Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
|
|
- Ruxanda Dima
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Prn urmare, entropa calculată în baza a va f egală cu log a (2) înmulţt cu entropa calculată cu logartm în baza Contnutate Entropa este o funcţe contnuă. Une modfcar nfntezmale a probabltăţlor corespunde o modfcare asemănătoare a entrope. 4. Smetre Valoarea entrope rămâne neschmbată, dacă se schmbă ordnea varablelor x : S ( x1, x2, K) = S ( x2, x1, K). 5. Maxmum Entropa, ncerttudnea atnge o valoare maxmă, dacă evenmentele sunt echprobable: n n 1 1 S ( x 1, K, xn ) S, K,. n n Entropa creşte cu numărul posbl de rezultate, astfel încât S n 1 1, K, < S 1n 4243 n n n , K, 14 n n4+ 1 n+ 1 pentru evenmente ndependente ş echprobable. În cazul stăr pure w(x )=1 ş (S ) mn =0, dec cunoaştem totul despre starea sstemulu Potenţale termodnamce Metoda potenţalelor termodnamce se bazează pe prncpul întâ al termodnamc (vez paragraful 1.4.1), care în condţ cvasstatce de transformare poate f scrs: du = TdS PdV (1.35) 42
2 ş permte să ntroducem pentru sstem în dferte condţ anumte funcţ de stare, numte potenţale termodnamce. Varaţa potenţalelor termodnamce la schmbarea stăr sstemulu reprezntă dferenţale totale. Potenţalele termodnamce ş dervatele lor determnă pe depln propretăţle termodnamce ale orcăru sstem. Dn ecuaţa (1.35) rezultă U U T =, P =. (1.36) S V V S Screm relaţle pentru celelalte potenţale termodnamce: Entalpa: = U + PV, d = TdS + VdP, T =, V =. (1.37) S P P S Energa lberă: F = U TS, df = SdT PdV, F F S =, P =. (1.38) T V V T Potenţalul lu Gbbs: Φ = F + PV, d Φ = SdT + VdP, Φ Φ S =, V =. (1.39) T P P T Pentru sstemele cu un număr varabl de partcule la dferenţalele potenţalelor termodnamce este necesar să se adauge termenul µ dn, unde N este numărul de partcule care alcătuesc sstemul, ar µ este potenţalul chmc al corpulu. Multe probleme de termodnamcă se rezolvă folosnd relaţle (1.35) (1.39). Astfel, termodnamca de echlbru îş construeşte axomatca pornnd de la două leg fundamentale ş patru prncp de bază pe care le extrage dn experment. Acestea dn urmă, fnd denumte ş 43
3 prncpul temperatur, prncpul, prncpul entrope ş teorema lu Nernst, sunt sntetzate în ecuaţa fundamentală a termodnamc ecuaţa Gbbs: du = TdS PdV + µ dn, (1.40) scrsă ac pentru cazul sstemelor smple a căror stare este complet caracterzată prn parametr S, V ş N. Pe baza relaţe (1.40) ş a consecnţelor ce decurg medat dn ea, se construeşte metoda de lucru cea ma mportantă, metoda potenţalelor termodnamce sau a funcţlor caracterstce. Se numeşte funcţe caracterstcă a sstemulu termodnamc acea funcţe de stare care, exprmată în varablele e naturale, face posblă determnarea tuturor propretăţlor termodnamce ale sstemulu studat prn operaţ algebrce sau de dervare. Funcţle caracterstce se ma numesc ş potenţale termodnamce, întrucât ele posedă propretăţ extremale în starea de echlbru. Un prm exemplu în această drecţe îl consttue energa nternă U pentru care, după cum se vede dn (1.40), S, V ş N reprezntă varablele e naturale. În aceste condţ, propretăţle termodnamce ale sstemulu (temperatura, presunea, capactatea calorcă, coefcenţ termodnamc de dlatare, compresbltate etc.) decurg medat dn (1.40) prn dervăr succesve. În termodnamcă, un potenţal termodnamc este o funcţe de stare (funcţe caracterstcă) a unu sstem fzc sau chmc ş are dmensunle une energ. Dfertele tpur de potenţale exprmă capactatea energetcă a sstemulu în tmpul une transformăr, în funcţe de condţle în care ea are loc. Cele patru potenţale uzuale sunt următoarele: Tabelul 1. Potenţale termodnamce Denumre Smbol Varable Funcţe Dferenţala totală U S, V, N du = TdS PdV + µ nternă entalpe lberă sau sau I F sau S, P, N U + PV T, V, N F U TS dn d = TdS + VdP + = µ dn = df = SdT PdV + µ dn 44
