Microsoft Word - sitech Incursiune k

Transcriere

1 COLECŢIA ALMA MATER Colecţie apărută sub îngrijirea Prof. Dr. Iolanda Mitrofan

2 Camelia Maria DINDELEGAN, este lector universitar doctor la Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Psihologie, psiholog principal autonom-psihologie clinică, supervizor în psihologie clinică; cu studii și specializări în: Psihoterapii cognitive şi comportamentale, Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale, Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, Psihologia muncii și transporturilor, atestate de către Colegiul Psihologilor din Romania; studii postdoctorale în Psihologie Clinică, Institutul de Cercetări Avansate de Psihologie Clinică, Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Albert Ellis Institute-New York, iar din 2007 este doctor în Psihologie Clinică la Universitatea din Bucureşti. Din anul 2001 pe lângă activitatea didactică își începe preocuparea pentru psihologia clinică şi în cadrul Spitalului Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu, Secția Psihiatrie din Oradea, în calitate de psiholog principal autonom, iar din 2009 este coordonator al Laboratorului de Psihologie Clinică şi Terapii Nemedicamentoase. Din anul 2005, lucrează în paralel și în cadrul practicii private cu clienți cu diferite probleme emoționale și comportamentale; evaluare psihodiagnostică și intervenții cognitiv-comportamentale. Camelia Dindelegan a participat la numeroase cursuri şi stagii de formare organizate în țară și în străinătate, burse (Erasmus-Barcelona), granturi de cercetare, membru în cinci Studii Internaţionale de Cercetare Ştiinţifică Clinică, Conferinţe şi Simpozioane naţionale şi internaţionale (peste 60 de participări). A publicat numeroase articole în ţară şi în străinătate (peste 40 de publicaţii). Este coautor a 10 cărţi, şi 7 cărţi ca unic autor, dintre care amintim: Elemente de psihopatologie și psihologie clinică (2004), Scheme cognitive în depresie (2008), Psihopatologie şi Psihologie Clinică Vol. I şi II (2010), Psihopatologie şi Psihologie Clinică (vol. I), ediţia a II-a revizuită şi adăugită (2012) etc. Autoarea este membru a mai multor asociaţii de profil: membru al Asociaţiei Psihologilor din România, membru al Colegiului Psihologilor din România, membru al Asociaţiei Europene de Consiliere (E.A.C.), membru al Asociaţiei Române de Hipnoză şi Psihoterapie Cognitivă şi Comportamentală (RAHCBP), membru al Asociaţiei Psihologilor Şcolari din România, membru în colectivul de redacţie Revista de Psihologie Şcolară (revistă BDI,

3 Camelia Dindelegan Incursiune în psihopatologie și psihologie clinică Editura SPER Colecţia Alma Mater, nr. 30 Bucureşti, 2012

4 2012 Editura SPER SPER CONS EDIT SRL ISBN Editura SPER acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) Toate drepturile sunt rezervate Editurii SPER. Nicio parte a lucrării nu poate fi copiată, tradusă, reprodusă în niciun fel fără acordul scris al editurii. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DINDELEGAN, CAMELIA MARIA Incursiune în psihopatologie şi psihologie clinică / Camelia Dindelegan. - Bucureşti : Editura SPER, 2012 Bibliogr. ISBN Director general: Iolanda Mitrofan Director editorial: Sorina Daniela Dumitrache Tehnoredactare și corectură: Violeta Pavelescu Design Copertă: Mihaela Șchiopu Difuzare Editura SPER Bucureşti, Bd. Chişinău nr. 12, Sector 2 Tel./ Fax sperpsi@gmail.com; comenzi.sper@gmail.com Web:

5 Cuprins INTRODUCERE ABSTRACT RÉSUMÉ CAPITOLUL 1. PSIHOLOGIA CLINICĂ 1.1. Repere teoretice 19 Cap. 2. TULBURĂRILE DE PERSONALITATE 2.1. Delimitări conceptuale Diagnosticul pentru tulburările de personalitate Evaluarea tulburărilor de personalitate conform DSM-IV Tulburarea de personalitate paranoidă Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate schizoidă Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate schizotipală Prevalenţă şi factori etiopatogenetici Tulburarea de personalitate antisocială Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate borderline Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate histrionică Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate narcisistică Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate evitantă Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate dependentă Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă Prevalenţa şi factorii etiopatogenetici Teorii asupra tulburărilor de personalitate Abordări din punct de vedere genetic ale tulburărilor de personalitate Teorii psihodinamice asupra tulburării de personalitate Abordarea socială a tulburării de personalitate Abordarea cognitiv-comportamentală a tulburării de personalitate 44 CAP. 3. SCHIZOFRENIA 3.1. Prezentare generală Simptomele schizofreniei 48

