I

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "I"

Transcriere

1 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DOLJ PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - SOCIALI LA NIVELUL JUDEŢULUI DOLJ ÎN PERIOADA COMPARATIV CU PERIOADA DATE OPERATIVE - IUNIE

2 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DOLJ Coordonator al ediţiei: Carmen Ispas Director executiv Coordonator: Carmen Dragomir Şef serviciu Autor: Alina Răducan Inspector superior Tehnoredactare: Alina Răducan Inspector superior Concepţie şi realizare: Coperta: Alina Răducan Expert superior Grafica: Alina Răducan Expert superior

3 Pag. Note metodologice... 1 STAREA ECONOMICĂ 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie Comerţul internaţional cu bunuri Construcţii de locuinţe Turism STAREA SOCIALĂ 1. Populaţia şi fenomenele demografice Forţa de muncă şi şomajul Câştigul salarial Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară ANEXĂ I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă)... 1 II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. Comerţul internaţional cu bunuri... 1 III. TURISM 4. Sosiri în structurile de primire turistică Înnoptări în structurile de primire turistică Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare... 2 IV. FORŢĂ DE MUNCĂ 7. Efectivul salariaţilor Câştigul salarial mediu brut Câştigul salarial mediu net Numărul şomerilor înregistraţi Rata şomajului înregistrat... 4 V. INDICATORI SOCIALI 12. Numărul mediu şi pensia medie lunarã a pensionarilor de asigurări sociale de stat Mişcarea naturală a populaţiei... 5 VI. INVESTIŢII CONSTRUCŢII 14. Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale Locuinţe terminate... 5 VII. ALŢI INDICATORI 16. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris... 5

4

5 Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali. Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT: - sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-ue, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene; - sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-ue, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Sfera de cuprindere Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE. Expedierile din România includ: - bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre. Introducerile în România includ: - bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României. Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern. Se cuprind, de asemenea: - importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); - exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; - exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); - importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor). Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente. Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri. 1

6 Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel: - pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la expedieri) şi ţara de expediţie (la introduceri); - pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la export) şi ţara de origine (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie). Se consideră ţara de destinaţie, ţara în care bunurile vor fi consumate, ţara de expediţie, ţara din care bunurile au fost expediate şi ţara de origine, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială. Sursa datelor: Pentru comerţul INTRA-UE: - declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă; - declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE. Pentru comerţul EXTRA-UE: - Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri. Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate. În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule. Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă având ca principal beneficiar populaţia şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare). Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea. Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie. Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea. Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali - reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - membrii consiliilor judeţene şi locale. Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care 2

7 activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.). Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din sectorul bugetar cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ - cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 90,66% din numărul total al salariaţilor din acest sector). Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate. Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul: - asistenţă socială, - activităţi culturale, sportive şi recreative, - peisagistică şi servicii pentru clădiri, - agricultură, - distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, - construcţii, - transport şi depozitare, - producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, - închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc. Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la sectorul bugetar trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 10%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare. Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi. Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichetele de masă). Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Începând cu anul 2018, câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în 3

8 sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat. Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă). Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi. Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale. Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar. Turism - Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionarul statistic Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Ministerul Turismului. Ccercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă circa 8500 operatori economici. 4

9 STAREA ECONOMICĂ 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE În perioada , producţia industrială a crescut cu 89,2% comparativ cu perioada , creştere înregistrată în principal în ramurile: industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea băuturilor, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie. Scăderi majore s-au înregistrat numai în ramurile: alte activităţi extractive, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută. În luna aprilie 2018, producţia industrială a crescut cu 121,8% comparativ cu luna aprilie 2017, creştere înregistrată în principal în ramurile: industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea băuturilor, fabricarea de mobilă, fabricarea altor mijloace de transport, alte activităţi industriale n.c.a., industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Scăderi importante s-au înregistrat în ramurile: fabricarea produselor textile, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., alte activităţi extractive, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice. Indicii producæiei industriale % modificãri faæã de luna anterioarã Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec În luna aprilie 2018, producţia industrială a scăzut cu 29,2% comparativ cu luna martie 2018, scădere înregistrată în principal în ramurile: fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente electrice n.c.a., fabricarea produselor textile, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei, tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, alte activităţi industriale n.c.a., prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice. Creşteri s-au înregistrat în ramurile: alte activităţi extractive, fabricarea de mobilă, fabricarea altor mijloace de transport, industria metalurgică. 5

10 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI ÎN INDUSTRIE Indicii cifrei de afaceri în industrie, în perioada au crescut cu 70,0% faţă de perioada Creşteri întâlnim în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+195,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+84,0%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+70,1%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+69,2%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+53,4%), fabricarea echipamentelor electrice (+25,8%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (+23,2%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+21,1%), fabricarea băuturilor (+14,4%). Scădere regăsim numai în ramurile: industria metalurgică (-14,5%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-14,2%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (-9,3%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-7,9%), fabricarea de mobilă (-7,8%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei (-4,5%), industria alimentară (-3,3%). Indicii cifrei de afaceri în industrie, în luna aprilie 2018 au crescut cu 84,6% faţă de luna aprilie Creşteri întâlnim în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+745,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+123,3%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+85,7%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+65,1%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+49,0%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (+28,4%), industria metalurgică (+24,1%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei (+21,5%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+20,0%). Scăderi regăsim în ramurile: fabricarea produselor textile (-36,1%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-30,3%), industria alimentară (-26,3%), fabricarea băuturilor (-23,6%). EvoluÆia lunarã a indicilor cifrei de afaceri în industrie faæã de luna anterioarã % Ian. Fe b. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec Indicii cifrei de afaceri în industrie, în luna aprilie 2018, au scăzut cu 28,7% faţă de luna martie Cele mai importante scăderi provin din ramurile: fabricarea băuturilor (-63,9%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (-55,9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (-36,2%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-32,0%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-30,4%), fabricarea echipamentelor electrice (-29,6%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (-23,3%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-13,3%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-8,7%). Creşteri s-au înregistrat în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+75,6%), industria metalurgică (+75,5%), industria alimentară (+39,5%), fabricarea hârtiei şi a produselor (+20,4%) şi fabricarea de mobilă (+17,0%). 6