4 lberă elmholtz entalpe lberă sau lberă (potenţal) Gbbs A Φ sau G T, P, N = F + PV Φ d Φ = SdT + VdP + µ unde T este temperatura, S este entropa, P este presunea, V este volumul, µ este potenţalul chmc al partcule de tp, ar N este numărul de partcule de tp în sstem. De obce, parametr N sunt gnoraţ în sstemele monocomponent (cu o sngură substanţă) unde compozţa nu se modfcă. Potenţalele termodnamce sunt foloste la calculul echlbrulu reacţlor chmce sau la măsurarea propretăţlor substanţelor folosnd reacţle chmce. Reacţle chmce au, de obce, loc în condţ smple, ca presune ş temperatură constantă, sau volum ş entrope constantă, ar când aceste condţ sunt îndeplnte se aplcă potenţalul termodnamc corespunzător. Ca ş în mecancă, potenţalul sstemulu va tnde să scadă, ar la echlbru, în acele condţ, potenţalul va atnge valor mnme. Ca urmare, potenţalele termodnamce pot caracterza starea energetcă a unu sstem în condţle date. În partcular, dacă entropa S ş parametr (de exemplu, volumul V) unu sstem închs sunt menţnuţ constanţ, energa nternă U scade ş atnge valoarea mnmă la echlbru. Aceasta provne dn prmul ş al dolea prncpu al termodnamc ş se numeşte prncpul mnme. Dn acest prncpu rezultă următoarele: Dacă temperatura T ş parametr unu sstem închs sunt menţnuţ constanţ, energa lberă elmholtz F scade ş atnge valoarea mnmă la echlbru. Dacă presunea P ş parametr unu sstem închs sunt menţnuţ constanţ, entalpa scade ş atnge valoarea mnmă la echlbru. dn 45
5 Dacă temperatura T, presunea P ş parametr unu sstem închs sunt menţnuţ constanţ, energa lberă Gbbs Φ scade ş atnge valoarea mnmă la echlbru. Teora potenţalelor termodnamce nu este completă fără a lua în consderare numărul partculelor dn sstem ca parametru smlar cu alte mărm extensve, cum sunt volumul sau entropa. Este cunoscut că varablele menţnute constante în transformăr sunt numte parametr a potenţalulu respectv. Parametr sunt mportanţ, deoarece, dacă un potenţal termodnamc poate f exprmat ca o funcţe de parametr să, toate propretăţle termodnamce ale sstemulu pot f determnate prn ecuaţ cu dervate parţale ale potenţalulu respectv în funcţe de parametr, lucru care nu este valabl pentru alte varable. Invers, dacă un potenţal termodnamc nu va f exprmat în funcţe de parametr, nu va reflecta toate propretăţle termodnamce ale sstemulu. În acest context, parametr conjugaţ sunt numte mărmle al căror produs are dmensunea sau se măsoară în untăţ de. Aceste mărm pot f denumte forţe generalzate ş deplasăr generalzate prn analoge cu sstemele mecance. De exemplu, în perechea P V, presunea P corespunde une forţe generalzate: dferenţa de presune dp determnă o varaţe de volum dv, ar produsul acestora este energa cedată de sstem prn lucrul forţe. Smlar, dferenţa de temperatură determnă varaţa entrope, ar produsul acestora este energa cedată de sstem prn transfer termc. Forţa termodnamcă este întotdeauna un parametru ntensv, ar deplasarea este întotdeauna un parametru extensv, rezultând o extensvă. Parametrul ntensv (forţa) este dervata nterne în funcţe de parametrul extensv (deplasare), toate celelalte varable rămânând constante. Numărul partculelor este, la fel ca volumul sau entropa, un parametru de deplasare într-o pereche de parametr conjugaţ. Componenta forţe generalzate este în acest caz potenţalul chmc. Acesta poate f consderat ca o forţă care determnă schmbul de partcule cu exterorul sau între faze. De exemplu, dacă un sstem conţne lchd ş vapor, potenţalul chmc al lchdulu determnă trecerea moleculelor dn lchd în stare gazoasă (evaporare), ar potenţalul chmc al stăr gazoase determnă trecerea moleculelor dn 46
6 starea gazoasă în lchd (condensare). Când aceste potenţale devn egale, se atnge echlbrul Ecuaţle fundamentale generalzate Relaţle potenţalelor termodnamce pot f dervate, obţnându-se un set de ecuaţ fundamentale în concordanţă cu prncple întâ (vez p.1.4.1) ş al dolea (vez p.1.4.3) ale termodnamc. Dn prmul prncpu al termodnamc orce varaţe nfntezmală a nterne U a unu sstem poate f scrsă ca suma căldur care ntră în sstem ş a lucrulu mecanc efectuat de sstem asupra medulu (1.18), fără a adăuga no partcule (masă) sstemulu, đq = du + đw, astfel încât du = đq đw + µ dn, unde đq este varaţa căldur dn sstem, ar đw este lucrul mecanc efectuat de sstem, µ este potenţalul chmc al partcule de tp, ar N este numărul partculelor de tp în sstem. đq ş đw nu sunt dferenţale totale. Mcle varaţ ale acestor varable sunt, de obce, reprezentate prn đ sau δ în loc de d. Cu ajutorul celu de al dolea prncpu al termodnamc se poate exprma varaţa nterne ca funcţ de stare ş dervatele lor, adcă đq TdS ş đw=pdv, unde egaltăţle sunt valable pentru procese reversble (vez (1.40)). Aceasta conduce la expresle dferenţale ale celor patru potenţale: du TdS PdV + µ dn, (1.41) d TdS + VdP + µ dn, (1.42) df SdT PdV + µ dn, (1.43) d Φ SdT + VdP + µ dn. (1.44) Infntezmalele dn partea dreaptă a fecăre relaţ (1.41) (1.44) sunt în funcţe de parametr potenţalulu dn partea stângă. Relaţle de ma sus lustrează faptul că atunc când parametr 47
