MAE_interior.qxd

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "MAE_interior.qxd"

Transcriere

1

2 Ministerul Afacerilor Externe Raport privind politica externã a României Sediul Ministerului Afacerilor Externe

3 10 realizãri de politicã externã Diplomaþia este o muncã de construcþie ºi de echipã. Rezultatele se obþin în timp, cu perseverenþã, tenacitate ºi imaginaþie, toate acestea bazându-se pe existenþa unei viziuni. Trebuie avut întotdeauna în vedere cã aceste rezultate au impact asupra vieþii de zi cu zi a fiecãruia dintre noi. Este important ca acest impact sã fie cel pe care ni-l dorim. Dacã privim la ceea ce s-a realizat în politica externã a României din 2005 pânã în prezent, cred cã putem sã afirmãm cã ne-am înscris într-o astfel de perspectivã: 1. România a devenit stat membru al Uniunii Europene. 2. România ºi-a întãrit securitatea naþionalã prin rolul activ asumat în NATO, prin consolidarea parteneriatului strategic cu SUA ºi prin participarea la politica europeanã de securitate ºi de apãrare. 3. Marea Neagrã a fost adusã pe harta politicii internaþionale. 4. România a contribuit la consolidarea regionalã ºi la crearea unor perspective europene de dezvoltare economicã ºi politicã în Balcani. 5. România a contribuit substanþial la apropierea Republicii Moldova de structurile europene. 6. Au fost consolidate parteneriatele strategice cu þãri importante ºi am circumscris relaþiile bilaterale modelului european. 7. A fost dinamizatã diplomaþia economicã. 8. S-au fãcut paºi importanþi spre relansarea pe baze pragmatice a relaþiilor României cu state din afara Uniunii Europene. 9. MAE a susþinut în mod convingãtor ºi cu profesionalism cauza României în instanþele internaþionale, în dosare de interes major (Delta Dunãrii, platoul continental º.a.). 10. S-au realizat progrese semnificative în reforma corpului diplomatic, cu un accent special pe reforma serviciilor consulare. Îmi exprim speranþa cã aceste realizãri ºi toate celelalte proiecte, iniþiative sau demersuri de politicã externã din aceastã perioadã se constituie într-un argument convingãtor cu privire la capacitatea diplomaþiei noastre de a promova interesele României într-o lume complexã, care trebuie sã facã faþã permanent la noi provocãri. Lazãr Comãnescu Ministrul Afacerilor Externe 4 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 5

4 Context Obiective Politica externã a României în perioada a implementat cu succes Programul de Guvernare ºi Strategia Naþionalã de Securitate (2006). Ea are la bazã trei principii care îi asigurã o continuitate dincolo de ciclurile electorale: calitatea României de membru responsabil al comunitãþii europene ºi al celei euro-atlantice, activ în rezolvarea problemelor de interes regional ºi global; echilibrul între interesul naþional ºi valorile la care România a aderat democraþie, stat de drept, respect pentru drepturile omului; abordarea integratã ºi coerentã a prioritãþilor economice, politice, sociale ºi de securitate, astfel încât acestea sã se sprijine reciproc ºi sã-ºi gãseascã un echivalent în colaborarea eficientã inter- ºi intrainstituþionalã pentru punerea lor în aplicare. Planificarea strategicã ºi punerea în practicã a politicii externe a Românei în perioada au vizat cinci obiective majore: 1) Asumarea cât mai rapidã de România a statutului de membru cu drepturi depline al UE ºi, în consecinþã, trecerea de la un rol pasiv de preluare a unor politici-cheie UE, la un rol activ, de promotor de politici proprii, în acord cu forþa ei politicã ºi de vot în cadrul instituþiilor europene ºi cu potenþialul ei economic. 2) Asumarea unui rol activ în dezbaterile ºi procesul decizional al Alianþei Nord-Atlantice, echivalent prezenþei trupelor româneºti în teatrul de rãzboi, cu scopul de a susþine transformarea organizaþiei într-un instrument apt sã facã faþã provocãrilor de securitate din secolul XXI ºi de a consolida rolul ei ºi impactul sãu stabilizator în zonele adiacente României. 3) Promovarea unei politici regionale active ºi pragmatice, orientate spre angajarea partenerilor din regiuni vecine ºi din spaþiul euro-atlantic în proiecte de cooperare cu impact cuantificabil pentru stabilitatea, prosperitatea ºi asumarea valorilor europene. Statutul de stat membru UE ºi NATO oferã României resurse esenþiale, prin atragerea interesului ºi prezenþa acestor organizaþii în regiunea extinsã a Mãrii Negre. 4) Reflectarea pe plan extern a intereselor economice, culturale, sociale (acceptarea cetãþenilor români pe piaþa forþei de muncã din diferite state membre UE) ºi de imagine, prin transformarea diplomaþiei româneºti într-una pragmaticã, care sã recurgã în mod activ la instrumente moderne precum diplomaþia economicã, diplomaþia publicã ºi diplomaþia culturalã. 5) Protejarea intereselor ºi identitãþii cetãþenilor români aflaþi în strãinãtate prin oferirea de servicii consulare moderne, eficiente ºi de calitate. Principiile ºi obiectivele enumerate constituie fundamentul ºi cadrul de promovare a politicii externe a României în urmãtoarea decadã, aºa cum a fost subliniat ºi în documentul Repere pentru un deceniu de politicã externã: interese, valori, instrumente, elaborat ºi lansat de Ministerul de Externe în a doua jumãtate a anului Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 7

5 Europa Ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã, reprezentanþii României au semnat Tratatul de Aderare la UE , Luxemburg Ministerul Afacerilor Externe a contribuit activ la parcurgerea paºilor pentru atingerea obiectivului major al programului de guvernare aderarea la Uniunea Europeanã. Parlamentul European a acordat, la 13 aprilie 2005, avizul conform asupra Tratatului de Aderare, acesta fiind semnat la 25 aprilie Prin contacte diplomatice organizate de MAE în perioada mai 2005 noiembrie 2006, la toate nivelurile, s-a acþionat cu succes pentru promovarea ratificãrii de cãtre toate statele membre a Tratatului de Aderare, in vederea atingerii obiectivului de aderare ianuarie Ministerul de Externe s-a implicat direct în efortul de conectare a României la politicile ºi activitatea Uniunii, pe perioada exercitãrii statutului de observator pe lângã UE, în perioada aprilie decembrie 2006, dupã semnarea Tratatului de Aderare. Autoritãþile române au fost reprezentate în Consiliul UE, la activitãþile grupurilor gestionate de Comisia Europeanã (comitologie), la nivelul Comitetului Regiunilor ºi al Comitetului Economic ºi Social. De asemenea, MAE a sprijinit procesul de conectare instituþionalã pe linia Parlamentului European (PE), prin parlamentarii naþionali care au fost desemnaþi de Parlamentul României sã participe la lucrãrile PE în calitate de observatori, cu începere din 26 septembrie A fost creat un sistem naþional de coordonare a elaborãrii poziþiilor naþionale în cadrul procesului de decizie din cadrul Consiliului UE, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe ºi Departamentul pentru Afaceri Europene. România ºi-a adaptat politicile ºi obiectivele la cele generale ale Uniunii, fãcând progrese importante pentru asigurarea conectãrii depline la standardele ºi la politicile europene. Ministerul Afacerilor Externe s-a implicat activ în comunicarea ºi promovarea cãtre statele membre UE a progreselor realizate în domeniile reformei justiþiei ºi combaterii corupþiei, în baza materialelor ºi informaþiilor furnizate de Ministerul Justiþiei, referitoare la progresele realizate in domeniul mecanismului de cooperare ºi verificare instituit prin Decizia Comisiei din 13 decembrie Un dosar special aflat în atenþia MAE a fost asigurarea liberei circulaþii a cetãþenilor români în UE. Datoritã demersurilor întreprinse, o parte a 8 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 9

6 statelor membre UE au decis deschiderea totalã (Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia ºi Suedia) sau parþialã (Italia, Franþa, Ungaria) a pieþelor lor naþionale de muncã pentru lucrãtorii români. În conformitate cu obligaþiile asumate prin Tratatul de Aderare, a fost negociatã ºi realizatã aderarea la Spaþiul Economic European, care prevede ºi primirea unei asistenþe pentru coeziune în valoare de 98,5 milioane euro acordatã de Norvegia, Islanda ºi Liechtenstein. De asemenea, a fost negociatã aderarea la Acordul cu privire la libera circulaþie a persoanelor încheiat de UE cu Elveþia, care urmeazã sã intre în vigoare în martie 2009, ºi o asistenþã financiarã pentru coeziune de 114 milioane euro acordatã de Elveþia. Prin intermediul MAE, România s-a asociat în mod activ procesului de redefinire instituþionalã a Uniunii, concretizat prin adoptarea Tratatului de la Lisabona. Astfel, MAE a asigurat participarea activã a României în cursul întregului proces de definire a unui mandat clar privind viitorul Tratat (adoptat la Consiliul European din iunie 2007), precum ºi în desfãºurarea Conferinþei Interguvernamentale (CIG) de redactare a documentului, desfãºuratã în sem. II Ulterior, MAE a asigurat participarea României la nivel înalt la semnarea Tratatului de la Lisabona (Mosteiro dos Jeronimos/Lisabona, 13 decembrie 2007). Este primul tratat adoptat de Uniunea extinsã, cu 27 de membri, ºi primul pe care România l-a Ceremonia de semnare a Tratatului de la Lisabona, România semneazã Tratatul de reformã al UE , Lisabona semnat în calitate de stat membru. România s-a numãrat de asemenea printre primele state membre care au ratificat acest document, la 4 februarie MAE a demarat o serie de acþiuni de comunicare publicã pe marginea acestui document. Diplomaþia românã s-a implicat de asemenea activ în procesul de definire ºi adoptare a Declaraþiei pentru aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma (Berlin, 25 martie 2007), document care schiþeazã profilul unei Uniuni puternice, care împãrtãºeºte realizãri ºi valori comune, fiind capabilã sã rãspundã provocãrilor actuale. România s-a conectat la Procesul Lisabona de implementare a mãsurilor pentru realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru creºtere economicã ºi locuri de muncã, în vederea îmbunãtãþirii competitivitãþii economiei româneºti ºi a realizãrii convergenþei economice ºi sociale a României cu media UE. Au fost elaborate ºi prezentate Comisiei Europene Programul Naþional de Reformã în perioada (PNR) ºi Planul de acþiune pentru implementarea PNR în perioada , principalele instrumente de implementare ale Strategiei de la Lisabona la nivel naþional. În a doua parte a anului 2007 a început elaborarea Strategiei Naþionale pentru Dezvoltare Durabilã (SNDD), care propune o viziune a dezvoltãrii durabile a României, în context european, în perspectiva urmãtoarelor douã decenii. Documentul va fi adoptat în luna noiembrie. Un subiect urmãrit cu interes de România la nivel european a fost problematica energiei. Autoritãþile române s-au implicat activ în aceastã dezbatere pentru promovarea poziþiilor naþionale pe toate cele trei dimensiuni: securitate energeticã, energie schimbãri climatice ºi piaþa comunã a energiei. În dezbaterea asupra bugetului UE, România a participat ca observator în 2005 ºi s-a implicat în procesul de consultare la nivel comunitar, care a demarat la nivel comunitar în perspectiva procesului de negocieri pe baza propunerilor Comisiei Europene care vor fi prezentate anul viitor. În contextul reformelor sectoriale succesive ale Politicii Agricole Comune, România a urmãrit protejarea intereselor financiare ºi de competitivitate ale agricultorilor români, prin coordonarea ºi negocierea unor poziþii naþionale fundamentate pe acest obiectiv. România a susþinut în mod constant, în cadrul negocierilor la nivel comunitar privind reforma Politicii Agricole Comune, necesitatea menþinerii unui buget agricol comunitar consistent ºi a unor mãsuri de sprijin financiar care sã permitã fermierilor români sã beneficieze de subvenþiile agricole comunitare ºi depãºirea decalajului de competitivitate dintre agricultorii români ºi cei din statele UE-15. Pe fondul extinderii politicii UE în domeniul migraþiei Abordarea Globalã a Migraþiei ºi a aplicãrii instrumentelor sale la regiunile din vecinãtatea de Est ºi Sud-Est a Uniunii, România a cãutat sã diversifice, eficientizeze ºi consolideze dialogul dintre UE ºi Republica Moldova ºi a sprijinit crearea unui Parteneriat de Mobilitate UE Republica Moldova în domeniul migraþiei. Autoritãþile române au propus ºi au promovat la nivel comunitar proiectul Platformei de cooperare în domeniul migraþiei ºi dezvoltãrii între UE ºi state terþe din regiunea Mãrii Negre, care a fost aprobatã în iunie România s-a alãturat, de asemenea, efortului actual de stabilizare ºi cooperare a Georgiei cu UE prin contribuþia adusã la instituirea unui Parteneriat de Mobilitate cu acest stat. Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã la 1 ianuarie 2007 diplomaþia românã evolueazã într-o nouã paradigmã, respectiv de 10 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 11

7 consolidare a procesului de integrare. Astfel a crescut capacitatea României de a acþiona la nivel extern, iar statutul de stat membru al Uniunii îi oferã o bazã mai puternicã pentru susþinerea la nivel european a prioritãþilor de politicã externã. România s-a implicat activ în iniþiativele la nivelul UE de continuare a politicii de extindere, susþinând la toate nivelurile deschiderea de noi capitole de negociere cu Croaþia ºi cu Turcia, precum ºi consolidarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest. România a rãspuns solicitãrilor unor state candidate (Turcia) privind furnizarea de expertizã tehnicã în domeniul proiectelor de infrastructurã cu finanþare europeanã. În procesul de consolidare a relaþiei transatlantice, România a reuºit sã se profileze de o manierã foarte activã. Prin promovarea unei Politici Europene de Securitate ºi Apãrare complementarã cu NATO, prin sprijinul, arãtat în cadrul Alianþei, pentru un proces constant de dialog ºi de cooperare între NATO ºi UE, precum ºi prin susþinerea agendei politice ºi de securitate a NATO sau UE, în vederea adoptãriii unei poziþii comune faþã de provocãrile regionale precum democratizarea Balcanilor, criza din Georgia, relaþiile cu Rusia, dosarul iranian, Irak, sau Afganistan, România este fidelã abordãrii sale strategice de valorificare constantã a potenþialului economic, politic ºi de securitate a comunitãþii transatlantice. Dupã aderarea României la UE, relaþiile bilaterale cu statele din Europa Occidentalã ºi Centralã au intrat într-o etapã substanþial diferitã, care a presupus demararea unui proces amplu de adaptare la noua paradigmã de cooperare bilateralã ºi în plan european. Rezultat al succeselor politico-diplomatice din ultimii ani, România are relaþii de parteneriat strategic cu Marea Britanie, Franþa, Italia, Spania ºi Ungaria ºi un parteneriat strategic în domeniul economic cu Germania. În relaþia cu Italia, parteneriatul strategic a trecut într-o etapã calitativ superioarã prin organizarea primului Summit româno-italian (Roma, 9 octombrie 2008) prezidat de cei doi prim-miniºtri. De asemenea, a fost promovat un dialog politic ºi tehnic intensificat, pentru gestionarea problematicii românilor aflaþi pe teritoriul acestui stat. Parteneriatul strategic dintre România ºi Franþa s-a materializat prin organizarea primei ediþii a Summitului româno-francez prezidat de cei doi ºefi de stat (Bucureºti, 4 februarie 2008) ºi adoptarea, la ºedinþa comunã de guvern de la Paris, din aprilie 2008, a Foii de parcurs prin care se stabilesc prioritãþile cooperãrii bilaterale pentru urmãtorii 4 ani. Companii din state europene au participat la privatizãri în domenii strategice: privatizarea PETROM cu OMV, a Bãncii Comerciale Române cu Erste Bank, a DISTRIGAZ Nord cu Ruhrgaz ºi DISTRIGAZ Sud, Electrica Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea cu Enel. Au fost instituite mecanisme de consultãri periodice la toate nivelurile, pe teme europene, sectoriale sau globale de interes comun, cu parteneri din cadrul Uniunii Europene, în special cu Franþa, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, statele central ºi sud-est europene, membre UE, Olanda, Belgia, Finlanda, Suedia, Danemarca. S-au convenit proiecte concrete de cooperare ºi de asistenþã în domenii specializate, ca parte a unui proces de diversificare ºi specializare a cooperãrii bilaterale care va continua în anii urmãtori. Au fost create grupuri de lucru, având ca obiectiv identificarea proiectelor pentru care România a primit fonduri de aderare, precum cel cu Olanda (prin intermediul programelor MATRA ºi PSO), în domeniile concurenþei, administraþiei, justiþiei, agriculturii ºi mediului. Au fost convenite programe de formare a cadrelor din administraþia din România, cu sprijinul Franþei ºi Spaniei. S-au dezvoltat relaþiile de bunã vecinãtate cu Ungaria ºi cu Bulgaria. Relaþiile cu Ungaria au atins un nivel de excelenþã. ªedinþa comunã a Marcarea aderãrii României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã, ceremonia de la Bruxelles , Bruxelles celor douã guverne din 20 octombrie 2005 a constituit o premierã în regiune, fiind pentru prima datã când reprezentanþii a douã state vecine s-au reunit pentru a discuta despre coordonarea Planurilor Naþionale de Dezvoltare. A doua ediþie s-a desfãºurat în 2006, la Budapesta, a treia, la Sibiu, în 2007, iar cea de-a patra, la Szeged, la 21 octombrie Participarea sectorialã la dezbaterile de interes mai larg, în cadrul grupului Viºegrad (Viºegrad 4, Viºegrad 4+2), precum ºi la întâlnirile în format Olive Group au marcat o nouã calitate în prestaþia României în cadrul UE, prin folosirea pârghiilor regionale de consultare oferite de parteneriatele intra UE. 12 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 13