11 3. Exporturile de bunuri (FOB), la nivelul judeţului Dolj au fost în perioada de mii euro, cu 108,0% mai mari ( mii euro) faţă de perioada Exporturile situează judeţul Dolj pe locul al 8-lea pe ţară. Volumul exporturilor de bunuri la nivelul judeţului Dolj a deţinut 3,9% din exporturile României. Produsele industriale au reprezentat 94,7% în total exporturi, iar produsele din agricultură şi silvicultură au deţinut o pondere de 5,3%. În structura pe mărfuri a exporturilor cinci secţiuni deţin 96,7% din total exporturi. Pe locul I ca pondere în total exporturi se situează exporturile de Mijloace de transport cu 70,8% înregistrând o creştere cu 205,1% faţă de perioada mii euro Exporturi FOB mii euro - Secţiunea / %- A Mijloace de transport, din care: ,1 Vehicule şi echipamente pentru căi ferate ,0 Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată ,9 În această secţiune o pondere importantă o întâlnim la Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată cu 99,8% în cadrul secţiunii şi cu 70,7% în total exporturi. Faţă de perioada se observă o creştere a acestora cu mii euro (+212,9%). Pe locul al II-lea s-au situat exporturile de a în mii euro Exporturile de maßini, aparate ßi echipamente electrice Maßini, aparate ßi echipamente electrice Reactoare nucleare, cazane, maßini, aparate ßi dispozitive mecanice Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile cu 16,7% din total exporturi, fiind mai mari cu mii euro (+27,5%) decât în perioada Din cele două capitole ale acestei secţiuni ponderea majoritară o deţine capitolul reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, părţi ale acestora (53167 mii euro) care crescut cu mii euro (+26,5%) faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. Capitolul maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora deţin mii euro creştere cu 4262 mii euro (+30,4%) faţă de perioada

12 Exporturile din secţiunea Produse vegetale ocupă locul al III-lea cu 4,7% din total exporturi şi au scăzut cu 3759 mii euro faţă de perioada În cadrul acestei secţiuni exporturile de cereale au însumat mii euro ceea ce reprezintă 99,2% din totalul secţiunii şi 4,7% din total exporturi, iar cele de seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale au fost de 166 mii euro (0,8% din total secţiune şi sub 0,1% din totalul exporturilor). În perioada ponderea cea mai mare au înregistrat-o exporturile de cereale cu 98,4%, urmate de seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale cu 1,6%. - mii euro - Secţiunea / %- A Produse vegetale, din care: ,3 Cereale ,9 Seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale ,1 O pondere mai mică deţin secţiunile: Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea care ocupă locul al IV-lea cu 2,3% şi Materii textile şi articole din acestea care ocupă locul al V-lea cu 2,2%. Exportul de mãrfuri mii euro Materii textile ßi articole din acestea Materiale plastice, cauciuc ßi articole din acestea Exporturile din secţiunea Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea au crescut cu 2838 mii euro faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, 82,3% (8679 mii euro) fiind deţinute de capitolul Materiale plastice şi articole din material plastic. Exporturile din secţiunea Materii textile şi articole din acestea au crescut cu 309 mii euro faţă de perioada În cadrul acestei secţiuni exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate au însumat 5110 mii euro ceea ce reprezintă 53,3% din totalul secţiunii şi 1,2% din total exporturi, iar îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate au totalizat 4300 mii euro (44,9% din total secţiune şi 1,0% din totalul exporturilor). Comparativ cu perioada se observă o creştere cu 4,9% la îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate şi o scădere cu 0,8% la îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate. 8

13 Importuri CIF mii euro din secţiune şi 37,1% din total importuri. Importurile de bunuri (CIF) derulate în perioada au fost de mii euro, cu mii euro (+87,7%) mai mult decât în perioada În clasamentul pe ţară judeţul Dolj se situează pe locul al 11-lea, deţinând 2,7% din valoarea importurilor României. Cinci secţiuni de mărfuri deţin 87,6% din totalul importurilor. În perioada , cele mai importante au fost importurile de Mijloace de transport reprezentând 37,1%. Nivelul acestei secţiuni a crescut cu mii euro (+122,3%) faţă de perioada Reprezentative pentru această secţiune sunt importurile de vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată care deţin 99,7% Mijloace de transport mii euro Importurile din secţiunea Maşini, aparate şi echipamente electrice, au crescut cu mii euro (+77,0%) faţă de perioada Acestea ocupă locul al II-lea şi deţin 36,2% din total importuri (39,4% în perioada ). Nivelul acestei secţiuni a crescut comparativ cu perioada , datorită, în special, creşterii valorii importurilor de reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, părţi ale acestora cu 53,0%. Acestea au deţinut o pondere de 64,2% în cadrul secţiunii şi 23,3% din total importuri. Importurile de maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile au înregistrat o creştere de mii euro. 9

