Microsoft Word - manual_GstarCAD_Ro

Transcriere

1 5. EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Editarea unui obiect geometric (a unei entităţi) presupune modificarea proprietăţilor acestuia, stocate în baza de date a desenului. Astfel, se poate schimba culoarea unui obiect, tipul de linie sau stratul, se pot muta obiectele selectate sau pot fi copiate, rotite, etc. În urma unei operaţii de editare se pot modifica proprietăţile unui obiect existent şi/sau se pot crea obiecte noi pe baza proprietăţilor unui obiect existent. Pentru a modifica unul sau mai multe obiecte, acestea trebuie selectate, operaţie în urma căreia se creează o mulţime de selecţie (selection set), iar obiectele selectate vor apărea pe ecran desenate cu linie întreruptă. Există în GstarCAD două moduri de selectare, folosite de comenzile de editare în funcţie de specificul lor. Un mod de selectare este prin mulţimi de selecţie, folosind comanda auxiliară Select. Celălalt mod de selectare constă în selectarea unei singure entităţi, prin punctare, adică prin indicarea unui punct de pe entitatea respectivă. Rezultatul acestei operaţii este de forma ((-1. <Entity name: >) ( )) Această listă cuprinde entitatea selectată şi punctul prin care s-a făcut selectarea. Vom numi acest mod de selectare entsel (prin analogie cu funcţia Lisp (entsel)) Selectarea obiectelor - comanda SELECT Deşi există o comandă cu acest nume, Select nu produce modificări în desen decât atunci când este folosită ca subcomandă de către alte comenzi de editare. Mulţimea de selecţie dispare din memorie odată cu crearea unei mulţimi noi. O mulţime de selecţie cu viaţă lungă (până la abandonarea sesiunii curente de desenare) poate fi creată folosind funcţii LISP. La apelarea comenzii Select apare în linia de dialog cererea: Select objects to include in set: iar în zona de desenare apare un pătrăţel selector (pickbox). Modul implicit de selectare a unui obiect este punctarea, adică aşezarea pătrăţelului selector pe obiectul respectiv şi apăsarea butonului stâng al mouse-ului. Mărimea pătrăţelului selector poate fi controlată prin intermediul variabilei pickbox. Pe lângă selectarea prin punctare, comanda Select permite selectarea prin multe opţiuni, iar lista acestora poate fi văzută introducând un semn de întrebare? la cererea Select objects... : Command: select 71

2 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Select objects to include in set:? [ALL/Add/Remove/Previous/Last/Window/Crossing/Outside/WPolygon /CPolygon/OPolygon/WCircle/CCircle/OCircle/Box/POint/Fence/AUt o/multiple/single/properties/dialog/undo]: Dintre acestea, cele mai utilizate opţiuni sunt enumerate mai jos: - All selectează toate obiectele din desen; - Window se cer două colţuri care definesc un dreptunghi; după introducerea celui de-al doilea colţ, vor fi selectate entităţile complet incluse în dreptunghi; - Crossing se defineşte un dreptunghi, ca la Window, dar vor fi selectate şi entităţile care se intersectează cu laturile dreptunghiului (crossing = intersecţie); - Box se defineşte un dreptunghi ca la Crossing dacă al doilea colţ este la stânga primului colţ şi ca la Window dacă este invers; - Auto creează automat un Box dacă punctul indicat nu selectează nici o entitate; acest mod este utilizat dacă nu este specificat explicit un alt mod; - Last selectează ultima entitate desenată; - Previous selectează mulţimea de selecţie definită anterior; această opţiune este utilă atunci când mai multe comenzi se aplică aceleiaşi mulţimi; Select se poate folosi independent de alte comenzi pentru a crea o mulţime de selecţie ce va fi apelată apoi prin opţiunea Previous; - Multiple la fiecare operaţie de selectare, programul scanează întreaga bază de date, procedeu lent în cazul desenelor complexe. Opţiunea Multiple face ca baza de date să fie scanată o singură dată pentru toate entităţile care vor face parte din mulţimea definită cu comanda Select respectivă. După această opţiune se admite un singur mod de selecţie; - Single selectează o singură entitate; - Undo determină efectuarea unui pas înapoi în timpul selectării (anulează ultima operaţie de includere de entităţi în mulţime); - Remove permite eliminarea din mulţime a entităţilor ce vor fi selectate (împreună cu Add formează un comutator); în continuare sunt admise opţiunile W, C şi celelalte, dar entităţile selectate vor fi scoase din mulţime; - Add după Remove, determină reluarea operaţiilor de includere de entităţi în mulţime; - Enter determină încheierea execuţiei comenzii Select; - Ctrl-C determină abandonarea comenzii; mulţimea de selecţie este pierdută (nu poate fi apelată cu Previous la următoarea selecţie). 72