8 Dimensiunea de securitate a politicii externe a României Summitul NATO (Bucureºti, 2 4 aprilie 2008), Sala mare de reuniune, Palatul Parlamentului , Bucureºti Dupã aderarea formalã a României la Alianþa Nord-Atlanticã în martie 2004, obiectivul principal a fost definirea ariilor de interes pentru þara noastrã: extinderea Alianþei cãtre Est ºi zona Balcanilor, rolul ei în zona Mãrii Negre, participarea trupelor româneºti la misiuni NATO de stabilizare sau/ºi menþinere a pãcii, relaþiile cu Rusia ºi rolul Consiliului NATO-Rusia, rolul NATO în securizarea infrastructurii energetice critice, apãrarea antirachetã, cooperarea UE-NATO. Gãzduirea summitului NATO în 2 4 aprilie 2008 a reprezentat un apogeu al acestei perioade în ceea ce priveºte capacitatea României de a-ºi demonstra valoarea adãugatã în Alianþã ºi de a reuºi sã influenþeze pozitiv agenda politicã a organizaþiei. NATO reprezintã pilonul central al politicii de securitate ºi apãrare a României. Intensificarea ritmului reformei interne a NATO ºi adâncirea ei consolideazã capacitatea Alianþei de a îndeplini funcþii globale multiple ºi variate de ordin politic ºi operaþional, inclusiv prin intermediul misiunilor sale de menþinere a pãcii, de securizare ºi stabilizare. Ele constituie experienþe utile pentru reformã ºi, într-un proces de interdependenþã, finalizarea lor depinde de implementarea reformei. În acest sens, organizarea Summitului NATO la Bucureºti a adus decizii cheie ºi substanþiale în vederea avansãrii procesului de transformare a Alianþei. Summitul de la Bucureºti a fost cel mai important eveniment internaþional gãzduit vreodatã de România ºi cel mai mare summit din istoria Alianþei. Alãturi de reuniunile Consiliului Nord-Atlantic, programul a inclus, pentru prima datã în istoria reuniunilor la nivel înalt ale NATO, o conferinþã a statelor NATO cu partenerii participanþi cu trupe la operaþia NATO din Afganistan (ISAF), precum ºi cu organizaþiile internaþionale care contribuie la procesul de stabilizare. La eveniment au fost prezenþi, între alþii, secretarul general ONU, secretarul general al Consiliului UE ºi directorul executiv al Bãncii Mondiale, pre- ºedintele Afganistanului. Pentru prima datã în marja unui Summit NATO a avut loc o reuniune a Consiliului NATO-Rusia cu participarea preºedintelui Federaþiei Ruse. Summitul a inclus ºi o reuniune la vârf a Comisiei NATO-Ucraina ºi un dineu de lucru al Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic. 14 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 15

9 Summitului NATO de la Bucureºti a reprezentat o reflectare a atingerii maturitãþii politice a României ca membru al comunitãþii Nord-Atlantice. Prin angajamentul politic ferm, prin capacitatea de promovare ºi apãrare a valorilor democraþiei, libertãþii ºi prosperitãþii, România a demonstrat cã este un Aliat pe care ceilalþi membri ai NATO se pot baza. La Summitul de la Bucureºti au participat peste 3000 de reprezentanþi de nivel înalt ºi oficiali din cele 25 de state Aliate ale României, delegaþii din cele 23 de state partenere NATO în cadrul Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic, precum ºi delegaþi ai statelor contributoare la misiunea din Afganistan Australia, Noua Zeelandã, Japonia, Singapore, ºi reprezentanþi de marcã ai unor organizaþii internaþionale implicate în efortul de stabilizare ºi reconstrucþie a Afganistanului ONU, UE, Banca Mondialã. Ca stat gazdã a Summitului, România a dorit ca acesta sã se concretizeze prin decizii de viziune pentru viitorul NATO. România a acþionat, în consultãrile interaliate, în mod pragmatic ºi constructiv, pentru a se ajunge la un numitor comun asupra rezultatelor majore, de viziune politicã, ale Summitului. România a depus toate eforturile pentru ca Summitul de la Bucureºti sã proiecteze imaginea Summitul NATO (Bucureºti, 2 4 aprilie 2008), Fotografie de familie, ºefi de stat ºi de guverne din statele membre NATO , Bucureºti unei Alianþe puternice, adaptate provocãrilor actuale de securitate. Imaginea promovatã de Summitul de la Bucureºti este aceea a unei alianþe care asigurã un echilibru între angajamentul sãu faþã de securitatea euro-atlanticã ºi rolul firesc de contributor la securitatea globalã ºi care doreºte sã dezvolte relaþiile cu statele terþe ce împãrtãºesc valorile Alianþei ºi contribuie la implementarea obiectivelor sale, acordând, în continuare, o atenþie specialã partenerilor tradiþionali din apropierea sa, din Balcani, din regiunile Mãrii Negre, Mãrii Caspice ºi Asiei Centrale. Rezultatele summitului corespund obiectivelor urmãrite de România, în special celor legate de procesul de transformare a Alianþei. Acest proces va continua cu ocazia summitului aniversar din 2009, ocazie cu care se va trece în revistã procesul de adaptare ºi se vor stabili noi orientãri pentru modernizarea Alianþei, astfel încât aceasta sã poatã rãspunde provocãrilor de securitate ale secolului XXI. Comunicatul final al Summitului de la Bucureºti reflectã îndeplinirea obiectivelor urmãrite de România: un paragraf în care este subliniatã importanþa regiunii Mãrii Negre pentru securitatea euro-atlanticã; apãrarea antirachetã, prin reþinerea în document a unor principii cheie: indivizibilitatea ºi solidaritatea, acoperirea cuprinzãtoare ºi apãrarea întregului teritoriu aliat; conflictele îngheþate, prin susþinerea soluþionãrii acestora prin mijloace paºnice, precum ºi a integritãþii teritoriale, independenþei ºi suveranitãþii Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei ºi Republicii Moldova; Tratatul privind Forþele Convenþionale în Europa reluarea implicitã a angajamentelor de la Istanbul; un paragraf privind securitatea energeticã ºi rolul de niºã pe care NATO doreºte sã îl aibã în aceastã problematicã; existenþa unui mesaj de încurajare pentru Serbia; invitarea Albaniei ºi Croaþiei pentru a deveni membre NATO; limbajul inovator în privinþa Georgiei ºi Ucrainei ( not MAP but membership ). România a demonstrat pe deplin cã este un membru al Alianþei care nu numai cã s-a ridicat deja la standardele ºi aºteptãrile partenerilor ei, ci impune ea însãºi standarde de calitate ºi profesionalism în cadrul organizaþiei. În perioada care a urmat Summitului de la Bucureºti, România a acþionat cu prioritate în direcþia îndeplinirii sarcinilor rezultate din deciziile Summitului. Contribuþia României la îndeplinirea obiectivelor NATO a urmãrit ºi urmãreºte, în continuare, cu prioritate, relaþia NATO cu spaþiile din vecinãtatea României (Balcanii de Vest ºi Regiunea Extinsã a Mãrii Negre), procesul de adaptare a Alianþei pentru a face faþã noilor riscuri ºi provocãri (urmãrind, cu prioritate, îndeplinirea obiectivelor trasate la Bucureºti în domeniile apãrãrii antirachetã ºi securitãþii energetice), participãrii la operaþiile NATO (printr-o contribuþie substanþialã la ISAF-Afganistan ºi KFOR-Kosovo), România s-a afirmat ca un susþinãtor constant al aspiraþiilor euroatlantice ale Georgiei ºi Ucrainei. Ambasadei României la Chiºinãu i-au revenit douã mandate succesive de punct de contact în relaþia dintre NATO ºi R. Moldova, diplomaþia românã contribuind în mod substanþial la deschiderea Centrului de Informare ºi Documentare al NATO la Chiºinãu. Afirmarea UE ca actor politic în domeniul securitãþii ºi apãrãrii reprezintã unul dintre aspectele ce þin de ajustarea sistemului internaþional de securitate, un element crucial în aceastã privinþã reprezentându-l dezvoltarea gradualã a Politicii Europene de Securitate ºi Apãrare (PESA). România a contribuit la procesul de revizuire a Strategiei de Securitate a UE astfel încât aceasta va reflecta corespunzãtor aspectele de interes 16 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 17

10 prioritar pentru România, precum raportarea Uniunii la problematica de securitate a Mãrii Negre ºi relaþiile dintre UE ºi NATO, securitatea energeticã ºi schimbãrile climatice. România a contribuit la finalizarea cu succes a Obiectivului Global Civil 2008 (documentul director privind dezvoltarea capacitãþilor civile pentru PESA) ºi a participat activ la Conferinþa de Îmbunãtãþire a Capacitãþilor Civile (noiembrie, 2008). Pânã în prezent, România a contribuit la majoritatea activitãþilor derulate sub egida PESA: EUPM ºi Althea (în Bosnia ºi Herþegovina), EULEX Kosovo, EUPOL Afganistan, EUPOL RD Congo, EUFOR Ciad/RCA, EUBAM Rafah, EUJUST LEX Irak. Reacþia României la recenta crizã din Caucaz ilustreazã capacitatea ºi hotãrârea statului nostru de a juca un rol important în exprimarea politicii externe a Uniunii. România contribuie la Misiunea de Monitorizare a UE din Georgia cu o echipã operaþionalã de monitori aflatã sub conducerea ºi coordonarea MAE. Aceste misiuni au contribuit la transformarea PESA într-un pilon de bazã al politicii externe a Uniunii, în concordanþã cu interesele României. Calitatea de membru NATO ºi implicarea României în dezvoltarea PESA au evidenþiat nevoia asigurãrii unui set de capacitãþi (personal ºi echipamente) care sã permitã þãrii noastre sã-ºi sprijine promovarea obiectivelor de politicã externã prin intermediul participãrii la misiuni ºi operaþiuni internaþionale, inclusiv pe dimensiune civilã. Obiectivul României a fost alcãtuirea unei rezerve de capacitãþi ºi personal disponibile în termen scurt pentru trimiterea în misiuni civile ºi/sau militare sub egida NATO sau a UE, precum ºi dezvoltarea unui centru de pregãtire în domeniul reconstrucþiei post-conflict în România. România susþine importanþa respectãrii sistemului multilateral din domeniul dezarmãrii ºi Summit NATO la Bucureºti, conferinþa de presã a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer , Bucureºti neproliferãrii, la baza cãruia stau Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (NPT) ºi Convenþiile privind interzicerea armelor biologice (BWC) ºi chimice (CWC). Þara noastrã considerã cã toate statele membre trebuie sã rãmânã angajate atât în acþiunile de aplicare cu stricteþe ºi eficient a angajamentelor asumate, cât ºi în eforturile de întãrire a normelor internaþionale în domeniu. În acest sens, þara noastrã a participat activ la procesul de pregãtire a conferinþelor anuale ºi de evaluare ale statelor pãrþi la NPT, CWC ºi BWC, din perioada Cooperarea în cadrul sistemului multilateral este prioritarã pentru a putea rãspunde la ameninþãrile actuale la adresa pãcii ºi securitãþii internaþionale, provenind din proliferarea armelor de distrugere în masã (WMD) ºi a vectorilor purtãtori, cãtre actori statali ºi, mai ales, non-statali. România susþine necesitatea respectãrii de cãtre toate statele a angajamentului de a se conforma strict obligaþiilor decurgând din angajamentele asumate în materie de dezarmare ºi neproliferare, precum ºi de a contribui la universalizarea ºi îmbunãtãþirea aplicãrii acestor instrumente juridice internaþionale. Pentru prevenirea ºi reducerea traficului ilicit cu WMD este important ca statele sã asigure aplicarea eficientã a politicilor naþionale de control al exporturilor. În egalã mãsurã, cooperarea la nivel sub-regional, regional ºi multilateral în domeniul controlului exporturilor de produse militare ºi de produse ºi tehnologii cu dublã utilizare (civilã ºi militarã) este esenþialã în combaterea activitãþilor legate de proliferarea WMD ºi a vectorilor purtãtori. Adoptarea Rezoluþiei 1540 (2004) a Consiliului de securitate al ONU a jucat un rol esenþial în întãrirea normelor de control al exporturilor, nu doar prin aceea cã a condus la identificarea, în plan naþional, a vulnerabilitãþilor din politicile ºi mecanismele interne ci, mai ales, prin componenta de asistenþã avutã în vedere pentru remedierea deficienþelor. Potrivit rapoartelor Comitetului 1540, s-au înregistrat progrese semnificative în aplicarea prevederilor Rezoluþiei în numeroase zone ale lumii. Recenta Rezoluþie 1810 a Consiliului de securitate al ONU de prelungire a mandatului Comitetului 1540 dovedeºte eficienþa activitãþii desfãºuratã de aceastã structurã, precum ºi necesitatea continuãrii asistenþei pe care Comitetul o acordã statelor în aplicarea cât mai adecvatã ºi mai completã a prevederilor Rezoluþiei La cinci ani de la lansare, Iniþiativa de securitate privind proliferarea (PSI) ale cãrei principii ºi obiective sunt susþinute pe deplin de România ºi-a dovedit capacitatea de a contribui într-o manierã concretã ºi eficientã la eforturile regionale de contra-proliferare, prin exerciþiile organizate, prin asistenþa inter-agenþii ºi schimbul de informaþii. Iniþiativa globalã pentru combaterea terorismului nuclear (GICNT) se dovedeºte operaþionalã, în 18 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 19

11 condiþiile în care statele susþinãtoare, între care ºi România, sunt implicate în numeroase activitãþi practice, prin care se urmãreºte îmbunãtãþirea coordonãrii ºi capacitãþii de rãspuns. România îºi reafirmã interesul ºi disponibilitatea de a coopera în toate formulele bilateral, regional, multilateral pentru promovarea obiectivelor neproliferãrii ºi dezarmãrii, pornind de la convingerea cã aceasta este o condiþie esenþialã pentru garantarea ºi asigurarea securitãþii ºi stabilitãþii la nivel global. Cea mai recentã materializare a acestui angajament este co-organizarea, de cãtre România ºi Croaþia, cu sprijinul Secretariatului internaþional al NATO, a unui seminar regional pe tema aplicãrii Rezoluþiei 1540, care a avut loc la Rakitje (Croaþia), în perioada 5 6 iunie a.c. În perioada , România a fost un actor important ºi respectat în negocierile pe tema implementãrii Tratatului Adaptat privind forþele convenþionale în Europa. Dupã ce devenit aplicabilã decizia Rusiei de a suspenda aplicarea Tratatului CFE (12 decembrie 2007), România a sprijinit activ Declaraþia Summitului NATO de la Bucureºti ºi declaraþia NAC pe tema CFE din ªedinþa comunã a Guvernelor României ºi Republicii Ungare , Szeged, Ungaria 28 martie 2008, prin care statele NATO reitereazã importanþa strategicã a Tratatului CFE, precum ºi interesul aliaþilor pentru intrarea în vigoare a Tratatului CFE Adaptat, în condiþiile respectãrii de cãtre Rusia a angajamentelor asumate la Summitul OSCE de la Istanbul (1999). Între 5 7 noiembrie 2008, la Sinaia, România a fost gazda Reuniunii informale a Forþei Operative la Nivel Înalt a NATO în domeniul controlului armamentelor convenþionale (HLTF retreat). De asemenea, în calitate de participant la Iniþiativa celor ºapte state în domeniul nuclear, România continuã sã promoveze activ obiectivele dezarmãrii ºi neproliferãrii nucleare. Politica de cooperare pentru dezvoltare Operaþionalizarea începând cu 2007 a unei politici de cooperare pentru dezvoltare a permis diversificarea modalitãþilor de acþiune externã a României, dincolo de acþiunile politico-militare clasice, contribuind la creºterea vizibilitãþii ºi prestigiului României ca actor extern. În noua calitate de donator de asistenþã oficialã pentru dezvoltare (ODA), România s-a asociat eforturilor comunitãþii internaþionale de a rezolva marile provocãri ale lumii contemporane, precum sãrãcia, schimbãrile climatice, migraþia ilegalã etc. Acest lucru a favorizat dezvoltarea expertizei naþionale, la nivel guvernamental ºi neguvernamental în domeniile respective ºi ne poate oferi instrumentele necesare pentru o revalorificare a prezenþei României zonele de interes tradiþional, dar ºi în zone precum Africa. În vederea punerii în practicã a politicii de cooperare pentru dezvoltare a fost adoptatã H.G. 747/2007 privind reglementarea acþiunilor specifice aferente finanþãrii asistenþei din cadrul politicii naþionale de cooperare internaþionalã pentru dezvoltare, act normativ prin care s-a definitivat structura instituþionalã ºi cadrul intern Ministrii afacerilor externe ai României, Lazãr Comãnescu, ºi Ungariei, Kinga Gontz, au semnat un acord bilateral cu ocazia ºedintei comune de guvern româno-ungare , Szeged care reglementeazã modalitãþile concrete de acordare a asistenþei oficiale pentru dezvoltare. La nivel naþional, România a raportat, în 2007, o contribuþie de ODA de 0,07% din VNB (aproximativ 80 de milioane euro), fonduri care au fost direcþionate pentru state prioritare (Republica Moldova, Georgia ºi Serbia) ºi pentru state în atenþie (Afganistan ºi Irak), precum ºi pentru o serie de proiecte regionale vizând în special bazinul Mãrii Negre ºi Caucazul de Sud. 20 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 21

