 I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE serie brută luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb. 2) 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 2) % Total ţară 106,0 101,2 104,2 101,0 105,5 107,3 103,8 100,6 103,5 102,5 99,2 100,1 101,9 101,0 Industrie extractivă 105,4 107,7 96,3 96,5 105,1 104,3 96,9 95,5 96,9 99,5 91,3 101,1 98,5 99,8 Industrie prelucrătoare 107,0 100,0 106,1 101,8 106,3 108,1 104,2 101,0 104,2 103,0 99,4 99,4 103,1 101,3 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1) Date rectificate; 2) Date provizorii 101,0 106,2 95,9 97,2 99,4 102,9 104,5 99,7 101,9 100,3 101,5 103,5 96,9 100,2 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) % luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb. 2) 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 2) Total ţară 112,0 109,9 114,9 111,4 115,2 117,0 108,6 107,9 113,3 109,3 102,8 103,6 111,1 107,4 1) Date rectificate; 2) Date provizorii 3. INDICII PREŢURILOR PRODUCŢIEI INDUSTRIALE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) luna precedentă = 100 % 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb. 2) Total ţară 100,20 100,16 100,35 100,84 100,64 99,87 100,63 100,27 101,18 99,25 99,79 100,62 101,11 1) Date rectificate; 2) Date provizorii II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII 4. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU COMERŢUL CU AMĂNUNTUL, CU EXCEPŢIA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb. 2) 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 2) Total ţară 104,6 103,5 106,4 106,3 107,4 105,4 101,5 102,7 106,6 107,0 104,0 107,4 109,1 108,2 Cu vânzare predominantă de produse alimentare, 108,0 111,8 102,6 104,2 108,0 105,9 106,2 104,5 105,6 105,0 104,7 105,3 103,8 104,5 băuturi şi tutun Cu vânzare predominantă de produse nealimentare 104,2 102,1 107,5 106,3 108,4 107,3 103,7 101,4 104,9 108,8 104,1 110,2 112,6 111,4 1) Date rectificate; 2) Date provizorii * ) Fără TVA 6

8 5. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU COMERŢUL CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb. 2) 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 2) Total ţară 106,7 101,4 116,4 110,7 107,2 112,8 101,1 96,3 104,0 107,6 106,4 105,9 104,2 105,0 Comerţul cu autovehicule 114,7 109,9 124,6 119,7 116,5 124,2 106,4 102,4 109,6 113,4 116,6 105,9 96,9 101,1 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 93,2 86,2 95,0 91,1 81,4 85,4 84,3 80,8 82,8 93,9 89,6 106,9 103,8 105,3 Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule 98,4 92,9 111,9 103,9 102,5 105,9 99,0 91,3 102,9 102,7 91,8 104,8 118,7 111,7 Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor 135,0 125,6 133,3 114,0 119,4 146,4 147,0 150,7 156,5 143,5 151,7 132,2 152,9 142,9 1) Date rectificate; 2) Date provizorii * ) Fără TVA 6. INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI* ) PENTRU SERVICII DE PIAŢĂ PRESTATE POPULAŢIEI serie brută Total ţară din care: luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. feb. mar. feb. mar. feb. mar. feb. mar. feb. mar. feb. 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 2) 107,3 103,9 106,9 103,4 102,2 105,5 105,1 107,4 106,6 108,8 105,6 115,1 117,9 116,5 Hoteluri şi restaurante 104,7 105,3 107,5 105,2 101,0 103,3 104,2 111,5 113,7 118,5 117,2 120,6 125,8 123,2 Jocuri de noroc şi alte activităţi recreative Activităţi ale agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare Spălarea, curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană 1) Date rectificate; 2) Date provizorii * ) Fără TVA 103,0 100,5 103,4 105,3 110,2 108,9 102,0 103,9 97,8 100,1 91,2 105,9 112,1 108,9 131,7 104,5 112,4 93,2 95,1 109,1 112,6 95,7 92,4 84,4 94,7 112,0 94,8 102,6 98,1 98,4 97,8 105,7 107,4 116,7 125,8 118,2 120,2 118,2 94,8 106,6 123,1 114,5 107,5 111,4 101,4 95,6 90,7 90,8 86,7 87,0 103,4 110,4 101,6 111,9 109,1 110,5 III. COMERŢ INTERNAŢIONAL % 7. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI mii euro 1) 2019 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 2) Exporturi FOB Importuri CIF Sold FOB/CIF ) Date provizorii 2) Date estimate 7

9 IV. TURISM 8. SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. 9. ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. 10. INDICII DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară 23,9 22,5 24,8 26,6 32,3 44,0 51,5 36,9 33,1 30,0 24,5 23,4 26,3 5 Notă: Cercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de primire cu o capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. V. PREŢURI 11. INDICII PREŢURILOR DE CONSUM AL POPULAŢIEI luna precedentă = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară 100,30 100,29 100,54 100,47 100,02 99,52 100,28 100,47 100,52 99,87 100,16 100,83 100,79 Mărfuri alimentare 100,61 100,48 100,18 100,54 99,76 99,20 99,83 100,83 100,61 99,73 100,67 101,30 101,27 Mărfuri nealimentare 100,13 100,15 101,00 100,58 100,14 99,45 100,66 100,32 100,52 99,87 99,82 100,63 100,57 Servicii 100,18 100,30 100,09 100,10 100,20 100,24 100,13 100,26 100,35 100,11 100,15 100,57 100,55 % % 8

10 VI. FORŢĂ DE MUNCĂ 12. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT 9 1) ) feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transporturi terestre şi transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport Activităţi de poştă şi de curier Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice din care: Cercetare-dezvoltare Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Alte activităţi de servicii ) Date operative *) Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalităţii salariaţilor încadraţi la birourile parlamentare din circumscripţiile electorale şi plătiţi din sume forfetare. Nota 1: Datele lunare privind câştigul salarial mediu brut sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2019, eşantionul cuprinde, pe total țară, circa unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector. Nota 2: Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. 13. EFECTIVUL SALARIAŢILOR DIN ECONOMIE, la sfârşitul perioadei 1) ) lei mii persoane feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară 4902,0 4915,6 4920,7 4930,8 4940,2 4946,5 4939,8 4943,2 4946,8 4949,4 4930,4 4960,3 4971,7 Agricultură, silvicultură şi pescuit 113,8 114,2 115,0 116,1 116,7 117,1 117,2 117,2 117,1 116,8 116,1 116,2 116,8 Industrie 1393,7 1397,9 1390,4 1387,2 1386,1 1387,5 1381,8 1378,9 1378,5 1377,6 1368,1 1375,6 1377,0 Construcţii 378,8 381,1 383,9 386,3 387,2 387,2 387,1 386,5 386,0 385,2 381,9 381,6 384,2 Servicii* 3015,7 3022,4 3031,4 3041, , ,7 3053,7 3060,6 3065,2 3069,8 3064,3 3086,9 3093,1 Notă: Datele lunare privind efectivul salariaților sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2019, eşantionul cuprinde, pe total țară, circa unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 89,65% din numărul total al salariaţilor din acest sector. 1) Date operative