14 - mii euro - Secţiunea / %- A Maşini, aparate şi echipamente electrice, din care: ,8 Reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, părţi ale acestora ,0 Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile ,9 Pe locul al III-lea ca pondere în total importuri (5,7%) s-au situat importurile de Metale comune şi articole din acestea care au crescut cu 8090 mii euro (+72,1%) faţă de perioada similară a anului precedent. Capitolul articole diverse din metale comune a deţinut cea mai mare pondere, 33,7%, din cadrul secţiunii şi au crescut cu 2778 mii euro faţă de perioada mii euro - Secţiunea / %- A Metale comune şi articole din acestea, din care: ,1 Fontă, fier şi oţel ,5 Articole din fontă, fier şi oţel ,5 Cupru şi articole din cupru ,8 Nichel şi articole din nichel ,5 Aluminiu si articole din aluminiu ,7 Zinc şi articole din zinc ,0 Unelte şi scule, articole de cuţitărie şi tacâmuri, din metale comune ,2 Articole diverse din metale comune ,4 Principalele produse importate din această secţiune au fost: fontă, fier şi oţel (25,2%), articole din fontă, fier şi oţel (24,8%), cupru şi articole din cupru (9,8%). Importurile de Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea ocupă locul al IV-lea cu 5,1% în total importuri, iar importurile de Instrumente şi aparate optime, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente medico-chirurgicale ocupă locul al V-lea cu 3,5%. La secţiunea Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea creşterea cu 126,9% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent se datorează, în principal, importurilor de cauciuc şi articole din cauciuc unde creşterea a fost de 187,2%. 10

15 m ii euro Im portul de mãrfuri Materiale plastice, cauciuc ßi Instrum ente ßi aparate optice, a rticole din acestea fotografice, c inem atografice, de mäsurä, de control sau precizie, instrum e nte m e dicochirurgicale Importurile de Instrumente şi aparate optime, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente medico-chirurgicale au crescut cu 6160 mii euro (+109,5%). Ponderea cea mai mare a importurilor acestei secţiuni o deţine capitolul instrumente şi aparate optime, fotografice, cinematografice, de măsură, de control (99,9% din total secţiune), în creştere faţă de perioada cu 109,6% (+6156 mii euro). Balanţa comercială în perioada prezintă un excedent de mii euro - preţuri FOB în creştere faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent când s-a înregistrat un excedent de mii euro. SituaÆia comparativã a importurilor ßi exporturilor - în preæuri FOB pe principalele secæiuni în perioada mii euro Exporturi FOB Importuri FOB Mijloace de transport Maßini, aparate ßi Materii textile ßi Produse ale industriei echipamentarticole din chimice ßi e electrice acestea ale industriilor Produse vegetale Soldul pozitiv al balanţei comerciale este consecinţa exporturilor secţiunilor: Mijloace de transport ( mii euro), Produse vegetale ( mii euro), Materii textile şi articole din acestea (+1664 mii euro) şi Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+792 mii euro). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în perioada a fost de 131,6% faţă de 118,7% în perioada Pe principalele secţiuni, gradul de acoperire, în perioada comparativ cu perioada se prezintă astfel: Mijloace de transport (251,0% în perioada , 182,9% în perioada ), Materii textile şi articole din acestea (121,0% în perioada , 118,9% în perioada ), Piei crude şi tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (89,1% în perioada , 89,2% în perioada ), Produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele (67,7% în perioada , 49,5% în perioada ), Maşini, aparate şi echipamente electrice; 11

16 aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imagini (60,8% în perioada , 82,4% în perioada ). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în perioada comparativ cu perioada % Produse din lemn, plutã ßi împletituri din nuiele Piei crude ßi tãbãcite, blãnuri Mijloace de transport Materii textile ßi articole din acestea Maßini, aparate ßi echipamente electrice Exporturile judeţului Dolj s-au îndreptat, în special, către Italia (26,1%), Marea Britanie (18,7%), Germania (15,5%), Franţa (9,0%), Spania (5,2%) şi Belgia (3,0%). Principalele ţări din care au provenit importurile judeţului Dolj sunt: Germania (20,1%), Polonia (8,2%), Cehia (7,0%), Ungaria (7,0%), Marea Britanie (6,4%), Turcia (6,3%), India (6,2%), Spania (5,6%), Italia (5,3%) şi China (5,3%). 4. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE Din punct de vedere al destinaţiei, din volumul total al investiţiilor realizate în trimestrul I 2018, de lei, 4,3% reprezintă lucrări de construcţii ( lei), 95,3% sunt utilaje şi mijloace de transport ( lei) şi 0,4% sunt alte cheltuieli de investiţii ( lei). Structura investiæiilor în trimestrul I ,3% 4,3% 0,4% Lucrãri de construcæii Utilaje ßi mijloace de transport Alte cheltuieli 12

17 Autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale au fost, în luna aprilie 2018 în număr de 104, cu 17 mai multe ca în luna aprilie 2017, iar în perioada în număr de 367, cu 134 mai multe faţă de perioada AutorizaÆiile de construire numãr Pe medii s-au înregistrat 233 (63,5%) autorizaţii în mediul rural şi 134 (36,5%) autorizaţii în mediul urban. Suprafaţa utilă în perioada a fost de m 2. De această dată proporţia mai mare s-a înregistrat în mediul urban 55,0% (41004 m 2 ) în comparaţie cu mediul rural 45,0% (33591 m 2 ). Locuinţele terminate în trimestrul I 2018 au fost în număr de 147 în scădere faţă de trimestrul I 2017 cu 77 locuinţe. Pe medii s-au înregistrat 68 locuinţe în urban (în scădere cu 50 locuinţe faţă de trimestrul I 2017) şi 79 locuinţe în rural (în scădere cu 27 locuinţe faţă de trimestrul I 2017). LocuinÆe terminate numãr Trim. I 2017 Trim. I 2018 La sfârşitul trimestrului I 2018 erau în curs de execuţie 3060 locuinţe, din care 2106 locuinţe în mediul urban şi 954 locuinţe în mediul rural. 13