3 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Comenzile de editare pot fi găsite în meniul desfăşurabil (pull-down menu) Modify în interfaţa clasică şi respectiv în grupul Modify din pagina Home a interfeţei tip ribbon (Fig. 5.1). Bineînţeles, pot fi introduse şi direct de la tastatură, în linia de comandă. Fig. 5.1 Comenzile de editare în grupul Modify al meniului tip ribbon Cele mai importante comenzi de editare (cele mai utilizate) sunt prezentate în continuare, în acest capitol Copierea obiectelor (COPY) Copierea obiectelor în GstarCAD se face cu ajutorul comenzii Copy. Astfel se pot obţine copii ale obiectelor deja existente în desen. În baza de date vor fi adăugate copii ale listelor corepunzătoare entităţilor copiate, având modificate doar coordonatele punctelor ce definesc entităţile respective (puncte de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor sau cercurilor) şi aceleaşi proprietăţi (culoare, strat, tip de linie). Copierea constă în translaţia punctelor caracteristice ale obiectelor şi redesenarea obiectelor copiate în funcţie de punctele obţinute. Dialogul cu GstarCAD decurge astfel: Command: COPY Opposite corner:find out 7, total 7 Current settings: Copy mode = Multiple Specify base point or [Displacement/mOde] <Displacement>: Specify second point or <use first point as displacement>: Specify second point or <use first point as displacement>: Base point reprezintă punctul de referinţă. Displacement este distanţa dintre punctul de referinţă şi copia sa (deplasarea). Punctul de referinţă nu este un punct din baza de date a GstarCAD-ului, deci nici copia lui nu va fi inclusă în baza de date (sunt doar puncte ajutătoare). Când sunt introduse două puncte, din coordonatele lor se va calcula distanţa dintre ele, care va fi folosită pentru efectuarea translaţiei. 73

4 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Implicit modul de copiere este Multiple copiere multiplă. Aceasta înseamnă că programul va cere introducerea unui punct destinaţie (Specify second point...) până la apăsarea tastei Enter, sau Esc, sau Ctrl-C, sau click dreapta. Opţiunea O (mode) permite trecerea în modul Single, adică se cere o singură dată punctul destinaţie, deci se face o singură copie. De fapt, este mai simplă apăsarea tastei Enter sau a butonului drept al mouse-ului, decât trecerea explicită în modul Single. Efectul comenzii Copy este exemplificat în Fig Fig. 5.2 Copiere unui grup de obiecte 5.3. Copiere multiplă (ARRAY) Array este o comandă de copiere multiplă. Obiectele copiate vor fi dispuse sub formă de matrice sau pe un contur circular, în funcţie de modul (rectangular/polar) ales. Ca la comanda Copy, vor fi adăugate în baza de date noi entităţi generate prin copierea proprietăţilor unor entităţi existente. Comanda Array este definită printr-o casetă de dialog, comună pentru cele două variante (Fig. 5.3 şi Fig. 5.4). 74 Fig. 5.3 Array rectangular

5 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 5.4 Array polar După cum se vede în figurile de mai sus, caseta de dialog a comenzii Array se adaptează automat în funcţie de modul (rectangular/polar) ales. În varianta rectangular se vor introduce numărul de linii şi coloane şi distanţele între linii şi respectiv coloane, iar în varianta polar se va introduce centrul cercului pe care vor fi dispuse obiectele copiate, numărul de copii şi unghiul acoperit (implicit 360 grade, pentru un cerc complet). Fig. 5.5 Array rectangular Fig. 5.6 Array polar 75

6 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Efectul comenzii Array în cele două variante (rectangular şi polar) este exemplificat în Fig. 5.5 şi Fig Mutarea obiectelor (MOVE) Cu comanda Move se pot muta entităţi sau grupuri de entităţi în altă zonă a desenului. Nu se adaugă noi înregistrări în baza de date, se modifică doar înregistrările corespunzătoare punctelor (listele de coordonate) caracteristice ale entităţilor selectate. Este similară comenzii Copy, dar obiectele iniţiale vor fi şterse de pe ecran; opţiunea Multiple nu mai are sens, deci nu mai există la această comandă (iar dacă totuşi apare, în cazul unor versiuni GstarCAD, va fi ignorată deoarece nu are efect) Rotirea (ROTATE) Obiectele desenate pot fi rotite, folosind comanda Rotate. Prin aceasta nu se creează noi entităţi, ci se modifică cele existente. Operaţia efectuată este o rotaţie definită prin: x2=x1*cos(u)-y1*sin(u) y2=x1*sin(u)+y1*cos(u), unde u este unghiul de rotaţie, x1,y1 şi x2,y2 sunt coordonatele punctului înainte şi respectiv după rotaţie. Transformarea nu se va aplica numai punctelor ci şi unghiurilor, unde este cazul. Dialogul utilizatorului cu programul este următorul: Command: ROTATE Select objects to rotate: Opposite corner:find out 6, total 6 Select objects to rotate: Specify the base point: Specify rotation angle or [Copy/Reference] <0>: Punctul de referinţă (base point) este punctul în jurul căruia se rotesc obiectele selectate. Dacă se alege Reference, programul va calcula unghiul de rotaţie făcând diferenţa dintre unghiul curent şi noul unghi. Dialogul va fi: Specify the Reference angle <0>: New angle: Dacă unghiul curent nu este cunoscut, se pot selecta două puncte de pe una din entităţile ce vor fi rotite (pentru precizie se poate folosi Osnap). De exemplu, pentru rotirea unui arc (oglindirea unui semicerc faţă de diametru), avem lista de date iniţială (se poate obţine prin (entget), vedeţi capitolul despre programarea aplicaţiilor GstarCAD): 76

