Slide 1
|
|
|
- Emanuela Albu
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Prolog vs. Lisp prin Exemple Ruxandra Stoean
2 Numarul elementelor dintr-o lista Dacă lista este vidă, numarul elementelor sale este zero: aceasta este condiţia de oprire a recursivităţii. În clauza recursiva, primul element din listă nu ne interesează, vrem doar să îl eliminăm ca să numărăm câte elemente are lista rămasă. Numărul curent va fi, de fiecare data, egal cu 1 plus numărul elementelor din lista rămasă.
3 Numarul elementelor dintr-o lista PROLOG nr_elem([], 0). nr_elem([_ Rest], N) :- nr_elem(rest, N1), N is N1 + 1.?- nr_elem([1, 2, 3], X). X = 3 LISP (defun lungime(l) (if (null l) 0 (+ 1 (lungime (rest l))) ) ) >(lungime ( )) 4
4 Suma elementelor dintr-o lista Dacă lista este vidă, suma elementelor sale este zero: aceasta este condiţia de oprire a recursivităţii. În clauza recursiva, primul element din listă ne interesează de data aceasta, dupa care calculam suma elementelor din lista rămasă. Suma curentă va fi, de fiecare data, egală cu elementul curent plus suma elementelor din lista rămasă.
5 Suma elementelor dintr-o lista PROLOG suma([], 0). suma([p Rest], S) :- suma(rest, S1), S is S1 + P.?- suma([1, 2, 3], X). X = 6 LISP (defun suma (l) (if (null l) 0 (+ (first l) (suma (rest l))) ) ) >(suma ( )) 16
6 Media elementelor unei liste Media unei liste se calculeaza drept suma elementelor din lista / numarul acestora. Predicatele nr_elem si suma trebuie sa se gaseasca in acelasi fisier. PROLOG media(l) :- nr_elem(l, N), suma(l, S), Media is S/N, write('media este '), write(media).?- media([1, 2, 3]). Media este 2. Functiile suma si lungime trebuie sa se afle in acelasi fisier sau in fisiere diferite si incarcate in cel curent cu (load suma ) (load lungime ) LISP (defun media (l) (/ (suma l) (lungime l)) ) >(media ( )) 4
7 7/41 Apartenenta unui element la o lista Vom defini predicatul apartine/2, unde primul argument reprezintă elementul pentru care verificăm apartenenţa, iar al doilea este lista. X aparţine listei dacă este capul listei sau dacă aparţine cozii acesteia. 12:15 PM
8 8/41 Apartenenta unui element la o lista PROLOG apartine(x, [X _]). apartine(x, [Y Rest]) :- apartine(x, Rest).?- apartine (3, [1, 3, 2]). Yes?- apartine (4, [1, 3, 2]). No LISP (defun membru (n l) (cond ((null l) nil) ((eql n (first l)) t) (t (membru n (rest l))) ) ) >(membru 3 ( )) T >(membru 3 ( )) NIL 12:15 PM
9 9/41 Inversarea unei liste Pe langa lista initiala si lista in care depunem rezultatul, se considera si o lista temporara care este initial vida. Capul listei curente se adauga la inceputul listei temporare acesta era initial goala, deci elementele se vor adauga in ordine inversa. Cand lista care trebuie inversata devine vida, unificam lista finala cu cea temporara. 12:15 PM
10 Inversarea unei liste PROLOG inv(l, Linv) :- inv1(l, [], Linv). inv1([], L, L). inv1([x Rest], Temp, L) :- inv1(rest, [X Temp], L).?- inv([1, 2, 3], L). L = [3, 2, 1] LISP (defun inversa (l) (inv l '()) ) (defun inv(l1 l2) (if (null l1) l2 (inv (rest l1) (cons (first l1) l2)) ) ) >(inversa ( )) ( )
11 Pozitia i dintr-o lista Enuntul problemei: Dându-se o listă şi un număr întreg pozitiv i, să se găsească elementul aflat pe poziţia i în listă. Avem doua argumente de intrare, o lista si un numar care da pozitia care ne intereseaza. Cum rezolvam problema: scadem i-ul cu cate o unitate si, in acelasi timp, scoatem cate un element din lista. Cand i-ul este 1, primul element din lista este cel cautat.
![Pozitia i dintr-o lista PROLOG pozi([x _], 1, X). pozi([_a R], I, X) :- I1 is I - 1, pozi(r, I1, X).](/docs-images/101/149059504/images/12-1.jpg "? - pozi([mere, portocale, pere, gutui], 2, Ce).")
12 Pozitia i dintr-o lista PROLOG pozi([x _], 1, X). pozi([_a R], I, X) :- I1 is I - 1, pozi(r, I1, X).? - pozi([mere, portocale, pere, gutui], 2, Ce). Ce = portocale LISP (defun elemi(i l) (if (= i 1) (first l) (elemi (- i 1) (rest l)) ) ) >(elemi 3 ( )) 5
13 13/ Pozitia unui element intr-o lista Enunt problema: Având date o listă şi un element care aparţine acestei liste, să se specifice pe ce poziţie este situat elementul în lista dată. Avem doua argumente de intrare: Lista in care se gaseste elementul Elementul pentru care trebuie sa gasim pozitia Vom mai construi un predicat care sa contina si o variabila contor care este initial 1.