18 5. TURISM La sfârşitul lunii aprilie 2018 activitatea unităţilor de cazare turistică se prezintă astfel: numărul total al camerelor pentru turişti (exclusiv din căsuţe) a fost de 1491; numărul de locuri-pat din camerele oferite turiştilor a fost de Pe tipuri de unităţi de cazare activitatea unităţilor de cazare turistică se prezintă astfel: Tipuri de unităţi de cazare Numărul total de Numărul de locuri pat în camere permanente camere permanente Total Hoteluri, din care: stele stele Hosteluri şi hoteluri pentru tineret stele stele stea Moteluri, din care: stele stele Vile turistice, din care: stele Pensiuni turistice urbane, din care: stele stele stele stele Pensiuni agroturistice, din care: flori flori flori 6 13 Analizând unităţile turistice din punct de vedere al numărului de camere ponderea o deţin hotelurile cu 68,6%, urmate de hosteluri cu 10,5%, pensiuni turistice urbane cu 7,0%, de moteluri cu 6,1%, pensiuni agroturistice cu 6,5% şi vile turistice cu 1,3%. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică, în luna aprilie 2018, a fost de locuri zile, cu 1758 locuri zile mai mică decât în luna aprilie 2017, iar în perioada a fost de locuri zile, cu 523 locuri zile mai mică decât în perioada similară a anului Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pentru luna aprilie 2018 a fost de 20,1% (20,2% în luna martie 2018 şi 22,1% în luna aprilie 2017). Numărul turiştilor cazaţi în perioada a fost de 34622, cu om-zile înnoptări. Din totalul turiştilor cazaţi, (86,0%) au fost turişti români, cu om-zile înnoptări şi 4856 (14,0%) turişti străini cu om-zile înnoptări. Faţă de luna aprilie 2017 se observă scăderi ale persoanelor cazate în hoteluri cu 971 persoane, în moteluri cu 330 persoane, în pensiuni turistice cu 88 persoane, în pensiuni agroturistice cu 15 persoane, iar în vile turistice a rămas la fel. În luna aprilie 2018 ponderea înnoptărilor, pe principalele structuri de primire turistică, este predominantă în hoteluri ( 75,0%) şi moteluri (7,8%) Din numărul total al turiştilor străini 17,0% au fost din Italia, 13,2% din Germania, 12,1% din Regatul Unit, 7,4% din Grecia, 5,0% din Franţa, 5,0% din Spania, 4,3% din Turcia, 4,1% din Bulgaria etc. 6. ÎNMATRICULARI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE În luna aprilie 2018 la nivelul judeţului Dolj au fost înmatriculate 4 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris cu o valoare a capitalului social subscris de 461,3 mii lei. Judeţul Dolj ocupă locul al 24-lea pe ţară dacă luăm în considerare numărul societăţilor înmatriculate şi locul al 5-lea având în vedere valoarea capitalului social total subscris exprimat în valută. 14

19 STAREA SOCIALĂ 1. POPULAŢIA ŞI FENOMENELE DEMOGRAFICE În perioada de tranziţie populaţia judeţului Dolj a scăzut an de an datorită atât sporului natural negativ cât şi migraţiei externe, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină. Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în totalul populaţiei. La 1 ianuarie 2018, populaţia după domiciliu a judeţului Dolj a fost de locuitori din care bărbaţi (48,4%) şi femei (51,6%). Ca urmare, densitatea populaţiei la 1 ianuarie 2018 a fost la 93,5 locuitori/km 2. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, din totalul populaţiei după domiciliu la nivelul judeţului Dolj, la 1 ianuarie 2018, 55,2% ( persoane) au domiciliul stabil în municipii şi oraşe, iar 44,8% ( persoane) în comune. Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se explică prin fluxul migratoriu rural - urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii. PopulaÆia dupã domiciliu, pe medii la 1 ianuarie persoane Total Urban Rural La 1 ianuarie 2018, la 1000 persoane de sex masculin reveneau 1064 persoane de sex feminin (la fel ca la 1 ianuarie 2017). La nivelul grupelor mari de vârstă, la 1 ianuarie 2018, modificările structurale survenite sunt caracterizate de scăderea numărului şi ponderii persoanelor tinere sub 15 ani, concomitent cu creşterea numărului şi proporţiei populaţiei de 65 ani şi peste. În totalul populaţiei, ponderea populaţiei cuprinsă între 0-14 ani la 1 ianuarie 2018 a fost de 13,9% ( la fel ca la 1 ianuarie 2017), cea între ani de 68,3% (68,4% la 1 ianuarie 2017) şi cea a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste de 17,8% (17,7% la 1 ianuarie 2017). Raportul de dependenţă determinat pentru populaţia tânără a fost la 1 ianuarie 2018 de 204 tineri la 1000 persoane adulte (204 tineri la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017). Pe sexe, s-au înregistrat creşteri la femei de la 197 tinere la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, la 198 tinere la 1000 persoane adulte la 1 ianuare 2018 şi scăderi la bărbaţi de la 210 tineri la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, la 209 tineri la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie Acest raport determinat pentru populaţia vârstnică (de peste 65 ani) a crescut de la 256 persoane vârstnice la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, la 260 persoane vârstnice la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie

20 Evoluţia fenomenelor demografice în perioada comparativ cu perioada a fost caracterizată de creşterea nupţialităţii şi de scăderea natalităţii, a mortalităţii, a divorţialităţii şi a mortalităţii infantile. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii în perioada comparativ cu perioada Total Urban Rural Total Urban Rural Date absolute (număr) Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri Decedaţi sub 1 an Rate 1 (la 1000 locuitori) Natalitate 8,3 7,9 8,8 6,8 6,5 7,1 Mortalitate 15,1 10,4 21,0 14,7 10,8 19,5 Spor natural -6,8-2,5-12,2-7,9-4,2-12,4 Nupţialitate 2,8 3,0 2,6 2,9 3,3 2,4 Divorţialitate 0,86 1,09 0,57 0,71 0,78 0,63 Mortalitate infantilă (la 1000 născuţi-vii) 8,8 6,9 10,9 8,9 6,1 12,0 În perioada s-au înregistrat 1573 născuţi-vii, cu 351 mai puţini decât în perioada , iar rata natalităţii a fost de 6,8 pe total judeţ, cu diferenţe între medii: urban (6,5 ) şi rural (7,1 ). În perioada s-au născut mai mulţi băieţi decât fete (51,6%), faţă de 52,1% în perioada În perioada , 57,7% din copii s-au născut în cadrul căsătoriei, în scădere cu 0,8% faţă de perioada Cei mai mulţi copii, 48,5%, au fost născuţi de mamele casnice (51,6% în perioada ). O pondere mai mică 39,0% (36,3% în perioada ) o deţin copiii născuţi de mamele salariate, majoritatea (77,4%) fiind în mediul urban. După nivelul de instruire 69,3% din mame au studii primare, gimnaziale şi medii. Ponderea mamelor cu studii superioare (30,7%) provine în principal din mediul urban. Se menţine în continuare ponderea majoritară a familiilor cu un singur copil 54,8%, urmate de familiile cu 2 copii 31,5% şi cele cu 3 copii 7,5%. Familiile cu peste 4 copii deţin numai 6,2%. Cei mai mulţi copii au fost născuţi de mamele din grupa de vârstă ani (27,4%). Observăm o diferenţă semnificativă între medii în sensul că în mediul rural cei mai mulţi copii s-au născut de mamele cu vârsta până în 24 ani, iar în mediul urban cu vârsta peste 25 ani. Astfel, mamele până la 15 ani din rural au născut de 2,6 ori mai mulţi copii decât cele din mediul urban, mamele din grupa de vârstă ani de 2,4 ori, iar cele din grupa ani de 1,8 ori. Mamele din grupa de vârstă ani din mediul urban au născut de 1,7 ori mai mulţi copii decât cele din mediul rural. Numărul deceselor de 3398 în perioada a scăzut cu 108 faţă de perioada Ca şi în perioada , în perioada , aproape 60,0% din numărul deceselor provin din mediul rural, continuând să se menţină decalajul semnificativ între cele două medii: 10,8 în urban comparativ cu 19,5 în rural. 1 Calculate cu populaţia după domiciliu 16

21 NãscuÆii-vii ßi decedaæii numãr NãscuÆi-vii DecedaÆi Ponderea deceselor la grupa de vârstă 0-4 ani a fost de 0,4% în perioada , faţă de 0,6% în perioada Nivelul ridicat al mortalităţii s-a datorat în special procentului mare de decese înregistrat la populaţia vârstnică de 60 ani şi peste (88,1% în perioada , respectiv 87,5% în perioada ). Structura mortalităţii pe cauze de deces arată că, cele mai multe decese s-au datorat maladiilor cronice, în primul rând ale aparatului circulator. În perioada acestea au deţinut 68,1% din numărul total de decese (68,9% în perioada ), urmate de tumori cu 13,9% (13,4% în perioada ), de îmbolnăviri ale aparatului respirator cu 6,2% (5,9% în perioada ) şi de îmbolnăviri ale aparatului digestiv cu 5,9% (5,6% în perioada ). După statutul ocupaţional al decedatului, în perioada , din cei 3398 decedaţi (3506 decedaţi în perioada ), 87,5% au fost pensionari (87,2% în perioada ), 2,1% salariaţi (2,2% în perioada ), 1,5% casnici (1,6% în perioada ). Numărul decedaţilor sub 1 an a înregistrat 14 cazuri în perioada , cu 3 mai puţin decât în perioada Rata mortalităţii infantile a scăzut în mediul urban de la 6,9 în perioada la 6,1 în perioada , iar în mediul rural a crescut de la 10,9 în perioada la 12,0 în perioada Sporul natural indică un deficit al născuţilor-vii faţă de cel al deceselor de 1825 persoane, ceea ce corespunde unei rate negative a sporului natural de 7,9 persoane la 1000 locuitori (-6,8 în perioada ). Se remarcă faptul că rata sporului natural este negativă atât în mediul rural (-12,4 ), cât şi în mediul urban (-4,2 ). Numărul căsătoriilor de 679 în perioada a crescut cu 22 comparativ cu perioada , revenind 2,9 căsătorii la 1000 locuitori. Rata nupţialităţii a crescut în mediul urban de la 3,0 în perioada la 3,3 în perioada , iar în mediul rural a scăzut de la 2,6% perioada , la 2,4% în perioada Majoritatea persoanelor căsătorite în perioada au avut statutul necăsătorit pentru ambele sexe (81,6% pentru bărbaţi şi 78,4% pentru femei). Analiza căsătoriilor după vârsta corelată a soţilor arată că, în perioada , o pondere însemnată o reprezintă căsătoriile încheiate de bărbaţi în vârstă de ani cu femei în vârstă de ani (13,0%), urmate de căsătoriile încheiate de bărbaţi în vârstă de ani cu femei din aceeaşi grupă vârstă (12,4%) şi de căsătoriile bărbaţilor din grupa de vîrstă ani cu femei din grupă de vârstă ani (9,3%). După statutul profesional, cele mai multe femei au fost salariate (42,7%), urmate casnice (39,5%), iar la bărbaţi cei mai mulţi au fost salariaţi (50,7%), urmaţi de alte situaţii (34,9%). Numărul divorţurilor (164 cazuri) a scăzut cu 35 cazuri în perioada faţă de perioada , rata divorţialităţii fiind de 0,71 în perioada şi 0,86 în perioada

Microsoft Word - BSL_MURES_09_2018.doc

Microsoft Word - BSL_MURES_09_2018.doc INS 2018 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin

Mai mult

1

1 Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 7 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa

Mai mult

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. i Indicii producţiei industriale

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. i Indicii producţiei industriale CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. i Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie...

