Apel RESTRÂNs ”Combaterea săraciei și exclusiunii sociale”

Transcriere

1 Prgramul Dezvltare lcală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii rmilr finanțat prin Granturile SEE și Nrvegiene GHIDUL APLICANTULUI APELUL NR. 3 REDUCEREA SĂRĂCIEI - APEL RESTRÂNS DE PROIECTE - Lansat la data de 06 decembrie 2018 Termen limită de depunere a priectelr 8 mai 2019 BUCUREȘTI, 2019 Fndul Rmân de Dezvltare Scială (FRDS) Strada Eugeniu Carada nr. 1, et.3, sectr 3, București, Rmânia Tel/Fax: (0040) ; ffice@frds.r; Web:

2 CUPRINS INFORMAȚII GENERALE CONTEXTUL DERULĂRII PROGRAMULUI/APELULUI; GRUPURI ȚINTĂ Exemple de beneficiari eligibili Cnsultarea grupurilr țintă/actrilr lcali OBIECTIVUL ȘI ACTIVITĂȚILE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI Exemple de activități eligibile Lcul de desfășurare a activitățilr priectului Investiții la nivelul priectului Achiziținare de terenuri/clădiri Cmpnenta de cnstrucții a priectului Achiziținarea de echipamente Auditul priectului Prmvarea priectului DURATA PROIECTULUI ȘI PERIOADA DE IMPLEMENTARE COLABORARE ȘI PARTENERIAT Selecția partenerilr Acrdul de parteneriat Împărţirea bugetului pe parteneri Valarea adăugată a parteneriatului Respnsabilitatea partenerilr și a PP Clabratrii PP/partenerilr BUGETUL PROIECTULUI Cursul de referinţă pentru întcmirea bugetului priectului Cfinanțarea privată Cndiții generale de eligibilitate a cheltuielilr PROCEDURI DE ACHIZIŢII APLICABILE RISCURI LA NIVELUL PROIECTULUI DURABILITATEA PROIECTULUI LISTA ANEXELOR

3 INFORMAȚII GENERALE Prezentul Ghid al aplicantului își prpune să cmpleteze infrmațiile furnizate în cadrul Apelului de prpuneri de priecte aferent apelului nr. 3 Reducerea sărăciei, lansat, pe , de în cadrul Prgramului Dezvltare lcală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii rmilr" (numit în cntinuare prgram). În acest sens, se vr relua cele mai imprtante aspecte ale cndițiilr de finanțare, furnizându-se clarificări şi infrmaţii suplimentare. 1. CONTEXTUL DERULĂRII PROGRAMULUI/APELULUI; GRUPURI ȚINTĂ Cnfrm datelr furnizate în cadrul Strategiei Naținale privind Incluziunea Scială şi Reducerea Sărăciei ( ), în prezent, unul din cinci rmâni se cnfruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, şi mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani. O treime din ppulație este afectată de deprivare materială severă, în sensul că nu-şi pate permite să achizițineze article cnsiderate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. În Rmânia, nivelul sărăciei relative (AROP) nu a înregistrat fluctuații cnsiderabile în ultimii ani. Deşi a scăzut cu 2,3 puncte prcentuale între 2008 şi 2010, sărăcia a manifestat tendință ascendentă între 2010 şi Majritatea persanelr sărace din Rmânia trăiesc în sărăcie persistentă. Dintre cele 22,6 prcente din ppulație care trăiau în sărăcie relativă în 2012, 18,2% (81% dintre persanele sărace) trăiau în sărăcie persistentă. Aprape jumătate din ppulația Rmâniei trăiește în zne rurale, iar mare parte a acesteia este dezavantajată atât din punct de vedere al veniturilr, cât şi al lipsei infrastructurii şi serviciilr de bază. Aprape treime dintre cpii trăiesc în sărăcie persistentă, iar riscul de a perpetua această circumstanță de vulnerabilitate este mult mai ridicat decât pentru rice alt grup de vârstă. Mai mult, riscul la care sunt expuși cpiii de a trăi în sărăcie persistentă a crescut cu aprape 3 prcente între anii 2008 şi 2012, în timp ce riscul pentru tate celelalte grupe de vârstă a crescut cu dar 1 prcent sau chiar a scăzut. Dearece cpiii care cresc în gspdării sărace se cnfruntă cu un risc mai mare de sărăcie şi perspective mai sumbre de viitr, necesitatea întreruperii cercului vicis al sărăciei face necesară adptarea unr prgrame care pt abrda simultan atât sărăcia cpiilr, cât şi pe cea a adulțilr din aceeași gspdărie. În special în cazul persanelr afectate de sărăcie persistentă şi al ppulației rme, diversele dimensiuni ale excluziunii tind să se susțină reciprc şi să se perpetueze de la generație la alta. Excluziunea sci-ecnmică este perpetuată atunci când rezultatele slabe la învățătură şi starea prastă de sănătate limitează semnificativ prtunitățile de acces pe piața muncii pentru următarea generație. Ruperea cercului vicis al sărăciei şi excluziunii necesită intervenții rientate, cncepute astfel încât să abrdeze factrii de bază ai inegalității. Rmii prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educație sau mediul de reședință/dmiciliu. Strategia Naţinală privind Incluziunea Scială și Reducerea Sărăciei ( ) evidențiază că: Analiza datelr din Ancheta Bugetelr de Familie a indicat faptul că rmii sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ri mai mare decât celelalte etnii (33% dintre ei trăiau în sărăcie abslută pe baza pragului naținal al sărăciei din 2013, în timp ce dar 3,4% din ppulația care nu este de etnie rmă au avut niveluri de cnsum sub pragul sărăciei). Îngrijrătr este faptul că riscul de sărăcie este extrem de mare pentru cpiii rmi rata de sărăcie în cazul lr este de 37,7%, în timp ce rata naținală a sărăciei este de dar 4,3%. Cnfrm Mnitrului Eurpean al Educației și Frmării 2016, al Cmisiei Eurpeane se estimează că în jur de 27 % din cpiii rmi primesc educație în șcli segregate de fact iar ratele de înscriere, ratele de finalizare și rezultatele educaținale ale elevilr rmi rămân semnificativ mai mici decât pentru ppulația nn-rmă. Datele de la recensământul din 2011 au arătat că unul din șapte rmi cu vârsta de peste 10 ani este analfabet și dar 0,7 % din rmi au studii superiare. Spre desebire de tendința generală a UE, rata de părăsire șclară timpurie a cntinuat să crească, ajungând la 19,1 % în 2015, fiind mai acentuată în rândul ppulației rma. 2