Microsoft PowerPoint - 3.ppt [Compatibility Mode]
Unverstatea Tehncă Gheorghe sach dn Iaş Facultatea de Ingnere hmcă ş Protecţa Medulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/3 n unverstar 205-206 Departamentul Ingnera ş Managementul Medulu În unele cazur,
Mai multMicrosoft Word - N_ND.02_Capitol.doc
Captolul Cuvnte-chee Sstem de puncte materale, Legătur blaterale, Legătur unlaterale, Legătur geometrce, Legătur cnematce, Legătur olonome (ntegrable), Legătur neolonome (nentegrable), Legătur stațonare
Mai multMicrosoft PowerPoint - 5_.ppt
Unverstatea Tehncă Gheorghe Asach dn Iaş Facultatea de Ingnere Chmcă ş Protecţa edulu Ingnera proceselor chmce ş bologce/5 An unverstar 202-203 Ttular dscplnă: Prof.dr.ng. ara Gavrlescu Aplcaţ: Dr. Petronela
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
dq d d c lm lmt lm 0, T 0 dt T 0 dt T 0 d lt deoarece lm(lt ) La fel se poate demostra că ş T 0 cp cv lm 0, care tde către zero ma let decât dfereţa de la T 0 cp umărător c c P V 15 Etropa Exstă tre formulăr
Mai multMicrosoft Word - acasa_Reteua de difractie.doc
UIVERSITATEA "POLITEHICA" DI BUCUREŞTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ B - 0 B DIFRACŢIA LUMIII DETERMIAREA LUGIMII DE UDĂ A RADIAŢIEI LUMIOASE UTILIZÂD REŢEAUA DE DIFRACŢIE 004-005 DIFRACŢIA
Mai multMETODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE
METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE Foldere / Metode Ssteme de ordnul întâ Metodele de ma jos rezolvă problema cu valor nțale: x f( t, x) x( t x ) Adams45 Metoda Adams-Moulton Predctor-Corector
Mai multCELULA DE ELECTROLIZĂ: este formată prin asocierea a doi electrozi, iar trecerea curentului electric se datorează aplicării unei tensiuni electrice ex
II.. CELULA ELECTOCHIMICĂ: reprezntă sstemul format prn cuplarea a electroz, contactul între e realzâdu-se prn ntermedul conductorlor de ordnul II (soluţlor). În funcţe de cauza care determnă trecerea
Mai multMATEMATICĂ... 2 FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I CHIMIE ANORGANICĂ CHIMIE FIZICA CHIMIE OR
MATEMATICĂ... FIZICĂ ŞI FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ... 6 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN S.I.... 10 CHIMIE ANORGANICĂ... 11 CHIMIE FIZICA... CHIMIE ORGANICA... CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA... 36 BAZELE TEHNOLOGIEI
Mai multMicrosoft PowerPoint - p1_PowerVLSI.ppt
Proectarea structurlor pentru aplcat de putere. Modelarea conertoarelor c.c. c.c.. tructura s functle crcutelor ntegrate pentru controlul conertoarelor c.c. c.c. 3. tructur s funct pentru managementul
Mai multInteligență artificială Laboratorul 5 Normalizarea datelor. Mașini cu vectori suport (SVM) 1. Normalizarea datelor Metode obișnuite de preprocesare a
Normalzarea datelor. Mașn cu vector suport (SVM) 1. Normalzarea datelor Metode obșnute de preprocesare a datelor. În partea stângă sunt reprezentate datele D orgnale. În mjloc acestea sunt centrate în
Mai multTransformata Laplace
NTRODCERE Crcue de curen connuu Teoremele lu Krchhoff K u K Relațle înre enun ș curenț u e u R Probleme: -analza crcuelor - e dau relale nre enun curen conexunle e cer u 2 -neza crcuelor - e dau anum u
Mai multNU ESTE TERMINATĂ
POBLEME SEMINA TEHNICI DE OPTIMIZAE ÎN ENEGETICĂ POBLEMA Să se determne încărcarea optmă a două grupur ale une centrale termoelectrce cu puterle nomnale de ş MW. Cele două grupur utlzează cărunele comustl
Mai multMicrosoft Word - L07_TEFO_FILTRUL_KALMAN.doc
Laborator TEFO Lucrarea nr. 7 FILTRUL KALMAN este un nstrument matematc puternc care joacă un rol mportant în grafca pe computer când vrem să reprezentăm lumea reală în sstemele de calcul. De asemenea,
Mai multSlide 1
BAELE ELECTOTEHNC BE An - ETT CUS 9 Conf. dr.ng.ec. Clauda PĂCUA e-mal: Clauda.Pacurar@et.utcluj.ro CCUTE ELECTCE LNAE ÎN EGM PEMANENT SNUSODAL TEOEME Ș METODE DE ANALĂ A CCUTELO ELECTCE LNAE 3/36 Conf.dr.ng.ec.