11 *) Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalităţii salariaţilor încadraţi la birourile parlamentare din circumscripţiile electorale şi plătiţi din sume forfetare. 14. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI, la sfârşitul perioadei 2019 mii persoane feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară 344,4 332,7 313,0 304,0 304,4 305,4 302,6 296,8 290,2 289,6 288,9 289,6 288,6 Bărbaţi 199,9 192,8 180,3 174,3 172,8 171,6 169,0 164,6 159,2 158,1 159,7 161,7 161,1 Femei 144,5 139,9 132,7 129,7 131,6 133,8 133,6 132,2 131,0 131,5 129,2 127,9 127,5 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 15. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT, la sfârşitul perioadei 2019 % feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară 4,0 3,8 3,6 3,5 3,5 3,5 3,5 3,4 3,3 3,3 3,3 3,3 3,3 Bărbaţi 4,2 4,1 3,8 3,7 3,6 3,6 3,6 3,5 3,3 3,3 3,3 3,4 3,4 Femei 3,7 3,5 3,4 3,3 3,3 3,4 3,4 3,3 3,3 3,3 3,3 3,2 3,2 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă VII. INDICATORI SOCIALI 16. NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT 2017 trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii trim.iii trim.iv 1) Numărul mediu al pensionarilor - mii persoane Pensia medie lei ) Date provizorii 17. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI (persoane cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România) date absolute 1) ) feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri Decedaţi sub 1 an număr 1) Date provizorii VIII. ALŢI INDICATORI 18. ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, în luna februarie 2019 Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Moneda naţională - mii lei - Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: Dolari SUA Total ţară , , ,2 Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Valută EURO 10

12 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ 11

13 I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE serie brută % luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. 1) 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 1) Total judeţ 111,7 101,7 108,8 107,0 107,0 111,5 102,3 103,0 102,8 102,3 93,5 106,4 101,8 104,1 1) Date provizorii Notă: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAŢA INTERNĂ ŞI PIAŢA EXTERNĂ) % luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. 2) 1.I-28.II.2019 faţă de 1.I-28.II. 1) Total judeţ 116,0 105,8 117,4 110,7 114,0 113,1 105,5 104,0 105,7 105,9 97,8 100,4 103,5 101,9 1) Date provizorii Notă: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI ) mii euro dec. ian. 2) feb. 2) mar. 2) apr. 2) mai 2) iun. 2) iul. 2) aug. 2) sep. 2) oct. 2) nov. 2) dec. 3) 1.I- 31.XII 3) Total exporturi FOB Total importuri CIF Sold FOB/CIF ) Date semidefinitive; 2) Date revizuite; 3) Date provizorii. III. TURISM 4. SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr Tipuri de structuri de primire turistică 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr 12

14 Tipuri de structuri de primire turistică 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE % 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total judeţ 28,4 18,5 20,9 22,3 25,4 33,1 41,6 31,2 26,2 22,6 28,1 30,2 29,2 7. EFECTIVUL SALARIAŢILOR - la sfârşitul perioadei IV. FORŢA DE MUNCĂ persoane *) 2019 *) feb. 1) mar. 1) apr. 1) mai 1) iun. 1) iul. 2) aug. 2) sep. 2) oct. 2) nov. 2) dec. 2) ian. 2) feb. 2) Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii Servicii Notă: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2. *) Date operative **) Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalităţii salariaţilor încadraţi la birourile parlamentare din circumscripţiile electorale şi plătiţi din sume forfetare. 1) Date reestimate. Datele pentru perioada ianuarie-iunie au fost reestimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul ) Începând cu luna iulie, datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT lei/persoană *) 2019 *) feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii * ) Servicii * ) *) Date operative **) Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalităţii salariaţilor încadraţi la birourile parlamentare din circumscripţiile electorale şi plătiţi din sume forfetare. Nota 1: Datele lunare privind câştigul salarial mediu brut sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2019, eşantionul cuprinde, pe total țară, circa unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Nota 2: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2. Informaţiile privind câştigurile salariale pentru anumite activităţi economice conform CAEN Rev.2 din cadrul industriei şi serviciilor (ex. extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, poştă şi de curier, intermedieri financiare), în cea mai mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. Nota 3: Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului. 9. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU NET 13 lei/persoană

15 *) 2019 *) feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi construcţii * ) Servicii * ) *) Date operative **) Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.); începând cu luna septembrie 2017, inclusiv datele aferente totalităţii salariaţilor încadraţi la birourile parlamentare din circumscripţiile electorale şi plătiţi din sume forfetare Vezi Notele 1-2 de la tabelul 8 Nota 3: Prevederile legale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului, transferate în sarcina salariatului începând cu luna ianuarie, nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. Nota 4: Conform prevederilor legale în vigoare, salariaţii din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare, respectiv din activitatea de creare de programe pentru calculator beneficiază de scutire de impozit. Pentru perioada 1 ianuarie decembrie 2028 inclusiv, conform legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 114/ privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene), salariaţii din domeniul construcţiilor beneficiază de unele prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate. 10. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI - la sfârşitul perioadei 2019 Persoane feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară Bărbaţi Femei Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 11. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT - la sfârşitul perioadei 2019 % feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total ţară 2,7 2,7 2,5 2,4 2,5 2,4 2,4 2,3 2,3 2,2 2,2 2,3 2,3 Bărbaţi 2,8 2,8 2,5 2,4 2,4 2,4 2,4 2,2 2,2 2,1 2,1 2,1 2,2 Femei 2,7 2,6 2,5 2,4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,4 2,4 2,5 2,4 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă V. INDICATORI SOCIALI 12. NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT 2017 trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii trim.iii trim.iv Numărul mediu al pensionarilor - persoane Pensia medie lei MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI (persoane cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România) date absolute număr 14 1) ) feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri Decedaţi sub 1 an ) Date provizorii Notă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: născuţii-vii după domiciliul sau reşedinţa mamei, iar în lipsa acestora, după domiciliul sau reşedinţa tatălui, decesele după domiciliul sau reşedinţa decedatului, căsătoriile după locul încheierii şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

16 VI. CONSTRUCŢII 14. AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE număr 2019 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. Total judeţ LOCUINŢE TERMINATE 2017 număr trim.i trim.ii trim.iii trim.iv trim.i trim.ii trim.iii trim.iv 1) Locuinţe terminate mediul urban mediul rural ) Date provizorii Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului. VII. ALŢI INDICATORI 16. ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS în luna februarie Înmatriculări de societăţi comerciale -număr- Valoarea capitalului social total subscris exprimat în: Moneda naţională - mii lei - Dolari SUA Valută EURO Total judeţ 15 2,7 644,4 566,4 Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 15