7 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD (... ( )... (50 0.0) (51 1.0)...) - rotaţia se face cu 180 de grade, adică 1 radian. - transformarea coordonatelor (translaţia punctelor): x2=x1*cos(u)-y1*sin(u)= -10 y2=x1*sin(u)+y1*cos(u)= lista rezultată: (... ( )... (50 1.0) (51 2.0)...) Efectul comenzii Rotate este exemplificat în Fig Fig. 5.7 Rotate 5.6. Scalarea (SCALE) Comanda Scale se foloseşte pentru a ajusta dimensiunile unui grup de obiecte. Dialogul este asemănător cu cel de la Rotate, dar în locul unghiului de rotaţie se va cere factorul de scară. Nu se creează noi entităţi, iar la cele existente se vor modifica în baza de date proprietăţile care se referă la dimensiuni. Vor fi afectate deci punctele de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor şi cercurilor, razele, înălţimea textului, scările la care sunt reprezentate blocurile, etc. Dialogul între utilizator şi GstarCAD decurge astfel: Command: SCALE Opposite corner:find out 18, total 18 Specify the base point: Specify scale factor or [Copy/Reference] <1.0000>:2 77

8 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE În cazul utilizării opţiunii Reference, factorul de scară va rezulta prin compararea celor două distanţe introduse. Dacă pentru factorul de scară se introduce direct un număr dialogul se încheie, nefiind necesară calcularea factorului de scară. Transformările efectuate asupra punctelor sunt: x2=s*x1 y2=s*y1 unde (S este factorul de scară, iar x1,y1 şi x2,y2 sunt coordonatele relative la punctul de referinţă), iar asupra distanţelor (de exemplu înălţimea textului): d2=s*d1. Efectul comenzii Scale este exemplificat în Fig Fig. 5.8 Scale 5.7. Copierea în oglindă (MIRROR) Cu ajutorul comenzii Mirror se pot obţine simetricele obiectelor selectate, faţă de o axă de simetrie dată. Transformările sunt asemănătoare cu cele de la Scale, dar factorii de scară pe x şi y sunt diferiţi. Valorile lor sunt calculate de către GstarCAD şi nu afectează dimensiunile obiectelor. De exemplu, în cazul simetriei după o axă verticală, factorul de scară pe y este 1, iar pe x -1, punctul de referinţă (corespunzător comenzii Scale) fiind un punct de pe axa de simetrie. Dialogul decurge astfel: Command: MIRROR Opposite corner:find out 12, total 12 Start of mirror line: End of mirror line: Delete source objects? [Yes/No] <N>: 78

9 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Obiectele originale (selectate pentru copiere în oglindă) pot fi păstrate sau nu, în funcţie de răspunsul dat la ultima întrebare din dialogul de mai sus. Linia de simetrie este definită prin introducerea (selectarea de pe ecran) a două puncte. Un exemplu de copiere în oglindă este cel din Fig. 5.9, unde este reprezentată şi linia de simetrie. Fig. 5.9 Copierea în oglindă; originalul se păstrează (implicit), dar se poate elimina, conform dialogului de mai sus 5.8. Ştergerea obiectelor din desen (ERASE) Erase este comanda cu care se pot elimina din desen obiectele (entităţile) nedorite. Pentru aceasta, se selectează (prin intermediul comenzii auxiliare Select) entităţile ce vor fi şterse; la apăsarea tastei Enter acestea dispar de pe ecran şi în acelaşi timp din baza de date. Exemplu de dialog: Command: ERASE Select objects to delete: Opposite corner:find out 9, total 9 Select objects to delete: Opposite corner:find out 0, total 9 Select objects to delete:find out 1, total 10 Select objects to delete: Comanda poate fi apelată implicit prin selectarea obiectelor de şters şi apăsarea tastei Del. Înregistrările corespunzătoare entităţilor şterse dispar din baza de date, dar sunt salvate într-o stivă specială a comenzii Erase. La fiecare apelare a comenzii, conţinutul stivei este înlocuit cu noile entităţi selectate, astfel încât vor fi reţinute mereu elementele şterse cu ultima comandă Erase. Aceasta foloseşte la corectarea ştergerilor greşite. Dacă au fost şterse din greşeală nişte entităţi de care mai este nevoie, se poate apela comanda OOPS, şi acestea reapar pe ecran şi totodată sunt refăcute înregistrările corespunzătoare din baza de date. 79

10 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE 5.9. Modificarea proprietăţilor (CHANGE/CHPROP) Change şi Chprop sunt comenzi care servesc la modificarea proprietăţilor uneia sau mai multor entităţi (selectate prin comanda auxiliară Select). Chprop se foloseşte pentru a modifica proprietăţile entităţilor, adică stratul, tipul de linie, culoarea, elevaţia şi grosimea (adâncimea). Modificarea proprietăţilor se face urmând dialogul: Command: CHPROP Select objects to change:find out 1, total 1 Select objects to change: Property to change: [Color/Elevation/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness]: Proprietăţile ce pot fi modificate sunt: - Color culoarea; - Elevation elevaţia; aceasta poate fi înlocuită uneori de coordonata z a punctelor, dar elevaţia este aceeaşi pentru toată entitatea, în timp ce coordonata z este o caracteristică a punctelor; - Layer stratul; - Ltype tipul de linie; - Ltscale scara de desenare a tipului de linie; - Lweight grosimea de desenare a segmentelor ce compun entitatea; - Thickness grosimea entităţii(lor) pe verticală (adâncimea). Selectarea proprietăţii de modificat se face prin tastarea caracterelor majuscule din numele fiecărei proprietăţi. Dialogul comenzii Change este puţin diferit: Command: CHANGE Select objects to change:find out 1, total 1 Select objects to change: Change: [Entities/Properties]<Change point>:e Point change for Rays and Infinite Lines affects: [Angles/Definition points/no change]<no change>: Change: [Entities/Properties]<Change point>: Opţiunea implicită este Change point. Se aşteaptă selectarea unui punct. Coordonatele punctului introdus vor înlocui coordonatele unui punct caracteristic al entităţii selectate. Se pot modifica: - capetele liniilor, poliliniilor sau arcelor; 80