14 14/41 Pozitia unui element intr-o lista PROLOG pozx(l, X, P):- pozx(l, X, 1, P). pozx([x _], X, P, P). pozx([_ R], X, C, P) :- C1 is C + 1, pozx(r, X, C1, P).? pozx([ion, petre, marin, olivia], marin, P). P = 3 LISP (defun pozitia (l el p) (if (eql el (first l)) p (pozitia (rest l) el (+ p 1)))) (defun poz (l el) (pozitia l el 1)) >(poz (a b c d e) d 1)
15 15/41 Stergerea aparitiilor unui element dintr-o lista Enunt problema: Să se şteargă toate apariţiile unui element dintr-o listă. Avem doua argumente de intrare: Lista din care se vor sterge aparitiile unui element Elementul care trebuie sters Argumentul de iesire va fi noua lista care nu va mai contine elementul dat.
16 16/41 Stergerea aparitiilor unui element dintr-o lista PROLOG sterg([], _, []). sterg([n Rest], N, Rez) :- sterg(rest, N, Rez). sterg([m Rest], N, [M Rez]) :- sterg(rest, N, Rez).? sterg([1, 4, 6, 8, 6, 12, 6], 6, L). L = [1, 4, 8, 12] LISP (defun sterg (l el) (cond ((null l) ()) ((eql (first l) el) (sterg (rest l) el)) (t (cons (first l) (sterg (rest l) el))) ) >(sterg ( ) 6) ( )
17 Eliminarea duplicatelor dintr-o lista Enunt problema: Să se realizeze eliminarea duplicatelor dintr-o listă dată. Argument de intrare: O lista data Argument de iesire: Lista rezultata prin eliminarea duplicatelor din lista data. Luam fiecare element din prima lista si verificam daca apartine restului listei (adica daca mai apare in lista). Daca nu mai apare, atunci il adaugam in lista rezultat Altfel, nu il adaugam. 12:15 PM
![Eliminarea duplicatelor dintr-o lista PROLOG duplicate([], []). duplicate([x R1], L) :- member(x, R1), duplicate(r1, L). duplicate([x R1], [X R2]) :- duplicate(r1, R2).](/docs-images/101/149059504/images/18-0.jpg "? duplicate([7, 9, 7, 11, 11], L).")
18 Eliminarea duplicatelor dintr-o lista PROLOG duplicate([], []). duplicate([x R1], L) :- member(x, R1), duplicate(r1, L). duplicate([x R1], [X R2]) :- duplicate(r1, R2).? duplicate([7, 9, 7, 11, 11], L). L = [9, 7, 11] LISP (defun duplicate(l) (cond ((null l) '()) ((member (first l) (rest l)) (duplicate (rest l))) (t (cons (first l) (duplicate (rest l)))) ) )) >(duplicate ( )) (9 7 11)
19 19/41 Maximul unei liste Consideram primul element al listei ca fiind maximul. Apelam un alt program ce are drept argumente lista ramasa si elementul considerat. Parcurgem restul listei; daca gasim un element (capul listei curente) mai mare decat maximul, acesta va deveni noul maxim. Altfel, mergem mai departe in restul listei. Recursivitatea se incheie cand ajungem la lista vida si se intoarce argumentul corespunzator maximului.
20 20/41 Maximul unei liste PROLOG max([p Rest]) :- Max = P, max1(rest, Max). max1([], Max):- write( Maximul este ), write(max). max1([p R], Max) :- P > Max, max1(r, P); max1(r, Max).?- max([4, 2, 5, 1]). Maximul este 5. LISP (defun maxim1 (l) (maxim2 (rest l) (first l))) (defun maxim2 (l max) (cond ((null l) max) ((> (first l) max) (maxim2 (rest l) (first l))) (t (maxim2 (rest l) max))))
21 21/41 Pozitia pe care se afla maximul unei liste Consideram primul element al listei ca fiind maximul si stabilim pozitia maximului drept 1. Apelam un alt predicat ce are drept argumente: lista ramasa elementul considerat drept maxim pozitia pe care se afla acesta si un contor care va numara elementele.
22 22/41 Pozitia pe care se afla maximul unei liste Parcurgem lista; daca gasim un element (capul noii liste) mai mare decat maximul: acesta va deveni noul maxim pozitia pe care se afla maximul ia valoarea contorului curent si se incrementeaza contorul. Altfel, mergem mai departe in restul listei, incrementand contorul. Recursivitatea se incheie cand ajung la lista vida si afisez argumentul corespunzator pozitiei pe care se afla maximul.
23 23/41 Pozitia maximului unei liste PROLOG poz_max([p Rest]) :- poz_max(rest, P, 1, 1). poz_max([], _, _, Poz) :- write('maximul se gaseste pe pozitia '), write(poz). poz_max([p R], Max, Contor, Poz) :- Contor1 is Contor + 1, Max < P, poz_max(r, P, Contor1, Contor1). poz_max([_ R], Max, Contor, Poz) :- Contor1 is Contor + 1, poz_max(r, Max, Contor1, Poz).?- poz_max([4, 2, 5, 1]). Maximul se gaseste pe pozitia 3
24 24/41 Pozitia maximului unei liste LISP (defun pozmax(l) (pozm (rest l) (first l) 1 2) ) (defun pozm (l m p c) (cond ((null l) p) ((> (first l) m) (pozm (rest l) (first l) c (+ c 1))) (t (pozm (rest l) m p (+ c 1))) ) ) > (pozmax ( )) 3
25 25/41 Interclasarea a doua liste Ce presupune interclasarea? Avem doua liste care trebuie unite intr-una singura. Cele doua liste trebuie sa fie ordonate crescator. Elementele listei rezultate trebuie sa fie de asemenea in ordine crescatoare.