Mai mult

I

I CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Mai mult

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 9 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa

Mai mult

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01. 30.09.2018 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01 31.08.2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 7 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa

Mai mult

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 9 2. Indicii valorici a cifrei de afaceri din industrie

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01 31.03.2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

CUPRINS INDICATORI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE Pagina 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

CUPRINS INDICATORI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE Pagina 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie CUPRINS INDICATORI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE Pagina 1. Indicii producţiei industriale... 9 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă). 9 3. Indicii

Mai mult

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie...

Mai mult

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE...... 1 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri pe total (piaţa

Mai mult

I

I CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Mai mult

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

I

I CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Mai mult

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE...... 1 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri pe total (piaţa

Mai mult

I

I CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Mai mult

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE...... 1 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri pe total (piaţa

Mai mult

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc ISSN: 2065-6785 ISSN-L: 1584-3459 Buletin statistic lunar al judeţelor nr. 6/2016 CUPRINS Note metodologice... 5 Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional... 9 I. INDUSTRIE 1. Indicii

Mai mult

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc Buletin statistic lunar al judeţelor nr. 1/2016 CUPRINS Note metodologice...5 Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional...9 I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale 2. Indicii valorici

Mai mult

I

I CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 8 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Mai mult

Microsoft Word - CP nr 9 castig salarial_noiembrie_2014.doc

Microsoft Word - CP nr 9 castig salarial_noiembrie_2014.doc ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro Embargo ora

Mai mult

AR_macheta_nivel judet_Excel_ian xls

AR_macheta_nivel judet_Excel_ian xls 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE (serie brută) Total judet I. INDUSTRIE luna corespunzătoare din anul precedent = 100 2) 110,7 102,9 107,3 97,8 113,7 101,7 99,9 112,0 105,6 115,5 108,1 98,7 102,4 Date

Mai mult

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE...... 1 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri pe total (piaţa

Mai mult

Coperta BSL Aprilie.pub

Coperta BSL Aprilie.pub R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică CONSTANŢA Judeţul CONSTANŢA Buletin statistic lunar Aprilie 2018 CUPRINS Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICOSOCIALI LA

Mai mult

R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică SIBIU decembrie 2018 Judeţul SIBIU Buletin statistic lunar

R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică SIBIU decembrie 2018 Judeţul SIBIU Buletin statistic lunar R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică SIBIU decembrie 2018 Judeţul SIBIU Buletin statistic lunar Reproducerea conţinutului acestei pubicaţii, integrală sau parţială,

Mai mult

1

1 CUPRINS PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL Pag. I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 9 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total... 9 3. Indicii

Mai mult

Microsoft Word - Cuprins

Microsoft Word - Cuprins R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică CONSTANŢA Judeţul CONSTANŢA Buletin statistic lunar Ianuarie CUPRINS Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICOSOCIALI LA NIVEL

Mai mult

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui

Mai mult

Coperta BSL August.pub

Coperta BSL August.pub R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică CONSTANŢA Judeţul CONSTANŢA Buletin statistic lunar August CUPRINS Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICOSOCIALI LA NIVEL

Mai mult

Coperta BSL Decembrie.pub

Coperta BSL Decembrie.pub R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică CONSTANŢA Judeţul CONSTANŢA Buletin statistic lunar Ianuarie CUPRINS Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICOSOCIALI LA NIVEL

Mai mult

Coperta BSL Noiembrie.pub

Coperta BSL Noiembrie.pub R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică CONSTANŢA Judeţul CONSTANŢA Buletin statistic lunar Noiembrie 2018 CUPRINS Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICOSOCIALI

Mai mult

Coperta BSL Septembrie.pub

Coperta BSL Septembrie.pub R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică CONSTANŢA Judeţul CONSTANŢA Buletin statistic lunar Septembrie 2018 CUPRINS Pag. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICOSOCIALI

Mai mult

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind CUPRINS Note metodologice... 1-4 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6 2. Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie... 6

Mai mult

I

I CUPRINS Note metodologice... 1-5 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 7 2. Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie... 7

Mai mult

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind CUPRINS Note metodologice... 1-5 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 7 2. Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie... 7

Mai mult

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

Analiza principalilor indicatori economico-sociali INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BUZĂU Strada Ion Băieşu, bloc. D1-D2, parter Telefon: 238.719.718 Fax: 238.719.719 e-mail : tele@buzau.insse.ro http://www.buzau.insse.ro

Mai mult

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

Analiza principalilor indicatori economico-sociali INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BUZĂU Strada Ion Băieşu, bloc. D1-D2, parter Telefon: 0238.719.718 Fax: 0238.719.719 e-mail : tele@buzau.insse.ro http://www.buzau.insse.ro

Mai mult

Microsoft Word - CP nr 66_castig salarial_februarie 2009.doc

Microsoft Word - CP nr 66_castig salarial_februarie 2009.doc ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

Sinteza-2_2018.pdf

Sinteza-2_2018.pdf ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ SINTEZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI 2/2018 PAGINA ALBA C U P R I N S Pagina Evoluţia produsului intern brut 4 Structura produsului intern brut 4

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

Sinteza-4_2019_a5.pdf

Sinteza-4_2019_a5.pdf ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ SINTEZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI 4/2019 PAGINA ALBA C U P R I N S Pagina Evoluţia produsului intern brut 4 Structura produsului intern brut 4

Mai mult

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155; Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr. 19-550003 Sibiu tel., fax 0269/213155; e-mail:tele@sibiu.insse.ro http: //www.sibiu.insse.ro IANUARIE 2019 CUPRINS