11 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD - punctele de inserare a blocurilor sau textelor; - razele cercurilor. De exemplu în cazul unei linii se modifică cel mai apropiat punct de capăt, faţă de punctul nou specificat. Dacă au fost selectate mai multe entităţi, se va cere pe rând specificarea unui nou punct pentru fiecare din entităţile selectate. Dacă în dialogul de mai sus răspunsul este P (Properties), se trece automat în comanda Chprop, apărând cererea: Property to change: [Color/Elevation/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness]: Comanda Change poate fi folosită şi pentru modificarea entităţilor (opţiunea E - Entities în dialogul de mai sus, sau Enter): cercurilor, textelor, blocurilor şi atributelor. Editarea unei asemenea entităţi folosind Change este mai rapidă decât ştergerea cu Erase şi redesenarea entităţii. Pe de altă parte, există comenzi de editare mai rapide şi mai uşor de utilizat decât Change (cum ar fi Scale pentru schimbarea razei unui cerc). Pentru a modifica o entitate, dialogul trebuie să înceapă astfel: Command: CHANGE Select objects to change:find out 1, total 1 Select objects to change: Change: [Entities/Properties]<Change point>:e Point change for Rays and Infinite Lines affects: [Angles/Definition points/no change]<no change>: Change: [Entities/Properties]<Change point>: Modificarea cercurilor Dacă în mulţimea de selecţie există un cerc, când se ajunge cu modificarea la el apare cererea: New radius for circle: şi va trebui specificată noua rază. Modificarea textelor Se pot modifica: - punctul de inserare a textului; - stilul (fontul); - înălţimea textului; - unghiul de rotaţie; - textul propriu-zis (şirul de caractere). 81

12 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Noul stil trebuie să fi fost în prealabil definit prin comanda Style. Exemplu: Command: CHANGE Select objects to change:find out 1, total 1 Select objects to change: Change: [Entities/Properties]<Change point>: New point for text, or ENTER for no change: New text style <Standard>: New height < >: New rotation angle <0>: New text <original text>: Modificarea atributelor (entităţi de tip Attdef) se face similar cu modificarea textelor, dar în plus se va cere confirmarea sau modificarea numelui atributului (tag) şi a prompt-ului. În cazul blocurilor se poate actualiza punctul de inserare şi unghiul de rotaţie. Opţiunea E din dialogul comenzii Change se poate folosi pentru a configura modul în care se modifică liniile infinite (Xline): se poate opta pentru modificarea unghiului sau a amplasării liniei. Caseta de editare a proprietăţilor (Properties) Comenzile Change/Chprop erau mult utilizate în versiunile mai vechi ale AutoCAD-ului şi sunt păstrate în versiunile mai recente, precum şi în programele bazate pe IntelliCAD (inclusiv GstarCAD) pentru compatibilitate, inclusiv pentru compatibilitatea programelor de tip add-on ce rulează în mediul IntelliCAD (sau AutoCAD) şi care eventual apelează aceste comenzi. În mod uzual, în versiunile recente, inclusiv în ultimele versiuni GstarCAD, există caseta Properties, ce afişează toate proprietăţile obiectului sau obiectelor selectate şi în care aceste proprietăţi pot fi actualizate. Comanda utilizată pentru a face vizibilă caseta Properties, în caz că a fost închisă este chiar Properties. Fig Properties 82

13 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Proprietăţile obiectelor GstarCAD (LAYER, LINETYPE, COLOR) Pe lângă caracteristicile lor geometrice, obiectele (entităţile) GstarCAD au şi unele proprietăţi care influenţează aspectul lor atât afişarea pe ecran cât şi tipărirea pe hârtie. Cele mai importante sunt stratul (layer), tipul de linie (linetype) şi culoarea (color). Gestiunea straturilor (LAYER) Straturile pot fi asemănate cu nişte foi transparente, pe care sunt desenate obiectele geometrice. Mai multe foi suprapuse formează desenul final. Astfel, într-un strat se pot desena toate liniile groase, într-altul toate liniile subţiri, sau cele întrerupte, toate cotele sau descrierile etc. Fiecare strat pare să fie o colecţie de obiecte (entităţi), dar în realitate apartenenţa la un strat este una din proprietăţile asociate obiectului. Comanda pentru gestiunea straturilor este Layer. La lansarea comenzii Layer este afişată caseta de dialog din Fig Fig Caseta de dialog pentru controlul straturilor (Layer Properties Manager) Fiecare strat (layer) este identificat după numele său. Se pot crea diferite straturi (oricâte), pot fi redenumite, pot fi "îngheţate" (opţiunea Freeze) sau făcute invizibile (on/off), sau pot fi şterse straturile neutilizate. Acţiunile asupra straturilor se fac prin click pe simbolurile corespunzătoare din caseta de dialog pentru gestiunea straturilor (Fig. 5.11). Un strat ce conţine elemente (adică un strat care a fost deja asociat ca proprietate unor obiecte) nu poate fi şters; trebuie şterse mai întâi obiectele, sau mutate în alt strat. La începerea unei sesiuni de lucru, stratul implicit are numele "0". Acesta nu poate fi şters, chiar dacă este nefolosit. Numele stratului curent (în care sunt desenate noile entităţi) este afişat în grupul proprietăţilor curente (grupul Format) din meniul de tip ribbon (Fig. 83