17 TABELE STATISTICE, COMENTARII ŞI ANALIZE LA NIVEL DE JUDEŢ 16

18 1. EXPORTURILE FOB DE MĂRFURI, PE PRINCIPALELE SECŢIUNI DIN NOMENCLATORUL COMBINAT (NC) Cod NC din care: Secţiuni din NC 2017 mii euro dec. 2) Ian 3) feb. 3) mar. 3) apr. 3) mai. 3) iun. 3) iul. 3) aug. 3) sept. 3) oct. 3) nov. 3) dec. 3) 01.I 31.XII 3) Total I Animale vii şi produse animaliere II Produse vegetale III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale IV Produse alimentare, bauturi, tutun V Produse minerale Produse ale industriei chimice si ale VI industriilor conexe Materiale plastice, cauciuc si articole VII dintre acestea Piei crude, piei tabacite, blanuri si VIII produse din acestea Produse de lemn, pluta si impletituri din IX nuiele Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de X carton; hartie si carton si articole din acestea XI Materii textile si articole din acestea XII Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare XIII Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare XV Metale comune si articole din acestea XVI Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de produs sunetul si imaginile XVII Mijloace de transport XVIII Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masura, control sau precizie, instrumente XX Marfuri si produse diverse XXII Alte produse nenominalizate in alta parte ) Date semidefinitive; 2) Date revizuite; 3) Date provizorii. Diferenţele între: datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. 17

19 2. IMPORTURILE CIF DE MĂRFURI, PE PRINCIPALELE SECŢIUNI DIN NOMENCLATORUL COMBINAT (NC) Cod NC din care: Secţiuni din NC 2017 mii euro dec. 2) Ian 3) feb. 3) mar. 3) apr. 3) mai. 3) iun. 3) iul. 3) aug. 3) sept. 3) oct. 3) nov. 3) dec. 3) 01.I 31.XII 3) Total I Animale vii şi produse animaliere II Produse vegetale III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale IV Produse alimentare, bauturi, tutun V Produse minerale VI Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe VII Materiale plastice, cauciuc si articole dintre acestea VIII Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea IX Produse de lemn, pluta si impletituri din nuiele Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de X carton; hartie si carton si articole din acestea XI Materii textile si articole din acestea XII Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare XIII Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare XV Metale comune si articole din acestea XVI Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de produs sunetul si imaginile XVII Mijloace de transport Instrumente si aparate optice, fotografice, XVIII cinematografice, de masura, control sau precizie, instrumente XX Marfuri si produse diverse XXII Alte produse nenominalizate in alta parte ) Date semidefinitive; 2) Date revizuite; 3) Date provizorii. Diferenţele între: datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. 3. INDICELE CÂŞTIGULUI SALARIAL REAL % Indicele câştigului salarial real Luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct nov. dec. ian. feb. 101,9 107,3 100,0 97,6 104,0 96,3 99,7 100,1 100,4 106,3 105,6 94,7 97,8 Luna precedentă = ,5 105,5 107,8 105,1 105,2 103,1 105,6 103,9 104,7 105,9 105,5 113,8 109,2 Decembrie anul precedent = ,5 96,0 96,0 93,7 97,4 93,8 93,5 93,6 94,0 99,9 105,5 94,7 92,7 Octombrie 1990 = ,8 178,9 178,9 174,6 181,5 174,8 174,3 174,4 175,0 186,1 196,5 186,2 182,1 18

20 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII FEBRUARIE Inflaţia Indicele preţurilor de consum (IPC), pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii şi rata medie lunară a inflaţiei se prezintă astfel: procente Februarie 2019 Martie 2019 faţă de: Decembrie Martie Rata lunară a inflatiei, în perioada: 1 I 31 III 2019 TOTAL 100,49 102,13 104,03 0,7 0,5 Mărfuri alimentare 100,48 103,08 104,45 1,0 0,6 Mărfuri nealimentare 100,54 101,75 104,15 0,6 0,5 Servicii 100,40 101,52 103,18 0,5 0,3 Ianuarie 2019 Februarie 2019 faţă de: Decembrie Februarie procente Rata lunară a inflatiei, în perioada: 1 I 28 II 2019 TOTAL 100,79 101,63 103,83 0,8 0,5 Mărfuri alimentare 101,27 102,59 104,46 1,3 0,6 Mărfuri nealimentare 100,57 101,20 103,74 0,6 0,6 Servicii 100,55 101,12 103,08 0,6 0,2 19

21 Modificarea anuală a preţurilor de consum (%) Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Jan 2019 Feb 2019 Mar 2019 IPC IAPC Preţurile de consum în luna martie 2019 comparativ cu luna martie au crescut cu 4,0%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie martie 2019) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2017 martie ), calculată pe baza IPC, este 4,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%. Preţurile de consum în luna martie 2019 comparativ cu luna februarie 2019 au crescut cu 0,49%. La grupa de mărfuri alimentare preţurile în luna martie 2019, faţă de luna februarie 2019, au crescut cu 0,48%. În cadrul grupei, cele mai semnificative creşteri s au înregistrat la următoarele produse: citrice şi alte fructe meridionale (+4,50%), cartofi (+4,41%), alte legume şi conserve de legume (+3,45%), zahăr (+0,58%), făină (+0,52%), specialităţi de panificaţie (+0,47%), pâine (+0,45%), margarină (+0,38%), conserve din carne (+0,38%), produse de franzelărie (+0,35%), mălai (+0,25%), lapte de vacă (+0,25%), ţuică, rachiuri şi alte băuturi (+0,23%), carne de bovine (+0,18%). În cadrul grupei scăderi au fost înregistrate la: ouă ( 5,00%), fructe proaspete ( 2,10%), carne de porcine ( 0,11%), ulei comestibil ( 0,06%) şi fasole boabe şi alte leguminoase ( 0,01%). La grupa mărfuri nealimentare, în luna martie 2019, faţă de luna precentă preţurile au crescut cu 0,54%. Cele mai semnificative creşteri de preţuri au fost înregistrate la: tutun, ţigări (+1,55%), combustibili (+1,13%), medicamente (+0,41%), articole medicale (+0,36%), maşini de aragaz, butelii (+0,35%), mobilă (+0,27%), frigidere şi congelatoare (+0,26%), tricotaje (+0,25%), energie electrică (+0,21%), ţesături (+0,20%), confecţii (+0,20%), articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie (+0,20%), articole de menaj (+0,18%), săpun de rufe (+0,17%), lacuri şi vopsele (+0,15%), cărţi, ziare, reviste (+0,15%). 20