26 26/41 Interclasarea a doua liste Capetele celor doua liste ce trebuie unite se compara. Cel mai mic dintre ele se va adauga la lista rezultat. Daca sunt egale, se adauga doar o data. Daca una dintre ele este vida, lista rezultat este cealalta.
27 27/41 Interclasarea a doua liste PROLOG interclasez([], L, L). interclasez(l, [], L). interclasez([p1 R1], [P2 R2], [P1 R3]) :- P1 < P2, interclasez(r1, [P2 R2], R3). interclasez([p1 R1], [P1 R2], [P1 R3]) :- interclasez(r1, R2, R3). interclasez(r1, [P2 R2], [P2 R3]) :- interclasez(r1, R2, R3).?- interclasez([1, 3, 7], [2, 3, 4, 8], L). L = [1, 2, 3, 4, 7, 8]
28 28/41 Interclasarea a doua liste LISP (defun interclasez (l1 l2) (cond ((null l1) l2) ((null l2) l1) ((< (first l1) (first l2)) (cons (first l1) (interclasez (rest l1) l2))) ((= (first l1) (first l2)) (cons (first l1) (interclasez (rest l1) (rest l2)))) (t (cons (first l2) (interclasez l1 (rest l2)))) ) > (interclasez (1 3 7) ( )) ( )
29 29/41 Prefixul unei liste Pentru a testa daca o lista e prefixul altei liste, compar element cu element cele doua liste. Adica, verific daca elementul cap al unei liste prefix este egal cu cel al listei complete. Daca raspunsul este afirmativ, merg mai departe. Prima lista e prefix a celei de-a doua daca, la un moment dat, lista prefix se incheie.
30 30/41 Prefixul unei liste PROLOG prefix([], _L). prefix([x R1], [X R2]) :- prefix(r1, R2).?- prefix([1,2], [1, 2, 3]). Yes?- prefix([1,3], [1, 2,3]). No LISP (defun prefix (l1 l2) (cond ((null l1) t) ((eql (first l1) (first l2)) (prefix (rest l1) (rest l2))) (t nil))) >(prefix (1 2) (1 2 3)) t >(prefix (1 3) (1 2 3)) nil
31 31/41 Sufixul unei liste Pentru a testa daca o lista e sufixul altei liste, parcurg lista completa pana intalnesc exact lista sufix. Adica, scot elementul cap al listei mari, pana cand cele doua liste sunt egale. Recursivitatea se opreste deci cand cele doua argumente sunt egale.
32 32/41 Sufixul unei liste PROLOG sufix(l, L). sufix(l, [_Y Rest]) :- sufix(l, Rest).?- sufix([1,2,3],[1,2]). No?- sufix([1, 2, 3], [3]). Yes LISP (defun sufix (l1 l2) (cond ((null l2) nil) ((equal l1 l2) t) (t (sufix l1 (rest l2))))) t >(sufix (2 3) (1 2 3))
33 Numere pare, numere impare Enunt problema: Se dă o listă: să se obţină două liste din aceasta astfel încât prima din ele să conţină elementele pare iar a doua pe cele impare. Vom avea asadar o singura lista ca argument de intrare si doua liste ca argumente de iesire.
34 Numere pare, numere impare PROLOG pareimpare([], [], []). pareimpare([x Rest], [X R1], L2):-X1 is X mod 2, X1=0, pareimpare(rest, R1, L2). pareimpare([x Rest], L1, [X R2]):-pareimpare(Rest, L1, R2).?- pareimpare([1, 2, 3, 4, 5, 6], L1, L2). L1=[2, 4, 6] L2=[1, 3, 5]
35 Numere pare, numere impare LISP (defun pare (l) (cond ((null l) '()) ((= (mod (first l) 2) 0) (cons (first l) (pare (rest l)))) (t (pare (rest l))))) (defun impare (l) (cond ((null l) '()) ((/= (mod (first l) 2) 0) (cons (first l) (impare (rest l)))) (t (impare (rest l))))) (defun pareimpare (l) (cons (pare l) (cons (impare l) '()))) >(pareimpare ( )) ((2 4 6) (1 3 5))
36 Pozitii pare, pozitii impare Enunt problema: Se dă o listă: să se obţină două liste din aceasta astfel încât prima din ele să conţină elementele de pe poziţiile pare iar a doua pe cele de pe poziţiile impare. Vom avea asadar o singura lista ca argument de intrare si doua liste ca argumente de iesire.
37 Pozitii pare, pozitii impare PROLOG parimpar([x], [], [X]). parimpar([x, Y],[Y], [X]). parimpar([x, Y R], [Y R1], [X R2]) :- parimpar(r, R1, R2).? pare([ion, marius, mananca, invata, mere, prolog], P, I). P = [marius, invata, prolog] I = [ion, mananca, mere] LISP (defun pozimpare(l) (if (null l) '() (cons (first l) (pozimpare (rest (rest l)))) )) (defun pozpare(l) (if (null (rest l)) '() (cons (second l) (pozpare (rest (rest l)))) )) (defun pozpareimpare(l) (cons (pozpare l) (cons (pozimpare l) '())) ) >(pozpareimpare (a b c d e)) ((B D) (A C E))
38 38/41 Ordonarea unui sir de numere Având un şir de numere neordonate, sa se realizeze ordonarea crescatoare a acestora. Pentru ordonarea elementelor unei liste, vom folosi metoda quicksort care utilizeaza mecanismul divide et impera.