14 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE 5.12). Fiecare strat are asociată o culoare şi un tip de linie. Dacă la desenarea unei entităţi nu se specifică culoarea acesteia, va fi asumată culoarea stratului curent (la fel şi pentru tipul de linie) şi în caseta de proprietăţi la culoare apare ByLayer. Fig Grupul proprietăţilor curente, în meniul tip ribbon Nu poate fi atribuit acelaşi nume mai multor straturi. Redenumirea unui strat se poate face cu uşurinţă în caseta de dialog (Fig. 5.11), iar schimbarea stratului corespunzător uneia sau mai multor entităţi selectate se poate face cu comanda Change sau Chprop, sau prin caseta Properties. Schimbând culoarea sau tipul de linie asociat, toate entităţile din stratul respectiv (pentru care nu s-au specificat în mod explicit aceste proprietăţi) vor fi redesenate. Dacă un strat este îngheţat (Freeze) toate entităţile ce aparţin stratului respectiv vor dispărea de pe ecran, iar la regenerările desenului acestea nu vor mai fi procesate. Este o opţiune utilă în cazul desenelor foarte încărcate. Tipuri de linie (LINETYPE) Tipul de linie cu care se desenează noile entităţi poate fi creat sau modificat cu ajutorul comenzii Linetype. La apelarea acesteia este afişată caseta de dialog din Fig Fig Gestiunea tipurilor de linie 84

15 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD În caseta de dialog de mai sus se poate selecta unul din tipurile de linie afişate şi prin apăsarea butonului Current acest tip de linie devine activ. Dacă tipul de linie dorit nu se găseşte în listă, se poate încărca un alt tip de linie folosind opţiunea (butonul) Load. Va fi afişată o nouă casetă de dialog (Fig. 5.14) cu tipurile de linie disponibile în fişierul implicit (icad.lin). Se poate selecta un alt fişier folosind opţiunea Browse. Definiţiile tipurilor de linie sunt păstrate în fişiere de tip text, cu extensia.lin. Fig Încărcarea unui tip de linie din fişier Utilizatorul poate definit tipuri de linii proprii, scriind definiţia acestora într-un fişier text cu extensia.lin, din care vor putea fi încărcate ulterior în GstarCAD. Un tip de linie este caracterizat în principal prin succesiunea de segmente de linie şi spaţiile dintre acestea. Modul de creare a unui tip nou de linie este descris în Help-ul programului. O caracteristică a unui tip de linie este scara de reprezentare a liniilor de acel tip, adică un factor de scară cu care sunt multiplicate lungimile segmentelor şi distanţele dintre acestea. Un factor de scară global pentru un tip de linie poate fi setat în caseta de dialog din Fig. 5.13, dar fiecare obiect poate avea asociat un factor de scară propriu pentru tipul de linie (Linetype scale). Variabila LTSCALE controlează un factor de scară global pentru toate tipurile de linie utilizate în desenul curent. O altă caracteristică utilă este grosimea liniei (lineweight) ce poate fi setată din grupul Properties al meniului tip ribbon sau din caseta Properties. Este disponibilă de asemenea comanda Lweight, care determină afişarea casetei de dialog din Fig Astfel se poate controla grosimea de linie curentă, dar şi activarea/dezactivarea afişării grosimii liniilor (Display Lineweight). Afişarea grosimii liniilor poate fi utilă când se afişează sau se tipăreşte desenul monocrom, dar este recomandabilă utilizarea liniilor fără grosime şi asocierea grosimilor cu culori la tipărire. 85

16 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Culoarea (COLOR) Fig Dialog pentru controlul grosimii liniilor Comanda Color determină schimbarea culorii implicite de desenare. Toate entităţile ce vor fi create după această comandă vor avea culoarea respectivă. La începutul sesiunii de lucru, culoarea implicită este ByLayer, adică cea asociată stratului curent. La apelarea comenzii Color este afişată caseta de dialog din Fig Fig Alegerea culorii de desenare 86