22 În cadrul grupei scădere de preţuri s a înregistrat la detergenţi ( 0,03%). Preţurile au rămas constante la gaze şi energie termică. În luna martie 2019, la grupa servicii, tarifele au crescut cu 0,40% faţă de luna anterioară. Creşteri de tarife mai semnificative s au înregistrat la: abonament radio, televiziune (+1,26%), igienă şi cosmetică (+0,65%), alte servicii cu caracter industrial (+0,63%), plata cazării în unităţi hoteliere (+0,63%), reparaţii auto, electronice şi lucrări foto (+0,60%), îngrijire medicală (+0,56%), poştă şi telecomunicaţii (+0,51%), restaurante, cafenele, cantine (+0,49%), cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turismul (+0,43%), transport rutier (+0,40%), chirie (+0,35%), transport autoabonamente (+0,31%), apă, canal, salubritate (+0,12%). În cadrul acestei grupe s au înregistrat scădere de preţuri la transport aerian ( 3,40%). Tarifele au rămas constante la transport C.F.R. 2. Numărul salariaţilor şi câştigul salarial 1 Judeţul Brasov Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii februarie 2019 a fost în judeţul Braşov de persoane. Acesta a crescut cu 956 persoane, comparativ cu luna anterioară (+0,5%) şi cu persoane (+2,6%) comparativ cu luna corespunzatoare a anului precedent. În luna februarie 2019 judeţul Braşov se menţine pe locul al patrulea din ţară, dacă luăm în considerare numărul total al salariaţilor, după Municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj şi Timiş. Regiunea Centru Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii februarie 2019 a fost în Regiunea Centru de persoane mai mare cu persoane faţă de efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii ianuarie 2019 şi cu persoane (+2,4%) faţă de luna februarie. În cadrul Regiunii Centru, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, cea mai accentuată creştere a efectivului de salariaţi se înregistrează în judeţul Brasov cu 2.6%, iar cea mai mică creştere se înregistrează în judeţele Alba şi Covasna cu 2,2%. 1 Câştig brut. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului şi, începând cu luna ianuarie, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecinţă, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului. Câştig net. Prevederile legale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului, transferate în sarcina salariatului începând cu luna ianuarie, nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. 21

23 Luna februarie Efectivul salariatilor la sfarsitul lunii persoane Ierarhia în cadrul Regiunii Centru România Regiunea Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu România Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii februarie 2019 a fost în România de persoane, mai mare cu persoane faţă de luna ianuarie 2019 şi cu persoane (+2,5%) comparativ cu efectivul salariaţilor de la sfârşitul lunii februarie. Câştigul salarial 2 Judeţul Brasov Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în luna februarie 2019 la nivelul judeţului Braşov de lei, mai mic cu 79 lei ( 1,7%) comparativ cu luna precedentă si mai mare cu 518 lei (+12,8%) fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Evoluţia câştigului salarial mediu nominal brut 2 Câştig brut. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului şi, începând cu luna ianuarie, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecinţă, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului. Câştig net. Prevederile legale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului, transferate în sarcina salariatului începând cu luna ianuarie, nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. 22

24 lei feb. 18 mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec ian.19 feb. Brasov Romania Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna februarie 2019 la nivelul judeţului Braşov de lei, mai mic cu 40 lei ( 1,4%) faţă de luna precedentă şi mai mare cu 325 lei (+13,3%) comparativ cu luna corespunzatoare a anului anterior. Evoluţia câştigului salarial mediu nominal net lei feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec ian19 feb. Brasov Romania Câştiguri salariale peste media judeţului s au înregistrat în servicii (2780 lei) şi industrie şi construcţii (2765lei). Câstiguri salariale sub media judeţului s au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2.218 lei). 23

25 Evoluţia câştigului salarial mediu nominal net, pe activităţi lei feb. 18 mar. apr mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.19 feb. agricultura comert si servicii industrie si constructii Evoluţia indicelui salarial real Indicele câştigului salarial real Luna precedentă = 100 Luna corespunzătoare din anul precedent = 100 Decembrie anul precedent = 100 Octombrie 1990 = feb. mar. apr mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb Faţă de luna decembrie câştigul salarial mediu nominal net lunar a scazut cu 5,8%, iar preţurile de consum au crescut în aceeaşi perioadă cu 1,6%, deci indicele câştigului salarial real a scazut cu 7,3%. Faţă de luna ianuarie 2019 câştigul salarial mediu nominal net lunar a scazut cu 1,4%, iar preţurile de consum au crescut în aceeaşi perioadă cu 0,8%, deci indicele câştigului salarial real a scazut cu 2,2%. 24

26 Faţă de luna februarie câştigul salarial mediu nominal net lunar a crescut cu 13,3%, iar preţurile de consum au crescut în aceeaşi perioadă cu 3,8%, deci indicele câştigului salarial real a crescut cu 9,2%. Faţă de luna octombrie 1990, câştigul salarial mediu net lunar a crescut de ,7 ori, dar luând în considerare faptul că, în aceeaşi perioadă preţurile de consum ale populaţiei au crescut de 4.344,0 ori, rezultă că, indicele câştigului salarial real a crescut cu 82,1%. Regiunea Centru În luna februarie 2019 faţă de luna februarie, în Regiunea Centru cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net a înregistrat o judeţul Harghita cu 19,8%, iar cea mai mică creştere a înregistrat o judeţul Alba cu 10,3%. Judeţ / România Câştigul salarial mediu nominal net lei Februarie Februarie 2019 Ierarhie în funcţie de câştigul salarial mediu nominal net în cadrul Regiunii Centru Februarie Februarie 2019 Februarie 2019 faţă de Februarie România ,9 Alba ,3 Braşov ,3 Covasna ,4 Harghita ,8 Mureş ,4 Sibiu ,8 % România Câştigul salarial mediu nominal brut la nivel naţional în luna februarie 2019 a fost lei, cu 0,4 % mai mic decât în luna ianuarie Câştigul salarial mediu nominal net la nivel naţional în luna februarie 2019 a fost de lei, în scadere faţă de luna precedentă cu 3 lei ( 0,1%), şi cu 17,9% mai mare decât în luna februarie. Indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna februarie 2019 faţă de luna precedentă şi de 113,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 205,1 % cu 1,8 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie Locul judeţului În clasamentul naţional al judeţelor României, judeţul Braşov ocupă: locul al 7 lea după câştigul salarial mediu net pe total economie; locul al 21 lea după câştigul salarial mediu net în agricultură; locul al 5 lea după câştigul salarial mediu net în industrie şi construcţii; 25

27 locul al 16 lea după câştigul salarial mediu net în servicii şi comerţ. 3. Pensionarii şi pensia medie În trimestrul IV Judetul Braşov numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de persoane, mai mare cu 448 persoane, respectiv +0,3%, decât cel înregistrat în trimestrul III şi, mai mare cu persoane, respectiv +0,9%, comparativ cu numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat înregistrat în trimestrul IV Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 2016 Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 2017 Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de lei, egală cu cea înregistrată în trimestrul III şi mai mare cu 10,0% faţă de trimestrul IV 2017; indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei medii de asigurări sociale de stat şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,9,%; indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul IV 2017, calculat ca raport între indicele pensiei medii de asigurări sociale de stat şi indicele preţurilor de consum a fost de 105,1%; raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,7% (comparativ cu 54,5% în trimestrul precedent si cu 50,4% in trimestrul corespunzator din anul anterior). 26

