CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI Autoritate publică autonomă Bucureşti - România Bd. Libertăţii nr.14, sector 5, CP Tel.: ; Fax

Transcriere

1 CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI Autoritate publică autonomă Bucureşti - România Bd. Libertăţii nr.14, sector 5, CP Tel.: ; Fax: cna@cna.ro Decizia nr. 214/ privind somarea S.C. REALITATEA MEDIA S.A. cu sediul în Bucureşti, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr , corp A, et. 3, cam. 5, sector 1 C.U.I Fax: ; pentru postul de televiziune REALITATEA TV Întrunit în şedinţă publică în ziua de 14 februarie 2019, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare în baza sesizării nr. 824/ cu privire la emisiuni de ştiri şi dezbateri difuzate de postul REALITATEA TV, în zilele de 26 şi 27 ianuarie Postul REALITATEA TV aparţine S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 30.8/ şi decizia de autorizare nr / ). În urma analizării raportului de monitorizare şi a vizionării înregistrărilor, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile art. 40 alin. (1) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare (Codul audiovizualului). Potrivit dispoziţiilor invocate: Art. 40 (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt. În fapt, postul Realitatea Tv, a difuzat în data de , de la ora la ora 23.46, emisiunea de dezbateri Realitatea Românească, moderată de Octavian Hoandră. În cadrul emisiunii au participat în calitate de invitaţi: Bogdan Comaroni, jurnalist, Florian Bichir, istoric, Ovidiu Şimonca, redactor şef, Observatorul Cultural, Sebastian Ghiţă (tel), Constantin Durgheu, avocat, Radu Carp, profesor. Titluri afişate pe ecran: FABRICA DE DOSARE A SECURITĂŢII, DE LA FENOMENUL PITEŞTI LA FENOMENUL PLOIEŞTI, GHIŢĂ: MANDATUL DE ARESTARE EMIS PE NUMELE MEU, ILEGAL, GHIŢĂ: KOVESI, ŞEFA GRUPULUI INFRACŢIONAL ORGANIZAT, GHIŢĂ: KOVESI A ORGANIZAT O CAPCANĂ PENTRU IOHANNIS, GHIŢĂ: LA PLOIEŞTI, CHESTIUNI INUMANE etc. Redăm spre exemplificare, fragmente din raportul de monitorizare analizat de membrii Consiliului: Rep , sel , intră prin telefon, în direct, Sebastian Ghiţă, fost deputat (transcriere integrală).

2 2 Octavian Hoandră: Vorbeam înainte de a lua legătura cu dumneavoastră despre acest fenomen, eu i-am zis de la Fenomenul Piteşti la Fenomenul Ploieşti. Sunteţi de acord cu ce spun eu? Sebastian Ghiţă: Oarecum, pentru că la Piteşti au fost nişte experimente cu adevărat groaznice, din fericire legea, societatea, oamenii, nu le-au mai dat voie celor de la Ploieşti, lui Onea şi Negulescu să ajungă la asemenea barbarii, cu toate că probabil s-au gândit, l-aţi auzit pe probabil fostul şef al lui Negulescu, pe procurorul Tudose, o chestiune pe care i-am spus-o că miera pregătită, dar care nu s-a materializat. Respectiv închiderea într-o celulă, cu un deţinut periculos care să bată, să tortureze, în cazul domnului Tudose am citit că l-au dus într-o celulă cu o persoană cu grave afecţiuni legate de consumul de droguri, aflat în sevraj, care l-a pus să doarmă pe un preş, căruia îi udau saltelele pe care îl ţineau în frig şi multe astfel de chestiuni inumane. Octavian Hoandră: Eu am spus, am făcut comparaţia asta cu Piteşti, păstrând proporţiile. Dar tot tortură se numeşte şi faptul că un deţinut este ţinut într-un metru şi ceva de aer şi de celulă, este tot tortură şi aici l-am citat pe preotul Shlatner cu care domnul profesor a făcut un interviu, interviul dumneavoastră. Domnule Ghiţă, spuneţi-mi şi mie, am şi eu nişte curiozităţi, spuneţi-mi, la un moment dat dumneavoastră eraţi în nişte relaţii foarte bune cu tot acest mediu. Sebastian Ghiţă: Aşa este. Octavian Hoandră: Când şi de ce au vrut să vă distrugă? Sebastian Ghiţă: În momentul în care mai sfios mai pe furiş împreună cu Victor Ponta am început să le spunem lui Kovesi şi celor care o conducea, chiar şi domnilor Onea şi Negulescu, de-a lungul timpului le-am spus, domnule, nu-i aşa legea, exagerări, abuzaţi, vă bateţi joc de oameni, multe din aceste chestiuni au fost interpretate ca fiind răutăţi ale noastre sau neînţelegeri ale luptei pentru viitor pentru omul nou, necorupt. Ştiţi că pe vremea bunicilor mei, sovieticii au vrut să-i transforme în oameni noi, aşa ne-au făcut şi nouă acum. A venit omul nou necorupt. Atunci era omul nou care învinge natura. Astfel de lucruri se întâmplă în toate vremurile şi e dreptul nostru şi e obligaţia noastră să ne luptăm, să demonstrăm care e adevărul, să aducem probe noi, astăzi am prezentat public o chestiune incredibil de gravă. Octavian Hoandră: Numai o secundă, ca să le luăm pe rând. Ştiu că aveţi de făcut dezvăluiri dar întâi vreau să vă întreb, aţi făcut afirmaţii în legătură cu dosarul preşedintelui Klaus Iohannis, când aţi aflat că i se face un dosar? Rep. 08:10, sel Sebastian Ghiţă: Am să vă povestesc. Octavian Hoandră: Am materialele, dar nu ştiu exact. Vă rog. Sebastian Ghiţă: Am aflat că mandatul emis pe numele meu este emis ilegal după toate legile naţionale şi internaţionale şi nu asta ar fi gravitatea, dar felul în care s-a făcut ilegalitatea. Octavian Hoandră: Cum adică? Sebastian Ghiţă: Cu toate că orice cetăţean are dreptul să fie citat, avocaţii săi să fie prezenţi la proces şi să se apere, mie mi-a fost luat acest drept şi a fost considerat acest drept o eroare materială. Practic, la procesul la care mi s-a emis mandatul a fost chemat un avocat din oficiu. Un domn un domn Părău. Nu ştiu dacă are vreun aranjament cu Portocală sau nu. O să aflăm. Dar acest domn Părău a apărut acolo ca avocat din oficiu şi m-am trezit că scrie negru pe alb, aveţi documentele. Octavian Hoandră: Să le punem. ( Pe ecran apare şi imaginea unor documente, care nu pot fi citite) Sebastian Ghiţă: În loc să spună măcar mă abţin, domnul Părău, avocatul meu, e adevărat, venit din oficiu, a spus domnule, eu sunt de acord cu ce spun procurorii. Avocat fiind, susţin ideea procurorilor de a-mi aresta clientul. Ori asta nu am mai văzut