17 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Se poate selecta una din cele 256 de culori de bază, sau se poate opta pentru culori RGB, definite prin combinaţiile roşu/verde/albastru opţiunile True Color şi Color Books din caseta de dialog. În mod obişnuit sunt suficiente cele 256 de culori standard. Fiecare din cele 256 de culori de bază are asociat un număr, astfel că o culoare poate fi definită şi prin introducerea numărului corespunzător. Astfel, primele culori în ordinea numerelor sunt: 1 roşu 2 galben 3 verde 4 cyan (albastru deschis) 5 albastru 6 magenta 7 alb sau negru (în funcţie de culoarea fundalului). Culoarea cu numărul 256 este ByLayer (culoarea de desenare este cea asociată stratului) Prelungirea liniilor (EXTEND) Extend determină prelungirea unei entităţi (sau a mai multor entităţi, selectate pe rând, una câte una) până la intersectarea ei cu un contur selectat anterior. Selectarea conturului se face prin intermediul comenzii auxiliare Select, iar selectarea entităţilor ce vor fi prelungite (extinse) se face prin punctare. Comanda poate fi aplicată liniilor, poliliniilor şi arcelor de cerc. Conturul până la care se prelungesc entităţile selectate nu trebuie să fie neapărat închis (poate fi şi o singură linie, sau un arc). Această comandă nu determină apariţia de noi entităţi în baza de date; se modifică doar coordonatele capetelor liniilor afectate, sau unghiurile de început sau de sfârşit ale arcelor. Dialogul este următorul: Command: EXTEND Select objects or <select all>: Opposite corner:find out 2, total 2 Select objects or <select all>:find out 1, total 3 Select objects or <select all>: Select the object to Extend or shift-select to Trim or [Edge/Fence/Crossing/Project]: Select the object to Extend or shift-select to Trim or [Edge/Fence/Crossing/Project/Undo]: Select the object to Extend or shift-select to Trim or [Edge/Fence/Crossing/Project/Undo]: 87

18 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Efectul comenzii Extend este exemplificat în Fig Fig Extend Retezarea liniilor (TRIM) Trim este o comandă similară comenzii Extend, dar entităţile selectate se vor reteza după conturul selectat anterior. Ca şi Extend, nu determină apariţia în baza de date a unor noi entităţi, ci doar modificarea proprietăţilor entităţilor selectate (cele selectate prin punctare, pentru a fi scurtate). Apare o nouă entitate numai dacă se elimină o porţiune din mijloc (pe lângă cele două capete originale, mai apar două capete ale porţiunii eliminate, deci rezultă patru capete, care determină două entităţi de acelaşi tip, în locul celei originale), sau în locul unui cerc apare un arc. Exemplu de dialog: Command: TRIM Select objects or <select all>:find out 1, total 1 Select objects or <select all>:find out 1, total 2 Select objects or <select all>: Select the object to Trim or shift-select to Extend or [Edge/Fence/Crossing/Project]: Select the object to Trim or shift-select to Extend or [Edge/Fence/Crossing/Project/Undo]: Efectul comenzii Trim este exemplificat în Fig Fig Trim 88

19 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Spargerea (BREAK) Folosind comanda Break, se pot şterge porţiuni dintr-o entitate. De asemenea, se poate "sparge" o entitate în două, ştergând o a treia parte. Se poate aplica liniilor, arcelor, cercurilor şi poliliniilor. În baza de date se modifică coordonatele corespunzătoare capetelor liniei sau arcului selectat (pentru arc se schimbă unghiul de început şi sfârşit, eventual se creează o entitate nouă (arc sau linie); cercurile se transformă în arce, iar polilinia în două polilinii. Dialogul este simplu: Command: BREAK Select objects to break: [First break point]<second break point>: În principiu se introduc două puncte, iar porţiunea determinată de cele două puncte (asimilate colţurilor unui dreptunghi) este înlăturată din entitatea selectată. Primul punct se presupune că este chiar punctul identificat la selectarea entităţii. Dacă se doreşte specificarea altui punct, pentru a asigura o precizie mai mare, se va folosi opţiunea F (First break point). Pentru eliminarea unei porţiuni dintr-un cerc, transformându-l astfel într-un arc, cele două puncte (capetele arcului eliminat) trebuie indicate în sens trigonometric (Fig. 5.19). Fig Break pe un cerc Obiecte paralele (OFFSET) Comanda Offset creează o copie a entităţii selectate, paralelă cu originalul, la distanţa specificată. Pentru linii paralele, este mai rapidă decât comanda Copy. Exemplu de dialog: Command: OFFSET Parallel: ENTER for [Through point]/<distance>: Through point: Dacă la cererea ENTER for [Through point]/<distance> se răspunde cu T, entitatea nou creată va trece prin punctul indicat la cererea Through point. Altfel, se introduce distanţa dintre obiectele paralele, apoi se indică (printr-un punct) în ce parte va fi creată noua entitate. 89

20 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Exemplu: Command: OFFSET Parallel: ENTER for [Through point]/<distance>:10 [Both sides]<side for parallel copy>: [Both sides]<side for parallel copy>: Cererea se repetă până la apăsarea tastei Enter sau Esc. În cazul copierii curbelor (polilinii, arce, cercuri, elipse), razele se vor modifica în funcţie de distanţa de copiere. Efectul comenzii Offset este exemplificat în Fig Fig Offset Racordarea (FILLET) Comanda Fillet permite racordarea a două entităţi de tip LINE, ARC, CIRCLE sau POLYLINE. Entităţile racordate nu trebuie să fie neapărat de acelaşi tip (se poate racorda o linie cu un cerc, de exemplu). Racordarea constă în unirea capetelor entităţilor selectate printr-un arc de cerc de rază specificată. Dialogul decurge astfel: Command: FILLET Fillet radius=0": [Radius/Polyline/Trim/Multiple]<Select first entity>: Select second entity: Command: FILLET Fillet radius=0": [Radius/Polyline/Trim/Multiple]<Select first entity>:r Fillet radius <0">:5 Fillet radius=0'-5": [Radius/Polyline/Trim/Multiple]<Select first entity>: Select second entity: În exemplul de mai sus este exemplificat apelul comenzii Fillet în două moduri: cu rază nulă (0) şi cu o rază specificată. Racordarea cu rază nulă 90