28 Evoluţia indicelui pensiei nominale, a indicelui preţurilor de consum şi a indicelui pensiei reale Trim. I 2016 Trim. II 2016 Trim. III 2016 Trim. IV 2016 Trim. I 2017 Trim. II 2017 Trim. III 2017 Trim. IV 2017 Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Indicele pensiei nominale de asigurari sociale de stat in jud. Brasov (%), trim. precedent = 100 Indicele preturilor de consum al populatiei (%), trim. precedent = 100 Indicele pensiei reale de asigurari sociale de stat in jud. Brasov (%), trim. precedent=100 Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat în trimestrul IV şi cel al numarului mediu de salariati a fost de 8 pensionari la 10 salariaţi. Astfel, judeţul Braşov ocupă locul 8 pe ţară, după Municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Timiş, Sibiu, Cluj, Arad şi Constanţa. România In trimestrul IV : numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de persoane, mai mare cu 0,1% fata de cel din trimestrul III, dar a rămas aproximativ egal faţă de cel înregistrat în trimestrul IV 2017; pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de 1180 lei, egală cu cea din trimestrul III şi mai mare cu 10,2% faţă de trimestrul IV 2017 (1071 lei); raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,7% (comparativ cu 53,3% în trimestrul precedent); indicele pensiei medii reale, fata de trimestrul precedent, a fost de 99,0%. În profil teritorial, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaților a fost de 9 la 10, prezentand variații semnificative de la doar 5 pensionari la 10 salariați în Municipiul Bucureşti, la 16 pensionari la 10 salariati în județul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu şi Vaslui şi 14 la 10 în Botoşani, Călăraşi şi Neamţ. 27

29 Evoluţia pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat pe trimestre Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 2016 Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 2017 Pensia medie BRASOV Pensia medie ROMANIA Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV În topul pensiei medii de asigurări sociale de stat, judeţul Braşov ocupă locul al treilea, după Municipiul Bucureşti (1504 lei ) şi judeţul Hunedoara (1497) lei. În profil teritorial, pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 558 de lei (946 lei în județul Botoşani față de lei în Municipiul Bucureşti). 4. Şomajul Situaţia şomerilor la existentă în evidenţa Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Braşov se prezintă astfel: Şomeri înregistraţi în judeţul Braşov Total 28 Femei % femei din total Total şomeri ,0 mediu urban ,4 mediu rural ,1 1. Şomeri indemnizaţi ,5 Structura pe studii: fără studii medii ,8 cu studii medii ,3 cu studii superioare ,5 Structura pe vârstă: sub 25 ani , ani ,7 peste 55 ani ,3 2. Şomeri neindemnizaţi ,7 Structura pe studii:

30 Şomeri înregistraţi în judeţul Braşov Total Femei % femei din total fără studii medii ,4 cu studii medii ,5 cu studii superioare ,4 Structura pe vârstă: sub 25 ani , ani ,3 peste 55 ani ,7 Rata şomajului % 2,3 2,4 Numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov la data de a fost de persoane, din care femei (45,0%). Din numărul total al şomerilor, 307 persoane au participat la cursuri de calificare, recalificare. Din cele 307 de persoane participante la cursurile de calificare, recalificare, în luna februarie 2019 au fost angajaţi 15 şomeri, cu 6 persoane mai multe faţă de luna anterioară. Rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii februarie 2019 a fost de 2,3%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală 3. În luna februarie 2019 rata şomajului a fost la fel ca cea înregistrată în luna precedentă şi mai mică cu 0,4 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna februarie. Repartizarea şomerilor pe agenţii teritoriale se prezintă astfel: Agenţia Locală Braşov cu şomeri, Punct Local Rupea cu şomeri, Punct Local Făgăraş cu şomeri, Punct Local Codlea cu 263 şomeri, Punct Local Rîşnov cu 161 şomeri, Punct Local Săcele cu 159 şomeri, Punct Local Victoria cu 151 şomeri şi Punct Local Zărneşti cu 135 şomeri. Din numărul total de şomeri doar 17,0% sunt îndemnizaţi, în timp ce în luna februarie ponderea şomerilor îndemnizaţi era de 16,3%. În valori absolute, numărul şomerilor îndemnizaţi a scăzut de la persoane în februarie la 1017 persoane în februarie 2019, respectiv numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut de la persoane în luna februarie la persoane în luna februarie Dintr un total de 1017 şomeri indemnizaţi, 474 sunt fără studii medii (46,6%), 362 sunt cu studii medii (35,6%), iar 181 sunt cu studii superioare (17,8 %). Din punct de vedere al structurii pe vârste a şomerilor îndemnizaţi, 4,4% sunt şomeri foarte tineri (sub 25 ani), 73,6 % sunt şomeri cu vârsta cuprinsă între ani şi 22,0% şomeri cu vârsta peste 55 ani. Structura pe niveluri de studii a şomerilor neindemnizaţi este semnificativ diferită de cea a şomerilor îndemnizaţi. Astfel, 90,1% sunt fără studii medii, 7,9% cu studii medii şi 2,0% cu studii superioare. Structura pe grupe de vârstă este şi ea diferită. Ponderea şomerilor sub 25 de ani este de 12,3%, a celor între ani este de 70,8%, iar a celor peste 55 ani de 16,9%. În cursul lunii februarie 2019 au fost reîncadrate în muncă 309 de persoane din care 143 sunt femei. 5. Indicatorii demografici 4) 3 La 1 ianuarie Datele privind anul sunt provizorii Datele privind anul 2017 sunt definitive. 29

31 Natalitate În luna februarie 2019, în judeţul Braşov s au născut 398 copii, cu 182 mai puţini faţă de luna precedentă, repectiv cu 36 mai puţini comparativ cu luna februarie Rata natalităţii a fost de 8,2, mai mică atât faţă de cea înregistrată în luna precedentă (10,8 ), cât şi faţă de februarie (8,9 ). În perioada ianuarie februarie 2019 s a înregistrat naşterea a 978 copii, cu 59 mai puţini faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Rata natalităţii a fost de 9,5, mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului precedent (10,1%). Mortalitate În luna februarie 2019, în judeţul Braşov s au înregistrat 535 decese, cu 128 mai puţine faţă de luna precedentă, respectiv cu 22 mai puţine faţă de cele înregistrate în luna februarie. Rata mortalităţii a fost 11,0, mai mică atât faţă de luna precedentă (12,3 ), cât şi faţă de cea înregistrată în februarie (11,4 ). Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în perioada ianuarie februarie 2019 a fost 1198, cu 59 mai multe faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Rata mortalităţii a fost de 11,7, mai mare faţă de cea înregistrată în perioada similară a anului precedent (11,1 ). Sporul natural Sporul natural a fost negativ în luna februarie 2019 ( 137 persoane). Rata sporului natural a fost negativă ( 2,8 ). Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi din judeţul Braşov, în perioada februarie -februarie spor natural negativ spor natural pozitiv spor natural negativ născuţi decedaţi Feb-18 Mart-18 Apr-18 Mai-18 Iun-18 Iul-18 Aug-18 Sept-18 Oct-18 Nov-18 Dec-18 Ian-19 Feb-19 Sporul natural a fost negativ în perioada ianuarie februarie 2019, numărul decedaţilor înregistrând un excedent faţă de numărul născuţilor vii cu 220 persoane. Rata sporului natural a fost negativă în perioada ianuarie februarie 2019 ( 2,2 ). 30