12 Diplomaþia economicã Ministrul Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu la Reuniunea Anualã a Diplomaþiei Române 2008 cu tema O economie în expansiune, o diplomaþie dinamicã , Bucureºti Diplomaþia economicã a cãpãtat o pondere în creºtere, pe mãsurã ce mediul economic ºi de afaceri din România a cunoscut un reviriment substanþial. Consolidarea diplomaþiei româneºti cu o componentã economicã substanþialã se reflectã ºi prin implicarea tot mai activã a consulilor economici în ofensiva economicã româneascã. S-au organizat, în acest sens, reuniuni regulate, la care au participat consulii onorifici ai României. Tot pe linia ofensivei economice s-a înscris acþiunea organizatã de MAE (martie 2006) în vederea valorificãrii expertizei consulilor onorifici ai României în promovarea intereselor economice româneºti în exterior, cu accent pe identificarea modalitãþilor prin care aceºtia se pot implica mai activ în sprijinirea intereselor economice ale României, în contextul noilor provocãri economice impuse de noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene ºi al competiþiei în creºtere la care sunt supuse firmele româneºti pe pieþele externe. Reuniunea Anualã a Diplomaþiei Române din 2008 s-a axat pe tema diplomaþiei economice în contextul global actual ºi al provocãrilor pentru diplomaþia româneascã. Dezbaterile, inclusiv prin vocea invitaþilor din mediul de afaceri, au creionat o imagine mai corectã asupra aºteptãrilor pe care comunitatea de afaceri, celelalte ministere ºi autoritãþi ale statului le au de la diplomaþia românã, pe de o parte, dar ºi asupra ofertei pe care MAE, prin aparatul diplomatic, o face operatorilor economici în interacþiunea lor externã, pe de altã parte. În acest context, trebuie menþionatã implicarea MAE în dezbaterea naþionalã ºi europeanã cu privire la securitatea energeticã, în mod special asigurarea rutelor alternative pentru transportul de hidrocarburi cãtre Uniunea Europeanã ºi a realizat demersurile necesare vizând trecerea în faza de concretizare a proiectelor prioritare pentru România, precum PEOP ºi Nabucco. Parc industrial din România: diplomaþia economicã urmãreºte atragerea de investiþii strãine în România, care sã permitã crearea de locuri de muncã 22 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 23

13 Relaþia transatlanticã Preºedintele Traian Bãsescu ºi preºedintele american George W. Bush la conferinþa de presã comunã de dupã întâlnirea bilateralã; , Neptun Obiectivul prioritar al României în relaþia cu SUA pe parcursul perioadei de referinþã l-a reprezentat consolidarea parteneriatului strategic bilateral. Odatã cu aderarea României la NATO, la 1 mai 2004, acest parteneriat a intrat într-o nouã etapã, calitativ superioarã, de aprofundare a cooperãrii în toate domeniile politic, strategic, militar, economic. Acþiunile concrete întreprinse în vederea atingerii acestui obiectiv au avut la bazã un dialog politic bilateral intensificat, intervalul analizat consemnând douã întâlniri la nivel de preºedinte (iulie 2006 ºi aprilie 2008), precum ºi numeroase alte întrevederi între demnitari români ºi americani, dublate de vizite în þara noastrã ale unor delegaþii ale Congresului SUA. Discuþiile purtate cu prilejul acestor contacte bilaterale au confirmat suprapunerea viziunilor strategice ale celor douã þãri cu privire la majoritatea temelor de interes comun de pe agenda internaþionalã între care Irak, Afganistan, Orientul Mijlociu, Marea Neagrã, CFE, campania globalã împotriva terorismului, securitatea energeticã, Rusia etc. Prin consecvenþa demonstratã în privinþa angajamentului cu trupe în Irak ºi Afganistan, precum ºi prin gradul ridicat de convergenþã cu SUA pe mai multe dosare internaþionale, þara noastrã ºi-a confirmat statutul ºi rolul de partener strategic al SUA. Valorizarea deosebitã, de cãtre autoritãþile americane, a relaþiei de parteneriat strategic cu România este atestatã ºi de sprijinul constant acordat de SUA pe parcursul procesului de aderare la Uniunea Europeanã ºi de impulsul substanþial pentru completarea reformelor interne ºi dezvoltãrii economice a României, care au contribuit semnificativ la îndeplinirea acestui obiectiv strategic prioritar al României. România a beneficiat, totodatã, de sprijinul politic al SUA pentru politica privind zona Mãrii Negre. Acest sprijin s-a materializat prin anunþul oficial privind participarea USAID la finanþarea operaþionalizãrii la Bucureºti a Centrului regional al Fondului Mãrii Negre (Black Sea Trust Fund). Acest program, sprijinit de guvernul SUA ºi de guvernul României, a fost inaugurat oficial la 23 octombrie Cooperarea în domeniul strategic ºi militar a cunoscut, la rândul sãu, o evoluþie ascendentã, punctul culminant al acestuia reprezentându-l semnarea, în decembrie 2005, a Acordului 24 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 25

14 Intervalul a marcat ºi o dezvoltare semnificativã a dimensiunii economice a Parteneriatului strategic bilateral, schimburile comerciale ºi investiþiile americane în România înregistrând creºteri substanþiale. La 31 martie 2008, investiþiile americane în România se ridicau la 874,716 milioane USD (locul 7 ºi aprox. 4% din totalul investiþiilor strãine directe). Întrevederea premierului Cãlin Popescu-Tãriceanu cu preºedintele SUA George W. Bush la Palatul Victoria , Bucureºti privind activitãþile forþelor Statelor Unite staþionate pe teritoriul României ( Acordul de Acces ), prin care este autorizatã prezenþa forþelor SUA în baze militare de pe teritoriul României. Documentul, intrat în vigoare în iulie 2006, reglementeazã cadrul de interacþiune ºi cooperare al structurilor executive centrale ºi locale ºi al societãþii civile din România cu forþele armate americane ce vor fi staþionate pe teritoriul României, în plan politic, militar, financiar-logistic ºi juridic, precum ºi obligaþiile reciproce ale Pãrþilor în procesul de aplicare a prevederilor sale. Cadrul juridic bilateral necesar implementãrii depline ºi cu succes a Acordului de Acces este în curs de finalizare. Susþinerea fermã acordatã de Administraþia americanã candidaturii României pentru organizarea summitului NATO din aprilie 2008 reprezintã, de asemenea, o dovadã incontestabilã a nivelului deosebit al relaþiilor bilaterale. În octombrie 2007, s-a încheiat programul Agenþiei SUA pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID) în România. Asistenþa nerambursabilã acordatã în ultimii 17 ani de agenþia guvernamentalã americanã pentru consolidarea reformelor interne a depãºit 600 milioane de dolari. În ultimii ani s-au înregistrat, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce priveºte eforturile de îndeplinire a cerinþelor necesare pentru accesul în programul american de scutire de vize. O etapã importantã în atingerea acestui obiectiv o reprezintã semnarea, la 3 noiembrie 2008, la Washington, de cãtre ambasadorul României în SUA, Adrian Vieriþa, ºi secretarul american pentru securitate internã, Michael Chertoff, a Declaraþiei dintre Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative al României (MIRA) ºi Vizita în România a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice; semnarea, alãturi de ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu, a Acordului de acces privind amplasarea facilitãþilor militare americane pe teritoriul þãrii noastre , Bucureºti Departamentul pentru Securitate Internã al Statelor Unite ale Americii (DHS) privind principiile de cooperare în vederea întãririi mãsurilor bilaterale de securitate pentru cãlãtoriile internaþionale ºi a îndeplinirii cerinþelor Programului Visa Waiver. Este de remarcat, de asemenea, faptul cã, pe parcursul ultimilor ani, rata de refuz al cererilor de vizã criteriu esenþial pentru accederea în program a înregistrat o tendinþã pronunþat descendentã, ajungând, la 1 octombrie 2008, la 25% (pragul maxim prevãzut de legislaþia americanã este 10%). 26 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 27

15 Cooperarea regionalã Conferinþa internaþionalã asupra cooperãrii interregionale în bazinul Mãrii Negre; Terry Davis (stg.), secretar general al Consiliului Europei ºi Mihai Rãzvan Ungureanu (dr.), ministrul Afacerilor Externe , Mamaia Marea Neagrã Toate obiectivele politicii externe a României în zona Mãrii Negre sunt circumscrise viziunii sale de ansamblu de transformare a acestui spaþiu într-o geografie a cooperãrii, securitãþii ºi stabilitãþii, de sporire a vizibilitãþii temei Mãrii Negre pe agenda organizaþiilor internaþionale (OSCE, UE, NATO, Consiliul Europei, ONU) ºi de consolidare a interesului UE ºi statelor occidentale pentru regiune. În 2006 a fost aprobatã Strategia naþionalã privind regiunea extinsã a Mãrii Negre. Materializarea aceastei strategii a fost direcþionatã înspre potenþarea reciprocã a ºase componente: implicarea crescutã a UE în regiunea Mãrii Negre, eficientizarea OCEMN, crearea Euroregiunii Mãrii Negre, întãrirea dialogului bilateral cu statele din regiune, punerea bazelor Forumului Mãrii Negre pentru Dialog ºi Parteneriat (FMN) ºi lansarea, în România, a Black Sea Trust for Regional Cooperation. România ºi-a asumat un rol de lider în promovarea ambiþioasã ºi punerea în valoare pe agenda UE a regiunii Mãrii Negre ca zonã de o importanþã geostrategicã deosebitã pentru securitatea politicã ºi economicã a Europei. Marea Neagrã a beneficiat de o atenþie sporitã a UE odatã cu lansarea oficialã a Sinergiei Mãrii Negre la Kiev (14 februarie 2008). România a contribuit substanþial, pe parcursul Preºedinþiei germane a UE din prima jumãtate a 2007, la formularea propunerii Comisiei Europene privind Sinergia Mãrii Negre. Acest document de viziune este menit a îngloba toate tipurile de relaþii ale UE cu statele din regiunea Mãrii Negre: Turcia devenitã stat candidat, statele incluse în Politica Europeanã de Vecinãtate ºi relaþia cu Rusia, prin cele patru arii de cooperare. Implicarea directã ºi de substanþã a României în formularea acestui document reprezintã prima contribuþie majorã a þãrii noastre, în calitate de membru UE, la Politica Externã ºi de Securitate Comunã (PESC). Consolidarea Sinergiei Mãrii Negre a urmat logica concretizãrii proiectelor româneºti de cooperare în domeniile protecþiei mediului, conectãrii regionale la nivelul societãþii civile ºi în educaþia la nivel post-universitar. Dupã lansarea Sinergiei România a devenit unul dintre principalii promotori ai acesteia. Dintre proiectele propuse de România în cadrul Sinergiei, Forumul Organizaþiilor Neguvernamentale la Marea Neagrã (31 octombrie 2 noiembrie 2008) a primit aprecieri atât la nivelul UE, statelor din regiune ºi al ONG-urilor româneºti ºi strãine. 28 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 29

16 Elaborat la solicitarea României, primul program al UE specific pentru Marea Neagrã, Programul Bazinului Mãrii Negre de cooperare transfrontalierã ENPI-CBC ( ), are Autoritatea Comunã de Management în România. Programul va fi operaþional începând cu sfârºitul anului România susþine pe deplin proiectul UE cu privire la crearea unei Platforme de cooperare în domeniul migraþiei ºi dezvoltãrii în regiunea Mãrii Negre. România a deþinut preºedinþia OCEMN în perioada 1 noiembrie aprilie Pe parcursul acesteia ºi nu numai, a urmãrit dezvoltarea unei relaþii de parteneriat între OCEMN ºi UE; lansarea unui proces de reflecþie asupra viitorului OCEMN, inclusiv din perspectiva restructurãrii Organizaþiei; consolidarea dimensiunii de securitate ºi stabilitate; sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est ºi Caucaz de consolidare a proceselor democratice ºi reformelor economice; elaborarea ºi implementarea unor proiecte de dezvoltare regionalã; dezvoltarea schimburilor comerciale între statele din bazinul Mãrii Negre ºi extinderea colaborãrii OCEMN cu alte organizaþii regionale ºi internaþionale. România ºi-a demonstrat interesul pentru organizaþie prin creºterea contribuþiei la bugetul acesteia. Procesul de constituire a Euroregiunii Mãrii Negre a fost iniþiat sub preºedinþia României la Comitetul de Miniºtri al Consiliului Europei. Acest proces a fost lansat la Constanþa, la 30 martie 2006, cu participarea preºedintelui României ºi a ministrului afacerilor externe. La 26 septembrie 2008 a avut loc, la Varna, conferinþa de lansare a Euroregiunii Mãrii Negre, organizaþie aflatã sub egida Consiliului Puterilor Locale ºi Regionale al Consiliului Europei, al cãrui sediu central va funcþiona la Constanþa ºi care îºi propune întãrirea cooperãrii la nivelul autoritãþilor locale. În relaþiile bilaterale cu statele din bazinul Mãrii Negre, România a încercat obþinerea sprijinului pentru proiectele regionale propuse. A avut loc un reviriment al trilateralei România Bulgaria Grecia. În 2007, România, Turcia ºi Grecia au finanþat un proiect al OCDE dedicat evaluãrii evoluþiilor economice în zona Mãrii Negre ºi Asiei Centrale Promoting Work and Well-being. Policy Challenges in the Global Environment a Centrului de Dezvoltare al OCDE. Forumul Mãrii Negre pentru Dialog ºi Parteneriat, lansat în iunie 2006, a generat un proces mai larg de reflecþie asupra regiunii. Aceastã iniþiativã a permis MAE sã organizeze, în colaborare cu ministere de linie ºi cu ale instituþii din þarã, precum ºi cu instituþiile omoloage din strãinãtate, o serie de reuniuni cu participare internaþionalã, menite a realiza schimburi de experienþã ºi evaluãri, simultan cu explorarea unor noi zone de cooperare flexibilã în regiune. Aceste evenimente, desfãºurate pe parcursul anului 2007, au oferit idei valoroase privind iniþierea unor proiecte inclusiv în cadrul Sinergiei Mãrii Negre ºi al OCEMN. Cooperarea Dunãreanã România a promovat cu prioritate cooperarea dunãreanã în relaþiile bilaterale cu statele membre UE. S-a urmãrit creºterea vizibilitãþii spaþiului dunãrean, valorificarea Dunãrii ca axã majorã de transport durabil în UE ºi ca vector de dezvoltarea economicã ºi culturalã a continentului european, acordarea unei atenþii sporite acestui spaþiu din partea instituþiilor comunitare, atât în plan politic cât ºi în planul susþinerii dezvoltãrii acestuia prin programe ºi finanþãri europene. Necesitatea dezvoltãrii legãturilor de parteneriat politic a fost dublatã de cea a promovãrii oportunitãþilor de afaceri ºi investiþii: proiecte economice comune legate de coridorul Dunãrii, portul Constanþa, infrastructurã. MAE a continuat sã fie activ implicat în iniþiativele de cooperare dunãreanã. Astfel, în cursul anului 2006, partea românã a participat la organizarea celei de-a treia Conferinþe Ministeriale a Procesului de Cooperare Dunãreanã, organizând la Bucureºti, a doua reuniune pregãtitoare, la nivel de înalþi oficiali din þãrile participante la PCD, a celei de-a treia Conferinþe Ministeriale a PCD. Conferinþa s-a desfãºurat la Belgrad, în aprilie La data de 12 iunie 2008, ºefii de guvern român ºi austriac au adresat o scrisoare comunã pre- ºedintelui Comsiei Europene, în calitate de reprezentanþi ai þãrilor care au lansat în 2002 Procesul Cooperãrii Dunãrene. Scrisoarea a urmãrit readucerea în atenþia Comisiei Europene a importanþei promovãrii Dunãrii ºi avansãrii unor proiecte de interes în regiunea dunãreanã. Aceste demersuri de promovare a Dunãrii ca proiect european s-au materializat ºi completat prin conferinþa cu tema Dunãrea Fluviu al viitorului european (6 7 octombrie 2008, Bruxelles), organizatã de autoritãþile landului Baden-Württemberg (Germania). Obiectivul vizat a fost creºterea vizibilitãþii regiunii dunãrene la nivel european prin demersuri unitare ale statelor riverane. România a participat la cel mai înalt nivel, delegaþia oficialã fiind condusã de Cooperarea statelor riverane fluviului Dunãrea este una dintre prioritãþile politicii externe române 30 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 31