![39/41 Ordonarea elementelor unei liste PROLOG sortez([], []).](/docs-images/101/149059504/images/39-0.jpg "sortez([p Rest], Lrez):- selectez(p, Rest, Mici, Mari), sortez(mici, MiciSort), sortez(mari, MariSort), append(micisort, [P MariSort], Lrez). selectez(_, [], [], []).")
39 39/41 Ordonarea elementelor unei liste PROLOG sortez([], []). sortez([p Rest], Lrez):- selectez(p, Rest, Mici, Mari), sortez(mici, MiciSort), sortez(mari, MariSort), append(micisort, [P MariSort], Lrez). selectez(_, [], [], []). selectez(p, [P1 Rest], [P1 Mici], Mari):- P1 < P, selectez(p, Rest, Mici, Mari). selectez(p, [P1 Rest], Mici, [P1 Mari]):- selectez(p, Rest, Mici, Mari).?-sortez([2, 4, 5, 3, 1], L). L=[1, 2, 3, 4, 5]
40 40/41 Ordonarea elementelor unei liste LISP (defun sortez (l) (if (null l) '() (append (sortez (selectmici (first l) (rest l))) (list (first l)) (sortez (selectmari (first l) (rest l)))))) (defun selectmari (el l) (cond ((null l) '()) ((< el (first l)) (cons (first l) (selectmari el (rest l)))) (t (selectmari el (rest l))))) (defun selectmici (el l) (cond ((null l) '()) ((> el (first l)) (cons (first l) (selectmici el (rest l)))) (t (selectmici el (rest l))))) >(sortez ( )) ( )
41 Pana saptamana viitoare
Lecții de pregă,re la informa,că Admitere 2019 Tema: Discutarea problemelor date la ul,mele sesiuni de admitere Bogdan Alexe
Lecții de pregă,re la informa,că Admitere 2019 Tema: Discutarea problemelor date la ul,mele sesiuni de admitere Bogdan Alexe bogdan.alexe@fmi.unibuc.ro Cuprinsul lecției de azi Enunțuri și rezolvări pentru
B
F.I.A. Laboratorul numărul 3 Cătălin Stoean Unificarea şi recursivitatea Unificarea Unificarea reprezintă modul în care Prologul realizează potrivirile între termeni. La prima vedere, procesul de unificare
Subiectul 1
Subiectul 1 În fişierul Numere.txt pe prima linie este memorat un număr natural n (n
Programarea şi utilizarea calculatoarelor
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Programarea calculatoarelor Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 6 Instrucţiunile limbajului
Lucrarea nr. 4 - Algoritmi de sortare şi ordonare Breviar teoretic Un algoritm de sortare este o metoda prin care se aranjează elementele unui tablou
Lucrarea nr. 4 - Algoritmi de sortare şi ordonare Breviar teoretic Un algoritm de sortare este o metoda prin care se aranjează elementele unui tablou într-o ordine precisă. Cele mai folosite tipuri de
O NOUA PROBLEMA DE CONCURS OLIMPIADA MUNICIPALA DE INFORMATICA, IASI 2019 V-am promis într-un articol mai vechi ca vom prezenta pe acest blog câteva p
O NOUA PROBLEMA DE CONCURS OLIMPIADA MUNICIPALA DE INFORMATICA, IASI 2019 V-am promis într-un articol mai vechi ca vom prezenta pe acest blog câteva problema interesante. Astăzi ne-am propus sa va supunem
1 Lucrarea nr. 8 - Structuri de date de tip liste sortate O listă sortată reprezintă un aranjament al înregistrărilor din cadrul listei în funcţie de
1 Lucrarea nr. 8 - Structuri de date de tip liste sortate O listă sortată reprezintă un aranjament al înregistrărilor din cadrul listei în funcţie de o anumită valoare a unei chei. Pentru operaţiile asupra
Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_9_RO_2019_v2.pptx
SDA (PC2) Curs 9 Liste / Grafuri / Arbori Iulian Năstac Lista dublu înlănțuită Recapitulare Într-o astfel de listă fiecare nod conţine doi pointeri: unul spre nodul următor şi unul spre nodul precedent.
Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1
Metode de sortare - pregătire admitere - Conf.dr. Alexandru Popa Lect. dr. Andrei Pătraşcu Universitatea din Bucureşti 1 Cuprins Problema sortării Algoritmul de sortare prin interschimbare (Bubble sort)
Diapositive 1
Tablouri Operatii pe tablouri bidimensionale Lectii de pregatire pentru Admitere 09 / 03 / 2019 1 Cuprins Operatii pe tablouri bidimensionale 0. Tablouri unidimensionale scurta recapitulare 1.Tablouri
Metode de programare Proiectarea algoritmilor
Metode de programare Asist.univ.dr. Simona Elena Vârlan Structura curs 2 ore de curs ambele specializări, titular curs Simona Elena Vârlan (cabinet D213, vineri) 2 ore de laborator o dată la două săptămâni,
Slide 1
SCTR -SZOKE ENIKO - Curs 4 continuare curs 3 3. Componentele hard ale unui sistem de calcul in timp real 3.1 Unitatea centrala de calcul 3.1.1 Moduri de adresare 3.1.2 Clase de arhitecturi ale unitatii
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată
1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x.