32 Mortalitate infantilă În luna februarie 2019 s au înregistrat 5 decese la copii sub 1 an, mai puţine cu 1 deces faţă de luna precedentă, respectiv cu 2 decese mai multe faţă cel înregistrat în februarie. Rata mortalităţii infantile a fost de 12,6 decedaţi sub 1 an raportată la 1000 născuţi vii, mai mare atât faţă de luna precedentă (10,3 ), cât şi faţă de cea înregistrată în luna februarie (6,9 ). În perioada ianuarie februarie 2019 numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost de 11, cu 6 mai mic faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Rata mortalităţii infantile a fost 11,2, mai mică faţă de perioada similară din anul precedent (4,8 ). Nupţialitate Numărul căsătoriilor încheiate la oficiile de stare civilă din judeţul Braşov în februarie 2019 a fost de 186 cu 43 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv mai multe cu 13 faţă de februarie. Rata nupţialităţii a fost de 3,8 căsătorii la 1000 locuitori, mai mare faţă de cea înregistrată în luna precedentă (2,7 ), respectiv mai mare faţă de luna februarie (3,6 ). În perioada ianuarie februarie 2019, la oficiile de stare civilă s au înregistrat 329 căsătorii cu 30 mai multe decât în perioada similară din anul precedent. Rata nupţialităţii a fost 3,2, mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (2,9 ). Divorţialitate Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 s au pronunţat în februarie 2019, în judeţul Braşov 91 divorţuri, în creştere faţă de luna precedentă cu 61, respectiv în scădere faţă de aceeaşi lună a anului cu 6 evenimente. Rata divorţialităţii a fost în februarie 2019 de 1,87 divorţuri la 1000 locuitori, mai mare faţă de luna precedentă (0,56 ), respectiv mai mică faţă de luna februarie (1,99 ). În perioada ianuarie ferbuarie 2019 numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 121, mai multe cu 4 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Rata divorţialităţii a fost 1,18, mai mare faţă de perioada similară din anul precedent (1,14 ). Evoluţia numărului de căsătorii şi divorţuri din judeţul Braşov, în perioada februarie -februarie Feb- 18 Mart- 18 Apr- 18 Mai-18 Iun-18 Iul-18 Aug- 18 Sept- 18 Oct-18 Nov- 18 Ian-19 Dec- 18 Feb- 19 Căsătorii Divorţuri 31

33 Bilanţ demografic În luna februarie 2019 judeţul Braşov se situează în clasamentul descrescător pe ţară al judeţelor pe locul: 9 referitor la rata natalităţii; 34 referitor la rata mortalităţii; 5 referitor la rata sporului natural; 5 referitor la rata nupţialităţii; 6 referitor la rata divorţialităţii; 6 referitor la rata mortalităţii infantile. În perioada ianuarie februarie 2019 judeţul Braşov se situează în clasamentul descrescător pe ţară al judeţelor pe locul: 7 referitor la rata natalităţii; 36 referitor la rata mortalităţii; 6 referitor la rata sporului natural; 8 referitor la rata nupţialităţii; 8 referitor la rata divorţialităţii; 7 referitor la rata mortalităţii infantile. 6. Industria Indicele producţiei industriale Judeţul Braşov În luna februarie 2019 comparativ cu luna anterioară, indicele producţiei industriale calculat ca serie brută, a crescut cu 1,6%. Comparativ cu luna februarie, indicele producţiei industriale a crescut cu 1,8%. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului indicele producţiei industriale a crescut cu 4,1%. Pe domenii de activitate cele mai mari creşteri în perioada 1.I 28.II.2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului, s au înregistrat la: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+70,5%), industria constructiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (+54,2%), fabricarea echipamentelor electrice (+45,9%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+40,9%), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+30,3%), fabricarea mijloacelor de transport cu excepţia autovehiculelor (+19,0%), fabricarea instrumentelor muzicale (+18,5%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+10,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apa caldă şi aer conditionat (+10,0%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor (+9,3%), repararea, intretinerea si 32

34 instalarea masinilor si echipamentelor (+8,3%), fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice (+5,9%), industria alimentara (+4,2%). Scăderi s au înregistrat în următoarele domenii: prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite ( 53,3%), fabricarea de mobila ( 42,2%), extracţia pietrişului, nisipului şi argilei ( 35,7%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor ( 25,7%), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor ( 24,2%), fabricarea produselor textile ( 18,0%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice ( 16,3%), fabricarea articolelor de imbracaminte ( 13,5%), fabricarea bauturilor ( 10,3%), fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. ( 10,2%), industria metalurgica ( 0,2%). Indicele producţiei industriale IPI Februarie 2019 faţă de: Ianuarie 2019 Februarie 1.I 28.II.2019/ 1.I 28.II. TOTAL 101,6 101,8 104,1 Industria extractivă 383,3 88,9 64,3 Industria prelucrătoare 102,4 101,4 103,6 Energie 91,8 108,1 110,0 Pe secţiuni ale industriei creşterea de 4,1% a fost ca efect al creşterilor producţiei şi furnizarii de energie electrică si termica, gaze, apă caldă si aer condiţionat (+10,0%) si industriei prelucrătoare (+3,6%). Indicele producţiei industriale a scazut cu 35,7% în industria extractivă. 300 Evoluţia indicilor producţiei industriale faţă de luna corespunzatoare a anului precedent Feb Mar Aug Iul Iun Mai Apr Sept Dec Nov Oct Total Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie Ian 2019 Feb 2019 România 33

35 În luna februarie 2019 comparativ cu luna anterioara, indicele producţiei industriale calculat ca serie brută a crescut cu 5,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, indicele producţiei industriale a crescut cu 1,9%. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului indicele producţiei industriale a crescut cu 1,0%. 150 Evolutia indicelui productiei industriale - faţă de luna corespunzătoare din anul precedent Feb-18 Mar-18 Apr-18 May-18 Iun-18 Iul-18 Aug-18 Sep-18 Oct-18 Nov-18 Dec-18 Ian-19 Feb-19 Braşov România Indicele valoric al cifrei de afaceri Judeţul Braşov Judeţul Braşov Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie în luna februarie 2019 comparativ cu luna precedentă a crescut cu 4,4%. Comparativ cu luna februarie, indicele valoric al cifrei de afaceri a crescut cu 3,5%. În perioada 1.I 28.II.2019, comparativ cu aceeasi perioadă a anului, indicele cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 1,9%. % Grupe industriale Februarie 2019 faţă de: 1.I 28.II.2019 / 1.I 28.II. Ianuarie 2019 Februarie TOTAL 104,4 103,5 101,9 industria bunurilor de capital 105,3 107,1 104,3 industria bunurilor de folosinta indelungata 130,7 135,7 142,0 industria bunurilor de uz curent 96,7 85,8 89,0 industria bunurilor intermediare 104,2 103,4 101,8 industria energetica 114,6 77,0 89,0 Creşteri semnificative ale cifrei de afaceri în perioada 1.I 28.II.2019, comparativ cu aceeasi perioadă a anului, s au înregistrat la: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+62,9%), repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor (+59,2%), 34