Mai multSlide 1
ELECROEHNCĂ E An - SA CURS 7 Conf.dr.ng.ec. Clauda PĂCURAR e-mal: Clauda.Pacurar@ethm.utcluj.ro 1. Mărm perodce ș mărm snusodale. Reprezentăr smbolce ale mărmlor snusodale 3. Operaț cu mărm snusodale
Mai multMicrosoft Word _ISABEL_GA
Optmzarea unu sstem BCI folosnd tehnca GA Dan Marus Dobrea, Monca-Clauda Dobrea Abstract Această lucrare, ce contnuă o cercetare anteroară, are ca prm obectv îmbunătăţrea unu sstem de tp nterfaţă creer-calculator
Mai multPrelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)
Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal de către OSIM Toate datele cu caracter personal colectate de Ofcul de Stat pentru Invenț ș Mărc (OSIM) sunt prelucrate în conformtate cu dspozțle Regulamentulu
Mai multMicrosoft Word CursAppAnNum08
I20 Conrolul asulu În unele cazur ese necesară enru obţnerea une eror dae folosrea unu as varabl în rezolvarea numercă Meodele numerce care folosesc un as varabl se numesc meode adave Penru conrolul asulu
Mai multALGORITHMICS
Curs 11: Metode de tp ansamblu meta-modele) ata mnng - Curs 11 1 Structura Motvaţe Ideea modelelor de tp ansamblu Colecţ de modele bucket of models) Colecţ de arbor aleator random forests) Strateg de agregare
Mai multMINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 3801 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT METODE NUMERICE N HIDROGEOLOGIE Serie coordonatå de: Jean Pierre C
MINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 380 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT METODE NUMERICE N HIDROGEOLOGIE Sere coordonatå de: Jean Perre CARBONNEL Unverstatea Perre et Mare Cure - Pars 6 Radu
Mai multPowerPoint-Präsentation
Unverstatea Translvana n Braşov Laboratorl e Veere Artcală Robstă ş Control Metoe Nmerce Crs 7 ntegrarea nmercă Ggel Măceșan Cprns ntrocere Metoa trapezl ș eroarea e trncere Metoa l Rcarson Metoa l Smpson
Mai multMicrosoft Word - Anexa 5A Precizarea ipotezelor care au stat la baza proiectiilor finaciare
Anexa 5A PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR FINANCIARE 1-8 AtenŃe: 1. Prognozele vor f întocmte pornnd de la stuańle
Mai multMicrosoft Word - L8
Facultata d Ingnr Chmcă ş Protcţa Mdulu Dpartamntul d Polmr Natural ş Snttc Ştnţa ş Ingnra Polmrlor Ingnra utlajlor pntru sntza ş prlucrara polmrlor Laborator nr. 8 MODLARA MATMATICĂ ŞI SIMULARA PROCSULUI
Mai multUNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI
UNVERSTATEA "POLTEHNA" DN BUUREŞT ATEDRA DE FZĂ LABORATORUL DE MEANĂ BN 1b MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 7 8 MOMENTELE DE NERŢE ALE ORPURLOR Ş TEOREMA LU STENER 1. Scopul lucrăr -
Mai multMicrosoft Word - Articol_Cretu Ion [RO].docx
40 No solț ntegrale termoelastce pentr semspaț NOI SOLUȚII INTEGALE TEOELASTICE PENTU SEISPAȚIU Ion Creț, lector nv. Unverstatea Tehncă a oldove INTODUCEE Oțnerea solțlor ntegrale în termoelastctate de
Mai multMicrosoft Word - DIN-Cap.5.3.doc
5.6. Analza namc a unu sstem e reglare automat a vteze unghulare la axul motorulu hraulc 5.6.. Formularea probleme. Acest moel e sstem hraulc e reglare este frecvent utlzat atunc cân organulu e lucru (execue)