1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x. Date de intrare: arr [] = {10, 2, 14, 4, 7, 6}, x =
Paradigme de Programare
Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 1 : 1 / 38 Cursul 1 Introducere 1 : 2 / 38 Cursul 1: Introducere 1 Exemplu
ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru
ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine numărul de operaţii efectuate de către un algoritm care determină
Paradigme de programare
Curs 4 Transparență referențială. Legare statică / dinamică. Modelul contextual de evaluare. Transparență referențială Cuprins Efecte laterale Transparență referențială 2 Efecte laterale Efecte laterale
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea
E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,
Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java Interfaţa Iterator Interfaţa C
Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java 2 1.1 Interfaţa Iterator...................................... 2 1.2 Interfaţa Collection.................................... 2 1.3
Microsoft Word - CarteC.doc
Transmiterea parametrilor unei funcții Parametrii se transmit de la funcţia apelantă la funcţia apelată prin intermediul stivei. La apelul unei funcţii, pe stivă se crează o înregistrare de activare, care
Slide 1
STRUCTURI DE DATE Lista simpla Lista dubla LISTA LINIARA Lista liniara: Colectie de elemente denumite noduri; Relatie de ordine rezultata din pozitia nodurilor; Elemente de acelasi tip structura omogena;
Tablouri unidimensionale Problema 1 Să se determine mulţimea cifrelor unui număr natural n > 0, dat. Exemplu: n= Cifre = {1,2,3,7} Se cere să s
Tablouri unidimensionale Problema 1 Să se determine mulţimea cifrelor unui număr natural n > 0, dat. Exemplu: n=1723237 Cifre = {1,2,3,7 Se cere să se utilizeze subprograme care să comunice între ele şi
Curs 8: Tehnica divizării (I) Algoritmi si structuri de date - Curs 8 1
Curs : Tehnica divizării (I) 1 In cursul anterior am văzut cum se analizează eficiența algoritmilor recursivi Se scrie relația de recurență corespunzătoare timpului de execuție Se rezolvă relația de recurență
proiectarea bazelor de date
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie şi Dezvoltare Durabilă Departamentul de Automatică, Energie, Mediu şi Dezvoltare Durabilă Proiectarea bazelor de date Lect.dr. Adrian
L7
Lucrarea de laborator nr. 7 POINTERI 1. Conţinutul lucrării În lucrare se prezintă tipul pointer, operaţiile permise asupra pointerilor, modul de alocare şi eliberare dinamică a memoriei. 2. Consideraţii
Limbaje de programare Pointeri. Alocare dinamică (continuare) 26 noiembrie 2012
Limbaje de programare Pointeri. Alocare dinamică (continuare) 26 noiembrie 2012 EROARE: lipsa iniţializării E o EROARE să folosim o variabilă neiniţializată int sum; for (i=0; i++ < 10; ) sum += a[i];
Microsoft Word - Rezolvarea Test 16 carte 2015.doc
Testul nr. 16 Problema 1 (30 puncte = 3 10 puncte) 500 + 65:13 95 :5 : 6. a) Să se calculeze ( ) b) Să se determine numărul natural a din egalitatea: ( ) ( a ) 500 + 65:13 95: 5 : 6 : 2 8 22 = 50. c) Suma
Lecţia 2 Structura liniară, alternativă şi repetitivă Clasa a V-a Structuri de bază(liniară, alternativă şi repetitivă) Programarea structurată este o
Structuri de bază(liniară, alternativă şi repetitivă) Programarea structurată este o manieră de concepere a programelor, potrivit unor reguli bine definite şi independent de limbajul de programare. Scopul
Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE Secţiunea 5-6 avansaţi PROBLEMA puncte DANS De 1 Iunie - Ziua Copilului se organizează un spe
PROBLEMA 1 DANS De 1 Iunie - Ziua Copilului se organizează un spectacol de dans cu şi pentru copii. Acesta este programat să se desfăşoare în intervalul orar 10.30-12.00. În spectacol se înscriu n trupe
Microsoft Word - Curs_07.doc
5.3 Modificarea datelor în SQL Pentru modificarea conţinutului unei baze de date SQL pune la dispoziţie instrucţiunile insert, delete şi update. 5.3.1 Inserări în baza de date Sintaxa instrucţiunii insert
Algoritmi elementari Metode de căutare secvenţială binară Metode de ordonare metoda bulelor metoda inserţiei metoda selecţiei metoda numărării Intercl
Algoritmi elementari Metode de căutare secvenţială binară Metode de ordonare metoda bulelor metoda inserţiei metoda selecţiei metoda numărării Interclasare Analiza complexităţii unui algoritm Metode de
Aggregating Data
Subinterogări. Subinterogări multi-row. Formatarea rezultatelor unei interogări Obiective Prin parcurgerea acestui referat studentul va dobândi cunoştinţele necesare: identificării funcţiilor grup disponibile;