4 Nivelul limitat de educație, cmbinat cu discriminarea, cnduce la decalaje farte mari în ceea ce privește cuparea și la rate ale prductivității extrem de reduse. Rmii înregistrează participare redusă pe piața frmală a muncii, dar au participare ridicată pe piața infrmală a muncii, fără a putea beneficia de mecanismele de securitate scială. Un studiu realizat pe un eșantin reprezentativ de cetățenii rmâni aparținând minrității rme de 16 ani și peste arată că rata de cupare a fst de dar 36%, iar alte 36% persane își căutau un lc de muncă și 28% erau inactive (față de rata de cupare de 58%, respectiv rata de șmaj de 7,4%, la nivel naținal, cnfrm datelr INS 2011) 1. Activitățile ecnmice pe care le desfășară sunt în cea mai mare parte temprare, sezniere sau cazinale, ceea ce indică gradul ridicat de subcupare la nivelul acestei ppulații. Participarea redusă și accesul limitat la pziții nesigure și marginale pe piața muncii se traduc în venituri precare și risc ridicat de sărăcie și excluziune scială. Astfel, venitul ttal dispnibil la nivelul gspdăriilr rme este de trei ri mai mic decât în rândul ppulației generale. În fapt, 60% dintre gspdăriile rme trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim. În plus, instabilitatea lcului de muncă rezultă în venituri care variază cnsiderabil de-a lungul anului, ceea ce pate afecta negativ în special cpiii (absenteism și chiar abandn șclar, subnutriție, dezvltarea unr bli crnice etc.). Cnfrm Analizei sci-ecnmice pentru prgramarea fndurilr eurpene , în Rmânia aprape treime din gspdăriile rme nu au niciun cntract (cumpărare sau închiriere) privind lcuința în care stau și, ca atare, nu pt asigura. O mare parte din lcuințele rmilr sunt cnstruite din paiantă și chirpici, nefiind cnectate la utilități (apă, canalizare și gaze); 13% dintre rmi nu au electricitate vs. 2%, media la nivel naținal. Lcuințele sunt supra-ppulate, slab dtate cu mbilier și bunuri de flsință îndelungată reduse, într- perpetuă situație de criză. Aprximativ 30% din gspdăriile cetățenilr rmâni aparținând minrității rme trăiesc în lcuințe inadecvate, cmparativ cu 4% din gspdăriile ne-rme, dar 18% din gspdăriile cetățenilr rmâni aparținând minrității rme au canalizare în timp ce 40% din familiile ne-rme din jur au aceste facilități. O pndere de 35% din gspdăriile cetățenilr rmâni aparținând minrității rme nu dispun de facilități de clectare a deșeurilr slide, cmparativ cu 20% din gspdăriile nerme în aprpiere. 42% din gspdăriile cetățenilr rmâni aparținând minrității rme flsesc cmbustibil lemns pentru gătit (14% din gspdăriile ne-rme din jur) și 87% din gspdăriile cetățenilr rmâni aparținând minrității rme utilizează lemn sau cărbune pentru încălzire 3. Sărăcia are un caracter prfund lcalizat, nevile cmunitățilr afectate şi ale ppulației fiind diverse. Încă mai există în Rmânia cpii care nu au mers nicidată la șcală, iar prcentul tinerilr fără educație adecvată este ridicat. Multe persane sunt inactive sau neangajate frmal, cu şanse mici de a căpăta acces crespunzătr la piața muncii. Persanele în vârstă nu au acces la servicii ptrivite nevilr lr. Sistemul de prtecție scială din Rmânia, serviciile sciale la nivel de cmunitate, în special în mediul rural şi la nivelul cmunitățilr sărace, sunt slab dezvltate sau lipsesc. Există inegalități în ceea ce privește acperirea cu servicii medicale de bază. La nivel naținal, există un număr semnificativ de cmunități dezavantajate în care tate aceste prbleme se cumulează, făcând aprape impsibilă întreruperea ciclului excluderii fără sprijin şi intervenții din exterir. Este nevie de abrdare integrată în vederea îmbunătățirii nivelului de educație, a capacității de inserție prfesinală şi a accesului la piața muncii, precum şi a accesului la infrastructură de bază de calitate, după cum și la creșterea accesului la servicii medicale de calitate a grupurilr vulnerabile, inclusiv rmi. De asemenea este nevie de creșterea accesului la educație având în vedere că educația este cel mai puternic instrument prin intermediul căruia adulții și cpii din grupurile marginalizate se pt ridica din starea de sărăcie, atât din punct de vedere scial, cât și ecnmic. 1 Ana Maria Preteasa, Mnica Șerban, Daniela Tarnvschi. Situația rmilr în Rmânia, Între incluziune scială și migrație București: Fundația Srs Rmânia. 2 Analiza sciecnmică pentru prgramarea fndurilr eurpene , GLT Afaceri Sciale și Incluziune Scială, Cmitetul Cnsultativ Tematic Ocupare, incluziune scială și servicii sciale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp Banca Mndială, Raprt intermediar, septembrie