36 fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+45,3%), industria metalurgică (+25,7%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+21,9%), tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor (+21,3%), fabricarea produselor textile (+18,1%), fabricarea de mobilă (+17,7%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+7,6%), fabricarea echipamentelor electrice (+7,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor (+5,9%), industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii (+4,6%). Pe marile grupe industriale creşteri s au înregistrat în: bunurilor de folosinţă îndelungată (+42,0%), industria bunurilor de capital (+4,3%) si industria bunurilor intermediare (+2,8%). Scăderi semnificative ale cifrei de afaceri în perioada 1.I 28.II.2019, comparativ cu aceeasi perioadă a anului, s au înregistrat în: prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite ( 56,4%), tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor ( 34,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte ( 23,7%), fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice ( 12,2%), fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului ( 11,0%), fabricarea instrumentelor muzicale ( 7,4%), fabricarea bauturilor ( 7,0%), fabricarea substantelor si a produselor chimice ( 3,6%), industria alimentara ( 2,5%), fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. ( 2,3%). Valoarea cifrei de afaceri a scazut in industria energetică si in industria bunurilor de uz curent cu 11,0%. Cele mai importante firme care au contribuit la cifra de afaceri în industrie a judeţului Braşov, în perioada ianuarie februarie 2019, au fost: SC AUTOLIV ROMANIA SRL, SC CONTINENTAL POWERTRAIN ROMANIA SRL, SC SCHAEFFLER ROMANIA SRL, SC PREH ROMANIA SRL, SC HUTCHINSON SRL, SC QUIN ROMANIA SRL, FABRICA DE LAPTE BRAŞOV, SC KRONOSPAN ROMANIA SRL, SC NBHX ROLEM SRL, SC STABILUS ROMÂNIA SRL, SC ECOPAPER SA, SC TOTAL ROMANIA SA, SC PREMIUM AEROTEC SRL, SC BENCHMARK ELECTRONICS ROMANIA SRL, SC SIT ROMANIA SRL, SC ELDON SRL, SC IAR SA, SC MIELE TEHNICA SRL, SC DTR DRAXLIUNIEER SISTEME TEHNICE ROMANIA SRL, SC PUROLITE SRL, SC PSICONTROL SRL, SC STAR EAST PET SRL, SC CARMEUSE HOLDING SRL, SC SERGIANA PRODIMPEX SRL, SC AIRBUS HELICOPTERS ROMANIA SA, SC ELMAS SRL, SC LOSAN ROMANIA SA, SC J.F.FURNIR SRL. România În luna februarie 2019 comparativ cu luna anterioară, indicele valoric al cifrei de afaceri totale (piaţa internă şi piaţa externă) a unităţilor industriale, a crescut cu 8,0% iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 11,1%. În perioada 1.I 28.II.2019, comparativ cu aceeasi perioadă a anului, indicele valoric al cifrei de afaceri totale (piaţa internă şi piaţa externă) a unităţilor industriale a crescut cu 7,4%. 35

37 7. Comenzi noi din industrie 5 Comenzi noi din industrie judeţul Braşov În luna februarie, valoarea comenzilor noi din industrie, pe total piaţa internă şi piaţa externă, a scazut cu 10,1% faţă de luna precedentă iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 5,2%. S a înregistrat o creştere de 4,7% în perioada 1.I 28.II.2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. % luna corespunzătoare din anul precedent = feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. 1) 1.I 28.II.2019 faţă de 1.I 28.II. 1) Total din care 113,5 103,8 114,8 109,5 112,5 112,3 106,9 100,8 106,0 109,1 98,9 104,2 105,2 104,7 Piaţa internă 98,6 81,4 83,2 99,3 96,4 82,8 96,7 92,6 98,1 106,5 113,6 98,5 109,9 104,2 Piaţa externă din 115,6 107,7 119,9 110,9 114,9 117,2 108,3 101,9 107,2 109,4 97,0 104,8 104,7 104,8 care Zona Euro 110,6 101,4 117,7 106,5 112,9 118,4 106,8 100,2 105,9 109,2 102,7 109,7 110,5 110,1 Ianuarie Februarie 2019 comparativ cu Ianuarie Februarie În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul, valoarea comenzilor noi din industrie a crescut cu 4,7%. Cea mai mare creştere s a înregistrat la comenzile noi de pe piaţa externă (+4,8%), creştere datorată următoarelor activităţi: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+259,7%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+86,2%), fabricarea produselor textile (+31,7%), fabricarea echipamentelor electrice (+7,6%), fabricarea mijloacelor de transport cu excepţia autovehiculelor (+6,0%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+5,9%). 5 Date operative 36

38 Pe piaţa internă valoarea comenzilor noi din industrie a crescut cu 4,2%. Cele mai mari creşteri sunt la următoarele diviziuni: fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice (+99,6%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+86,8%), fabricarea mijloacelor de transport cu excepţia autovehiculelor (+63,3%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+27,3%). (conform tabelului 1) Tabel 1 div Denumire Total % Ian. Feb. 2019/ Ian. Feb. Piaţa Piaţa externă internă din care Piaţa externă zona euro TOTAL 104,7 104,2 104,8 110,1 13 Fabricarea produselor textile 125,2 91,0 131,7 136,9 14 Fabricarea articolelor de imbrăcăminte 84,0 186,8 81,7 80,4 17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 146,4 127,3 186,2 133,1 20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 94,6 45,7 100,4 105, Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 248,6 94,4 259,7 259,7 Industria metalurgică 79,7 74,9 84,5 37,4 25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalatii 100,9 103,3 100,1 101,0 26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 101,4 199,6 100,9 104,9 27 Fabricarea echipamentelor electrice 107,0 74,3 107,6 107,6 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 98,9 97,1 99,0 117,5 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 105,7 102,8 105,9 111,3 30 Fabricarea altor mijloace de transport 115,1 163,3 106,0 117,1 Valoarea comenzilor noi din industrie, perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul, înregistrează creştere în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+41,4%), industria bunurilor intermediare (+9,6%) şi în industria bunurilor de capital (+3,8%). În industria bunurilor de uz curent valoarea comenzilor a scăzut cu 9,9%. Pe piaţa externă comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 4,8% ca urmare a cresterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (+11,6%) si industria bunurilor de capital (+3,8%). Valoarea comenzilor noi a scazut în industria bunurilor de uz curent cu 11,9%. (conform tabelului 2). Tabel 2 % Ian. Feb. 2019/ Ian. Feb. Grupe industriale Piaţa externă Piaţa externă Total Piaţa internă din care zona euro TOTAL 104,7 104,2 104,8 110,1 Industria bunurilor intermediare 109,6 104,7 111,6 101,2 Industria bunurilor de capital 103,8 103,5 103,8 112,0 Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 141,4 141,4 37