17 domnul Traian Bãsescu, Preºedintele României. Principalul mesaj al conferinþei a fost necesitatea valorificãrii potenþialului Dunãrii, ca unul din coridoarele majore de transport în Europa, atât pentru a conecta continentul pe axa Est-Vest, cât ºi pentru a promova în regiunea dunãreanã dezvoltarea durabilã, cooperarea ºi stabilitatea. Europa de Sud-Est În relaþiile sale cu toate statele regiunii, România a subliniat constant importanþa sporirii cooperãrii regionale. În acest din urmã domeniu, România a reuºit sã-ºi impunã viziunea asupra rolului structurii care va continua activitatea Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, respectiv Consiliul Cooperãrii Regionale (RCC), lansat la 27 februarie România a susþinut o coordonare eficientã ºi pragmaticã a formatelor de cooperare în aceastã regiune: Consiliul de Cooperare Regionalã, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Euroregiunile ºi cooperãrile în format trilateral. Preºedinþia românã a SEECP (exercitatã în perioada mai 2004 mai 2005) s-a finalizat prin organizarea la Bucureºti, la 11 mai 2005, a Summitului SEECP. România a câºtigat susþinerea statelor europene ºi ale regiunii pentru funcþionarea efectivã ºi utilizarea în continuare a experienþei Centrului SECI pentru combaterea Crimei Organizate ºi Traficului de Droguri. Relaþiile cu statele din Balcanii de Vest Obiectivele României în relaþiile cu statele din Balcanii de Vest reflectã viziunea unei Europe lãrgite care nu-ºi poate asigura pe deplin stabilitatea ºi securitatea decât prin integrarea definitivã a statelor acestei regiuni în UE ºi NATO. În acest sens, România a acordat o atenþie prioritarã sprijinirii perspectivelor europene ºi euro-atlantice ale statelor din regiune prin promovarea reformelor lor democratice, a drepturilor omului ºi a statului de drept, a eforturilor lor de semnare sau ratificare a Acordurilor de Stabilizare ºi Asociere cu UE sau de obþinere a statutului de candidat la aderarea la UE. România a participat activ, în cadrul grupurilor de lucru ale UE, la elaborarea textelor finale ale Acordurilor de Stabilizare ºi Asociere (ASA) cu Bosnia-Herþegovina, Muntenegru ºi Republica Serbia, introducând o serie de amendamente, în principal de naturã economicã. De asemenea, România a participat activ la reuniunile Comitetului de gestiune al Instrumentului de Asistenþã pentru Pre-Aderare (IPA), contribuind la definirea documentelor cadru ale Instrumentului ºi la elaborarea programelor finanþate prin intermediul acestuia. La 8 mai 2008 a avut loc lansarea oficialã a Programului de cooperare Transfrontalierã România-Serbia , finanþat prin intermediul IPA. Afirmarea unui viitor european pentru regiune depinde însã ºi de rezolvarea diferendelor teritoriale ºi de dispariþia tendinþelor de autonomie teritorialã. Problematica statutului Kosovo a constituit o prioritate pentru agenda internaþionalã a ultimilor ani, dinamica acestui proces având un important impact regional ºi global. România a promovat consecvent poziþia conform cãreia, în legãturã cu Kosovo, este necesarã o soluþie viabilã pe termen lung, care sã contribuie la stabilitatea ºi securitatea regiunii ºi care nu poate fi decât una bazatã pe respectul faþã de principiile dreptului internaþional ºi pe acordul pãrþilor implicate direct. România a dat dovadã de flexibilitate în cadrul UE ºi NATO unde, fãrã a-ºi compromite poziþia de principiu faþã de dosarul kosovar, a identificat întotdeauna modalitãþile de a facilita consensul privind angajarea viitoare a UE ºi NATO în Kosovo. România a acceptat continuarea misiunii sale în cadrul KFOR, precum ºi participarea la misiunea EULEX. 32 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 33

18 România nu a recunoscut declaraþia unilateralã de independenþã a Kosovo din februarie 2008 ºi a susþinut, în cadrul Adunãrii Generale a ONU, rezoluþia propusã de Serbia prin care se cere Curþii Internaþionale de Justiþie avizul pentru conformitatea cu dreptul internaþional a declaraþiei unilaterale de independenþã a Kosovo. România a susþinut ferm cã dosarul Kosovo nu poate fi consacrat ca precedent în soluþionarea altor cazuri. Republica Moldova Republica Moldova a constituit o temã prioritarã a politicii externe româneºti, evoluþiile acestui stat în planul consolidãrii democratice, al restabilirii integritãþii teritoriale ºi al dosarului european fiind importante pentru interesele României. România a avut permanent în vedere necesitatea promovãrii faþã de Republica Moldova a unei relaþii bazate pe deschidere maximã, orientatã spre cooperare ºi spre fixarea irevocabilã a þãrii pe un parcurs european. Dupã aderarea României la UE, instrumentele de sprijin pentru vocaþia europeanã a Republicii Moldova au sporit considerabil. Al 8-lea Summit al ºefilor de stat ºi de guverne din SEECP, organizat la Bucureºti, Palatul Parlamentului , Bucureºti România a susþinut constant perspectiva europeanã a Republicii Moldova, de o manierã similarã cu grupul statelor din regiunea Balcanilor de Vest. În acest sens, demersurile iniþiate de diplomaþia românã la nivelul instituþiilor europene au avut ca scop consolidarea acestui rol în relaþia dintre UE ºi Republica Moldova. România a sprijinit lansarea procesului de reflecþie ºi ulterior demararea discuþiilor privind urmãtorul acord dintre UE ºi Republica Moldova, care sã fie un Acord de Asociere, ºi care sã faciliteze apropierea Republica Moldova de UE. Ca urmare Inaugurarea noului sediu al Consulatului României la Chiºinãu. În imagine: Filip Teodorescu, ambasadorul þãrii noastre în Republica Moldova ºi Adrian Cioroianu, ministru al Afacerilor Externe , Chiºinãu a acþiunilor de lobby întreprinse de cãtre România, au fost convenite, la nivelul Consiliului UE din 13 octombrie 2008, concluzii referitoare la viitorul cadru al relaþiilor dintre UE ºi Republica Moldova. Acesta va constitui un pas înainte în 34 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 35

19 apropierea Republicii Moldova de UE, incluzând, ca perspectivã, un Acord de Comerþ Liber, un regim liber de vize, precum ºi decizia UE de a se implica mai activ în reglementarea conflictului din Transnistria. Totodatã, România a contribuit activ la definirea elementelor Parteneriatului de mobilitate cu Republica Moldova. România a susþinut consecvent, în plan bilateral, multilateral ºi în cadrul UE, necesitatea ca rezolvarea diferendului transnistrean sã aibã la bazã respectarea suveranitãþii, unitãþii ºi integritãþii teritoriale a Republica Moldova, precum ºi necesiatea ca Rusia sã-ºi îndeplineascã angajamentele asumate la Istanbul, condiþie indispensabilã pentru progresul în negocierile pentru soluþionarea diferendului transnistrean ºi a celorlalte conflicte îngheþate. În ceea ce priveºte soluþionarea diferendului transnistrean, România susþine în mod categoric pãstrarea formatului de negocieri 5+2 ºi continuarea misiunii EUBAM. Cadrul juridic al relaþiilor bilaterale a fost perfecþionat ºi completat. Au continuat negocierile cu privire la Acordul asupra regimului frontierei de stat ºi la Acordul-cadru asupra parteneriatului strategic pentru Europa, precum ºi acorduri cu privire la securitatea socialã, regimul juridic al mormintelor de rãzboi româneºti, protejarea investiþiilor, recunoaºterea diplomelor. Din dorinþa de a imprima dinamism în relaþiile bilaterale, inclusiv cu scopul de a întãri legãturile comerciale ºi economice cu Republica Moldova, România a subliniat importanþa ca, pe lângã evoluþia fireascã a negocierilor bilaterale, cele douã state sã fructifice la maximum cadrul juridic oferit de Acordul de Cooperare ºi Parteneriat între UE ºi R. Moldova. Multe dintre demersurile de ordin politic, financiar, educaþional, consular întreprinse de partea românã au vizat o ameliorare a situaþiei populaþiei româneºti care trãieºte în Republica Moldova. În plan consular, instituirea regimului de vize a fãcut din rezolvarea problemelor consulare o prioritate pentru cetãþenii R. Moldova. S-a ajuns la procesarea zilnicã a circa 400 de vize. Republica Moldova este printre principalii beneficiari ai proiectelor de Asistenþã oficialã pentru dezvoltare oferite de România. Autoritãþile de la Bucureºti au acordat autoritãþilor de la Chiºinãu un ajutor de 2,1 milioane euro, pentru combaterea efectelor secetei. Volumul schimburilor comerciale reciproce a crescut constant. A continuat cooperarea în domeniul energetic, iar pe plan investiþional s-a extins activitatea firmelor româneºti. Vecinãtatea esticã Ca membru UE, România a participat activ la dezbaterile privind reforma Politicii Europene de Vecinãtate (PEV), la pachetele de stimulente oferite statelor din vecinãtate ºi la modalitãþile de implementare a unei politici consolidate. A continuat sã pledeze pentru o operaþionalizare rapidã a stimulentelor PEV consolidatã, luând decizia sã contribuie la Facilitatea de Investiþii pentru Vecinãtate cu 1 milion de euro, în perioada , în cadrul asistenþei oficiale pentru dezvoltare oferite de România. Prin acest instrument se vor finanþa proiecte de anvergurã în domeniile transporturilor, mediului, energie, mediul privat ºi sectorul social. România s-a implicat în dezbaterile asupra gestiunii Instrumentului European pentru Vecinãtate ºi Parteneriat (CG ENPI) ºi gãzduieºte Autoritatea Comunã de Management pentru cooperarea România R. Moldova Ucraina. În privinþa relaþiei bilaterale cu Ucraina, preocupãrile diplomaþiei româneºti au vizat, pe de o parte, identificarea unor soluþii reciproc acceptabile problemelor sensibile, care sã permitã dezvoltarea în continuare a dialogului bilateral, ºi, pe de altã parte, elaborarea unei agende comune constructive, care sã faciliteze consolidarea încrederii reciproce, crearea unui climat favorabil intensificãrii colaborãrii bilaterale ºi sprijinirea dezvoltãrii democratice a Ucrainei, a apropierii acesteia de structurile europene ºi euro-atlantice. Cu ocazia summitului NATO de la Bucureºti, România a fost avocatul includerii Ucrainei în Planul de Acþiune pentru Aderare (MAP) la NATO. România a participat la finalizarea Acordurilor UE-Ucraina de facilitare a acordãrii vizelor ºi de readmisie. Aceste acorduri au intrat în vigoare doar odatã cu eliminarea de cãtre autoritãþile de la Kiev a vizelor pentru cetãþenii români ºi bulgari. Deºi persistã probleme delicate (Canalul Bâstroe, delimitarea platoului Mãrii Negre, asigurarea drepturilor minoritãþii române din Ucraina, dosarul Krivoi Rog), România a acþionat pentru soluþionarea lor ºi pentru dezvoltarea relaþiilor bilaterale pornind de la potenþialul conferit de vecinãtatea directã ºi de apartenenþa României la Uniunea Europeanã. În 2007 a fost semnat Acordul dintre Guvernul României ºi Cabinetul de Miniºtri al Ucrainei privind colaborarea economicã, industrialã ºi tehnicã. S-a convenit constituirea unui Grup comun de lucru în cadrul Comisiei Mixte Prezidenþiale, care sã analizeze problema creanþelor României legate de Krivoi 36 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 37

20 Fotografie de familie a reprezentanþilor României la procesul dintre România ºi Ucraina pentru delimitarea spaþiilor maritime în Marea Neagrã, desfãºurat la Curtea Internaþionalã de Justiþie (CIJ) de la Haga , Haga Rog. A continuat monitorizarea respectãrii drepturilor românilor din Ucraina ºi ucrainenilor din România. MAE a acþionat pentru concretizarea poziþiei României privind necesitatea respectãrii drepturilor minoritãþilor naþionale ºi convenþiilor internaþionale în domeniul mediului în dialogul UE-Ucraina, inclusiv în textul noului Acord Consolidat UE-Ucraina. A continuat cooperarea transfrontalierã dintre România ºi Ucraina sub egida Politicii Europene de Vecinãtate. Procedurile în cadrul procesului României cu Ucraina în faþa Curþii Internaþionale de Justiþie pentru delimitarea platoului continental ºi a zonelor economice exclusive în Marea Neagrã au continuat de-a lungul întregii perioade de referinþã ºi s-au încheiat prin audierile în faþa Curþii Internaþionale de Justiþie. În perioada 2 19 septembrie 2008, echipa României, condusã de Agentul României pentru procedurile în faþa CIJ, a susþinut în faþa Curþii de la Haga, pledoariile pãrþii române în contextul fazei orale a procesului. Pledoariile au constat în expunerea argumentelor juridice ºi elementelor de fapt care sprijinã soluþia de delimitare propusã de partea românã ºi au fost susþinute de un amplu material probator. Finalizarea textului hotãrârii CIJ are loc, conform practicii Curþii, într-un interval de 3 pânã la 6 luni de la încheierea fazei orale, în funcþie de complexitatea cazului (respectiv în prima parte a anului 2009). CIJ va anunþa o decizie definitivã, irevocabilã ºi executorie, care va consta într-o linie definitã prin coordonate geografice. România a exprimat consecvent încrederea deplinã în judecata Curþii cu privire la delimitarea spaþiilor maritime ale României ºi Ucrainei în Marea Neagrã, considerând cã statutul instanþei de la Haga constituie garanþia identificãrii unei soluþii în strictã conformitate cu normele ºi principiile dreptului internaþional. În legãturã cu proiectul Ucrainei de a construi un canal de navigaþie de mare adâncime pe braþele Bâstroe ºi Chilia ale Dunãrii, România a obþinut adoptarea de rezoluþii, recomandãri ºi decizii prin care Ucraina este obligatã sã abordeze proiectul Bâstroe în conformitate cu normele dreptului internaþional aplicabil. Au fost finalizate lucrãrile Comisiei de anchetã internaþionalã constituite în 2004, la iniþiativa pãrþii române, în temeiul Convenþiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, care a stabilit cã proiectul ucrainean are un impact de mediu transfrontalier. Pãstrarea identitãþii etnice, lingvistice ºi religioase a persoanelor aparþinând minoritãþii române din Ucraina, precum ºi asigurarea drepturilor acestora în conformitate cu standardele internaþionale ºi europene în materie a constituit, de asemenea, o dimensiune prioritarã a diplomaþiei româneºti. Alte obiective au vizat promovarea diplomaþiei economice, extinderea reþelei consulare, armonizarea cadrului juridic bilateral cu legislaþia europeanã ºi asigurarea susþinerii de cãtre partea ucraineanã a proiectelor regionale ale României. România a urmãrit cu atenþie negocierile pentru Acordul Consolidat UE-Ucraina, care va include ºi un Acord de Liber Schimb Extins, ca instrument de promovare a apropierii Ucrainei de UE, ºi va încuraja respectarea valorilor europene ºi a angajamentelor internaþionale ºi regionale asumate. România susþine o abordare precautã faþã de o deschidere a UE ºi a Consiliului Europei faþã de colaborarea cu Belarus. Reluarea contactelor la 38 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 39

21 nivel de lucru cu acest stat reprezintã un semnal încurajator. În relaþia cu statele din regiunea Caucazului de Sud (Georgia, Azerbaidjan, Armenia), România a pus accent pe sprijinirea modernizãrii ºi democratizãrii acestor state, susþinerea apropierii lor de UE ºi NATO ºi atingerea obiectivelor europene legate de asigurarea securitãþii pe coridorul Marea Neagrã-Caucaz-Marea Caspicã. Contactele ºi dialogul politic la toate nivelurile cu statele din aceastã regiune au fost deosebit de consistente. România a sprijinit, în anii , dezvoltarea cooperãrii regionale în bazinul Mãrii Negre, participând la reuniunile la vârf ale GUAM ºi Comunitãþii Opþiunii Democratice. România s-a implicat decisiv în constituirea, în 2005, a Noului Grup de Prieteni ai Georgiei, format de sprijinire concretã, prin coordonare între state membre ale UE ºi NATO, a aspiraþiilor europene ºi euro-atlantice ale Georgiei. În urma conflictului dintre Georgia ºi Federaþia Rusã din august 2008, România a participat activ ºi a sprijinit demersurile pentru identificarea unei soluþii paºnice de duratã. Preºedintele României a efectuat vizite de lucru în Ucraina, R. Moldova, Azerbaidjan, Georgia ºi Turcia, în timpul cãrora s-a discutat despre situaþia din Georgia ºi consecinþele pe plan regional. România participã la misiunea UE de monitorizare în Georgia cu un efectiv de 20 de observatori, precum ºi cu tehnicã de transport, fiind a ºasea þarã contributoare. Cu ocazia Conferinþei Donatorilor, de la Bruxelles, din 22 octombrie 2008, România a anunþat o contribuþie la procesul de reconstrucþie a Georgiei în valoare totalã de euro, în perioada , axatã pe refacerea infrastructurii de transport, ameliorarea condiþiilor de viaþã a persoanelor strãmutate datoritã conflictului ºi gestionarea necesitãþilor umanitare ºi sociale urgente. MAE a promovat activ, în relaþiile cu Georgia ºi cu Azerbaidjanul, necesitatea realizãrii unor coridoare alternative de transport al gazelor naturale (proiectul NABUCCO) ºi petrolului (proiectul PEOP Constanþa-Trieste) din regiunea caspicã cãtre Europa, prin tranzitarea României, care sã contribuie la consolidarea securitãþii energetice a UE ºi a regiunii. Dupã includerea statelor din Caucazul de Sud în Politica Europeanã de Vecinãtate ºi încheierea Planurilor de Acþiune sub egida acestui program, România ºi-a intensificat eforturile în vederea identificãrii, împreunã cu partenerii sud-caucazieni, a domeniilor de interes reciproc pentru acordarea de asistenþã acestor state. Au fost realizate programe de pregãtire pentru tineri experþi din Georgia. Totodatã, Georgia a fost inclusã printre statele care beneficiazã prioritar de asistenþã pentru dezvoltare din partea României, începând cu România a promovat dezvoltarea relaþiilor culturale cu statele sud-caucaziene. În anul universitar , a fost inaugurat un lectorat de limbã, culturã ºi civilizaþie românã în cadrul Universitãþii de Stat V. Brusov din Erevan. Federaþia Rusã Întâlnirea bilateralã a Preºedintelui Traian Bãsescu cu Preºedintele Federaþiei Ruse Vladimir Putin, la Bucureºti, Palatul Parlamentului , Bucureºti 40 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 41