Mai multEvaluarea şi sumarizarea automată a conversaţiilor chat
Evaluarea ş sumarzarea automată a conversaţlor chat Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus To cte ths verson: Mha Dascălu, Ștefan Trăușan-Matu, Phlppe Dessus. Evaluarea ş sumarzarea automată a
Mai multInvesteşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – Axa prioritară nr. 1 „
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Mai multINFLPR
IFLPR Secta Laser RAPORT DE CERCETARE r. 3 / 16.03.011 Proect ISOTEST - POSCCE.1. In cadrul cele de a trea peroade de raportare (16.1.010 16.03.011) sunt prevazute urmatoarele actvtat de dezvoltare expermentala
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 4 2019 Anca Ignat Metode numerice de rezolvarea sistemelor liniare Fie matricea nesingulară A nn şi b n. Rezolvarea sistemului de ecuații liniare Ax=b se poate face folosind regula
Mai multMicrosoft PowerPoint - INDEXWATCH
saptamanal, nr.70, 3 decembre 0 Dan Rusu, Head of Research tel +0(6) 3 05 6; nt 5 emal dan.rusu@btsecurtes.ro focus Percepta asupra econome europene s-a amelorat n noembre Indcatorul de sentment ESI a
Mai multCUPRINS Prefata 3 Notiuni introductive generale 9 1 Obiectul fizicn. Marimi fizice 9 2 Legi, modele sj teorii fizice 11 3 Locul si rolul Temiodinamici
CUPRINS Prefata 3 Notiuni introductive generale 9 1 Obiectul fizicn. Marimi fizice 9 2 Legi, modele sj teorii fizice 11 3 Locul si rolul Temiodinamicii i Fizicii statistice 16 CAP. 1. FUNDAMENTELE TERMODINAMICH
Mai multSSC-Impartire
Adunarea Înmulțirea Numere și operații în virgulă mobilă 1 Împărțirea cu refacerea restului parțial Împărțirea fără refacerea restului parțial 2 Primul operand: deîmpărțit (X) Al doilea operand: împărțitor
Mai multOPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1
OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR Prelucrarea imaginilor 2 Tipuri de operatii de prelucrare Clasificare dupa numarul de pixeli din imaginea initiala folositi pentru calculul valorii unui pixel din imaginea
Mai multExamenul de licenţă
Exameul de lceţă Domeul de lceţă ZCĂ promoţa 8 Valabl petru sesule de lceţă ule 8 ş septembre 8 (durata studlor 3 a Exameul de lceţă costă î (două probe: - proba scrsă de cuoştţe geerale de fzcă - prezetarea
Mai multNr 33, Q Cuprinsul editiei: I. Rolul zambetului de volatilitate al aurului in determinarea pozitiei pietei II. Evolutii ale pretului aurului in
Nr 33, Q1 2016 Cuprnsul edte: I. Rolul zambetulu de volatltate al aurulu n determnarea pozte pete II. Evolut ale pretulu aurulu n Q1 2016 Gold shnes agan I. Rolul zambetulu de volatltate al aurulu n determnarea
Mai multMicrosoft Word - Sinteza Generala ID 786.doc
Snteza generală a lcrăr ID 786 Metode ş algortm de dentfcare a sstemelor nelnare în tmp contn Etapa I: Octombre 7- Decembre 7 Obectvele etape I Conform Anexe IIa ID 786 în etapa I a fost prevăzte obectve:.
Mai multElemente de aritmetica
Elemente de aritmetică Anul II Februarie 2017 Divizibilitate în Z Definiţie Fie a, b Z. Spunem că a divide b (scriem a b) dacă există c Z astfel încât b = ac. In acest caz spunem că a este un divizor al
Mai multTeoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.