Mai mult

I

I COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail

Mai mult

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155; Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr. 19-550003 Sibiu tel., fax 0269/213155; e-mail:tele@sibiu.insse.ro http: //www.sibiu.insse.ro MARTIE 2019 CUPRINS

Mai mult

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155; Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr. 19-550003 Sibiu tel., fax 0269/213155; e-mail:tele@sibiu.insse.ro http: //www.sibiu.insse.ro MAI 2018 CUPRINS

Mai mult

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155; Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr. 19-550003 Sibiu tel., fax 0269/213155; e-mail:tele@sibiu.insse.ro http: //www.sibiu.insse.ro AUGUST 2018 CUPRINS

Mai mult

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155; Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr. 19-550003 Sibiu tel., fax 0269/213155; e-mail:tele@sibiu.insse.ro http: //www.sibiu.insse.ro FEBRUARIE 2019 CUPRINS

Mai mult

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PROGNOZA DE TOAMNĂ 2012 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2012-2016 - 23 Noiembrie 2012 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă

Mai mult

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc CUPRINS Notă metodologică generală XVII Capitolul 1. Locul judeţului Suceava în economia natională 1 1.1. Locul judeţului Suceava în economia naţională 2 Capitolul 2. Geografie, meteorologie şi organizare

Mai mult

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă de anul anterior, % - PRODUSUL INTERN

Mai mult

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2019-2022 - mai 2019 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI - modificare procentuală faţă de perioada corespunzătoare

Mai mult

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PROGNOZA PRELIMINARĂ DE TOAMNĂ - 2009 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2009-2014 - 24 septembrie 2009 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI în perioada 2009-2014

Mai mult

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara graniţelor ţării în care ele au fost înfiinţate, acest

Mai mult

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII MARTIE 2018 Ediţia 2018

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII MARTIE 2018 Ediţia 2018 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII MARTIE 2018 Ediţia 2018 Colectivul de coordonare a lucrării: Ion Popescu Director Executiv Mihaela Pâtea Director

Mai mult

Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ Produsul Intern Brut Evoluția Produsului Intern Brut Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An - în

Mai mult

Nr.968/ Domeniu: Turism Turismul din Regiunea Centru şi Judeţul Braşov în luna ianuarie 2018 REGIUNEA CENTRU Ianuarie 2018 Sosirile turişti

Nr.968/ Domeniu: Turism Turismul din Regiunea Centru şi Judeţul Braşov în luna ianuarie 2018 REGIUNEA CENTRU Ianuarie 2018 Sosirile turişti Nr.968/ 03.04.2018 Domeniu: Turism Turismul din Regiunea Centru şi Judeţul Braşov în luna ianuarie 2018 REGIUNEA CENTRU Ianuarie 2018 Sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni

Mai mult

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII IUNIE 2018 Ediţia 2018

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII IUNIE 2018 Ediţia 2018 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII IUNIE 2018 Ediţia 2018 Colectivul de coordonare a lucrării: Ion Popescu Director Executiv Mihaela Pâtea Director

Mai mult

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc ROMÂNIA INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul. Libertăţii, nr.16, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: +(4021) 318.18.69; Fax +(4021) 312.48.73 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT

Mai mult

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ Anuarul Statistic al judeţului Dolj este o lucrare de referinţă a Direcţiei Judeţene de Statistică şi conţine informaţii referitoare la evoluţia economico-socială a

Mai mult

Microsoft Word - comunicat nr 84 auto_psp_feb_2013.doc

Microsoft Word - comunicat nr 84 auto_psp_feb_2013.doc ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 318 18 69; Fax 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ

Mai mult

Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în ianuarie-septembrie 2012

Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în  ianuarie-septembrie  2012 Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în anul 2014 Activitatea economiei municipiului Chişinău în perioada anului 2014 a marcat următoarele rezultate. Producţia

Mai mult

Microsoft Word - comunicat_ nr 126 turism_aprilie_2014.doc

Microsoft Word - comunicat_ nr 126 turism_aprilie_2014.doc ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 318 18 69; Fax 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 126 din 2 iunie Embargo ora 10.00

Mai mult

CUPRINS

CUPRINS ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN ANUL 2017 CUPRINS PRECIZĂRI METODOLOGICE... 5 I.METODOLOGIA ORGANIZĂRII ANCHETEI STATISTICE... 5 1. Introducere... 5 2. Baza legală a statisticilor de cercetare-dezvoltare...

Mai mult

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 318 18 69; Fax 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ

Mai mult

Microsoft Word - IVU_analiza.doc

Microsoft Word - IVU_analiza.doc Indicii valorii unitare în comerţul internaţional în trimestrul I 2019 CUPRINS Pagina Indicii valorii unitare în comerţul internaţional în trimestrul I 2019 - calculaţi din valori exprimate în euro...........5

Mai mult

Bizlawyer PDF

Bizlawyer PDF Care sunt primele tari din topul investitorilor straini în România Primele trei tari din topul investitorilor straini în România cumulau 51,3% din soldul investitiilor straine directe (ISD), de la finele

Mai mult

C A P I T O L U L 1

C A P I T O L U L   1 Anuarul Statistic al Judeţului Mehedinţi 2018 ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII SURSA DATELOR Cercetări statistice: Ancheta structurală în întreprinderi şi alte cercetări realizate de Institutul Naţional de Statistică

Mai mult

Microsoft Word - IVU_analiza.doc

Microsoft Word - IVU_analiza.doc Indicii valorii unitare în comerţul internaţional în semestrul I 2017 CUPRINS Pagina Indicii valorii unitare în comerţul internaţional în semestrul I 2017 - calculaţi din valori exprimate în euro...........5