Curs 3 Permutari cu repetitie. Combinari. Algoritmi de ordonare si generare
Curs 3 Permutări cu repetiţie. Combinări. Algoritmi de ordonare şi generare Octombrie 2015 Cuprins Algoritmi de ordonare şi generare pentru permutări cu repetiţie Reprezentarea binară a submulţimilor Algoritmi
tehnologii web
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Tehnologii Web Lector univ. dr. Adrian Runceanu 1 Curs 7 Limbajul PHP (partea II) 2
Managementul Resurselor Umane
Universitatea Politehnica București Catedra de Calculatoare Laborator 4 Cereri SQL Autori Conf. Dr. Ing. Alexandru Boicea Ș.L. Dr. Ing. Ciprian-Octavian Truică Cuprins Cereri SQL Cereri simple 10.03.2019
Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa
Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa a două funcţii care au acelaşi nume În C++ acest lucru
Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu
Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu casandra@cs.upt.ro https://tinyurl.com/lectureslsd Mulțimi aspecte teoretice Ce sunt mulțimile? Mulțimea e un concept matematic fundamental. Definiție
BARAJ NR. 1 JUNIORI FRANŢA ianuarie Fie x şi y două numere întregi astfel încât 5x + 6y şi 6x + 5y să fie pătrate perfecte. Arătaţi că
BARAJ NR. 1 JUNIORI FRANŢA 019 9 ianuarie 019 1. Fie x şi y două numere întregi astfel încât 5x + 6y şi 6x + 5y să fie pătrate perfecte. Arătaţi că x şi y sunt divizibili cu 11.. Fie Γ un cerc de centru
Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_10_RO_2019_v1.pptx
SDA (PC2) Curs 10 Arbori Iulian Năstac Definiția 1: Arbori Recapitulare Arborele este un graf orientat, aciclic și simplu conex. Definiția 2: Un arbore este un ansamblu de structuri de date de natură recursivă
1. Operatii cu matrici 1 Cerinte: Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A
1. Operatii cu matrici 1 Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A+B (adunare), aa (inmultire cu scalar), A-B scadere), AT (Transpusa),
Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014
Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Unde aplicăm verificarea realizabilității? probleme de căutare și
ALGORITHMICS
CURS 2: Descrierea algoritmilor în pseudocod =Exemple= 1 Structura Descrierea unor algoritmi simpli Specificarea și utilizarea subalgoritmilor 2 Exemplu 1 Considerăm un tabel cu informații despre studenți
Nr. 932 din Avizat ISJ Vâlcea, Inspector școlar informatică, Ciochină Luisa EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR
Nr. 932 din 12.12.2018 Avizat ISJ Vâlcea, Inspector școlar informatică, Ciochină Luisa EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR DE MATEMATICĂ INFORMATICĂ ȘI MATEMATICĂ INFORMATICĂ,
Secţiunea 5-6 avansaţi PROBLEMA 1 Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE 100 puncte NR Un număr natural nenul V care se plictisea singur,
PROBLEMA 1 NR Un număr natural nenul V care se plictisea singur, și-a căutat în prima zi cel mai mare divizor al său mai mic decât el și l-a scăzut din valoarea sa. Numărul rămas, plictisit și el, și-a
Analiză de flux de date 29 octombrie 2012
Analiză de flux de date 29 octombrie 2012 Analiză statică: definiţie O analiză a codului sursă (fără a executa programul), cu scopul de a determina proprietăţi ale programului sursă. (in principal corectitudinea,
carte2008.dvi
Capitolul 6 Tehnica divizării Este o tehnică similară tehnicii reducerii însă rezolvarea unei probleme de dimensiune n nu se reduce la rezolvarea unei singure subprobleme de dimensiune mai mică ci la rezolvarea
Slide 1
Şiruri de caractere String, StringBuffer, StringTokenizer Clase, metode şi exemple Clasa String Crearea unui şir Constructorul implicit crează un şir vid: String s = new String(); String str = "abc"; este
LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA Sem. I,
LOGICA MATEMATICĂ ŞI COMPUTAŢIONALĂ Sem. I, 2017-2018 Ioana Leustean FMI, UB Partea III Calculul propoziţional clasic Consistenţă şi satisfiabilitate Teorema de completitudine Algebra Lindenbaum-Tarski
Microsoft Word - 2 ES RO.doc
2 MULTITASKING 2.1. Preliminarii Este deja foarte bine cunoscut faptul că o programare eficientă în domeniul sistemelor în timp real, în mod evident, vizând aici sistemele în timp real încorporate, este
1
Laborator 3 Supraîncărcarea operatorilor (părțile II și III) 1. Supraîncărcarea operatorilor (părțile II și III) Exemplu 1: Consideram clasa sir, in care fiecare obiect retine adresa unui sir de caractere.