5 În acest cntex general, prgramul derulat de FRDS răspunde unr nevi și prvcări în ceea ce privește dezvltarea lcală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii rmilr, așa cum au fst identificate în strategiile relevante Exemple de beneficiari eligibili Prezentul apel de priecte își prpună să susțină cu fnduri nerambusabile acele priecte care răspund nevilr identificate ale grupurilr țintă eligibile. Din grupurile țintă principale pt face parte: Persane aflate în risc de sărăcie și excluziune scială (cum sunt: persane cu un nivel scăzut de educație, fără lc de muncă; persane cu dizabilități care nu au acces/au acces redus la servicii sciale; persanele vârstnice, cu resurse financiare reduse, singure sau lipsite de sprijinul familiei, izlate scial și/sau dependente; persanele fără adăpst; fști deținuți; persane dependente de drguri, alcl etc.) Cpii cu vârste între 0-15 ani și tineri cu vârste între ani, aflați în risc de sărăcie și excluziune scială (spre exemplu: cpii care nu sunt înscriși în învățământul preșclar/primar/gimnazial; cpii și tineri cu risc de abandn șclar din învățământul primar, secundar inferir și secundar superir, inclusiv din învățământul prfesinal; cpii cu rezultate bune la învățătură, dar care care fac parte din familii defavrizate ecnmic și care au nevie de sprijin pentru a-și cntinua educaţia; cpii și tineri lipsiți de sprijin parental/al familiei; cpii și tineri prveniți din familii dezrganizate/familii mnparentale; cpii și tineri din instituţii/sistemul de prtecţie a cpilului sau care beneficiază de altă măsură de prtecţie; tinerii care au părăsit sau urmează să părăsească sistemul de prtecție; cpii și tineri cu cerințe speciale de educație și/sau dizabilități; tineri cu nivel scăzut de cmpetențe, fără un lc de muncă etc.) Părinți/tutri/alți membri ai familiei cpiilr/tinerilr aflați în risc de sărăcie și excluziune scială (spre exemplu, părinți cu nivel scăzut de educație; părinți fără lc de muncă; părinți care își cresc singuri cpiii) Pe lângă grupurile țintă principale, pt beneficia de activitățile priectului și alte categrii de persane (cum sunt: prfesinişti și vluntari care lucrează cu grupuri defavrizate sau interacținează cu aceștia; membri ai cmunității care interacținează cu grupurile țintă principale etc.) care, prin schimbarea atitudinii/cmprtamentului etc., pt avea influență tangibilă asupra beneficiarilr finali. În cuprinsul cererii de finanţare, PP va mențina în md clar grupurile țintă ale priectului (principale și secundare), va descrie cât mai exact situaţia acestra și nevia lr de suprt/servicii, furnizând date cantitative şi calitative relevante, și va stabili metdlgia care va fi utilizată pentru selecţia beneficiarilr priectului. În prcesul de selecţie a beneficiarilr, PP va avea în vedere respectarea principiilr egalităţii de şanse şi a drepturilr mului (de exemplu, pentru persane cu aceleaşi nevi se va asigura accesul egal la serviciile priectului, indiferent de sex, religie, rientare plitică sau sexuală, dreptul la educaţie etc.), prmvând abrdarea incluzivă. PP/partenerii vr ține cnt de faptul că, în faza de implementare, va trebui să prezinte, în rapartele de prgres, inclusiv date privind beneficiarii dezagregate pe sex și etnie, în cncrdanţă cu indicatrii stabiliţi la nivelul priectului. Cnfrmitatea cu realitatea a datelr referitare la beneficiari va fi asumată de PP şi parteneri, după caz Cnsultarea grupurilr țintă/actrilr lcali Pentru ca acţiunea PP să fie de succes, înainte de elabrarea şi depunerea unui priect, se recmandă rganizarea unr întâlniri cu participare cât mai reprezentativă din partea actrilr lcali în dmeniu, inclusiv a membrilr grupurilr țintă. Acl unde este cazul, PP va încuraja participarea specialiştilr rmi în prcesul de elabrare şi implementare a priectelr (ex: învăţătri, prfesri de limba rmani, mediatri sanitari sau şclari, experţi/cnsilieri lcali etc.). PP va include în cererea de finanțare infrmaţii despre felul în care s-au desfăşurat aceste cnsultări în periada de pregătire (cate cnsultări, cine a participat - cetăţeni, experţi, alte 4

6 categrii, ce cncluzii au reieşit, cum s-au transpus în priect etc.), precum și un plan de cnsultare/ infrmare a acestra pe periada implementării priectului. 2. OBIECTIVUL ȘI ACTIVITĂȚILE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI Priectul prmvat de PP va prpune în md bligatriu măsuri care vizează dezvltarea rezultatelr priectului finanțat anterir prin Prgramul RO25 Cmbaterea Sărăciei, finanțat din Granturile Nrvegiene Dezvltarea rezultatelr ar putea avea în vedere replicarea priectului finanțat anterir în alte cmunități/arii gegrafice și/sau pentru alți beneficiari/ alte grupuri țintă, dezvltarea unr servicii cmplementare celr furnizate anterir, trecerea la etapă superiară în furnizarea serviciilr/intervențiilr, dezvltarea și aplicarea/ testarea unr metdlgii/instrumente de lucru care să cnducă la creșterea calitativă a serviciilr furnizate anterir, dezvltarea și testarea/ aplicarea, pe baza studiilr/ analizelr anteriare, a unr planuri de acțiune/ mdele de intervenție care să vizeze cntribuie la îmbunătățirea calității vieții membrilr grupurilr dezavantajate. Nu sunt incluse aici activități prevăzute a fi susținute de PP și partenerii acestuia, cnfrm angajamentelr de sustenabilitate a priectelr finanțate anterir din prgramul RO Exemple de activități eligibile Măsuri pentru creșterea accesului la servicii sciale și medicale de bază pt fi: dezvltarea și cnslidarea serviciilr de asistență și sprijin la nivel cmunitar (servicii de asistenţă şi suprt pentru asigurarea nevilr de bază ale persanei, servicii de îngrijire persnală, de recuperare/reabilitare, de inserţie/reinserţie scială); servicii și facilități care să crească calitatea vieții pentru persanele vârstnice și cu dizabilități, pentru blnavi crnici (îngrijire paliativă, recuperare după accidente etc.); înființarea unr centre cmunitare multi-funcținale pentru furnizarea serviciilr integrate, în special în znele sărace și marginalizate, rurale și urbane; servicii de sprijin pentru cpii și familiile lr, facilitându-se mai bună integrare scială (ex., servicii menite să prevină separarea sau să faciliteze reintegrarea în familie a cpiilr, cnsiliere psihlgică și alte tipuri de servicii de suprt pentru cpii cnfruntați cu prbleme specifice sunt victime ale traficului de ființe umane, ale vilenței dmestice, abuzului, explatării, excluziunii sciale, discriminării, rasismului etc.); acrdarea unr stimulente pentru creșterea mtivaţiei și mbilizării beneficiarilr finali de a participa la activităţile priectului (premii nn-financiare pentru beneficiarii care participă la anumite activităţi sau pentru beneficiarii cu prezenţă cnstantă la activităţile priectului; acrdarea de sprijin material; asigurare hrană etc.); acțiuni și campanii de prmvare a educației pentru sănătate în cmunități defavrizate (ex., educație privind regulile elementare de igienă pentru persane afectate de sărăcie și au stare de sănătate şi cndiţii de viaţă precare, reducerea cnsumului excesiv de alcl, în special în znele rurale, reducerea cnsumului de drguri în mediul urban etc.); acțiuni de infrmare în scpul creșterii accesului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilr sciale de sănătate etc.; stimularea participării rmilr la îngrijirea cpiilr; campanii de vaccinare și asigurare de cntrale medicale gratuite pentru cpiii rmi și familiile acestra etc.; Măsuri care vizează creșterea accesului cpiilr și tinerilr defavrizați la educația frmală (învățământul antepreșclar, preșclar, primar, secundar) și nn-frmală pt fi: prgrame de tipul șcală după șcală, activități remediale, grădinița estivală, șcala de vară etc.; activități extra-curriculare și de petrecere a timpului liber - educație pentru cetățenie activă, educație pentru sănătate, igienă și nutriție, educație pentru prtecția mediului, 5