Teoreme cu nume Problema (Năstăsescu IX, p 47, propoziţia 5) Formula lui hasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP 2 Problema (Năstăsescu IX, p 68, teoremă) Vectorul de poziţie al centrului
Mai multMicrosoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc
Anexa 1. Constante fizice CONSTANTA SIMBOLUL VALOAREA Numărul lui Avogadro N A 6.01 10 3 mol 1 Constanta Boltzmann k B 1.3805 10 3 J K 1 Constanta universală a gazelor Volumul kilomolar normal al gazului
Mai multI. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentrupersoanele fizice autorizate, intreprinderi
I. Proect fnancare s ndcator fnancar (Anexele B pentru persoanele jurdce s Anexele C pentrupersoanele fzce autorzate, ntreprnder ndvduale s ntreprnder famlale) pentru demonstrarea crterulu de elgbltate
Mai multMicrosoft Word - declatie avere 2013.doc
ANEXA 1 DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata SABĂU D. MIHAELA având funcţa de GREFIER la JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, CNP, domclul Mercurea Cuc,judeţul Harghta, cunoscând prevederle art. 292 dn Codul
Mai multMicrosoft Word - declaraţii de avere 2015.doc
ANEXA1 DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnata,GHENCI A. ELENA ALINA, având funcţa de GREFIER ŞEF la JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC, CNP, domclul:, cunoscând prevederle art.292 dn Codul penal prvnd falsul în declaraţ,
Mai multi Fisa de date Tip anunţ: Anunţ de participare simplificat Tip legislaţie: Legea nr. 98/ Nu a existat o consultare de piaţa prealabila SECŢI
Fsa de date Tp anunţ: Anunţ de partcpare smplfcat Tp legslaţe: Legea nr. 98/23.05.2016 a exstat o consultare de paţa prealabla SECŢIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA 1.1)DENUMIRE ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multPROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CLASA A X-A, CURSURI DE EXCELENŢĂ ANUL ŞCOLAR Studiul fizicii în clasele de excelenţă are ca finalitate încheierea
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CLASA A X-A, CURSURI DE EXCELENŢĂ ANUL ŞCOLAR 2015-2016 Studiul fizicii în clasele de excelenţă are ca finalitate încheierea dezvoltării la elevi a unui set specific de competenţe-cheie
Mai multUn model dinamic de dezvoltare a firmei
Modele dnamce de conducere opmală a acvăţ frme Modelul dnamc al frme Unul dnre cele ma mporane modele dezvolae în leraura de specalae ese acela în care frma ese prvă ca un ssem dnamc. Aces model analzează
Mai multCurs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi
Curs 0 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 0. Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordin superior. De niţia 0.. Fie n 2; D R k o mulţime deschis¼a
Mai multProiect de tehnologie didactică
Proiect didactic Data: Profesor: Staier Ioana Elena Şcoala: Şcoala Gimnazială Octavian Goga Sighişoara Clasa: a VII-a Lecţia: Temperatura Tipul lecţiei: lecţie de recapitulare, care vizează fixarea şi
Mai multBRD Media G ROMGAZ Societatea Naţională de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - România 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Legii nr. 24/2017 pri
BRD Meda G ROMGAZ Socetatea Naţonală de Gaze NaturaLe Romgaz S.A. - - Româna 1 7 MAI. 219 INTRARE11ERE RAPORT CURENT Conform Leg nr. 24/2017 prvnd emtenţ de nstrumente fnancare operaţun de paţă Regulamentulu
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multBrosura Lindab Rezidentiale.cdr
Soluț pentru destnaț rezdențale Cuprns We smplfy constructon We smplfy constructon... 3 Despre Lndab... 4 Drecț strategce Lndab... 5 Acoperș dn țgle metalce Lndab... 6 Varante de acoperre ș culor... 7
Mai multFISA DISCIPLINEI
FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA 1.2 Facultatea FIZICĂ 1.3 Departamentul FIZICĂ 1.4 Domeniul de studii FIZICĂ 1.5 Ciclul de
Mai multExemplar nr. 1 Ministrul Justitiei, Tn temeiul dispozitiilor art. 135 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, ~""'-~~~---fepu5hcata~lfiv
Exemplar nr. Mnstrul Justte, Tn temeul dspoztlor art. 35 dn Legea nr. 304/2004 prvnd organzarea judcara, ~""'~~~fepu5hcata~lfvlccf"rora "statele :l7unctfr r'cepersonaljjenru cu[fe ~ae'aper~ ~ trbunale,
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a
Mai multETTI-AM2, , M. Joița & A. Niță Notițe de Adrian Manea Seminar 11 Transformarea Laplace Aplicații Transformarea Z Ecuații și sisteme diferenți
Seminar Transformarea Laplace Aplicații Transformarea Z Ecuații și sisteme diferențiale Folosind transformata Laplace, putem reolva ecuații și sisteme diferențiale. Cu ajutorul proprietăților transformatei
Mai multGheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-
Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale
Mai multCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se
Clasa a IX -a Se consideră funcţia f : R R, f ( x) x mx 07, unde mr a) Determinaţi valoarea lui m ştiind că f( ), f() şi f () sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice b) Dacă f() f(4), să
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multInstruc iuni de instalare ºi între inere pentru tehnicieni Echipament cu condensare pe gaze CERAPURMAXX O ZBR 65-1 A 23 ZBR 90-1 A 2
Instruc un de nstalare º între nere pentru tehncen Echpament cu condensare pe gaze CERAPURMAXX 6 720 611 406-00.3O ZBR 65-1 A 23 ZBR 90-1 A 23 OSW Cuprns Cuprns Indca de sguran ã a func onãr 3 Explca smbolur
Mai multCONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a X-a - 20 aprilie 2019 Clasa a IV-a BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE SUBIECTUL I Se punctează doar rezult
CONCURSUL DE MATEMATICǍ ISTEŢII D ARBORE EDIŢIA a X-a - 0 aprilie 09 Clasa a IV-a BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE Se punctează doar rezultatul: pentru fiecare răspuns se acordă fie uncte, fie 0 puncte Nu
Mai multConcentrat de chimie - Clasa 5 - (Altfel)
de altfel LUMNTA RNEL DOCN, MADALNA VERONCAANGELUSU CUPRNS SCHEME RECAPTULATVE UNTATEA 1_ MATERE. CORP 1.1. Norme de protecle a murnc Tn aborator......6 Ustensle g aparaturh de laborator...7 1.2. Matere.