21 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD determină prelungirea celor două entităţi (linii) până când se întâlnesc, sau scurtarea lor dacă este cazul. Şi în cazul racordării cu o rază specificată, cele două linii (sau arce, sau cercuri) vor fi scurtate sau prelungite astfel încât să se întâlnească cu arcul nou creat. În baza de date apare o nouă entitate, de tip ARC. În Fig este exemplificată racordarea dintre două drepte, printr-un arc de cerc de rază R. Centrul se află la intersecţia paralelelor duse faţă de cele două drepte la distanţa R. Fig Racordarea a două linii Fig Racordarea unei linii cu un cerc sau arc de cerc Opţiunea Polyline se foloseşte pentru racordarea tuturor componentelor unei polilinii. Dacă se selectează două segmente alăturate dintr-o polilinie (fără opţiunea Polyline), se va obţine un arc între cele două segmente. Opţiunea Polyline determină trasarea de arce între toate segmentele poliliniei selectate. Nu se vor racorda segmentele pentru a căror lungime raza de racordare este prea mare. 91

22 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Un caz particular este aplicarea comenzii Fillet, cu rază nulă (0), asupra a două linii paralele. În acest caz capetele celor două linii vor fi unite printr-un arc de 180 de grade, cu raza egală cu jumătatea distanţei dintre cele două linii. Linia mai scurtă va fi prelungită în mod corespunzător Teşirea (CHAMFER) Comanda Chamfer (teşire) funcţionează ca şi Fillet, dar în loc de arc desenează între cele două linii selectate un segment de dreaptă. Se poate aplica numai liniilor şi poliliniilor. Cele două linii trebuie să se intersecteze (nu se pot racorda sau teşi două linii paralele). Modul în care se face teşirea este determinat de cele două distanţe, corespunzătoare celor două linii selectate (variabilele CHAMFERA şi CHAMFERB). Dialogul este: Command: CHAMFER Chamfer dist1=1.0000, dist2=1.0000: [Distance/Angle/Trim/mEthod/Polyline/Multiple] <Select first entity>:d Chamfer distance on first entity <1.0000>:10 Chamfer distance on second entity < >: Chamfer dist1= , dist2= : [Distance/Angle/Trim/mEthod/Polyline/Multiple] <Select first entity>: Select second entity: În acest exemplu au fost setate şi distanţele de teşire, corespunzătoare valorilor variabilelor CHAMFERA şi CHAMFERB. Ca în cazul comenzii Fillet, comanda Chamfer poate fi executată şi cu distanţele de teşire nule. Efectul comenzii Chamfer, cu distanţe de teşire nule şi nenule, este exemplificat în Fig Original: Teşire cu distanţe nenule: Teşire cu distanţe nule 92 Fig Efectul comenzii Chamfer

23 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Opţiunea Polyline determină teşirea poliliniilor, similar cu racordarea acestora (comanda Fillet). Dacă ambele distanţe sunt 0, se obţine intersecţia liniilor selectate Editarea poliliniilor (PEDIT) Polilinia este o entitate complexă, alcătuită dintr-un şir de linii şi arce. Aceste obiecte (linii şi arce) vor putea fi manipulate împreună, ca o singură entitate. Un alt avantaj al poliliniilor este faptul că pot avea lăţime nenulă (arcele şi liniile au lăţime nulă). Pedit este o comandă specială de editare a poliliniilor. Posibilităţile sale sunt următoarele: - transformarea liniilor sau arcelor în polilinii; - deschiderea sau închiderea unei polilinii; - concatenarea poliliniilor (unirea a două polilinii într-una singură); - adăugarea de noi segmente; - schimbarea lăţimii poliliniei; - separarea segmentelor poliliniei; - inserarea de noi vertexuri sau ştergerea unora existente; - mutarea vertexurilor; - interpolarea unei polilinii (Spline) sau transformarea ei într-o curbă (Fit); - anularea interpolării (Decurve). Un exemplu de dialog este acesta: Command: PEDIT Select polyline or [Multiple]: The entity selected is not a polyline. Turn it into one? <Y> Select objects to join. Edit polyline: [Edit vertices/close/decurve/fit/join/ Linetype-mode/Reverse/Spline/Taper/Width/Undo]<eXit>:j Opposite corner:find out 3, total 3 2 vertices added to polyline. Edit polyline: [Edit vertices/close/decurve/fit/join/ Linetype-mode/Reverse/Spline/Taper/Width/Undo]<eXit>: La cererea Select polyline... a fost selectată o linie, iar programul a răspuns cu o nouă cerere: Turn it into one? <Y>. Răspunsul implicit (yes - da) determină transformarea liniei selectate în polilinie (cele două puncte de capăt devin două vertex-uri (noduri) ale noii polilinii. În continuare apar opţiunile comenzii Pedit. Semnificaţia opţiunilor comenzii Pedit este următoarea: 93