7 prevenirea părăsirii timpurii a șclii prin sprt, tabere și excursii tematice, vizite de studiu, cmpetiții sprtive, cncursuri șclare etc.; furnizarea de servicii cmplementare prcesului educaținal: infrmare, cnsiliere și rientare șclară și vcaținală, mediere șclară, cnsiliere scială, cnsiliere psihlgică etc.; servicii de infrmare și cnsiliere a părinţilr, prgrame de educație parentală etc.; campanii de infrmare și educare pentru creșterea nivelului de cnștientizare privind nevia de educație, inclusiv măsuri care vizează desegregarea șclară, educația interculturală, acceptarea diversității, incluziunea scială, antidiscriminarea, medierea cnflictelr. Măsuri care vizează creșterea accesului la piața frței de muncă pt fi: frmare prfesinală (cursuri de calificare, inițiere, perfecținare, specializare rganizate de furnizri de frmare prfesinală autrizați, în cndițiile legii); activități de evaluare și certificare a cmpetențelr dbândite în sistem nn-frmal și infrmal; prmvarea şi cnştientizarea beneficiilr asupra dezvltării recunaşterii rezultatelr învăţării dbândite în cntext nnfrmal şi infrmal; furnizarea de servicii de rientare și cnsiliere în carieră, infrmare și cnsiliere prfesinală, mediere și plasare pe piața muncii; dezvltarea de ateliere prtejate şi alte frme alternative de pregătire în vederea accesului elevilr cu dizabilități sau deficiențe la prgrame de frmare prfesinală care să le asigure mai bună inserție sci-prfesinală, inclusiv dtare cu mijlace didactice și echipamente asistive; dezvltarea şi extinderea reţelei de centre de infrmare, cnsiliere şi rientare prfesinală, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, cu accent pentru grupurile vulnerabile; campanii de infrmare și cnștientizare privind imprtanța gestinării diversității și a cmbaterii discriminării la lcul de muncă etc. Măsuri privind îmbunătățirea cndițiilr de lcuire pt fi: pentru spații cu destinația lcuințe aflate în prprietate publică: lucrări de tipul igienizare, reabilitare, extindere, lucrări legate de asigurarea cndițiilr de bază (sanitare, alimentare cu apă, încălzire etc.), cu cndiția ca acestea să se desfășare cu respectarea reglementărilr în dmeniul cnstrucțiilr, iar beneficiarii acestra să pată asigura ulterir întreținerea spațiilr/plata utilitățilr; cnstruirea sau cumpărarea unr lcuinţe sciale. Alte măsuri care sprijină efrturile de cmbatere a sărăciei și reducere a excluziunii sciale pt fi: campanii de sensibilizare a piniei publice pentru prmvarea diversității; acțiuni de prmvare a celr mai bune practici de cmbatere a infracțiunilr mtivate de ură, a discursurilr de incitare la ură și a steretipurilr negative; activități care vizează îmbunătățirea cmpetențelr multiculturale; activități pentru creșterea participării membrilr grupurilr defavrizate la viața cmunității (ex., măsuri de abilitare a tinerilr, cpiilr și femeilr de etnie rmă ca actri activi în prcesul de incluziune scială); crearea de facilități crespunzătare pentru furnizarea serviciilr educaținale, sciale și/sau a serviciilr medicale de bază, inclusiv lucrări de mică infrastructură (ex., cnstruirea / reabilitarea / extinderea / mdernizarea de spații / cnectarea la utilități / accesibilizarea clădirilr în care se vr furniza serviciile în priect; reabilitarea 6

8 principalelr căi de acces la aceste centre - drumuri, trtuare, pduri etc); dtare cu mbilier, echipamente, aparatură și materiale, mijlace de transprt etc.; cursuri de frmare a persnalului și vluntarilr care furnizează servicii grupurilr defavrizate (ex., cursuri de frmare de cmpetențe, creare de rețele de sprijin prfesinal, inclusiv mentrat, supervizare, schimb de bune practici, frmarea echipelr de intervenție cmunitară integrată etc.), precum și a altr prfesiniști care interacținează cu aceștia (ex., plițiști, jandarmi, persnal al autritățilr lcale etc.); dezvltare unr metdlgii și instrumente de lucru (prtcale, ghiduri, prceduri etc.), precum și dezvltarea unui sistem de mnitrizare și evaluare a serviciilr sciale la nivel cmunitar; studii, analize, strategii, planuri de acțiune etc. pentru fundamentarea măsurilr de intervenție; activități de schimb de experiență și transfer de bune practici pentru prfesiniștii entitățilr din Rmânia și Nrvegia (dacă PP are un partener de priect din Nrvegia). Prezentul apel nu își prpune finanțarea unr măsuri care intră sub incidența ajutrului de stat și/sau de minimis (nu vizează activități cu caracter ecnmic, nu vizează crearea unui avantaj care să afecteze cncurența pe piață și cmerțul intra-cmunitar, iar PP și partenerii din Rmânia sunt entități fără scp lucrativ, ce nu feră bunuri sau servicii pe piață) Lcul de desfășurare a activitățilr priectului Tate activităţile priectului se vr realiza în Rmânia, cu excepția activitățilr derulate în parteneriat cu partenerul din Nrvegia care pt fi desfășurate, în cazuri justificate, și în Nrvegia (spre exemplu vizite pentru schimb de experiență și bune practici, evenimente cmune). În cazul în care priectul presupune acrdare de servicii sciale direct beneficiarilr finali, PP/partenerul trebuie să asigure dispnibilitatea spațiului necesar, la parametrii adecvați. Alegerea spațiului trebuie să țină cnt de activitățile/serviciile prpuse, de prevederile legale privind desfășurarea acestr activități, precum și de gradul de accesibilitate (acesta să fie cât mai accesibil beneficiarilr cărra li se adresează priectul) Investiții la nivelul priectului Csturile alcate investițiilr la nivelul priectului (hard measures) nu vr depăși, de regulă, 60% din valarea csturilr ttale eligibile Achiziținare de terenuri/clădiri În cazul în care PP cnstată că, pentru realizarea biectivelr priectului, este necesară achiziținarea de terenuri/clădiri, se va ține va ține cnt de prevederile art. 8.6 din Regulament, cnfrm căruia valarea alcată achiziției nu va depăși 10% din csturile ttale eligibile ale priectului și este inclusă în categria csturilr de investiții la nivelul priectului. Ttuși, în cazuri temeinic justificate, în care se pate demnstra că este în interesul atingerii rezultatelr prgramului, PP pate slicita depășirea acestei limite (până la maximum 50% din csturile ttale eligibile ale priectului). Decizia finală de aprbare a priectelr ce includ această excepție aparține membrilr Cmitetului de Selecție. Obiectul achiziției va fi utilizat în scpul priectului, în cnfrmitate cu periada specificată în cntractul de finanțare. Prprietatea terenului și/sau clădirii va fi transferată PP sau unei entități specificate de PP în cererea de finanțare ca primitr al terenului și/sau clădirii, înainte de finalizarea priectului. Cumpărarea bunului imbiliar (clădire și/sau teren) va fi aprbată anterir achiziției, în md explicit, de OP, cu verificarea unr eventuale finanțări nerambursabile naținale sau de la dnatri externi în ultimii 10 ani, care ar putea ridica suspiciuni de dublă finanțare Cmpnenta de cnstrucții a priectului Dacă se slicită cnstrucția sau renvarea/recnstrucția unui spaţiu destinat activităţilr cu beneficiarii, este necesar ca prprietarul terenului și/sau clădirii să pună la dispziţia priectului 7