Mai multSubiecte_funar_2006.doc
Clasa a VIII-a A. 1. Exista numere n Z astfel încât n si n+ sa fie patrate perfecte? (Gheorghe Stoica) A. 2. Se considera A N o multime cu 7 elemente si k N*. Aratati ca ecuatia 4x 2 4ax+b 2 +10k = 0,
Mai mult5
METODA COSTURILOR VARIABILE Metoda costurlor varable, î forma sa de bază are o sere de caracterstc care o dvdualzează ş -au cofert statutul de metodă. Puctual, acestea sut: utlzează comportametul cheltuellor
Mai mult3.5. Circuite de ordin mai mare decat doi Scrierea ecuatiilor metodei tabloului Un circuit dinamic de ordin n >2 are n >2 elemente dinamice (co
.5. rcte de ord ma mare decat do.5.. Screrea ecatlor metode tablol U crct damc de ord > are > elemete damce (codesatoare s/sa bobe). rctele care cot doa bobe lare sa elare cplate tre ele st eempl de astfel
Mai multgaussx.dvi
Algebră liniarăi 1 Recapitulare cunoştiinţe de algebră din clasa XI-a În clasa a XI s-a studiat la algebră problema existenţei soluţiei 1 şi calculării soluţiei sistemelor liniare 2 (adică sisteme care
Mai multFIŞA DISCIPLINEI
FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar 2018-2019 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţămînt Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia 1.2. Facultatea de Ştiinţe 1.3. Departamentul Ştiinţe Exacte şi
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Chimi
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Chimie, Biologie, Geografie/Biologie-Chimie 1.3 Catedra
Mai multD.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem
D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Demonstraţie. Fie mulţimea A = [0, ], pe care definim
Mai multCONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI Etapa locală, 24 februarie 2017 PROFIL TEHNIC ŞI SERVICII, RESURSE NATURALE, PROTECŢIA MEDIU
SUBIECTE - clasa a IX-a 1. Determinați mulțimile: a) ; b) ; c). 2. Arătați că: a), ; b) dacă, atunci. 3. Considerăm dreptunghiul ABCD și punctele E, F și M, astfel încât, și. Dacă N este mijlocul lui (EF),
Mai multMD-2045, CHIŞINĂU, STR
MD-2045, CHIŞINĂU, STR. STUDENŢILOR, 9/8, TEL: 022 50-99-27 FAX: 022 50-99-40, www.utm.md OPERAŢII UNITARE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Imginerie Mecanică, Industrială
Mai multFacultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u
Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X un spaţiu topologic. Următoarele afirma-ţii sunt echivalente:
Mai multElectricitate II
Electricitate II Circuitul electric. Legile circuitului electric. Sumar Circuitul electric simplu Legile lui Ohm Legile lui Kirchhoff Gruparea rezistorilor Transformarea stea-triunghi Gruparea generatoarelor
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela
Mai multfu vu ^ p DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMiŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ i a d e g r e f i
fu vu ^ p 2-0 5-205 DECLARAŢIE DE AVERE dg pe TlMŞ N r. j f - S u b s e m n a t a N Ă S T U R A Ş A L I N A, a v â n d f u n c ţ a d e g r e f e r l a P a r c h e t u l d e p e l â n g ă I r b u n a l
Mai multLaborator 2
Laborator nr. 2 Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice prezentate la curs cu privire la diferitele
Mai multCalitate aer comprimat Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei
Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei rezidual OIL-Check 400 Pentru masurarea permanenta si foarte precisa a continutului
Mai multMicrosoft Word _Evrika_Clasa10_PI_Solutie.doc
Concursul Naţional de Fizică Evrika 1 martie 01 X Problema I (10 puncte) Scafandrul Un scafandru realizează înregistrări video despre lumea acvatică. Pentru scufundări el utilizează un aparat, care-i permite
Mai multL4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par
L4. TEOREMELE LGEBREI BINRE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTRE. OPERȚII LOGICE PE BIT. SINTEZ FUNCȚIILOR LOGICE DIN TBELE DE DEVĂR 1. Obiective Prin parcurgerea acestei ședințe de laborator studenții vor fi capabili:
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multMergedFile
Olimpiada de Fizică X Etapa pe judeţ 5 februarie Barem de ealuare şi de notare Se punctează oricare altă modalitate de rezolare corectă a problemei Problema I Geamandura Sarcina de lucru nr. Nr. item Punctaj.a.