6 Delirul Halucinaţiile Gândire şi limbaj dezorganizat Comportament catatonic dezorganizat Simptomele negative Simptomele prodromale şi reziduale Tipuri de schizofrenie Schizofrenia paranoidă Schizofrenia hebefrenică (dezorganizată) Schizofrenia catatonică Schizofrenia nediferenţiată şi reziduală Prevalenţa schizofreniei în funcţie de sex Teorii biologice ale schizofreniei Factorii genetici în schizofrenie Anomalii structurale ale creierului Teoria dopaminei Teorii psihosociale privind schizofrenia Stresul şi schizofrenia Interacţiunile din familie şi schizofrenia Terapii biologice în schizofrenie Terapii psihosociale în schizofrenie Terapii comportamentale, cognitive şi sociale Terapia în familie Cultura, genul şi integrarea bio-psiho-socială în schizofrenie 65 CAP. 4. TULBURĂRILE DISOCIATIVE ŞI SOMATOFORME 4.1. Tulburările disociative Tulburarea de identitate disociativă Fuga disociativă Amnezia disociativă Tulburarea de depersonalizare Tulburările somatoforme Tulburarea de conversie Teorii ale tulburării de conversie Tratamentul pentru tulburarea de conversie Tulburarea de somatizare şi tulburarea algică Teorii ale tulburării de somatizare şi ale tulburării algice Tratamentul pentru tulburarea de somatizare şi tulburarea algică Hipocondria Tulburarea dismorfică corporală 83 CAP. 5. TULBURĂRI PRIVIND CONSUMUL DE SUBSTANŢE 5.1. Bazele teoretice privind drogurile Conceptul de drog Clasificarea drogurilor Efectele grave ale consumului de droguri 89 6

7 Personalitatea adolescentului consumator de droguri Modele teoretice privind dependenţa de droguri Teoria condiţionării clasice Teoria condiţionării operante Teoria socială. 100 CAP. 6. ALCOOLISMUL 6.1. Aspecte teoretice privind alcoolul Noţiuni introductive şi scurt istoric privind alcoolismul Delimitări conceptuale Epidemiologia consumului de alcool şi băuturile alcoolice Clasificarea alcoolismului Consumul de alcool şi complicaţiile induse de alcool Personalitatea alcoolicului Consumul de alcool la adolescenţi Diferenţele de gen şi vârstă în consumul de alcool Studii în domeniu Efectele psihologice ale consumului de alcool Alcoolismul ca formă a depresiei Stilul cognitiv al alcoolicului Alcoolul şi cogniţia socială Modele teoretice privind alcoolismul Teorii ale consumului, abuzului şi dependenţei de alcool Teoria psihanalitică Teoria biologică Teoria emoţional-neurofiziologică Teorii cognitiv-comportamentale asupra alcoolismului 139 CAP. 7. TULBURĂRILE ALIMENTARE 7.1. Prezentare generală Anorexia nervoasă Epidemiologia anorexiei nervoase Perspective istorice asupra anorexiei nervoase Bulimia nervoasă Epidemiologia bulimiei nervoase Tulburarea mâncatului compulsiv Regimul şi tulburările alimentare Similarităţi şi diferenţe de gen în tulburările alimentare Familiile şi personalitatea persoanelor cu tulburări alimentare Teorii biologice ale tulburărilor alimentare Psihoterapia în cazul anorexiei nervoase Psihoterapia în cazul bulimiei nervoase Terapiile biologice 158 CAP. 8. TULBURĂRILE SEXUALE 8.1. Clasificarea tulburărilor sexuale 159 7