9 bunul imbil respectiv atât pe periada de derulare a priectului, cât și pe durată de minim 5 ani după aprbarea de către OP a raprtului final al priectului, iar PP/partenerii, după caz, să se angajeze să preia csturile de sustenabilitate a priectului după terminarea finanțării (vezi art al Regulamentului privind durabilitatea priectului). Nu este permisă implementarea priectelr în spații ce aparţin unr persane fizice. În cazul în care este pus la dispziția priectului un spațiu sau teren, se vr atașa dcumente care atestă dreptul de prprietate asupra acestr bunuri imbiliare, precum și dreptul de utilizare a acestra în interesul priectului (ex., cntract de prprietate, acrdul prprietarului pentru punerea la dispziție a spațiului/terenului atât pe periada derulării priectului, cât şi pe periada aferentă sustenabilității etc.). Spațiul și/sau terenul aferente trebuie să fie libere de sarcini, să nu fie grevate de sarcini, revendicate etc. (la mmentul cntractării priectului, se va transmite un extras de carte funciară, în termen de valabilitate, după caz). PP/partenerul, în calitate de deținătr al dreptului de utilizare în interesul priectului a spațiului/terenului respectiv, va cmpleta şi depune la dsarul priectului declaraţie urmând mdelul din Anexa 15 a cererii de finanțare. Pe lângă dcumentele care atestă dreptul de prprietate şi de utilizare a spaţiului în interesul priectului, acl unde sunt necesare lucrări de cnstrucții (cnstrucții de spaţii, renvări de clădiri etc.), se vr atașa și alte dcumente, după caz (pentru detalii, vezi Anexa 3 a Ghidului aplicantului Infrmații generale privind cmpnenta de cnstrucții a priectului). PP va avea în vedere planificare cât mai realistă a duratei activității de cnstrucție/amenajare a spațiului respectiv (ex., realizarea achizițiilr, execuția priectului tehnic, realizarea lucrărilr de cnstrucții, bţinerea tuturr avizelr de funcținare etc.), asfel încât periada de furnizare a serviciilr către beneficiari să asigure prducerea efectelr așteptate și realizarea indicatrilr de rezultat ai priectului (se recmandă minim 2/3 din durata de implementare) Achiziținarea de echipamente Cnfrm art. 8.2., al. 4 din Regulament, în cazul în care se achiziținează echipamente (ni sau secnd hand), numai partea de amrtizare crespunzătare duratei priectului și ratei reale de utilizare în scpul priectului pate fi eligibilă. OP pate acrda excepție de la această regulă în cazul echipamentelr care sunt destinate direct utilizării de către beneficiarii priectului (ex., mbilier pentru dtarea unui spațiu în care se derulează activități cu beneficiarii, micrbuz pentru transprtul cpiilr la centrul de zi). Pentru echipamentele utilizate de echipa de priect (ex., echipamente de biru, alte echipamente/dtări cnsiderate a fi necesare în scpul derulării priectului) se va respecta art. 8.2, al. 4 din Regulament. Pt intra în această categrie atât echipamente/dtări achiziținate în timpul priectului, cât și echipamente achiziținate înaintea semnării cntractului de finanțare, cu cndiția ca aceste cheltuieli să nu fi fst deja decntate din finanțări nerambursabile naținale sau de la dnatri externi Auditul priectului Bugetul priectului va include, în md bligatriu, csturi legate de auditul priectului. Rapartele intermediare şi raprtul final vr fi însțite de raparte de audit întcmite de către un auditr independent acreditat de Camera Auditrilr Financiari din Rmânia, după cerințele stabilite de OP. Partenerii din Nrvegia pt include, la rândul lr, în bugetul priectului, csturi de audit. Opinia dată de auditrul străin în raprtul de audit este cnsiderată necesară şi suficientă pentru a certifica faptul că tate cheltuielile efectuate de acesta în cadrul priectului respectă cerinţele aplicabile (ex., Regulamentul, legislația naținală, practicile de cntabilitate naținale relevante). De asemenea, în cazul entităţilr publice partenere din Nrvegia, dacă nu se cntractează un auditr extern, atunci este necesar a se face dvada ca auditrul intern autrizat este independent faţă de entitatea care l-a angajat. Rapartele de audit pentru cheltuielile declarate de PP/partenerii naținali acperă în general cerințe de bază, precum cnfirmări de tipul: 8