Mai multL4. TEOREMELE ALGEBREI BINARE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTARE. OPERAȚII LOGICE PE BIT. SINTEZA FUNCȚIILOR LOGICE DIN TABELE DE ADEVĂR 1. Obiective Prin par
L4. TEOREMELE LGEBREI BINRE. FUNCȚII LOGICE ELEMENTRE. OPERȚII LOGICE PE BIT. SINTEZ FUNCȚIILOR LOGICE DIN TBELE DE DEVĂR 1. Obiective Prin parcurgerea acestei ședințe de laborator studenții vor fi capabili:
Mai multPrelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi
Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivitate şi semi - modularitate Fie L o latice. Se numeşte
Mai multFIЄA UNITȚЮII DE CURS/MODULULUI MD-2045, CHIȘINĂU, STR. STUDENŢILOR 9/9 corp.nr.5, TEL: FAX: , FIZICA I 1. Date de
MD-2045, CHIȘINĂU, STR. STUDENŢILOR 9/9 corp.nr.5, TEL: 022 50-99-60 FAX: 022 50-99-60, www.utm.md FIZICA I 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Tehnologie și Management in Industria Alimentară
Mai multComplemente de Fizica I Cursul 1
Complemente de Fizică I Cursul 1 Victor E. Ambruș Universitatea de Vest din Timișoara Capitolul I. Transformări de coordonate I.1. Transformări Galilei. I.2. Spațiul E 3 al vectorilor tridimensionali.
Mai multMicrosoft Word - 663E5DA5.doc
Regulamentul (CE) nr. 2743/98 al Consiliului din 14 decembrie 1998 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 297/95 privind taxele datorate Agenţiei Europene pentru Evaluarea Medicamentelor CONSILIUL UNIUNII
Mai multGlobalizarea şi mondoeconomia
CORELRE MODELELOR NLITICE CU REZULTTELE EXPERIMENTLE OBŢINUTE ÎN CZUL COMPOZITULUI DE TIPUL NI-P/IC Mnodora Pasăre, Unverstatea Constantn BRÂNCUŞI,,Tg-Ju, Romana BTRCT: In ths paper s about the Buckle,
Mai multE_d_chimie_anorganica_2019_bar_model_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 219 Proba E. d) Chimie anorganică Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I Subiectul A. Citiţi următoarele
Mai multC:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi
Curs 1 Noţiuni de teoria câmpului 1.1 Vectori şi operaţii cu vectori 1.1.1 Scalari şi vectori Definiţie 1.1. Un număr real λ R se va numi scalar. O pereche de numere reale (a 1,a ) R se va numi vector
Mai mult2
C4: Structuri nanocristaline. Modelul Kronig-Penney 1. Stucturi cuantice traditionale Reducerea dimensionalităţii unui sistem fizic (de exemplu material semiconductor) produsă prin confinarea particulelor
Mai multUNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE Domeniul: DREPT Programul de studii de licenta:drept Forma d
Programul de studii de licenta:drept Forma de învăţământ: CU FRECVENŢĂ Promoţia: 2018-2022 DO - Disciplină obligatorie DF - Disciplină fundamentală C -Curs E - Examen DA - Disciplină opţională DS - Disciplină
Mai multC(2019)1900/F1 - RO (annex)
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 8.3.2019 C(2019) 1900 final ANNEXES 1 to 12 ANEXE la Regulamentul delegat al Comisiei de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 al Comisiei de completare a Directivei
Mai multAM_Ple_LegReport
5.12.2018 A8-0417/132 132 Considerentul 25 (25) Prin urmare, este necesar să se consolideze transparența procesului de evaluare a riscurilor într-un mod proactiv. Ar trebui să se asigure accesul publicului
Mai multPachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL
Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL -disciplina Matematică- Nr. crt Nume pachet clasa Nr. momente Nr.Recomandat de ore 1 Corpuri geometrice V 6 1 2 Fracţii V 14 5 3 Măsurarea lungimilor.
Mai multCursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),
Mai multCapitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursu
Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursul precedent am prezentat modelul de spaţiu vectorial
Mai mult