22 Obiectivul principal al României în politica faþã de Rusia, în perioada , a fost asumarea unei conduite pragmatice ºi active, în vederea relansãrii ºi dinamizãrii relaþiilor în spiritul încrederii ºi avantajului reciproc, pornind de la continuitatea realizatã în dialogul la nivel înalt. La nivel politic, România a urmãrit identificarea mijloacelor pentru angajarea unui dialog constructiv cu Federaþia Rusã pe probleme regionale, în cadrul multilateral al organizaþiilor sau iniþiativelor de cooperare la Marea Neagrã. România a abordat, în dialogul oficial cu Rusia, ºi problema consolidãrii relaþiilor economice, îndeosebi în domeniul energiei. La nivelul securitãþii, România a susþinut în mod ferm necesitatea respectãrii de cãtre Rusia a angajamentelor luate la summitul OSCE de la Istanbul (1999), privind retragerea forþelor sale din Georgia ºi din Republica Moldova. În domeniul cooperãrii cultural-academice, România a urmãrit accelerarea negocierii Acordului cu privire la înfiinþarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român de la Moscova ºi a Centrului Rus de ªtiinþã ºi Culturã de la Bucureºti. Anul 2008 a marcat celebrarea a 130 de ani de la stabilirea relaþiilor diplomatice dintre România ºi Rusia ºi a inclus numeroase evenimente de diplomaþie publicã ºi culturalã care sã contribuie la o mai bunã înþelegere a istoriei ºi relaþiilor dintre cele douã state. Relaþia bilateralã pragmaticã a României cu Rusia a fost completatã ºi prin cadrul oferit de Acordul de Partneriat ºi Cooperare (APC). România a susþinut necesitatea consolidãrii cadrului de cooperare post-apc ºi considerã cã între UE ºi Rusia trebuie se se întemeieze o relaþie solidã, pragmaticã, de parteneriat. Celelalte regiuni ale lumii Relaþiile cu Asia Centralã au constituit o temã predilectã pentru politica externã a României. Obiectivul cheie a fost, pe de o parte, poziþionarea mai bunã a þãrii noastre în regiune, iar, pe de altã parte, consolidarea profilului nostru de poartã cãtre Europa pentru regiune. România s-a implicat activ în formularea Strategiei UE pentru Asia Centralã (iunie 2007), potrivit expertizei, obiectivelor naþionale ºi specificului relaþiilor bilaterale. La nivel bilateral, Romania a urmãrit intensificarea dialogului cu toate statele din regiune, în special cu Kazahstan, Turkmenistan ºi Uzbekistan. Miza acestui demers a fost, în principal, una economicã, ºi anume atragerea acestor state în efortul de consolidare a securitãþii energetice a României ºi Europei prin diversificarea surselor ºi rutelor energetice ºi prin valorificarea potenþialului de stocare sau de tranzit al României. Mai mult, Asia Centralã prezintã importante oportunitãþi de afaceri ºi investiþii, fiind o piaþã de desfacere cu un mare potenþial de absorbþie pentru produsele româneºti. În decembrie 2007, România a preluat de la Comisia Europeanã, preºedinþia Grupului de lucru pentru Europa de Est, Caucaz ºi Asia Centralã (EECCA) din cadrul Iniþiativei pentru Apã a Uniunii Europene (EUWI). România a luat în considerare obiectivele ºi provocãrile europene în domeniul managementului resurselor de apã ºi s-a implicat activ în promovarea celor mai Ministrul Afacerilor Externe Lazãr Comãnescu s-a întâlnit cu un grup de etnici români din Kazahstan, aflaþi pentru prima oarã în România , Bucureºti 42 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 43

23 asigurarea accesului la surse alternative de aprovizionare cu petrol ºi gaze naturale. În 2007 ºi în 2008, au avut loc contacte bilaterale menite sã sprijine implicarea diplomaticã a României în regiune ºi sã exploreze teme potenþiale de cooperare viitoare, în special în domeniul economic ºi cultural-ºtiinþific. Una din realizãrile notabile a fost semnarea Memorandumului de înþelegere între MAE ºi Liga Statelor Arabe (Cairo, 31 octombrie 2007). bune practici europene prin aplicarea principiilor Directivei Cadru pentru Apã. În privinþa relaþiilor cu statele din Orientul Mijlociu ºi Africa, principalele obiective au fost: consolidarea ºi extinderea relaþiilor de cooperare cu statele din regiune; accelerarea ºi diversificarea, pe baze pragmatice, a raporturilor cu statele din Orientul Mijlociu ºi crearea de oportunitãþi pentru relansarea în primul rând a relaþiilor economice cu statele africane ºi plasarea relaþiilor bilaterale în cadrul unor noi contexte de colaborare. În acest sens, au avut loc contacte la nivel înalt între România ºi Israel, Iordania, Irak, Kuweit, Sediul Ministerului Afacerilor Externe Libia, Liban, Qatar ºi Siria, care au fost susþinute de numeroase alte contacte la nivel ministerial (Egipt, Tunisia, Maroc, Algeria, Africa de Sud, Angola, Iordania, Israel, EAU, ANP, Liban). Cu aceste ocazii au fost identificate noi oportunitãþi de dezvoltare ºi de diversificare a cooperãrii þãrii noastre cu aceste state, cu un accent deosebit asupra domeniului economic. Relaþiile cu statele din regiunea Orientului Mijlociu ºi de pe continentul african au stat sub semnul participãrii progresive a României la conturarea ºi la implementarea politicilor UE faþã de aceste spaþii. Pentru România, un scop esenþial al consolidãrii acestor relaþii îl reprezintã Pe parcursul perioadei , România a continuat sã îºi respecte angajamentele internaþionale asumate în privinþa sprijinirii procesului de democratizare, stabilizare ºi reconstrucþie din Irak. În privinþa dosarului nuclear iranian, poziþia României s-a aliniat celei a comunitãþii internaþionale, în sensul consolidãrii cadrului de cooperare la nivel internaþional în scopul promovãrii unei politici eficiente de non-proliferare a armelor de distrugere în masã, în virtutea acordurilor internaþionale din domeniu. România a oferit sprijin concret în cadrul unor misiuni ale UE în Orientul Mijlociu (EUBAM Rafah), precum ºi sprijin financiar pentru refugiaþii palestinieni ºi pentru proiecte de reabilitare ºi de reconstrucþie în Liban, ambele prin programe multilaterale. Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Tunisiene, Abdalwaheb Abdallah; semnarea unor documente oficiale alãturi de ministrul român al Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu , Bucureºti Implicarea României în dosarele continentului african s-a derulat, preponderent, prin intermediul instrumentelor ºi formulelor oferite de UE ºi de participarea la activitatea instituþiilor ºi organismelor sistemului ONU. A fost, însã, reluatã ºi cooperarea pe baze instituþionale cu statele africane active în mecanismele regionale de reglementare a crizelor, fiind încheiate, în acest sens, Memorandumuri de Înþelegere între MAE român ºi instituþiile omoloage din Africa de Sud ºi Angola. Relaþiile României cu þãrile din Asia-Pacific au continuat sã deþinã o pondere semnificativã în ansamblul politicii externe a României, importanþa lor fiind datã de resursele naturale, umane, financiare ºi tehnologice în creºtere pe continentul asiatic, realitãþi care modificã profilul calitativ al acestei regiuni în plan global. 44 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 45

24 Începând cu 2005, România a fost urmãrit dinamizarea relaþiilor cu anumite state din aceastã regiune. Au continuat acþiunile vizând reconfigurarea relaþiilor cu China, India, Japonia ºi Republica Coreea, din perspectiva noului statut internaþional al României. S-a urmãrit, în principal, consolidarea relaþiilor speciale româno-chineze, precum ºi crearea premiselor pentru lansarea unui parteneriat strategic cu Republica Coreea, respectiv a unui parteneriat extins cu India. S-a acordat atenþie deosebitã relaþiilor cu Japonia. Mecanismele de cooperare dintre UE ºi regiunea Asiei de Sud Este au oferit canale suplimentare de conectare a României la procesele de cooperare interregionale. Între România ºi Republica Coreea au avut loc, în ultimii trei ani, trei contacte la cel mai înalt nivel. În octombrie 2006, cu prilejul vizitei în România a preºedintelui R. Coreea, prima la acest nivel de la stabilirea relaþiilor diplomatice (30 martie 1990), s-a semnat Declaraþia comunã de prietenie, parteneriat ºi cooperare. Vizita din septembrie 2008 a preºedintelui României, cea dintâi a unui ºef de stat membru UE în Republica Coreea, dupã instalarea în funcþie a actualei administraþii de la Seul (februarie 2008), a marcat lansarea primului parteneriat strategic al României cu un stat asiatic, prin semnarea Declaraþiei comune privind stabilirea unui parteneriat strategic între România ºi Republica Coreea. România ºi-a continuat participarea la procesul de stabilizare ºi de reconstrucþie din Afganistan, în principal pe linie de securitate, prin prezenþa constantã a de militari români în teatrele de operaþii din sudul Afganistanului. A sprijinit proiectul organizãrii misiunii de poliþie civilã a UE în Afganistan (EUPOL Afganistan), la care participã cu 3 experþi, urmând ca numãrul sã creascã la 5. România a oferit, anual, între 5 ºi 7 burse de studii pentru tinerii afgani. În urma unor eforturi diplomatice susþinute, demarate în 2005, România a obþinut, cu ocazia Summitului ASEM 6 (Helsinki, septembrie 2006), invitaþia de a se alãtura mecanismelor ºi proceselor de cooperare derulate sub egida ASEM, din momentul aderãrii la Uniunea Europeanã (1 ianuarie 2007). Summitul ASEM 7 (Beijing, octombrie 2008) a marcat prima participare formalã a României la aceastã formã de dialog bi-regional la nivel înalt ºi a reprezentat ocazia ca þara noastrã sã lanseze oficial douã iniþiative ASEM, programate pentru 2009 (prima reuniune a miniºtrilor de interne privind migraþia iregularã, respectiv cursul de instruire a formatorilor privind managementul ºi securitatea frontierelor). Au fost iniþiate demersurile interne în vederea concretizãrii cursul de instruire a formatorilor finanþat din fondurile alocate asistenþei oficiale pentru dezvoltare. În raport cu statele din America Latinã ºi din zona Caraibilor, s-a acþionat pentru concretizarea premiselor de redresare a tendinþelor anterior descendente ale raporturilor bilaterale. Având în vedere cã America Latinã este un important partener politic ºi economic al UE ºi cã România este singura, dintre noii membri ai Uniunii, care are rãdãcini latine comune cu þãrile din acea parte a lumii, ceea ce reprezintã un cert avantaj comparativ, s-a urmãrit punerea în valoare dincolo de relaþiile bilaterale tradiþional apropiate a mecanismelor de cooperare interregionalã create de Uniunea Europeanã, cel puþin la nivel politic. De altfel, fapt demn de reþinut, România este cãutatã de cãtre partenerii latino-americani în dubla sa calitate, de membru UE ºi de þarã latinã ºi ca poartã pentru intrarea lor în spaþiul comunitar. De asemenea, România a fost prezentã la Summitul UE ALC de la Lima (mai 2008), unde ministrul afacerilor externe a avut o participare remarcatã. Motive obiective au împiedicat concretizarea intenþiilor de organizare a unor vizite la nivel înalt în regiune, care ar fi dat sprijinul politic pentru procesul de recuperare a poziþiei þãrii noastre pe aceastã importantã piaþã. Cu toate acestea, în 2008, a continuat dialogul politic la nivel guvernamental (inclusiv pe linia Ministerului de Externe) ºi parlamentar ºi s-au organizat numeroase schimburi de delegaþii de oameni de afaceri, cu sprijinul MAE ºi al ambasadelor României, fiind de aºteptat, pe termen relativ scurt, o creºtere semnificativã calitativã a raporturilor cu aceste þãri. De altfel, pot fi deja remarcate reacþii în acest sens ale partenerilor latino-americani, precum menþinerea Ambasadei Republicii Peru, în condiþiile închiderii majoritãþilor misiunilor diplomatice ale acestei þãri din Europa Centralã ºi de Est, ºi, mai ales, redeschiderea Ambasadei la Bucureºti a Republicii Orientale a Uruguayului. Lucrãrile Summitului EU-LAC (Uniunea Europeanã America Latinã ºi Caraibe); fotografie de familie , Viena 46 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 47

25 Guvernarea globalã ºi organizaþiile internaþionale Cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei, ceremonia oficialã de deschidere: Jose Manuel Durao Barroso, preºedintele Comisiei Europene , Bucureºti Multilateralismul ocupã un loc distinct în politica externã a României. Noile provocãri globale subliniazã foarte clar nevoia unei noi paradigme a procesului ºi instituþiilor guvernãrii globale, care sã reflecte realitãþile secolului în care trãim. România ºi-a propus sã fie cât mai activã în acest efort de remodelare a guvernãrii globale. În cadrul ONU, reformele prevãzute de Documentul final a summitului din 2005 se implementeazã destul de lent. Reforma managerialã ºi revizuirea mandatelor rãmân în etape incipiente. Reforma Consiliului de Securitate, iniþiatã cu un deceniu ºi jumãtate în urmã, în vederea unei reprezentãri mai echitabile ºi pentru îmbunãtãþirea metodelor de lucru, este departe de obþinerea de rezultate concrete ºi va figura pe agenda ONU ºi în anii urmãtori. România a deþinut în anii mandatul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. În perioada în care a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, România a reuºit sã valorifice oportunitãþile de vizibilitate politicã ºi de afirmare a capacitãþii sale de iniþiativã ºi coordonare, de o manierã care sã satisfacã atât interesele naþionale, cât ºi obiective prioritare ale ONU. Astfel, delegaþia românã a avut o contribuþie activã ºi solidã la rezoluþiile vizând zone de interes pentru þara noastrã (Balcani, Caucaz, Irak, Afganistan, Orientul Mijlociu). România s-a implicat în procesul de reformã, în vederea sporirii relevanþei ºi rolului ONU în apãrarea pãcii ºi securitãþii internaþionale. În 2005, al doilea an de mandat, România a jucat un rol important în adoptarea de rezoluþii de maximã importanþã pentru comunitatea internaþionalã privind neproliferarea armelor de distrugere în masã, transferul de suveranitate ºi procesul de reconstrucþie politicã ºi economicã în Irak, actele de terorism, º.a. O atenþie sporitã a fost acordatã participãrii delegaþiei României la negocierile pe marginea unor dosare de actualitate stringentã pentru agenda globalã de securitate: situaþia din Orientul Mijlociu (Liban), Sudan/Darfur, Côte d Ivoire ºi alte zone conflictuale. În contextul specific al rezoluþiei 1244 (1999) s-a acþionat pentru implicarea în negocierea statutului final al provinciei Kosovo ºi pentru promovarea unei soluþii care sã asigure stabilitatea regiunii. 48 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 49