Mai mult

Microsoft Word - IVU_analiza.doc

Microsoft Word - IVU_analiza.doc Indicii valorii unitare în comerţul internaţional în semestrul I 2018 CUPRINS Pagina Indicii valorii unitare în comerţul internaţional în semestrul I 2018 - calculaţi din valori exprimate în euro...........5

Mai mult

Microsoft Word - ocupare si somaj nr 89.doc

Microsoft Word - ocupare si somaj nr 89.doc ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr,16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse,ro; biroupresa@insse,ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr.89 din 17 aprilie 2012

Mai mult

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii şi microîntreprinderile să se dezvolte şi să aibă succes

Mai mult

Comisia Na ional de Strategie şi Prognoz PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI stiripesurse.ro - 9 noiembrie Prognoza de

Comisia Na ional de Strategie şi Prognoz PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI stiripesurse.ro - 9 noiembrie Prognoza de PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2018-2022 - 9 noiembrie 2018 - Prognoza de toamn 2018 PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentual fa de perioada corespunz

Mai mult

Microsoft Word - societatea informationala.doc

Microsoft Word - societatea informationala.doc I Principalii indicatori ai societăţii informaţionale la nivel naţional Indicator 2013 2014 Număr de linii telefonice fixe la 1000 de locuitori 218,4 212,6 Număr de abonaţi la telefonie mobilă la 1000

Mai mult

Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş - Topul firmelor din judeţul Maramureş 2009 Metodologie METODOLOGIA DE REALIZARE A TOPURILOR DE FIRME, ORGANIZ

Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş - Topul firmelor din judeţul Maramureş 2009 Metodologie METODOLOGIA DE REALIZARE A TOPURILOR DE FIRME, ORGANIZ METODOLOGIA DE REALIZARE A TOPURILOR DE FIRME, ORGANIZATE DE CAMERELE DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DIN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2009 ediţia a XVII-a Topurile judeţene de firme Topurile firmelor din judeţe şi municipiul

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 236 din 5 octombrie 2012

Mai mult

Nr.3033/ În judetul Braşov, în perioada 1.I 30.IX.2018 comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2017: volumul cifrei de afaceri din comertul

Nr.3033/ În judetul Braşov, în perioada 1.I 30.IX.2018 comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2017: volumul cifrei de afaceri din comertul Nr.3033/15.11. În judetul Braşov, în perioada 1.I 30.IX. comparativ cu aceeasi perioadă a anului : volumul cifrei de afaceri din comertul cu autovehicule si motociclete a crescut cu 14,4% volumul cifrei

Mai mult

Buletin lunar - Mai 2019

Buletin lunar - Mai 2019 BULETIN LUNAR Mai 2019 (secțiune statistică) Anul XXVII, nr. 307 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 8 iulie 2019. Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmând

Mai mult

METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII STATISTICE INVESTIŢIA STRĂINĂ DIRECTĂ ÎN ROMÂNIA

METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII STATISTICE INVESTIŢIA STRĂINĂ DIRECTĂ ÎN ROMÂNIA INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA în anul 2011 Cercetarea statistică privind investiţiile străine directe (ISD) a fost realizată de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional

Mai mult

C A P I T O L U L 16

C A P I T O L U L   16 Anuarul Statistic al Judeţului Mehedinţi 2018 TURISM SURSA DATELOR Cercetări statistice: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice care deţin structuri de cazare

Mai mult

1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti

1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti 1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în judeţul Brăila existau, în anul 2012, 6248 unități

Mai mult

C A P I T O L U L 14

C A P I T O L U L   14 Anuarul Statistic al Judeţului Mehedinţi 2017 TURISM SURSA DATELOR Cercetări statistice: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice care deţin structuri de cazare

Mai mult

RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI

RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI RAPORT PRIVIND STAREA SOCIALĂ, ECONOMICĂ ȘI DE MEDIU ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI Braşov privind activitatea din anul 2018 Braşov 2019 Cuprins Cap. I: Raportul privind starea economică

Mai mult

Microsoft Word - Publ_IMM_2017.docx

Microsoft Word - Publ_IMM_2017.docx ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ Abrevieri c date confidenţiale - nu există date *) sub 0,5 mil. lei **) sub 0,5 lei mil. milioane % procente 2 Cuvânt înainte Asigurarea unui mediu

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat nr 243 PIB 2012 definitiv.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 243  PIB 2012 definitiv.doc B-dul Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, tel / fax: 318.18.69, e-mail biroupresa@insse.ro Embargo ora 10.00 Nr. 243 din 8 octombrie 2014 Produsul intern brut în anul 2012 - date definitive Produsul

Mai mult

Microsoft Word sc04_Cuprins.doc

Microsoft Word sc04_Cuprins.doc BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul X nr.112 Aprilie 7 Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie mixtă a principalilor indicatori în luna aprilie 7... 2 Evoluţia producţiei - Posibilă atenuare

Mai mult

Bilan uri de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, în anul 2018 Bilan urile de aprovizionare pentru principalele produse agroalime

Bilan uri de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, în anul 2018 Bilan urile de aprovizionare pentru principalele produse agroalime Bilan uri de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, în anul 2018 Bilan urile de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare constituie un instrument important pentru studiul

Mai mult

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155; Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr. 19-550003 Sibiu tel., fax 0269/213155; e-mail:tele@sibiu.insse.ro http: //www.sibiu.insse.ro INFORMAŢII STATISTICE

Mai mult

Buletin statistic fiscal nr

Buletin statistic fiscal nr Nr. 1 / 2019 BULETIN STATISTIC FISCAL Trimestrul I 2019 - iunie 2019 - Cuprins Pag. Notă de conjunctură...2 1. Principalii indicatori macroeconomici...3 2. Contribuabilii înregistraţi...4 2.1. Numărul

Mai mult