10 - Cheltuielile au fst efectuate în periada de eligibilitate și sunt în cnfrmitate cu regulile de eligibilitate; - Cheltuielile eligibile sunt cele efectuate în md real în cadrul priectului, care îndeplinsec criteriile menținate la art. 8.2, alin. (2) al Regulamentului; - Cheltuielile efectuate sunt legate de itemii aprbați în cntractul de priect; - Cndițiile de derulare a cntractului de finanțare au fst respectate; - Grantul priectului/finanţarea nerambursabilă s-a utilizat în cnfrmitate cu bugetul priectului şi cu regulile de eligibilitate aplicabile; - Cheltuielile declarate/raprtate de PP în Raprtul Intermediar/Final respectă prevederile legale aplicabile; - Raprtul Intermediar/Final, în riginal, este crect întcmit, din punct de vedere financiar și este semnat de persanele respnsabile cnfrm frmularului; - Dcumentele anexate sumelr declarate/raprtate de PP, cnfrm Raprtului Intermediar/Final sunt crespunzătare şi justifică cheltuielile efectuate de PP și Partenerul de priect naținal, după caz; - Cheltuielilr declarate/raprtate de PP cnfrm Raprtului Intermediar/Final sunt identificabile și verificabile și sunt incluse în înregistrările cntabile ale PP și/sau Partenerului de priect naținal, cnfrm Fișei de cnt a cheltuielilr anexată Raprtului Intermediar/Final. Raprtul de audit trebuie să descrie scpul, prcedurile utilizate și rezultatele activității prestate cu detalii suficiente astfel încât cel care citește raprtul să înțeleagă natura și vlumul muncii efectuate. Manualul de implementare a priectului furnizează infrmații suplimentare privind scpul activității auditrului și feră un mdel indicativ de raprt de audit Prmvarea priectului Cu scpul de a sublinia rlul Granturilr Nrvegiene și pentru asigurarea transparenţei asistenței financiare, PP trebuie să furnizeze infrmații către public cu privire la priectul pe care îl implementează, la cea mai largă scară psibilă: la nivel naținal, reginal și/ sau lcal, tuturr părțilr interesate. În acest sens, PP trebuie să pună în aplicare Planul de cmunicare și prmvare a priectului, în frma aprbată de OP dată cu cererea de finanțare (vezi Anexa 3 din frmularul cererii de finanţare). Planul de cmunicare și prmvare a priectului cnţine în md bligatriu următarele: a. Scpul cmunicării și grupurile țintă vizate prin activitățile de cmunicare, inclusiv factri interesați de la nivel naținal, reginal și/ sau lcal, respectiv publicul larg; b. Strategia și cnținutul măsurilr de infrmare și cmunicare, incluzând activităţile prpuse, mijlacele de cmunicare și prgramarea în timp și avându-se în vedere punerea în evidență a valrii adăugate şi a impactul finanțării ferite prin Granturile Nrvegiene; c. Cel puţin 3 (trei) activităţi de infrmare privind prgresul, realizările și rezultatele priectului. Printre acestea se pt număra: un seminar sau cnferință cu participarea factrilr interesați, cnferință sau un eveniment de presă, inclusiv activitate de lansare și/sau de încheiere a priectului. Pentru priectele cu valarea grantului sub de eur, sunt suficiente duă activități de infrmare, care pt fi de mai mică amplare, prprținal cu biectivele și valarea priectului. În cadrul evenimentelr de infrmare menţinate, rganizatrii vr face cunscut şi vizibil sprijinul Granturilr Nrvegiene și vr utiliza sigla specifică (imagine/lg) acestra, respectând cerințele prevăzute în Manualul de Cmunicare şi Design pentru Granturile SEE și Nrvegiene ( 9

11 PP care nu au inclus în Planul de cmunicare și prmvare a priectului cnferinţă pentru lansarea priectului și una de închidere a acestuia, vr fi bligați să marcheze aceste mmente prin intermediul câte unui anunț sau cmunicat de presă publicat în mass-media de la nivel naținal, reginal și/ sau lcal. Se recmandă, de asemenea, marcarea de către PP a prgresului, respectiv a realizărilr imprtante și a rezultatelr priectului prin anunțuri/ cmunicate de presă remise mass-media de la nivel naținal, reginal și/ sau lcal. d. Măsuri menite să facă dispnibile infrmații despre priect nline, fie prin intermediul unui website dedicat priectului, fie a unei pagini web dedicate priectului pe website-ul PP, cu link între cele duă pagini. Tate priectele care beneficiază de un sprijin financiar de minim de eur din Granturile Nrvegiene și/ sau care au un partener de priect din Nrvegia sunt bligate să aibă un site dedicat priectului, care să cnțină infrmații atât în limba engleză, cât și în limba rmână. e. Detalii privind structurile administrative ale PP/ priectului respnsabile cu implementarea măsurilr de infrmare și cmunicare, inclusiv numele unei persane de cntact. f. Indicarea mdalităţilr prin care activităţile de infrmare şi cmunicare vr fi evaluate în ceea ce priveşte vizibilitatea și gradul de cunaștere a priectului şi a Granturilr Nrvegiene, biectivele şi impactul acestra precum şi rlul Statului Dnatr. Tate materialele de infrmare și cmunicare realizate de PP/ la nivel de priect trebuie să respecte cerințele prevăzute în Manualul de Cmunicare şi Design pentru Granturile SEE și Nrvegiene referitare la utilizarea de lg-uri, panuri publicitare, plăci, afişe, publicaţii, pagini de internet, materiale audi-vizuale etc. PP trebuie ca, pe durata implementării priectului, să instaleze un panu la lcația fiecărei perațiuni desfășurate în cadrul priectului, în cnfrmitate cu cerinţele Manualului de Cmunicare şi Design pentru Granturile SEE și Nrvegiene , dacă sunt îndeplinite, cumulat, următarele duă cndiții: - cntribuția publică ttală (valarea ttală a grantului) pentru respectiva perațiune depășește de eur; - perațiunea cnstă în finanțarea unui biect fizic, biectiv de infrastructură sau perațiune de cnstrucții. PP va înlcui panul cu placă permanentă, vizibilă, de dimensiuni semnificative, care respectă cerinţele Manualului de Cmunicare şi Design pentru Granturile SEE și Nrvegiene , în cel mult șase luni de zile de la finalizarea priectului. PP trebuie să se asigure că cei care participă la priect sunt infrmați cu privire la faptul că finanțarea este ferită de Granturile Nrvegiene prin intermediul prgramului. În cnsecință, la întcmirea bugetului priectului, se vr avea în vedere csturile aferente activitățilr de prmvare (ex, evenimente de lansare și închidere a priectului, cmunicate de presă, materiale publicitare/infrmative, panu publicitar al priectului, inscripținarea echipamentelr achiziținate din grant etc.). 3. DURATA PROIECTULUI ȘI PERIOADA DE IMPLEMENTARE În stabilirea duratei priectului, PP va ține cnt de limitele cmunicate în textul apelului (durata minimă și maximă recmandată pentru un priect, data finală pentru eligibilitatea cheltuielilr în cadrul priectului), de aplicarea prcedurilr de achiziții, de specificul sistemului de raprtare și plată, dar și de aspectele individuale ale priectului (tipuri de activități, tipuri și nivel de csturi estimate etc.). 4. COLABORARE ȘI PARTENERIAT Prmtrul de Priect (PP) este principalul respnsabil pentru iniţierea, pregătirea şi transmiterea prpunerii de priect, cel care răspunde de managementul priectului şi asigură implicarea activă 10