8 8.2. Disfuncţiile sexuale Ciclul răspunsului sexual Tulburarea dorinţei sexuale Tulburările de excitaţie sexuală Tulburări orgasmice Tulburările algice sexuale Cauze ale disfuncţiilor sexuale Cauze biologice Factorii de relaţionare Trauma Atitudini şi credinţe Factori culturali şi sociali Tratamentul disfuncţiilor sexuale Terapiile biologice Terapie sexuală Terapia de cuplu Psihoterapie individuală Parafiliile Fetişismul Sadismul şi masochismul sexual Voyeurismul, frotteurismul şi exhibiţionismul Pedofilia Tratament pentru parafilii Tulburarea de identitate sexuală Cauze şi tratament în tulburarea de identitate sexuală 178 CAP. 9. TULBURĂRI ALE CONTROLULUI IMPULSIV 9.1. Delimitări conceptuale Dezinhibiția Copilăria ca factor important în dezvoltarea tulburărilor controlului 180 impulsiv 9.2. Dependența de jocuri de noroc compulsive și patologice Ce este dependența de jocuri de noroc? Care sunt cauzele și factorii de risc în dependența de jocuri de 182 noroc? Rolul adicției în jocurile de noroc Care sunt simptomele dependenței de jocuri de noroc și cum este 186 diagnosticată dependența de jocuri de noroc? Care este tratamentul pentru dependența de jocuri de noroc? Tratament medicamentos Intervenția psihoterapeutică în dependența de jocuri de noroc Care sunt efectele negative și complicațiile care apar în urma 191 dependenței de jocuri de noroc? 9.3. Dependența de internet Prezentare generală și studii în domeniu Factorii de risc privind folosirea abuzivă a internetului 193 8

9 Semne și simptome ale dependenței de internet sau a dependenței de 194 calculator Aspecte neuropsihologice al dependenţei de internet Dificultatea în a determina diagnosticul de dependență de internet la 196 adolescenți Implicații și recomandări pentru adolescenţi Dependența de Internet: jocurile de noroc online și alte tipuri de 201 dependență pe internet Tratament psihoterapeutic în dependența de internet 201 BIBLIOGRAFIE 203 9

10

11 INTRODUCERE Volumul de faţă abordează problema tulburărilor psihice şi a tratamentelor acestora, sigur, cu accent, prin detaliile oferite, pe tratamentele psihologice. Tulburările psihice care au un tablou clinic format din semne şi simptome predominant psihologice şi care implică mecanisme etiopatogenetice predominant psihologice, necesită tratamente psihologice. În acest caz tratamentele medicamentoase, deşi importante în ameliorarea condiţiior clinice şi obligatorii în situaţii de criză, sunt, etiologic vorbind, doar simptomatice şi nu vizează cauza tabloului clinic. Tulburările care au un tablou clinic dominant de semne şi simptome psihologice, dar au mecanisme etiopatogenetice somatice, necesită în primul rând un tratament medical. În acest caz tratamentul psihologic este unul simptomatic, care poate modifica nu boala în sine, ci reacţiile la boală, calitatea vieţii şi funcţionarea socială a pacientului; în acest caz rolul diagnosticului diferenţial este foarte important şi psihologii trebuie să fie atenţi la această categorie, care poate induce în eroare, sugerând că, având simptome psihologice, este necesar în primul rând un tratament psihologic. Aşa cum spuneam mai sus, în acest caz, ca şi în cazul în care tabloul clinic este somatic, iar etiologia tot somatică, tratamentul psihologic este simptomatic, ameliorând experienţa subiectivă a bolii şi consecinţele ei psihosociale. O categorie aparte este situaţia în care semnele/simptomele sunt somatice, dar cauzele sunt psihologice. Pentru psiholog este adesea o provocare a face psihoterapie cu această categorie de bolnavi, deoarece, având simptomatologie somatică, ei nu înţeleg clar şi nu acceptă uşor rolul factorilor psihologici în generarea ei; acest lucru reflectă lipsa culturii psihologice şi prezenţa unui model biomedical ortodox şi puternic, nu doar la nivelul unui segment larg de profesionişti din domeniul sănătăţii, ci şi la nivelul simţului comun. Fiind remarcabil prin complexitate, consider că volumul de față este o sursă importantă pentru studenții și profesioniștii în domeniu, fiind totodată util, mai ales prin cazuistica pe care o prezintă și celor interesați de problematica complexă a practicii clinice. Prof. Aaron T. Beck univ. dr. Daniel David Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca 11