39 Industria bunurilor de uz curent 90,1 176,7 88,1 86,9 Februarie 2019 comparativ cu februarie Valoarea comenzilor noi din industrie, în luna februarie 2019, comparativ cu februarie, a crescut cu 5,2%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor bunurilor de folosinţă îndelungată (+55,0%), industria bunurilor intermediare (+6,4%) şi industria bunurilor de capital (+5,2%). Valoarea comenzilor noi a scăzut cu 11,6% în industria bunurilor de uz curent. (conform tabelului 4). Tabel 4 februarie 2019 / februarie Grupe industriale Piaţa externă Piaţa externă Total Piaţa internă din care zona euro TOTAL 105,2 109,9 104,7 110,5 Industria bunurilor intermediare 106,4 102,3 108,2 98,9 Industria bunurilor de capital 105,2 116,7 104,4 113,0 Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 155,0 155,0 Industria bunurilor de uz curent 88,4 350,9 83,8 81,8 % Februarie 2019 comparativ cu ianuarie 2019 Valoarea comenzilor noi din industrie, în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă, a scazut cu 10,1%. Valoarea acestora a scazut cu 12,1% în industria bunurilor de capital si cu 1,7% în industria bunurilor intermediare. Valoarea comenzilor noi a crescut cu 22,2% in industria bunurilor de folosinţă îndelungată si cu 16,2% în industria bunurilor de uz curent. Pe piaţa internă valoarea comenzilor noi în industrie a scăzut cu 50,2%. Scăderi s au înregistrat la următoarele grupe industriale: industria bunurilor de capital ( 67,4%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată ( 2,1%). Valoarea comenzilor a crescut cu 69,7% în industria bunurilor de uz curent şi cu 2,8% în industria bunurilor intermediare. Pe piaţa externă valoarea comenzilor noi din industria prelucrătoare a crescut cu 1,4% ca urmare a creşterilor înregistrate în: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+28,8%), industria bunurilor de uz curent (+10,9%) şi industria bunurilor de capital (+2,2%). Valoarea comenzilor noi a scăzut cu 3,7% în industria bunurilor intermediare. (conform tabelului 5). Tabel 5 februarie 2019 / ianuarie 2019 Grupe industriale Piaţa externă Piaţa externă Total Piaţa internă din care zona euro TOTAL 89,9 49,8 101,4 100,9 Industria bunurilor intermediare 98,3 102,8 96,3 96,0 Industria bunurilor de capital 87,9 32,6 102,2 101,6 Industria bunurilor de folosinţă 122,2 97,9 128,8 128,8 38 %

40 Tabel 5 îndelungată Grupe industriale Total februarie 2019 / ianuarie 2019 Piaţa externă Piaţa internă din care % Piaţa externă zona euro Industria bunurilor de uz curent 116,2 169,7 110,9 109,0 România La nivel naţional, în luna februarie 2019 comparativ cu luna anterioara, valoarea comenzilor noi din industrie, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), a crescut 3,2%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de uz curent (+10,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,2%), industria bunurilor intermediare (+2,7%) şi Industria bunurilor de capital (+ 2,5%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, valoarea comenzilor noi din industrie acrescut cu 6,8%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+10,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+9,0%), industria bunurilor de uz curent (+8,3%) si industria bunurilor intermediare (+0,1%). În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul, valoarea comenzilor noi din industrie a crescut cu 7,5%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,5%), industria bunurilor de capital (+9,3%), industria bunurilor intermediare (+4,4%) si industria bunurilor de uz curent (+3,5%). 8. Cifra de afaceri în comerţ şi servicii 6 Comerţ judeţul Braşov La nivelul judeţului Braşov, în luna februarie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţ a crescut cu 4,2 % faţă de luna precedentă şi cu 4,1% comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent. 6 Date operative 39

41 Volumul cifrei de afaceri din comerţ in perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent a crescut cu 1,7%. Comerţul cu autovehicule şi motociclete, întreţinerea şi repararea acestora În luna februarie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete, întreţinerea şi repararea acestora (serie brută), a crescut cu 2,8% faţă de luna precedentă şi a scazut cu 22,0% comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete, întreţinerea şi repararea acestora (serie brută) a scazut cu 25,6%. Comerţul cu ridicata Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) (serie brută) a crescut, în luna februarie 2019, cu 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 3,7% faţă luna corespunzătoare a anului precedent. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) (serie brută) a crescut cu 0,8%. Comerţul cu amănuntul În luna februarie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) a scazut cu 5,9% comparativ cu luna precedentă şi a crescut cu 14,4% faţă de luna corespunzătoare a anului precedent. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) in perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent a crescut cu 15,9%. Comerţ România 40

42 În luna februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete, întreţinerea şi repararea acestora (serie brută), a crescut cu 6,0%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 4,2%. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete, întreţinerea şi repararea acestora (serie brută) a crescut cu 5,9%. Comerţul cu ridicata La nivel naţional, în luna februarie 2019 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata, (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) (serie brută), a crescut cu 13,8%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 14,5%. În perioada perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata, (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) (serie brută) a crescut cu 11,0%. Comerţul cu amănuntul La nivel naţional, în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) (serie brută), a scazut cu 2,1%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 9,1%. În perioada perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) (serie brută) a crescut cu 8,2%. Servicii judeţul Braşov Volumul cifrei de afaceri în servicii (serie brută), în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă, a scazut cu 1,2%. La serviciile pentru populaţie a scazut cu 8,1% iar la serviciile prestate întreprinderilor a crescut cu 0,6%. Comparativ cu luna februarie, volumul cifrei de afaceri in servicii a crescut cu 7,4%. La serviciile prestate populaţiei cifra de afaceri a scazut cu 6,5% iar la serviciile prestate întreprinderilor a crescut cu 11,4%. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului, volumul cifrei de afaceri în servicii (serie brută), a crescut cu 9,8%. La serviciile prestate populaţiei cifra de afaceri a scazut cu 7,8% iar la serviciile prestate întreprinderilor a crescut cu 15,5%. 41

43 Evoluţia indicelui valoric al cifrei de afaceri din servicii - faţă de luna corespunzătoare din anul precedent ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian 2019 Total SERVICII servicii prestate populatiei servicii prestate intreprinderilor Servicii România În luna februarie 2019 comparativ cu luna anterioară, indicele valoric al cifrei de afaceri din servicii de piaţă prestate populaţiei (serie brută), la nivel naţional, a ramas constant iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut 17,9%. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent indicele valoric al cifrei de afaceri din servicii de piaţă prestate populaţiei (serie brută) a crescut cu 6,5%. În luna februarie 2019 comparativ cu luna anterioară, indicele valoric al cifrei de afaceri din servicii de piaţă prestate în principal întreprinderilor (serie brută), a crescut cu 2,3%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 15,2%. În perioada 1.I 28.II.2019 comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent indicele valoric al cifrei de afaceri din servicii de piaţă prestate în principal întreprinderilor (serie brută) a crescut cu 15,7% Evolutia indicelui cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor) si al cifrei de afaceri din servicii prestate populatiei, la nivel national Feb-18 Mar-18 Apr-18 Mai-18 Iun-18 Iul-18 Aug-18 Sep-18 Oct-18 Nov-18 Dec-18 Ian-19 Feb-19 Indice cifra de afaceri -comert cu amanuntul Indice cifra de afaceri - servicii 9. Exportul şi importul 42