Microsoft Word - Lab1a.doc
Sisteme de numeraţie şi coduri numerice 1.1. Sisteme de numeraţie 1.2. Conversii generale între sisteme de numeraţie 1.3. Reprezentarea numerelor binare negative 1.4. Coduri numerice 1.5. Aplicaţii In
LUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL Aspecte generale Programarea neliniară are o foart
LUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL 0 8.. Aspecte generale Programarea neliniară are o foarte mare importanţă în rezolvarea problemelor de optimizări,
Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 Secţiunea 7-8 avansaţi 100 puncte DEMOCRATIE Arpsod are în curtea sa N copaci foarte băt
PROBLEMA 1 DEMOCRATIE Arpsod are în curtea sa N copaci foarte bătrâni, așezați în linie și numerotați de la 1 la N. Fiecare copac are o înălțime cunoscută, Hi. Există riscul ca la un vânt mai puternic
O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap
O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with applications to Erdős-Suranyi sequences. We start from
Microsoft Word - IA2-Lisp-stud.doc
Capitolul II. LISP IntenŃia acestui capitol nu este aceea de a da o descriere exhaustivă a limbajului LISP ci de a introduce nońiunile esenńiale ale lui, care să facă posibilă scrierea de aplicańii simple
09. Informatica 2 - MM 1
FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Matematică 1.4. Domeniul
Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014
Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014 Relații în lumea reală și informatică Noțiunea matematică de
Limbaje de Programare Curs 5 – Siruri de caractere
Limbaje de Programare Curs 5 Şiruri de caractere Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Şiruri de caractere 2 Tipul pointer 3 Funcţii cu şiruri de caractere Şiruri
BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:
BAC 27 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net: http://www./ CAPITOLUL 1 Varianta 36 1. Subiectul I. (a) Avem 2 ( ) 2+ ( ) 2= 7i = 2 7
Performanta in matematica de gimnaziu si liceu-program de pregatire al elevilor olimpici MULTIMI. OPERATII CU MULTIMI Partea I+II Cls. a V-a
Performanta in matematica de gimnaziu si liceu-program de pregatire al elevilor olimpici MULTIMI. OPERATII CU MULTIMI Partea I+II Cls. a V-a 6.02.2016 si 13.02.2016 Material intocmit de prof. BAJAN MARIANA
Slide 1
STRUCTURI DE DATE Arbori B Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR): operatie importanta regasirea rapida a datelor indecsi. Indexul: colecţie de perechi
Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014
Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu
Entrepreneurship and Technological Management
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiectarea Algoritmilor 33. Algoritmul de tip Monte Carlo Bibliografie [1] C. Giumale Introducere in Analiza Algoritmilor
Microsoft Word - Laborator 6 - Expresii Regulate IV.doc
PERL Laborator 6 Adrian Iftene Martie 26, 2007 1 1 Greşeli Comune când lucrăm cu RegExp... 3 2 Câteva Subiecte mai Avansate... 3 2.1 Comentarii Inline... 4 2.2 Modificatori Inline... 4 2.3 Gruparea fără
Microsoft Word - Rezolvarea Test nr. 11.doc
Testul nr. 11 Problema 1 (30 puncte = 10 puncte + 10 puncte + 10 puncte) a) Să se calculeze ( 42 : 2 + 23 ) :11+ 2 5 16. b) Să se determine cifrele a și b din egalitatea { a b} 2 + 42 : 2 + 23 :11+ 2 5
Laborator - Configurarea Rutelor IPv4 Statice și Implicite Topologie Tabela de Adresare Echipame nt Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gate
Topologie Tabela de Adresare Echipame nt Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gateway Obiective R1 G0/1 192.168.0.1 255.255.255.0 N/A S0/0/1 10.1.1.1 255.255.255.252 N/A R3 G0/1 192.168.1.1 255.255.255.0
Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]
![Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]](/thumbs/99/143437905.jpg "Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]")
Detalii de implementare. Declararea variabilelor, transmiterea parametrilor catre subprograme. Declararea variabilelor variabile globale -declarate in afara oricarei functii variabile locale -declarate
Slide 1
Agenti care rezolva probleme catalin.stoean@inf.ucv.ro http://inf.ucv.ro/~cstoean Agenti care rezolva probleme Formularea problemelor Exemple de probleme Algoritmi de cautare standard 2/91 Un agent american
2
Modificarea pragurilor valorice prevăzute de Legea nr. 98/2016 şi de alte acte normative din domeniul achiziţiilor publice ca urmare a revizuirii de către Comisia Europeană a pragurilor prevăzute în unele
BAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:
BAC 7 Pro Didactica Programa M Rezolvarea variantei 6 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net: http://www./ CAPITOLUL Varianta 6. Subiectul I. (a) Coordonatele punctelor C şi D satisfac
SUBPROGRAME
SUBPROGRAME Un subprogram este un ansamblu ce poate conţine tipuri de date, variabile şi instrucţiuni destinate unei anumite prelucrări (calcule, citiri, scrieri). Subprogramul poate fi executat doar dacă
Lab6LCD
LABORATOR 6 - Interfaţă pentru afişor cu cristale lichide (LCD), partea II-a Scopul lucrării În laboratorul anterior s-au implementat funcţiile rd_lcdreg(char vrs), wr_lcdreg(char vrs, char data), void
Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx
1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluționist și sunt inspirați de teoria lui Darwin asupra evoluției. Idea calculului evoluționist a fost introdusă în
Microsoft Word - O problema cu bits.doc
O problemă cu bits 1 Tiberiu Socaciu Enunţul Pe pagina Proful de Mate de pe Facebook 2 am primit de la un elev de clasa a IX-a următoarea provocare 3 : Vom oferi două soluţii, una folosind manipulări de