26 Un element central al performanþei României în Consiliul de Securitate l-a constituit organizarea unei dezbateri tematice privind dezvoltarea cooperãrii ONU organizaþii regionale ºi adoptarea unui document de referinþã, respectiv rezoluþia 1631 (2005) privind dezvoltarea cooperãrii dintre ONU ºi organizaþiile regionale ºi subregionale. Concretizarea proiectului iniþiat de România are o dublã importanþã: este, deopotrivã, prima rezoluþie româneascã adoptatã la CS ºi prima din istoria CS referitoare la cooperarea ONU organizaþii regionale. Ca o reflectare a rolului sãu de membru activ ºi responsabil al Consiliului de Securitate, pe perioada mandatului sãu, României i-au fost atribuite patru portofolii în organele subsidiare ale acestuia: 1. preºedinþia Comitetului 1518 privind Irakul; 2. vice-preºedinþia Comitetului 1267 privind eficientizarea regimului de sancþiuni impuse talibanilor si Al-Qaida; 3. preºedinþia Comitetului 1540 privind neproliferarea; 4. vice-preºedinþia Comitetului 1636 al CS privind sprijinirea activitãþii Comisiei Internaþionale Independente de Investigare a atentatului terorist în care a fost ucis fostul premier libanez Rafik Hariri (Comisia Mehlis). În perioada iunie 2007 iunie 2008, România a deþinut Preºedinþia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO). Acest organ ONU a fost creat în 2006, în contextul reformei ONU, constituind principalul mecanism al Naþiunilor Unite destinat promovãrii ºi respectãrii drepturilor omului în lume. În timpul exercitãrii preºedinþiei, România a acordat o atenþie deosebitã aplicãrii deciziilor de consolidare instituþionalã ºi angajãrii efective a Consiliului în efortul de promovare ºi respectare a drepturilor omului la scarã globalã. Având în vedere cã primul an de activitate a CDO a fost dedicat, cu precãdere, construcþiei instituþionale, deciziile adoptate pe durata Preºedinþiei române au avut o importanþã deosebitã prin prisma naturii lor de precedent, precum ºi ca prim test al viabilitãþii structurii Consiliului. Pe durata preºedinþiei au avut loc trei sesiuni ordinare ale Consiliului Drepturilor Omului, precum ºi trei sesiuni speciale (situaþia drepturilor omului în Burma/Myanmar, situaþia drepturilor omului în Teritoriile palestiniene ocupate ºi sesiunea tematicã privind asigurarea dreptului la hranã). Au fost dezbãtute ºi adoptate rezoluþii cu privire la situaþia criticã a drepturilor omului în anumite þãri (Burma/Myanmar, Sudan/Darfur, R.P.D. Coreeanã), cât ºi pe aspecte tematice, precum: libertatea de expresie, combaterea torturii, protejarea drepturilor omului în cadrul luptei împotriva terorismului, combaterea rasismului ºi a discriminãrii rasiale, libertatea de religie, dreptul la educaþie, promovarea drepturilor femeii ºi drepturile copilului. Totodatã, a continuat procesul de evaluare, raþionalizare ºi îmbunãtãþire a 33 de mandate de proceduri speciale, preluate de la fosta Comisie ONU pentru Drepturile Omului. O realizare importantã o constituie demararea cu succes a procesului de evaluare periodicã universalã a situaþiei drepturilor omului din statele membre ONU cel mai nou mecanism internaþional de protecþie a drepturilor omului. Primele dezbateri realizate asupra situaþiei din 32 de state printre care ºi România au fost finalizate prin formularea de recomandãri ºi asumarea de angajamente în domeniul drepturilor omului. România a acþionat pentru asigurarea caracterului profesionist al funcþiei de Preºedinte al CDO, adoptând o conduitã imparþialã, echilibratã, corectã ºi fermã. Prestaþia României a fost general apreciatã ca rãspunzând exigenþelor impuse unei asemenea funcþii. A fost prima preºedinþie a CDO exercitatã de un membru al UE, de la constituirea acestuia. România a acþionat pentru asigurarea unei colaborãri foarte bune cu agenþiile specializate ale ONU ºi amplificarea profilului României în cadrul proceselor Comunitatea Democraþiilor ºi Conferinþa Internaþionalã a Democraþiilor Noi sau Restaurate ICNRD. România deþine, de la 10 august 2007, calitatea de preºedinte al Grupului de lucru nr. 3, privind cooperarea regionalã ºi interregionalã pentru guvernare democraticã, al Comunitãþii Democraþiilor, ºi a reprezentat Grupul Est-European la Consiliul Consultativ al Democraþiilor Noi sau Restaurate care s-a întrunit la Doha, Qatar, în perioada aprilie În semn de apreciere pentru contribuþia României la promovarea valorilor democraþiei, preºedinþia qatarezã a ICNRD a ales Bucureºtiul drept capitala europeanã pentru celebrarea, în premierã, a Zilei Internaþionale a Democraþiei. Începând cu 6 octombrie 2008, România a devenit membru în Consiliul Guvernatorilor al Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã (AIEA). Acceptarea candidaturii României, pentru un mandat de doi ani (octombrie 2008 octombrie 2010), a fost decisã în cadrul celei de-a 52-a Conferinþe Generale a AIEA, la 3 octombrie În plus, cu prilejul reuniunii Consiliul Guvernatorilor din 6 octombrie 2008, România a fost desemnatã în funcþia de vicepre- ºedinte al Consiliului. Prezenþa în Consiliul Guvernatorilor presupune o implicare sporitã a României în activitãþile AIEA ºi participarea la procesul decizional privind activitatea curentã ºi orientãrile de viitor ale Agenþiei. România intenþioneazã sã gãzduiascã preconizatul Centru regional pentru Europa (Balcanii de Vest ºi regiunea Mãrii Negre) al Departamentului pentru Afaceri Politice al ONU. Pentru România, viabilitatea OSCE ca structurã flexibilã de cooperare politicã în domeniul 50 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 51

27 securitãþii în noul context internaþional depinde de depãºirea impasului legat de îndeplinirea condiþiilor pentru intrarea în vigoare a Acordului din 1999 referitor la adaptarea Tratatului privind armele convenþionale din Europa din 1990 ºi de pãstrarea relevanþei organizaþiei ca actor în domeniul drepturilor omului. În acest sens, România a organizat Conferinþa OSCE privind combaterea discriminãrii, promovarea respectului ºi înþelegerii reciproce, Bucuresti, 6 8 iunie Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Institutul Naþional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel ºi cu Colegiul Naþional de Apãrare a organizat, la 18 septembrie 2008, Conferinþa Regionalã privind Combaterea Antisemitismului. Conferinþa s-a bucurat de o participare semnificativã din partea autoritãþilor române, reprezentanþilor organizaþiilor internaþionale (OSCE, UE), ai unor importante organizaþii evreieºti internaþionale (Comitetul Evreiesc American, B nai B rith International, Congresul Evreiesc Mondial), alãturi de reprezentanþi guvernamentali din 26 de state, precum ºi personalitãþi ai mediului academic. Semnarea Protocolului opþional la Convenþia privind drepturile persoanelor cu disabilitãþi , Sediul ONU, New York Sesiunea de deschidere a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor de politicã generalã ale celei de-a 63-a sesiuni a Adunãrii Generale ONU , Sediul ONU, New York În perioada 17 noiembrie mai 2006, România a exercitat preºedinþia Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei, principalul organ decizional al Organizaþiei. Mandatul românesc a fost orientat în funcþie de deciziile adoptate de ultimul Summit al Consiliului Europei (Varºovia, 2005), urmãrind cu prioritate promovarea standardelor democratice ºi a bunei guvernãri, protecþia drepturilor fundamentale, dezvoltarea unor societãþi inclusive ºi asigurarea coerenþei arhitecturii instituþionale europene, precum ºi relaþiile dintre UE ºi Consiliul Europei. România urmãreºte promovarea de proiecte la nivelul Consiliului Europei care sã vizeze regiunea extinsã a Mãrii Negre: aplicarea unor programe de asistenþã a reformelor democratice pentru statele din regiune; utilizarea instrumentelor de monitorizare specifice ale Consiliului Europei, cum ar fi Convenþia cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale pentru asigurarea celor mai înalte standarde de protecþie a etnicilor români din statele vecine. România a continuat eforturile de aderare la Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE). S-a urmãrit intensificarea cooperãrii cu structurile de lucru ale OCDE ºi continuarea demersurilor politico-diplomatice având ca scop declarat includerea României în categoria þãrilor viitoare membre ale OCDE. În perioada acþiunile de promovare a candidaturii României la OCDE s-au intensificat, profilul acestora sporind în importanþã ºi eficienþã. 52 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 53

28 Activitatea consularã România ºi-a asumat un rol extrem de activ ºi în cadrul Organizaþiei Internaþionale a Francofoniei. În perioada septembrie 2006, România a organizat impecabil ºi cu foarte mare succes cea de-a XI-a Conferinþã la nivel de ºefi de stat ºi de guvern ai Francofoniei, la care au participat 36 de ºefi de stat ºi de guvern, 25 miniºtri ai Afacerilor externe, 11 miniºtri ai Culturii ºi Francofoniei. În calitatea sa de stat-gazdã al celui Cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei, organizat la Bucureºti de MAE fotografie de familie, , Bucureºti de-al XI-lea Summit al Francofoniei, România a deþinut pentru 2 ani preºedinþia Conferinþei Ministeriale a Francofoniei (noiembrie 2005 noiembrie 2007) ºi a deþinut preºedinþia Summitului Francofoniei, din septembrie 2006 pânã în octombrie România ºi-a asumat, începând din mai 2007, pentru o perioadã de doi ani, preºedinþia Comisiei politice (CPo) a Consiliului Permanent al Francofoniei. Perioada a fost marcatã de eliminarea restricþiilor impuse la libertatea de miºcare a cetãþenilor români, care, coroboratã cu îndeplinirea obiectivului de aderare la Uniunea Europeanã, a creionat necesitatea unei redimensionãri proporþionale a activitãþii consulare pentru a rãspunde nevoilor într-o continuã creºtere ale comunitãþilor româneºti din strãinãtate. Acest context a contribuit în mod definitoriu la trasarea unei noi paradigme în funcþionarea sistemului consular românesc, având ca finalitate imediatã echivalarea calitativã a serviciilor oferite cu cele ale oricãrui alt stat european. În acest sens, într-o fazã iniþialã, apariþia unor comunitãþi româneºti extrem de puternice ºi numeroase într-o serie de state membre UE a impus regândirea teritorialã a reþelei de acoperire consularã. Au fost deschise o serie de consulate generale în Italia ºi Spania (Torino, Sevilla, consulat la Castellon), dar ºi în Franþa (Lyon). În plus, pentru a facilita prezenþa economicã româneascã pe piaþa ruseascã, a fost inaugurat un consulat general la Rostov pe Don. Acestea au reprezentat primul capitol al unei adevãrate ofensive a reprezentãrii consulare Cetãþeni români care au fost repatriaþi din Liban, dupã izbucnirea conflictului din aceastã þarã , Bucureºti 54 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 55

29 româneºti, pregãtitã cu minuþiozitate, care culmineazã cu deschiderea efectivã, în aceastã perioadã, a cinci noi consulate generale la Bilbao, Bologna, Cosenza, Trieste ºi Cracovia, a douã noi consulate la Ciudad Real ºi Zaragoza, precum ºi a viceconsulatului de la Almeria. Decizia de a utiliza în mod concret instituþia biroului consular ajutã la accelerarea procesului de extindere a reþelei de consulate. Un birou consular se înfiinþeazã mai rapid decât un consulat, oferind aceleaºi servicii cetãþenilor români. În plus, activitatea consularã s-a extins prin utilizarea tot mai intensã a instituþiei consulatului itinerant, pentru a acoperi necesitãþile unor comunitãþi româneºti semnificative din oraºe unde nu dispunem de reprezentanþe diplomatice. În ultimii trei ani au fost admiºi în Corpul Diplomatic ºi Consular al României aproximativ 150 de diplomaþi. În vara anului 2008 au fost create 108 noi posturi pe schema serviciului consular, din care 63 reprezintã posturi aferente consulatelor nou înfiinþate sau care urmeazã a fi deschise pânã la sfârºitul acestui an. Un loc important în aceastã strategie de protejare a intereselor românilor din strãinãtate o reprezintã facilitarea serviciilor consulare oferite comunitãþilor româneºti aflate în imediata apropiere a graniþelor þãrii. Astfel, a fost inaugurat un consulat general la Vârºeþ, care sã deserveascã românii aflaþi pe Valea Timocului, un consulat general la Gyula, în Ungaria, au fost demarate procedurile pentru deschiderea de noi consulate generale în Serbia (Zaje?ar), precum ºi în Republica Moldova (Bãlþi ºi Cahul) ºi a fost întãritã capacitatea de rãspuns la necesitãþile comunitãþilor româneºti la consulatele din Chiºinãu, Cernãuþi ºi Szeged. În perioada de referinþã, nu doar aderarea României la Uniunea Europeanã a reprezentat un catalizator al procesului de creºtere exponenþialã a calitãþii sistemului consular, ci ºi asumarea obiectivului aderãrii, în 2011, la spaþiul Schengen. Implementarea cu acurateþe a standardelor Schengen, devenitã o prioritate majorã a politicii noastre externe, a introdus deja rezultate extrem de vizibile în cadrul activitãþii consulare. Astfel, în organigrama MAE a fost creatã o poziþie de secretar general adjunct, responsabil de serviciul consular ºi de activitãþile legate de aderarea la spaþiul Schengen. Sub conducerea acestuia, s-au efectuat o serie de vizite de auto-evaluare la misiunile noastre de la Moscova, Kiev ºi Belgrad, Istanbul ºi Chiºinãu. Modernizarea spaþiilor în care sunt desfãºurate activitãþile consulare în aceste prime misiuni vizate se aflã în plin proces de realizare. Aceastã activitate constituie prima fazã din procesul de modernizare a 81 de consulate, conform standardelor Schengen, pânã în octombrie Un alt domeniu major ce revine Ministerului Afacerilor Externe în implementarea standar- delor Schengen îl reprezintã introducerea sistemului V.I.S. (Visa Information System). Considerând resursa umanã ca fiind fundamentul reformei consulare, în general, dar ºi, în mod particular, al implementãrii ºi respectãrii ulterioare a standardelor Schengen, s-a pus în practicã o nouã politicã de personal. În cadrul Direcþiei Generale a Afacerilor Consulare a fost creatã, deja, o direcþie specializatã pentru profesionalizarea personalului consular, Centrul de Pregãtire ºi Perfecþionare Consularã. O primã serie de tineri absolvenþi a definitivat cursul de pregãtire consularã ºi s-a alãturat corpului consular românesc, adãugând acestuia expertiza necesarã. De altfel, toate aceste mãsuri incorporate strategiei de implementare a standardelor Schengen s-au aflat în atenþia directã a Guvernului ºi au fost aprobate în cadrul unui comprehensiv Program de mãsuri pentru modernizarea activitãþilor consulare. În acest context, în strânsã legãturã cu reforma de personal aminititã, s-au pus bazele unei colaborãrii adecvate ºi cu alte instituþii precum Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative, Ministerul Justiþiei, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, Secretariatul General al Guvernului ºi cu Departamentul pentru Afaceri Europene. Un alt punct esenþial al acestei reforme priveºte angajarea în serviciul consular a unor persoane calificate din comunitãþile româneºti din strãinãtate. De asemenea, au fost demarate procedurile privind modernizarea legislaþiei în vigoare pentru a face posibilã utilizarea poºtei ºi a serviciilor de curierat ºi de comunicare prin internet în rezolvarea în timp real a chestiunilor curente. Un alt proiect cu o importanþã deosebitã este reprezentat de înfiinþarea unui call center, apelabil din întreaga lume, la tarife minime, pentru asistenþã consularã de urgenþã. Pentru implementarea acestui serviciu au fost iniþiate proiecte-pilot în Spania ºi Italia ºi urmeazã a fi implementate noi sisteme informatice pentru prelucrarea operativã a a bazelor de date. În acest registru, în calitate de gestionar al activitãþilor consulare al unui stat membru al Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe ºi-a creat o agendã dinamicã ºi ambiþioasã în aceastã direcþie, a reevaluat modalitãþile de atingere a obiectivelor de protejare a interesului cetãþenilor români, precum ºi a resurselor instituþionale ºi financiare necesare. O atenþie specialã a fost acordatã de Ministerul Afacerilor Externe capacitãþii de reacþie în situaþii de crizã, în special atunci când sunt implicaþi cetãþeni români. A fost constituit Centrul Operaþional pentru Situaþii de Crizã. În vara anului 2006 a fost organizatã evacuarea ºi transportul cetãþenilor români din Liban, în contextul deteriorãrii securitãþii în spaþiul Orientului Mijlociu. Au fost evacuate 775 persoane (cetãþeni români ºi membrii lor de familie). 408 cetãþeni români au 56 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 57

30 pãrãsit Libanul individual, prin Siria, ºi o parte dintre ei a fost preluatã de cele trei convoaie organizate de autoritãþile române. În planul intervenþiilor în situaþii de crizã pentru protejarea cetãþenilor români, MAE, împreunã cu alte instituþii ale administraþiei centrale a repatriat, în 2007, 92 de cetãþeni români aflaþi în Gaza. Autoritãþile române, prin intermediul ambasadelor din Israel ºi Iordania, au beneficiat de sprijinul guvernelor israelian ºi iordanian. Românii de pretutindeni Strategia Guvernului României de dezvoltare a identitãþii culturale a românilor de pretutindeni are la bazã urmãtoarele principii: dialogul permanent cu comunitãþile româneºti ºi cu autoritãþile statelor în care trãiesc; acordul deplin cu Constituþia ºi legile României, precum ºi cu legislaþia internaþionalã; aplicarea, în relaþiile cu statele în care trãiesc etnici români, a unor norme europene privind dezvoltarea identitãþii culturale similare cu cele pe care România le promoveazã în tratamentul minoritãþilor naþionale de pe teritoriul sãu. Alegeri pentru Parlamentul European ºi Referendum pentru votul uninominal imagine din secþia de votare organizatã la Madrid, pentru ca românii din aceastã þarã sã-ºi poatã exercita dreptul la vot , Madrid Relaþiile cu românii de pretutindeni s-au dinamizat, urmãrind în principal adaptarea politicilor guvernamentale în domeniu la fiecare categorie din diaspora româneascã ºi la nevoile specifice originarilor români din þãrile vecine, prin îmbunãtãþirea cadrului normativ, a instrumentelor de implementare, prin adoptarea unor tipuri de programe moderne ºi creºterea alocãrilor financiare ºi logistice destinate mãsurilor în domeniu. S-au întreprins Seratã aniversarã dedicatã lui Gheorghe Iancu, balerin ºi coregraf român, care danseazã de 30 de ani în Italia. Eveniment organizat de comunitatea românã din Milano cu sprijinul MAE, în cadrul Campaniei Piazza di Romania , Milano diverse acþiuni pentru pãstrarea identitãþii lor naþionale ºi culturale. România a acþionat eficient pentru includerea aspectelor legate de pãstrarea ºi dezvoltarea 58 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 59