24 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Close (Open) închide polilinia, formând un contur închis. Dacă polilinia este închisă, în locul opţiunii Close apare Open. În cazul opţiunii Open, conturul închis se deschide prin eliminarea ultimului segment. Numărul şi coordonatele vertexurilor nu se modifică. Join permite adăugarea la o polilinie a unui arc, a unei linii sau polilinii. Liniile şi arcele sunt automat convertite în segmente de polilinie. O entitate adăugată unei polilinii preia proprietăţile acesteia. În baza de date apar noi vertexuri, corespunzătoare segmentelor adăugate, şi dispar liniile, arcele sau poliliniile, fiind transformate în vertexuri ale primei polilinii. Width unul din avantajele utilizării poliliniilor este că acestea pot avea lăţime. Cu opţiunea W a comenzii Pedit se poate schimba această lăţime. Noua lăţime va fi constantă pe întreaga lungime a poliliniei. Pentru lăţimi diferite pe fiecare segment se va folosi opţiunea Edit vertex. Fit transformă polilinia selectată într-o curbă ce trece prin fiecare vertex. Curba va fi alcătuită din arce de cerc. Două vertexuri consecutive vor fi legate prin două arce, astfel: unul tangent la primul vertex, celălalt tangent la primul arc şi la următorul vertex. Prin această opţiune o polilinie oarecare (sau polilinie 3D entitate de tip LWPolyline) este transformată automat în polilinie 2D (entitate de tip Polyline). Decurve - această opţiune este opusă opţiunilor Fit şi Spline, şi nu poate fi folosită decât după una dintre acestea. Rolul ei este de a transforma o curbă în polilinia din care provine. Spline - permite interpolarea unei polilinii pe baza metodei matematice B- Spline. În baza de date a GstarCAD-ului vor fi intercalate (în secvenţa corespunzătoare poliliniei selectate) un număr de vertexuri intermediare. Şi această opţiune transformă automat o polilinie 3D într-o polilinie 2D. Prin Decurve vor fi eliminate vertexurile suplimentare, rămânând doar cele originale. Interpolarea este controlată de variabilele SPLINETYPE şi SPLINESEGS. SPLINETYPE poate lua valorile: 5 Spline quadratic; 6 Spline cubic. SPLINESEGS este un număr întreg care stabileşte numărul de segmente generate prin Spline. Efectul opţiunilor Fit şi Spline este exemplificat în Fig Undo permite anularea efectului ultimei opţiuni a comenzii Pedit. Taper permite setarea unei lăţimi variabile continuu de-a lungul poliliniei; utilizatorul va introduce lăţimea pentru fiecare din cele două capete ale poliliniei. Reverse inversează ordinea vertexurilor în cadrul poliliniei (primul devine ultimul, ultimul devine primul). 94

25 MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig Fit şi Spline Edit vertices editarea fiecărui vertex. Selectarea acestei opţiuni determină afişarea unei noi liste de opţiuni: Edit vertices: [Next/Previous/Angle/Break/Insert/Move/Regen/SElect/Straighten /Width/eXit]<Next>: Primul vertex al poliliniei este marcat pe desen cu un X. Rolul opţiunilor din subcomanda Edit vertex este următorul: Next mută semnul X pe vertexul următor. Previous mută semnul X pe vertexul precedent. Angle transformă segmentul următor în arc; angle este unghiul tangentei la arc. Break memorează vertexul marcat şi permite selectarea altuia. Se poate elimina apoi porţiunea din polilinie cuprinsă între cele două vertexuri. Insert adaugă un nou vertex după cel marcat. Move permite mutarea vertexului marcat. Regen regenerează polilinia. Select permite selectarea vertexului ce urmează să fie editat prin specificarea unui punct de-a lungul segmentului ce începe din vertexul respectiv. Straighten memorează vertexul marcat şi permite selectarea altuia. Se poate înlocui apoi porţiunea dintre cele două vertexuri cu un segment de dreaptă. Width modifică lăţimea poliliniei după vertexul marcat. exit părăseşte subcomanda, revenind în Pedit. Un caz particular al comenzii Pedit este la selectarea unei reţele 3D-mesh în locul unei polilinii. Această opţiune nu este prezentată în acest capitol, va fi prezentată în capitolul despre modelarea suprafeţelor. 95

26 EDITAREA OBIECTELOR GEOMETRICE Editarea haşurilor Haşurile, ca entitate GstarCAD, se pot edita folosind comanda Hatchedit. La lansarea comenzii apare cererea: Command: HATCHEDIT Select associative hatch object: Efectul comenzii, după selectarea unei haşuri din desen, este afişarea casetei de dialog similare cu cea de la comanda Bhatch (Fig. 5.25). Fig Editarea haşurilor În caseta de dialog se pot modifica proprietăţile haşurii la fel ca la utilizarea comenzii Bhatch. Chiar dacă cererea este Select associative hatch object, nu numai haşurile asociative se pot edita în acest fel, ci şi cele neasociative. Asociativitatea presupune existenţa unei conexiuni între obiectul haşură şi conturul de haşurare. Dacă conturul este modificat, este modificată automat şi haşura. Dacă o haşură asociativă este editată, poate fi debifată opţiunea Associative, anulând această constrângere. Când haşura nu este asociativă, opţiunea Associative nu mai este activă deci o haşură neasociativă nu poate deveni asociativă. O haşură explodată (cu Explode) nu mai poate fi editată în acest mod. 96