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VÂLCEA COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ MATEI BASARAB RÂMNICU VÂLCEASTR. HENRI COANDĂ NR.2 TELEFON/FAX:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VÂLCEA COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ MATEI BASARAB RÂMNICU VÂLCEASTR. HENRI COANDĂ NR.2 TELEFON/FAX: 0350401742 0350401742 WEB: www.cnimateibasarab.ro E-MAIL: liceulmateibasarab@yahoo.com
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax:
Documentație pentru accesarea platformei e-learning de către studenți Pentru facilitarea demersurilor necesare bunei desfășurări a cursurilor se folosește platforma de e-learning a facultății (care se
ARTUR BĂLĂUCĂ ARITMETICĂ Teme pentru centre de excelență MODELE DE PROBLEME REZOLVATE DE PROBLEME SEMNIFICATIVE PENTRU OLIMPIADE, CONCURS
ARTUR BĂLĂUCĂ ARITMETICĂ Teme pentru centre de excelență + 0 MODELE DE PROBLEME REZOLVATE + 1130 DE PROBLEME SEMNIFICATIVE PENTRU OLIMPIADE, CONCURSURI ŞI CENTRE DE EXCELENŢĂ Clasa a V-a Ediţia a X-a EDITURA
Microsoft Word - PCLP2_Curs_4_2019.doc
12. Tipuri de date derivate direct - Tipul pointer Tipurile de date derivate direct sunt tipuri de date create pe baza unor tipuri de date existente. In limbajul C, un astfel de tip, nestructurat (simplu),
Nr / STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE SERVICIILE OFERITE Ancheta
Nr.21 / 29..213 STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE SERVICIILE OFERITE Ancheta s-a realizat în perioada 212 213, folosindu-se ca tehnică
CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin
CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin două dintre ele fiind diferite. Arătaţi că x y z 0
Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011
Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Instrucţiuni condiţionale 1. Intrucţiunea
Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi
Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivitate şi semi - modularitate Fie L o latice. Se numeşte
Secţiunea Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 PIEPTBICEPS 100 puncte Mihai este un bodybuilder cunoscut în Romania. El
PROBLEMA 1 PIEPTBICEPS 1 puncte Mihai este un bodybuilder cunoscut în Romania. El este rugat de diverse persoane să le corecteze antrenamentul din acea zi. Un antrenament este format dintr-o serie de exerciţii
Capitole Speciale de Informatică Curs 2: Determinarea vocabularului de termeni şi a listelor de postări 4 octombrie 2018 Reamintim că listele de indec
Capitole Speciale de Informatică Curs 2: Determinarea vocabularului de termeni şi a listelor de postări 4 octombrie 2018 Reamintim că listele de indecşi inversaţi se construiesc în 4 paşi: 1. Se colectează
Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XII 1.Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia comp
Propunator: Morar Florin Colegiul National Silvania Zalau Discipina: Informatica Nivel liceal, cls. XII 1.Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului calcul, care primeşte prin intermediul
PPSD
Modele paralele SPMD Modelul SPMD Comunicarea prin mesaje Message Passing Interface Modelul SPMD Modelul SPMD (Single Program Multiple Data) Acesta este un model adecvat calculatoarelor MIMD In cele ce
Facultatea de Matematica si Informatica Universitatea din Bucuresti Structuri liniare Liste. Stive. Cozi - Inserare, cautare, stergere - Lectii de pre
Structuri liniare Liste. Stive. Cozi - Inserare, cautare, stergere - Lectii de pregatire pentru Admitere 02 / 03 / 2019 1 Cuprins Structuri liniare (Liste. Stive. Cozi) Liste (simple, duble, circulare)
Limbaje de Programare Curs 6 – Functii de intrare-iesire
Limbaje de Programare Curs 6 Funcţii de intrare-ieşire Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Citire formatată 2 Citirea şirurilor de caractere 3 Citirea unor linii
Microsoft Word - cap1p4.doc
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu
Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor
Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)
LUCRAREA NR
LUCRAREA NR. 5 TIPURI DE DATE STRUCTURATE În C există două categorii de tipuri de date structurate: tablourile şi structurile. Un tablou este o colecţie omogenă de valori de acelaşi tip identificate printr-un
Word Pro BH.lwp
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE DECIZIA Nr. 78 din 2006 privind solutionarea contestatiei formulata de SC X SRL Directia Generala
Manual de utilizare Room Booking System
Manual de utilizare Room Booking System Cuprins 1. Autentificare 2. Utilizare aplicatie 2.1. Manage Reservation 2.2. Rooms 2.3. Manage Users 2.4. View Reservations 3. Sectiuni Adaugare/Editare 3.1 Adauga
PAS cap. 2: Reprezentări rare p. 1/35 Prelucrarea avansată a semnalelor Capitolul 2: Reprezentări rare Bogdan Dumitrescu Facultatea de Automatică şi C
PAS cap. 2: Reprezentări rare p. 1/35 Prelucrarea avansată a semnalelor Capitolul 2: Reprezentări rare Bogdan Dumitrescu Facultatea de Automatică şi Calculatoare Universitatea Politehnica Bucureşti PAS
Secţiunea 7-8 începători Concurs online de informatică Categoria PROGRAMARE PROBLEMA 1 ID 100 puncte Calculatoarele trebuie să se recunoască în rețeau
PROBLEMA ID 00 puncte Calculatoarele trebuie să se recunoască în rețeaua de Internet printr-un ID. În prezent, există metode de identificare a ID-ului folosite la scară globală: IPv4 și IPv6. Adresele
Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014
Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014 Analiză statică: definiție O analiză a codului sursă (fără a executa programul), cu scopul de a determina proprietăți ale programului sursă. (in
Addendum Syllabus 6 Microsoft Access 2016 REF Syllabus 6.0 Cunoașterea domeniilor în care se utilizează bazele de date Datorită potenţialului ma
REF 1.1.5 Syllabus 6.0 Cunoașterea domeniilor în care se utilizează bazele de date Datorită potenţialului mare de eficientizare a muncii, bazele de date îşi găsesc aplicaţii în diverse domenii: - transporturi