31 identitãþii culturale a etnicilor români pe agenda dialogului Guvernului României cu statele vecine ºi organismele internaþionale. S-au alocat fonduri pentru înfiinþarea, susþinerea ºcolilor, instituþiilor de cult, instituþiilor culturale ºi pentru burse de studiu, de care pot beneficia membrii comunitãþilor româneºti de pretutindeni, o atenþie deosebitã acordându-se etnicilor români din statele vecine. România a acordat atenþie cultivãrii limbii române vorbite în afara graniþelor României, prin sprijinirea editãrii ºi circulaþiei Forumul comunitãþii românilor din Spania , Madrid cãrþilor, ziarelor, revistelor sau producþiilor audiovizuale. România a acordat o atenþie specialã pentru asigurarea respectãrii drepturilor cetãþenilor români derivând din statutul României de stat membru al Uniunii Europene. Eforturile României s-au canalizat atât pe plan bilateral, cu statul membru UE, unde s-au înregistrat încãlcãri ale aquis-ului comunitar, cât ºi pe plan comunitar, la nivelul instituþiilor europene. Comunicare ºi diplomaþie publicã ºi culturalã Comunicarea ºi diplomaþia publicã ºi culturalã au fost în aceastã perioadã instrumente extrem de importante în promovarea politicii externe a României. Astfel MAE, în colaborare cu alte instituþii, a organizat aproape 2000 de evenimente de acest gen în întreaga lume ºi în þarã (turnee, spectacole, concerte, expoziþii, manifestãri de spaþiu public, participãri la târguri ºi expoziþii). MAE a derulat acþiuni menite sã promoveze România în statele europene, pentru a pregãti aderarea României la UE ºi pentru a consolida profilul þãrii noastre de stat membru al Uniunii Europene, dupã intrarea în UE. De asemenea, au fost organizate evenimente pentru a contribui la consolidarea relaþiilor bilaterale ºi pentru promovarea României pe plan internaþional. De exemplu, MAE s-a ocupat de participarea României la expoziþii internaþionale, cum ar fi cea de la Aichi, din Japonia, din 2005, la care pavilionul românesc a primit aproximativ douã milioane de vizitatori. Au fost itinerate 100 expoziþii pe toate continentele. Au fost organizate, cu sprijinul misiunilor României ºi al Centralei, festivaluri ale filmului românesc în peste 40 de þãri. Au fost derulate programe pentru promovarea comunitãþilor locale la nivel european ºi Pavilionul României la expoziþia universalã din 2005, din Japonia, care a primit aproximativ douã milioane de vizitatori , Nagoya pentru strângerea relaþiilor cu absolvenþii strãini care au studiat în România. Au fost deschise nouã institute culturale, iar pânã la sfârºitul anului 2008 vor mai fi deschise încã douã, în Ucraina. MAE a derulat în 2008 o campanie de 60 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 61

32 comunicare ºi diplomaþie publicã pentru promovarea românilor din Italia (Piazza di Romania) cu sprijinul MIMMCTPL ºi al sectorului neguvernamental. A fost încurajatã lansarea de carte de profil precum ºi publicarea de documente din arhivele diplomatice, prin douã programe premiate în 2008 de Uniunea Editorilor din Campania Piazza di Romania, care s-a desfãºurat la Torino, Milano ºi Roma în perioada 28 septembrie 8 octombrie 2008 a cuprins spectacole de muzicã, dans, teatru, precum ºi o expoziþie de fotografii cu oameni ºi locuri din România România ( Cartea lunii la MAE ºi Repere editoriale ). Prin demersurile MAE, România a reuºit sã înscrie pe lista aniversãrilor UNESCO, pentru anii 2008 ºi 2009, personalitãþi româneºti de o rezonanþã aparte pentru noi, printre care Mitropolitul Andrei ªaguna 200 de ani de la naºtere ºi Eugen Ionescu 100 de ani de la naºtere. Premierea sponsorilor ºi colaboratorilor Campaniei Piazza di Romania: Ovidiu Silaghi, ministrul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale; Stefano Albarosa, preºedintele Unimpresa ºi Lazãr Comãnescu, ministrul afacerilor externe , Bucureºti Reforma instituþionalã MAE a continuat procesul de reformã instituþionalã atât la nivelul Centralei, cât ºi la nivelul misiunilor din exterior. A aplicat un model de management al resurselor umane, lanþul competenþei profesionale, care structureazã politica de resurse umane. A fost îmbunãtãþitã procedura de admitere prin creºterea transparenþei ºi a eficacitãþii procesului de recrutare ºi selecþie. A crescut motivaþia personalului prin îmbunãtãþirea spaþiilor de lucru ºi creºterea salariilor. A fost elaboratã o nouã metodologie de evaluare a performanþelor profesionale ale personalului MAE care urmãreºte: schimbarea filosofiei de evaluare a personalului prin introducerea evaluarea calitative a rezultatelor în detrimentul celei cantitative; identificarea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale din fiºa postului, precum ºi gãsirea unor soluþii pentru eliminarea cauzelor ce conduc la lipsa performanþei; stabilirea nevoilor de formare profesionalã; furnizarea informaþiilor necesare deciziilor administrative privind promovarea, motivarea, instruirea ºi concedierea personalului. A fost îmbunãtãþitã metodologia pentru promovarea în grad diplomatic ºi consular prin inducerea competiþiei pentru creºterea performanþei profesionale printr-o evaluare de parcurs a carierei diplomatice. Procedura de trimitere în misiune permanentã a personalului a crescut în transparenþã, eficacitate ºi flexibilitate (concursurile au o frecvenþã mai mare, iar procesul de decizie este participativ, Comisia de evaluare consultându-se în mod activ cu misiunile). Au fost demarate formalitãþile pentru accesarea unor fonduri europene nerambursabile care vizeazã crearea unui portal de gestiune a resurselor umane care va include: o platformã de învãþare continuã în regim on-line; un site intern de resurse umane; arhivarea electronicã; gestionarea suplã a CV-urilor, fiºelor de post ºi evaluãrilor profesionale; un site pentru recrutarea externã care sã faciliteze atât un acces uºor al candidaþilor, cât ºi o pregãtire prealabilã a acestora. Ca urmare a tuturor acestor schimbãri importante, MAE ºi-a dezvoltat supleþea ºi capacitatea instituþionalã de a face faþã cu succes noilor sarcini care derivã din noul statut al României. 62 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 63

33

Microsoft Word - declaratie 15 ani NATO

Microsoft Word - declaratie 15 ani NATO PROIECT CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL DECLARAȚIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianța Nord Atlantică și a 70 de ani de existență a NATO Parlamentul României,

Mai mult

conferinta bursa.vp

conferinta bursa.vp CONFERINÞA BURSA "ABSORBÞIA FINANÞÃRILOR EUROPENE - ªANSÃ DE MODERNIZARE PENTRU ROMÂNIA" Oficialii: "Cofinanþarea - principala problemã în accesarea fondurilor europene" Cofinanþarea a reprezentat principala

Mai mult

Anexa nr

Anexa nr Expunere de motive Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Lege privind aprobarea contribuției financiare anuale a României la bugetul Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor

Mai mult

Ghid final cu coperti si tabel.qxd

Ghid final cu coperti si tabel.qxd UNIUNEA EUROPEANÃ Program finanþat prin PHARE ACCES GHID DE IMPLEMENTARE A ACQUIS-ULUI COMUNITAR DIN SECTORUL ENERGETIC LA NIVEL LOCAL Proiect "Întărirea capacităţii de implementare a acquis-ului comunitar

Mai mult

ghid final din tipografie.qxp

ghid final din tipografie.qxp Fundaþia TERRA Mileniul III Asociaþia ALMA-RO ABC-ul Fondurilor Structurale ºi de Coeziune Ghid pentru ONG-uri de mediu UNIUNEA EUROPEANÃ Proiect finanþat prin Phare Fundaþia TERRA Mileniul III Asociaþia

Mai mult

Secret de serviciu

Secret de serviciu Hotărâre 397 2016-06-02 Guvernul României privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru acţiunea de protocol cu caracter deosebit, aferente celor Monitorul două activităţi conform Documentului de

Mai mult

Secret de serviciu

Secret de serviciu NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Hotărâre a Guvernului privind aprobarea organizării de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 28.3.2019 COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește aderarea la Convenția internațională a

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 13 iunie 2019 (OR. en) 10258/19 NOTĂ Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Consiliul Nr. doc.

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 13 iunie 2019 (OR. en) 10258/19 NOTĂ Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Consiliul Nr. doc. Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 13 iunie 2019 (OR. en) 10258/19 NOTĂ Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Consiliul Nr. doc. ant.: 9921/19 Subiect: LIMITE CONUN 68 ONU 63 DEVGEN

Mai mult

ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL Afganistan Africa de Sud Albania Algeria Arabia Saudita Argentina Ţara A TOTAL STRĂINĂTATE Alegerea Preşedintelui Rom

ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL Afganistan Africa de Sud Albania Algeria Arabia Saudita Argentina Ţara A TOTAL STRĂINĂTATE Alegerea Preşedintelui Rom ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL Afganistan Africa de Sud Albania Algeria Arabia Saudita Argentina Ţara A TOTAL STRĂINĂTATE Alegerea Preşedintelui României Voturi valabil exprimate 156 66 64 169 16 noiembrie

Mai mult

Institutiile Uniunii Europene După desfăşurarea revoluţiilor anticomuniste din partea captivã a Europei produse în cursul anului 1989, statele care po

Institutiile Uniunii Europene După desfăşurarea revoluţiilor anticomuniste din partea captivã a Europei produse în cursul anului 1989, statele care po Institutiile Uniunii Europene După desfăşurarea revoluţiilor anticomuniste din partea captivã a Europei produse în cursul anului 1989, statele care porniseră din 1957 pe drumul unificării europene s-au

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Hotărâre 377 2017-05-25 Guvernul României privind aprobarea plăţii contribuţiei voluntare a României, în lei, la fondul fiduciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru acoperirea cheltuielilor de participare

Mai mult

Monitorul Oficial Partea I

Monitorul Oficial Partea I Anul 171 (XV) Ñ Nr. 922 PARTEA I LEGI, E, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Luni, 22 decembrie 2003 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI E 550. Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/2003

Mai mult

Revista forumul judecatorilor finala.pmd

Revista forumul judecatorilor finala.pmd Îmbunãtãþirea transparenþei activitãþii CSM. Soluþia societãþii civile ºi a mediului profesional judecãtor Adrian Neacºu, preºedinte Tribunalul Vrancea, preºedinte SoJust, membru al Consiliului Director

Mai mult

Microsoft Word - Cheltuielile de aparare_Comunicat de presa PwC.doc

Microsoft Word - Cheltuielile de aparare_Comunicat de presa PwC.doc Comunicat de presă Data 12 octombrie 2015 Contact Mihnea Anastasiu Pagini 5 Media Relations Manager Tel: +40 21 225 3546 Email: mihnea.anastasiu@ro.pwc.com Nevoia reducerii cheltuielilor bugetare va afecta

Mai mult

FP-05-01

FP-05-01 Hotărâre 1155 2014-12-23 Guvernul României pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 Monitorul Oficial al României nr 19 din 2015-01-12 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea

Mai mult

untitled

untitled c m y k ISSN - 1582-4942 S e d i s t r i b u i e g r a t u i t Nr. 10-11 noiembrie - decembrie 2018 Stimaþi cetãþeni ai Oraºului Pucioasa, Aºa cum ºtiþi, sunt primarul dumneavoastrã de aproximativ 2 ani

Mai mult

PR_INI

PR_INI PARLAMENTUL EUPEAN 2009-2014 Comisia pentru afaceri externe 27.10.2010 2010/2087(INI) PIECT DE RAPORT referitor la strategia UE în regiunea Mării Negre (2010/2087(INI)) Comisia pentru afaceri externe Raportor

Mai mult

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin angajamentele

Mai mult

Euro Dispecer Pt PDF.qxp

Euro Dispecer Pt PDF.qxp Cuprins C INTRODUCERE... GENERALITÃÞI... 1.1. UNIUNEA EUROPEANÃ... 1.2. ROMÂNIA... AGRICULTURÃ... PROGRAME DE FINANÞARE... LEGISLAÞIE ªI ACQUIS COMUNITAR... LIBERA CIRCULAÞIE A PERSOANELOR... SECTORUL

Mai mult

Anul 171 (XV) Ñ Nr. 708 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Vineri, 10 octombrie 2003 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 393. Ñ Leg

Anul 171 (XV) Ñ Nr. 708 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Vineri, 10 octombrie 2003 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 393. Ñ Leg Anul 171 (XV) Ñ Nr. 708 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Vineri, 10 octombrie 2003 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 393. Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

Mai mult

NOTA DE FUNDAMENTARE

NOTA DE FUNDAMENTARE Hotărâre 700 2015-08-26 Guvernul României privind categoriile de cheltuieli şi condiţiile de finanţare a activităţilor de organizare şi desfăşurare a Cursului superior internaţional în cadrul Şcolii de

Mai mult

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor

Mai mult

Hotărâre Guvernul României pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţ

Hotărâre Guvernul României pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţ Hotărâre 184 2018-04-04 Guvernul României pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal

Mai mult

st00TSCG26.ro12

st00TSCG26.ro12 Obiectul: TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adopt

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adopt COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 8.3.2019 COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comisiei Generale

Mai mult

HOTĂRÂRE nr. 34 din 27 ianuarie 2017

HOTĂRÂRE nr. 34 din 27 ianuarie 2017 HOTĂRÂRE nr. 34 din 27 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor

Mai mult

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PROPUS PENTRU MANDATUL Încă de la înființarea în anul 1990, A.I.C.P.S. a reunit membrii marcanți ai ingineriei român

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PROPUS PENTRU MANDATUL Încă de la înființarea în anul 1990, A.I.C.P.S. a reunit membrii marcanți ai ingineriei român PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PROPUS PENTRU MANDATUL 2019-2021 Încă de la înființarea în anul 1990, A.I.C.P.S. a reunit membrii marcanți ai ingineriei românești, mentori și promotori ai unei școli moderne de

Mai mult

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţii

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţii Ordonanţă de urgenţă 41 2017-06-09 Guvernul României privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/agenţiilor Uniunii Europene Monitorul Oficial al

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și mo

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și mo COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 20.3.2013 COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și monetară profundă și veritabilă Coordonarea ex-ante a

Mai mult

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc DISCURS/ Embargo : 3.11.2007 - Leonard Orban Comisar european pentru multilingvism Asigurarea încrederii în învăţarea limbilor străine Conferinţă, Universitatea din Bucureşti Bucureşti, 3 noiembrie 2007

Mai mult

Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania

Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania 03 Dec 2012 de Mihail Tanase [1] Tranzactia anului in retailul european s-a oficializat: grupul german Metro a vandut hypermarketurile

Mai mult

Microsoft Word - Leader.docx

Microsoft Word - Leader.docx Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor

Mai mult

O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi

O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti 12-15 martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi 2 din 24 de ţări 3 reuniţi la evenimentele comune

Mai mult

Microsoft Word - anunt prealabil selectie 2018.doc

Microsoft Word - anunt prealabil selectie 2018.doc INFORMAŢII PRIVIND CONCURSURILE DE SELECŢIE PENTRU MOBILITÃŢI ERASMUS+ (KA103) IN TARILE PROGRAMULUI ERASMUS+ In perioada urmãtoare va trebui sa fiti foarte atenti la continututul anunturilor privind sesiunile

Mai mult

+Frontiera_nelinistita_31_05_2018.qxp

+Frontiera_nelinistita_31_05_2018.qxp Redactori: LIVIA SZÁSZ, ANCA MILU-VAIDESEGAN Tehnoredactor: OLGA MACHIN Jakub J. Grygiel & A. Wess Mitchell The Unquiet Frontier: Rising Rivals, Vulnerable Allies and the Crisis of American Power Copyright

Mai mult

Slide 1

Slide 1 - ANCEX 16 Ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei privind interzicerea Armelor Chimice ROLUL ANCEX ÎN RELAŢIA CU ORGANIZAŢIA PENTRU INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE MARIAN DAN SORIN Şef serviciu Bucureşti,

Mai mult

Microsoft Word - aa00015-re02.ro05.doc

Microsoft Word - aa00015-re02.ro05.doc NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA BULGARIEI ŞI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ Bruxelles, 31 martie 2005 AA 15/2/05 REV 2 TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA II PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnic de Securitate Aeronautică Monitorul Oficia

Hotărâre Guvernul României privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnic de Securitate Aeronautică Monitorul Oficia Hotărâre 6 2014-01-07 Guvernul României privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnic de Securitate Aeronautică Monitorul Oficial al României nr 23 din 2014-01-13 NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Mai mult

PROIECT

PROIECT GUVERNUL ROMÂNIEI H O TĂ R Â R E privind aprobarea contribuţiei financiare a României la bugetul Fondului de Încredere pentru Cooperare tehnică locală în Europa al Comisiei Economice a Naţiunilor Unite

Mai mult

01 Raport Anual Ro.qxd

01 Raport Anual Ro.qxd Cuvânt înainte Prefaþa, ca ºi gen, are un rol proeminent, prezentând ºirul de idei al unei publicaþii, motivând cititorul sã exploreze mai departe. Urmând aceastã idee, prefaþa raportului anual de activitate

Mai mult

Gheorghe Pop de Băsești ap. 5, Bucureşti - 2 tel: fax Rezumatul discuțiilor Fereastra