12 a partenerilr în pregătirea cererii de finanţare şi în implementarea priectului Selecția partenerilr Înainte de a încheia un parteneriat, PP trebuie să stabilească: pentru ce activităţi anume prevăzute în priect are nevie de un partener (de exemplu, activităţi pentru care nu are resurse/mijlace sau expertiză, activităţi pentru derularea cărra factrul gegrafic reprezintă un impediment pentru PP etc.); ce tip de cntribuţie va avea partenerul în priect; dacă partenerul se impune a fi entitate publică sau privată şi dacă aceasta trebuie să fie din Rmânia sau Nrvegia; ce beneficii/ plus valare aduce priectului fiecare partener (aplicantul va trebui să demnstreze, în cuprinsul prpunerii de priect, valarea adăugată pe care aduce fiecare partener). În cadrul acestui apel, partenerii pt fi selectați la nivel lcal (din Rmânia) sau din Nrvegia. PP pate încheia un Acrd de parteneriat cu entitățile care au participat la implementarea priectului finanțat din prgramul RO25 Cmbaterea sărăciei finanțat din Granturile Nrvegiene sau pate identifica și alți parteneri, dacă cnsideră că este în interesul priectului. În stabilirea activitățilr și bligațiilr unui partener, PP va lua în cnsiderare faptul că parteneriatul nu trebuie să reprezinte frmă ascunsă de subcntractare, în caz cntrar riscând excluderea partenerului respectiv sau chiar a priectului Acrdul de parteneriat Dacă priectul este implementat în parteneriat, PP va semna un Acrd de parteneriat cu partenerii de priect. Acrdul de parteneriat va cnține cel puțin prevederi privind următarele aspecte: Prevederi referitare la rlul și respnsabilitățile părțilr; Prevederi referitare la acrdurile financiare între părți, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, prevederi referitare la cheltuielile care pt fi rambursate partenerilr din bugetul priectului; Prevederi referitare la metda de calcul a csturilr indirecte și suma maximă a acestra; Reguli referitare la cursul de schimb pentru astfel de cheltuieli și rambursarea acestra; Prevederi legate de auditul asupra partenerilr priectului; Un buget detaliat; Prevederi referitare la rezlvarea disputelr. La mmentul depunerii cererii de finanțare, este suficientă depunerea unui draft agreat al Acrdului de parteneriat, însțit de scrisarea de intenție din partea partenerului din Nrvegia (acl unde este cazul). Acrdul de parteneriat pate fi definitivat și semnat de parteneri după aprbarea priectului de către OP, fiind pus la dispziția acestuia înainte de semnarea cntractului de finanţare a priectului. Dcumentul se va întcmi în limba engleză în md bligatriu dacă este implicat un partener din Nrvegia ( traducere în limba rmână va fi atașată dsarului) Împărţirea bugetului pe parteneri Planul de plăţi către partener va fi inclus în Acrdul de parteneriat. În cazul în care există parteneri din Nrvegia, PP entitate publică va avea în vedere faptul că, pe lângă cnturile deschise pentru grant la trezreria lcală, va trebui să deschidă cnturi, în lei şi valută, la bancă cmercială pentru transferul fndurilr alcate acestr parteneri (în cazul în care s-a stabilit că aceştia îşi gestinează singuri bugetul). Transferul grantului către partenerul 11

13 extern se face în Eur, din cntul deschis de PP la banca cmercială. Pierderile datrate variației ratelr de schimb, justificate cu dcumente, pt fi acceptate de OP în limita în care se încadrează în grantul aprbat. Acceptarea cheltuielii respective se face prin includere în bugetul priectului (pt fi tratate ca mdificare de buget). Diferența revine în sarcina PP/Partenerului de priect naținal. În cazul în care partenerul nu îşi va respecta bligaţiile asumate privind cfinanțarea privată, PP se va asigura că va suplimenta crespunzătr resursele alcate priectului pentru a acperi și partea de cfinanțare privată respectivă Valarea adăugată a parteneriatului PP va descrie, în prpunerea de priect, valarea adăugată pe care aduce parteneriatul. În susținerea descrierii, partenerii vr atașa la dsar serie de dcumente privind statutul și experiența anteriară relevantă, în scpul evaluării capacității de implementare la nivelul întregului priect. Partenerii vr pune la dispziţia priectului experţi care au pregătire, cmpetenţe şi experienţă adecvate pentru pstul pentru care sunt prpuşi în priect. PP va furniza, în prpunerea de priect, infrmaţii clare, cncise și relevante despre fiecare partener (ex., denumire, date de identificare, rlul în priect, experienţa relevantă etc.) Respnsabilitatea partenerilr și a PP Partenerul va răspunde în faţa PP pentru activităţile/resursele pe care le gestinează direct în cadrul priectului. Dacă, pe parcursul implementării priectului, un partener nu îşi respectă bligaţiile asumate, PP va găsi sluții pentru rezlvarea prblemelr astfel încât să nu afecteze realizarea biectivelr și rezultatelr priectului (ex., preluarea sarcinilr de către PP sau alt partener dintre cei deja implicați, identificarea și implicarea unui nu partener cu cmpetențe similare etc.) Clabratrii PP/partenerilr Dacă PP sau partenerii vr cnsidera necesar pentru succesul activitățilr pe care le derulează în priect, aceștia pt implica și alte entități care, deși nu au statut de parteneri și nu au alcat un buget din grantul priectului, sprijină derularea priectului și sunt implicați în implementare. Clabratrii pt fi identificați fie înainte de depunerea cererii de finanțare, fie pe parcursul derulării priectului, după identificarea acestra. OP recmandă în acest caz încheierea unr Acrduri de clabrare în care să fie clar identificate rlul și respnsabilitățile părțilr (vezi Anexa 9 a Cererii de finanțare). 5. BUGETUL PROIECTULUI Bugetul priectului cuprinde exclusiv csturi eligibile (csturi directe, csturi indirecte şi csturi neprevăzute). Csturile directe sunt acele csturi identificate de PP şi/sau de partener, în cnfrmitate cu principiile prprii de cntabilitate şi regulile interne uzuale, ca fiind csturi specifice, direct legate de implementarea priectului şi care pt fi, în cnsecinţă, direct atribuite acestuia. Csturile indirecte sunt acele csturi eligibile care nu pt fi identificate de către PP şi/sau de partener ca fiind direct atribuite priectului, dar care pt fi identificate şi justificate de către sistemul cntabil ca fiind efectuate în relaţie directă cu csturile eligibile atribuite priectului. Acestea nu includ csturile eligibile directe ale priectului. Csturile din buget includ taxa pe valare adăugată nerecuperabilă (TVA nerecuperabilă) Cursul de referinţă pentru întcmirea bugetului priectului Pentru întcmirea bugetului priectului şi verificarea încadrării în limitele minime şi maxime ale grantului slicitat, se va avea în vedere cursul InfrEur din luna întcmirii bugetului, curs pe care îl puteţi afla accesând site-ul Cmisiei Eurpene, la adresa 12