Gheorghe Pop de Băsești ap. 5, Bucureşti - 2 tel: fax Rezumatul discuțiilor Fereastra Gheorghe Pop de Băsești 43-45 ap. 5, Bucureşti - 2 tel: +4 0371.083.577 fax +4 0372.875.089 office@crpe.ro www.crpe.ro Rezumatul discuțiilor Fereastra de oportunitate rămâne deschisă: Ce urmează în parteneriatul

Mai mult

Raport public 2011

Raport public 2011 Raport public 2011 1. Introducere Aurelia Bondari, Director Executiv al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova AGROinform Pentru Moldova, anul 2011 poate fi caracterizat ca unul expresiv prin

Mai mult

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l mai 2019-

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l mai 2019- ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l 2019 - mai 2019- C U P R I N S Pagina Frecventarea structurilor de primire

Mai mult

A_EESC INFO-TRA-ro

A_EESC INFO-TRA-ro Ce este CESE? Un organ consultativ care reprezintă societatea civilă Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor, care exercită

Mai mult

Microsoft Word - EXPUNERE DE MOTIVE.doc

Microsoft Word - EXPUNERE DE MOTIVE.doc DOCUMENT ÎN LUCRU EXPUNERE DE MOTIVE Secţiunea 1 - Titlul proiectului de act normativ: Legea învăţământului superior Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale a)

Mai mult

FISA MASURII M 2.3 Denumirea masurii: Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea de structuri asociative in teritoriul GAL Stejarii Argintii CODUL Masu

FISA MASURII M 2.3 Denumirea masurii: Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea de structuri asociative in teritoriul GAL Stejarii Argintii CODUL Masu FISA MASURII M 2.3 Denumirea masurii: Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea de structuri asociative in teritoriul GAL Stejarii Argintii CODUL Masurii: M 2.3 Masura / DI: M 2.3 / 2A Tipul masurii: INVESTITII

Mai mult

euro3.qxp

euro3.qxp Cifra ediþiei Euro-mituri 434 Reprezintã numãrul total de Programe Operaþionale prezentate spre aprobare Comisiei Europene de cãtre statele membre aflaþi din pagina 12. Este adevãrat cã fondurile structurale

Mai mult

RP_machet.p65

RP_machet.p65 Raportul Naþional al Dezvoltãrii Umane CAPITOLUL 6. PE CALEA DEZVOLTÃRII UMANE DURABILE ªtefan cel Mare: Moldova n-a fost a strãmoºilor mei, n-a fost a mea ºi nu e voastrã, ci a urmaºilor voºtri º-a urmaºilor

Mai mult

Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Comerțului

Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Comerțului UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a contribuit, prin activitatea sa, la menținerea unui sistem comercial internațional reglementat. În ciuda

Mai mult

14 Impact economic Program Sibiu

14 Impact economic Program Sibiu 14 Sursa fotografiei de pe marginea paginilor: http://www.sibiu2007.ro OBIECTIVE Obiectivele acestui studiu de impact sunt: Evaluarea impactului generat de Program asupra firmelor, din punct de vedere

Mai mult

NR. 12 / DECEMBRIE 2015 AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ CUPRINS Mesajul preşedintelui ANOFM cu ocazia zilei de 10 Decembrie; Noutăţi

NR. 12 / DECEMBRIE 2015 AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ CUPRINS Mesajul preşedintelui ANOFM cu ocazia zilei de 10 Decembrie; Noutăţi NR. 12 / DECEMBRIE 2015 AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ CUPRINS Mesajul preşedintelui ANOFM cu ocazia zilei de 10 Decembrie; Noutăţi în proiectele ANOFM; Acțiuni la nivelul U.E. la care

Mai mult

V3N1-II-3

V3N1-II-3 for Higher Education Vasile Nãstãsescu, Vol., Nr., Aprilie 0, p. 55 6 Publicat de: Consiliul Agenþiei Române de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Superior - ARACIS Locul publicãrii: Bucureºti, România

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 11 iunie 2019 (OR. en) 9227/19 ADD 1 LIMITE PV CONS 25 ECOFIN 488 PROIECT DE PROCES-VERBAL CONSILIUL UNIUNII EUR

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 11 iunie 2019 (OR. en) 9227/19 ADD 1 LIMITE PV CONS 25 ECOFIN 488 PROIECT DE PROCES-VERBAL CONSILIUL UNIUNII EUR Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 11 iunie 2019 (OR. en) 9227/19 ADD 1 LIMITE PV CONS 25 ECOFIN 488 PROIECT DE PROCES-VERBAL CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (Afaceri Economice și Financiare) 17 mai 2019

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul Uniunii Europene CONSILIUL EUROPEAN Consiliul Uniunii Europene CONSILIUL EUROPEAN ORGANISMUL STRATEGIC AL UE Consiliul European este instituția Uniunii Europene (UE) care definește orientarea și prioritățile generale ale UE. Acesta este

Mai mult

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Direcția Comunicare, Cooperare și Relația cu Parlamentul Serviciul Relații Publice și Comun

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Direcția Comunicare, Cooperare și Relația cu Parlamentul Serviciul Relații Publice și Comun AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Direcția Comunicare, Cooperare și Relația cu Parlamentul Serviciul Relații Publice și Comunicare Ianuarie 2017 buletin informativ lunar Profesionalism

Mai mult

NF OG

NF OG OrdonanŃă 20 2012-08-23 Guvernul României privind instalańiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii Monitorul Oficial al României nr 623 din 2012-08-30 NOTA DE FUNDAMENTARE

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 25.1.2017 A8-0389/21 21 Punctul 54 54. recomandă reducerea valorilor subvențiilor în sectorul cooperării școlare, în favoarea numărului de proiecte subvenționate, pentru a subvenționa în mod direct schimburile

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 4.7.2016 A8-0224/11 11 Punctul 15 15. subliniază că, drept răspuns la această problemă presantă, în 2014 noua Comisie a propus un plan de investiții pentru Europa și înființarea FEIS, cu scopul de a mobiliza

Mai mult

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR AL REPUBLICII MOLDOVA МИНИСТЕРСТВО PЕГИОНАЛЬНОГО РАЗВИТИЯ И СТРОИТЕЛЬСТВА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА MD-200

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR AL REPUBLICII MOLDOVA МИНИСТЕРСТВО PЕГИОНАЛЬНОГО РАЗВИТИЯ И СТРОИТЕЛЬСТВА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА MD-200 MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR AL REPUBLICII MOLDOVA МИНИСТЕРСТВО PЕГИОНАЛЬНОГО РАЗВИТИЯ И СТРОИТЕЛЬСТВА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА MD-2005 mun.chişinău, str.cosmonauţilor, 9 Tel. 20 45 69;

Mai mult

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru abrogarea Legii nr. 150/2004, privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale Par

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru abrogarea Legii nr. 150/2004, privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale Par PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru abrogarea Legii nr. 150/2004, privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art.1. - Legea

Mai mult

ASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G

ASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL GAL TINUTUL ZIMBRILOR 2014-2020 A. CADRUL LEGISLATIV În conformitate cu Regulamentul nr. 1303/2013, fiecare prioritate va fi evaluată cel puțin o dată

Mai mult

2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE

2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE 2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE Premii Pentru Promovarea Întreprinderilor Europene 2017 2/10 CUPRINS 1. DEFINITIE SI MOTIVATIE... 3 1.1. Un premiu care

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la bugetul general pentru exercițiul financiar 2016: Actualizarea

Mai mult

Microsoft Word - Acord Primaria Chisinau - CN ONG.doc

Microsoft Word - Acord Primaria Chisinau - CN ONG.doc Republica Moldova Chişinău, 22 februarie 2011 ACORD de COLABORARE dintre Primăria Municipiului Chişinău şi Consiliul Naţional al ONG din Republica Moldova. Primăria Municipiului Chişinău ( în continuare

Mai mult

PARTEA I Anul IX Ñ Nr. 141 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Luni, 7 iulie 1997 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 109. Ñ Lege privind org

PARTEA I Anul IX Ñ Nr. 141 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Luni, 7 iulie 1997 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 109. Ñ Lege privind org PARTEA I Anul IX Ñ Nr. 141 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Luni, 7 iulie 1997 SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 109. Ñ Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social...

Mai mult

Brosura EDU 16 pag

Brosura EDU 16 pag Inovaþie în educaþie: drumul cãtre profesionalism! Program educaþional lansat de BASF în colaborare cu Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã - Bucureºti Inovaþie în educaþie: drumul

Mai mult

Hotărâre Guvernul României pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului dopi

Hotărâre Guvernul României pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului dopi Hotărâre 126 2018-03-21 Guvernul României pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2015

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTĂ DE FUNDAMENTARE SECȚIUNEA I TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV: Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și desfășurarea controlului doping. SECŢIUNEA A

Mai mult

Componen

Componen Anexa nr.1 la Hotărârea nr. 17 / 11.10.2007 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL COMITETULUI REGIONAL DE EVALUARE STRATEGICĂ ŞI CORELARE CENTRU CAPITOLUL I Definiţii aplicabile Comitetului Regional

Mai mult

Hotărâre Guvernul României pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Minis

Hotărâre Guvernul României pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Minis Hotărâre 546 2017-07-27 Guvernul României pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe Monitorul Oficial al României

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 9 octombrie 2018 (OR. en) 12902/1/18 REV 1 OJ CRP2 34 COMIX 543 ORDINE DE ZI PROVIZORIE COMITETUL REPREZENTANȚIL

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 9 octombrie 2018 (OR. en) 12902/1/18 REV 1 OJ CRP2 34 COMIX 543 ORDINE DE ZI PROVIZORIE COMITETUL REPREZENTANȚIL Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 9 octombrie 2018 (OR. en) 12902/1/18 REV 1 OJ CRP2 34 COMIX 543 ORDINE DE ZI PVIZORIE COMITETUL REPREZENTANȚILOR PERMANENȚI (partea II) Clădirea Europa, Bruxelles

Mai mult

Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără

Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără Cadrul financiar multianual 2021-2027 Notă de politică înaintea Consiliul European Iunie 2018 2 Contribuție din partea Comisiei Europene

Mai mult

Слайд 1

Слайд 1 CAPITOLUL I CONCEPŢII PRIVIND PRACTICAREA EXERCIŢIILOR FIZICE Lecţia 2 Tema: Evoluţia concepţiei despre cultura fizică în Republica Moldova. Evoluţia concepţiei despre educaţie fizică în Republica Moldova.

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Marian-Jean Marinescu deputat european marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu EUROBAROMETRU PE IUNIE 2013 http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2013/election3/eb79.5_ep_eurobarometer_parlemeter_ro_(ro).pdf

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comerci

Hotărâre Guvernul României privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comerci Hotărâre 740 2017-10-05 Guvernul României privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor Monitorul

Mai mult

Prefaþã la ediþia originalã Acest volum reprezintã o încercare de a identifica structurile de proprietate ºi efectele lor asupra pluralismului si inde

Prefaþã la ediþia originalã Acest volum reprezintã o încercare de a identifica structurile de proprietate ºi efectele lor asupra pluralismului si inde Prefaþã la ediþia originalã Acest volum reprezintã o încercare de a identifica structurile de proprietate ºi efectele lor asupra pluralismului si independenþei în mass media din þãrile Europei de sud est,

Mai mult

DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE AGENDA ACTIVITĂȚILOR EUROPENE 25 iunie 1 iulie 2018

DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE AGENDA ACTIVITĂȚILOR EUROPENE 25 iunie 1 iulie 2018 DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE AGENDA ACTIVITĂȚILOR EUROPENE 25 iunie 1 iulie 2018 CUPRINS COMISIA EUROPEANĂ... 3 Autori Dr. Cristina Stroescu, coordonator Luiza Roibu

Mai mult

Microsoft Word - Plan Multi-Anual de Evaluare - Mediu.doc

Microsoft Word - Plan Multi-Anual de Evaluare - Mediu.doc AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU PLANUL MULTIANUAL DE EVALUARE 2007-2013 Septembrie 2008 Cuprins Secţiunea I Introducere...3

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 20.3.2019 A8-0170/3 3 referitor la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale Referirea 23 având în vedere procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva

Mai mult

Monitorul Oficial Partea I

Monitorul Oficial Partea I PARTEA I Anul X Ñ Nr. 230 bis LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Miercuri, 24 iunie 1998 SUMAR Nr. ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAÞIEI PUBLICE CENTRALE 784Ñ34/N. Ñ Ordin al ministrului

Mai mult

Consiliul European Consiliul European este instituția europeană responsabilă de orientarea și politicile generale ale Uniunii Europene. Acesta este co

Consiliul European Consiliul European este instituția europeană responsabilă de orientarea și politicile generale ale Uniunii Europene. Acesta este co Consiliul European Consiliul European este instituția europeană responsabilă de orientarea și politicile generale ale Uniunii Europene. Acesta este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre

Mai mult

Microsoft Word - 0. Introducere.docx

Microsoft Word - 0. Introducere.docx (motivație, context, scop, obiectiv, metodologie) Motivație Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești reprezintă instrumentul de planificare strategică și orientare de perspectivă pe termen mediu

Mai mult

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Cabinei Procuror General N r.g#/ din 'dtca mswmmcer GREENPEACE ROMÂNIA Cabinet Directo

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Cabinei Procuror General N r.g#/ din 'dtca mswmmcer GREENPEACE ROMÂNIA Cabinet Directo PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Cabinei Procuror General N r.g#/ din 'dtca. 2018 mswmmcer GREENPEACE ROMÂNIA Cabinet Director executiv Nr. 4 Ă din^-2- îlz 2018 ACORD DE COLABORARE

Mai mult

Bruxelles, 3 decembrie 2018 (OR. en) 15129/18 OJ CRP2 42 COMIX 682 ORDINE DE ZI PROVIZORIE COMITETUL REPREZENTANȚILOR PERMANENȚI (partea II) Clădirea

Bruxelles, 3 decembrie 2018 (OR. en) 15129/18 OJ CRP2 42 COMIX 682 ORDINE DE ZI PROVIZORIE COMITETUL REPREZENTANȚILOR PERMANENȚI (partea II) Clădirea Bruxelles, 3 decembrie 2018 (OR. en) 15129/18 OJ CRP2 42 COMIX 682 ORDINE DE ZI PVIZORIE COMITETUL REPREZENTANȚILOR PERMANENȚI (partea II) Clădirea Europa, Bruxelles 5 decembrie 2018 (10.00) 1. a ordinii

Mai mult

Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei

Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei Nota Comisiei înainte de Consiliul și de summitul zonei euro din 28 și 29 iunie 2018 Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei 2 Contribuție din partea Comisiei Europene Doresc să continui reforma

Mai mult

PR_COD_1amCom

PR_COD_1amCom PARLAMENTUL EUPEAN 2009-2014 Comisia pentru industrie, cercetare și energie 11.11.2013 2013/0232(COD) ***I PIECT DE RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind

Mai mult

Microsoft Word - procedura mobilitati.doc

Microsoft Word - procedura mobilitati.doc Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr.1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice

Mai mult

Tratatele Uniunii Europene

Tratatele Uniunii Europene Tratatele Uniunii Europene Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UNIUNEA EUROPEANĂ [Legislaţie] Tratatele Uniunii Europene / ed. îngrijită de Gabriela Florescu. - Bucureşti : Rosetti International,

Mai mult

Raport small RO-HU-EN.pdf

Raport small RO-HU-EN.pdf CUVÂNT INTRODUCTIV Realizarea raportului anual pentru o organizaþie neguvernamentalã este o bunã ocazie de a trece în revistã atât proiectele, evenimentele derulate de cãtre organizaþie cât ºi experienþele

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar Hotărâre 577 2017-08-09 Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I de studii în anii

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation sfdjgk PLANIFICARE REGIONALA OPORTUNITATI SI PROVOCARI 2021-2027 IMPORTANTA PLANIFICARII REGIONALE Planificarea dezvoltarii la nivel regional ofera baza esentiala si strategica pentru includerea masurilor

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 27.4.2017 COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru

Mai mult

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE CORELARE A OFERTEI EDUCAȚIONALE

Mai mult

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Exemplar nr

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Exemplar nr MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Exemplar nr.1 ŞI INTERNELOR Nr. 4414556 din 11.06.2012 Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Serviciul Asigurarea Calităţii Învăţământului şi Metodologii Raport de prezentare

Mai mult

Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI

Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI 2018 - ASPECTE POZITIVE ASPECTE POZITIVE România nu se confruntă cu riscuri de sutenabilitate

Mai mult

Microsoft PowerPoint - AN_TgMures_18maiREV.ppt

Microsoft PowerPoint - AN_TgMures_18maiREV.ppt 1 CUPRINS I. Beneficii și i constrângeri ale aderării la zona euro II. Pregătirea pentru adoptarea euro în n statele din CEE 2 Beneficii şi i constrângeri ale aderării la zona euro (1) Adoptarea euro:

Mai mult

, Agenţia de ştiri Mediafax Interviu acordat de Directorul SRI, domnul George Cristian Maior Realizator Cristian Fierbinţeanu Reporter: Aţi

, Agenţia de ştiri Mediafax Interviu acordat de Directorul SRI, domnul George Cristian Maior Realizator Cristian Fierbinţeanu Reporter: Aţi 30.03.2014, Agenţia de ştiri Mediafax Interviu acordat de Directorul SRI, domnul George Cristian Maior Realizator Cristian Fierbinţeanu Reporter: Aţi fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării Hotărâre 216 2017 0412 Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin

Mai mult