14 Cntractele de finanțare pe care PP le va semna cu OP vr avea menținată valarea ttală a priectului în lei și în Eur, inclusiv cfinanțarea privată în cazul în care PP este ONG (valarea în Eur va fi calculată la cursul InfrEur valabil în luna semnării cntractelr). În cnsecinţă, la semnarea cntractelr, se verifică încă dată încadrarea în limitele minime şi maxime ale grantului care pate fi acrdat, flsind cursul InfrEur valabil în luna semnării cntractelr (dacă va fi cazul, nu se va elibera sumă care să depăşească limita respectivă) Cfinanțarea privată PP reprezentaţi de ONG vr avea în vedere că trebuie să existe cfinanțare de minim 10% din valarea csturilr eligibile ale priectului. Această cntribuţie pate fi 100% în bani SAU cel puţin 50% în bani şi restul în muncă vluntară (cnfrm articlului din Regulament). Cfinanțarea privată se va utiliza în prprție de 10% la fiecare periadă de raprtare. Pentru estimarea valrii muncii vluntare, se vr avea în vedere numărul relr de muncă alcate şi cstul pe unitate. Csturile unitare se vr calcula astfel: a) în cazul muncii care vizează activităţi administrative/muncă necalificată, se utilizează ca reper salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pe ţară; b) în cazul unr servicii specializate/activităţi cmplexe, care vizează cunştinţe şi abilităţi/cmpetenţe specifice, se utilizează ca reper câştigul salarial mediu brut pe ţară utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilr sciale de stat. În acest sens, se vr lua în calcul datele ficiale aflate în vigare la data lansării prezentului apel de priecte. Ptrivit Htărârii de Guvern nr. 937/ pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, Art. 1 (1): Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Cdul muncii, republicată, cu mdificările și cmpletările ulteriare, se stabilește în bani, fără a include spruri şi alte adasuri, la suma de lei lunar, pentru un prgram nrmal de lucru, în medie de 167,333 re pe lună, reprezentând 12,43 lei/ră. În cnfrmitate cu Legea nr. 47/ (a bugetului asigurărilr sciale de stat pe anul 2019), câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilr sciale de stat pe anul 2019 este de lei. Până la depunerea cererii de finanțare, în vederea întcmirii bugetului priectului, PP va avea în vedere ultimele mdificări intervenite în legislația aplicabilă cu privire la valrile sus-menținate, după caz. Înainte de semnarea cntractului de priect, PP va prezenta OP un grafic de prestarea a cfinanțării private Cndiții generale de eligibilitate a cheltuielilr Csturile incluse în buget sunt estimative. Cheltuielile eligibile finale vr fi calculate pe baza cheltuielilr eligibile raprtate, după ce au fst verificate crespunzătr. Pentru a fi decntate din grantul priectului, cheltuielile trebuie să fi fst efectiv angajate/realizate de către PP sau partener şi îndeplinească următarele criterii: - au fst angajate între prima şi ultima zi a periadei de eligibilitate aşa cum este definită în cntractul de finanţare al priectului, - sunt crelate cu activităţile priectului şi sunt prevăzute în bugetul priectului, - sunt prprţinale (nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea biectivului urmărit) şi necesare pentru implementarea priectului (sunt cu adevărat indispensabile pentru atingerea rezultatelr), - sunt efectuate exclusiv în scpul realizării biectivelr și rezultatelr priectului, într- 13

15 manieră care respectă principiile ecnmiei 4, eficienței 5 și eficacității 6, - sunt identificabile şi verificabile, în special prin înregistrarea lr în cntabilitatea PP şi / sau partenerului, şi sunt stabilite în cnfrmitate cu standardele cntabile aplicabile ţării în care PP şi / sau partenerul este stabilit şi cu respectarea principiilr cntabile general acceptate, şi - respectă prevederile specifice ale legislaţiei în vigare (ex., plata taxelr și a bligațiilr sciale datrate bugetului de stat de angajați și angajatri). Csturile cu persnalul Csturile salariale cu persnalul (salariul brut + cheltuielile angajatrului) pentru echipa de management și echipa de implementare vr respecta plitica uzuală a PP/Partenerului privind remunerația persnalului. Înainte de semnarea cntractului de finanțare a priectului, PP și partenerii vr furniza dcumente care să dvedească plitica uzuală privind remunerația persnalului. 6. PROCEDURI DE ACHIZIŢII APLICABILE În implementarea priectelr va fi respectată legislația naținală și a Uniunii Eurpene privind achizițiile publice, precum și prevederile Regulamentului (art. 8.15). Ca urmare, pentru atribuirea cntractelr de furnizare de bunuri, servicii sau lucrări din bugetul priectului: PP și partenerii din statele dnatare, respectiv rganizațiile internaținale vr flsi prcedurile legale de achiziţii aplicabile în ţara în care îşi are dmiciliul fiscal sau a prcedurilr aplicabile în cadrul rganizaţiei din care face parte. În acest caz, pinia auditului va cuprinde şi referiri privind respectarea reglementărilr aplicabile achiziţiilr. PP și partenerii cu sediul în Rmânia vr respecta prevederile legislaţiei naţinale în dmeniul achiziţiilr publice (legislație care este în cncrdanţă cu legislaţia Uniunii Eurpene în dmeniu). Detalii legate de prevederile legale naţinale privind achiziţiile pe care trebuie să le respecte PP și partenerii din Rmânia sunt prezentate în Anexa 2 a prezentului ghid. OP va face verificarea ex-pst a dsarelr de achiziţie în funcţie de legislația aplicabilă, prcedura aplicată/mdalitatea de achiziţie aleasă, precum şi de calitatea PP/Partenerilr de autritate cntractantă sau beneficiar privat. Planificarea achizițiilr de echipamente, respectiv de servicii și lucrări aferente cmpnentei de cnstrucții a priectului, precum și execuția cntractelr aferente se va realiza ținând cnt de necesitatea de a asigura dispnibilitatea acestra pentru activitățile priectului. De regulă, acestea se vr planifica pentru prima parte de derulare a priectului, urmând ca, în dua parte, acestea să fie efectuate numai în cazuri bine justificate și acceptate de OP. Pe parcursul achiziției și execuției cntractelr se vr respecta cele mai înalte standarde etice, precum și evitarea ricărui cnflict de interese. PP/partenerii vr aplica metde adecvate și eficace pentru a preveni practicile de crupție sau ilegale. Nu vr fi acceptate ferte, daruri, plăți sau beneficii de rice tip, care pt sau ar putea fi interpretate, în md direct sau indirect, ca fiind practici ilegale sau de crupție, de exemplu, stimulentele sau recmpensele pentru atribuirea sau executarea cntractelr de achiziții publice. 4 Minimizarea csturilr cu resursele utilizate pentru realizarea unei activități, ținând cnt și de un nivel adecvat de calitate. 5 Eficiența se referă la livrarea unui serviciu sau prdus fără a pierde materiale, timp sau energie. 6 Eficacitatea csturilr se referă la măsura în care cstul suprtat cntribuie la atingerea unui anumit rezultat sau biectiv. 14