3 3 decât în 1989 când l-au împuşcat pe Ceauşescu, când apărarea a fost de acord cu acuzarea. Ori să ne întoarcem la vremurile acelea Şi mi s-a întâmplat mie şi e negru pe alb. Şi mai mult de atât, judecătorul, un domn Casandrescu a acceptat să emită mandatul şi mi-a dat şi mie cetăţean dreptul ca după comunicarea deciziei mie, avocaţilor, familiei, oricui, să primesc comunicarea şi să o contest decizia dânsului în trei zile. Nu mi-a comunicat niciodată decizia, dar după şapte zile rep , sel ( Pe ecran este afişată fotografia unui bărbat). Octavian Hoandră: Numai o secundă să spun telespectatorilor că îl văd pe avocatul care a cerut arestarea, avocatul dumneavoastră din oficiu, care a cerut arestarea dumneavoastră. Îl avem acum pe ecran. Sebastian Ghiţă: avocat să ceară să i se aresteze clientul? Eu nu îl cunosc pe acest domn dar este un avocat care a cerut, eu fiind avocat în România, acolo în Ploieşti, în zona lui Portocală şi Onea, eu, avocat, aş vrea să mi se aresteze clientul. Uitaţi, aşa mi s-a emis mie un mandat de arestare. Octavian Hoandră: Sunteţi al doilea caz în istoria României? Ştiţi care e primul? Nicolae Ceauşescu. Sebastian Ghiţă: S-au mai întâmplat în vremea sovietelor supreme. Da, în vremea sovietelor supreme se mai întâmpla ca avocaţii să ceară arestarea celor pe care îi apărau. Octavian Hoandră: Greu de crezut. Sebastian Ghiţă: Aveţi documentele în faţă. Octavian Hoandră: Da, da, le-am prezentat, au fost pe ecran. Sebastian Ghiţă: Şi eu când am citit mi-am făcut nu trei cruci, şapte. Dar peste, totuşi un judecător care vede că se întâmplă lucrul acesta, nu-şi dă seama că e un proces aranjat? Că Onea şi cu domnul Negulescu aduc ce avocaţi vor? Prezintă hârtiile cum vor? Şi mai mult, îmi iei şi dreptul de a contesta acest lucru? Nu-mi comunici decizia, după şapte zile faci o notă internă, o şedinţă doar tu cu tine judecător şi declari că dreptul pe care tu l-ai decis, tu, judecător, spui - cu drept de apel în trei zile de la comunicare. Şi după şapte zile vii domnule, a fost o eroare materială dreptul ăsta. Şi să-ţi luăm dreptul acesta, nu-l mai contesta. La să rămâi aşa arestat. Octavian Hoandră: Domnule Ghiţă, vreau să mă mai lămuriţi cu Sebastian Ghiţă: Astea mi se par abuzuri. Octavian Hoandră: E monstruos tot ce povestiţi, nici nu am replică, dar vreau să vă întreb, de curiozitate. Sunteţi primul azilant politic român în momentul acesta, ce au zis oamenii ăia când, cum a fost, v-aţi judecat acolo şi judecătorul a zis domnule, ce-i asta sau care a fost reacţia când aţi prezentat Sebastian Ghiţă: Sunteţi un om cu experienţă, ne îndreptăm spre un an electoral, fiecare actor politic are electoratul său şi preşedintele Iohannis reprezintă o parte a societăţii. Care din ce în ce mai mult strigă să-i spânzurăm pe unii în piaţa publică. Să le luăm noi locul. Că am mai văzut revanşarzi care doreau locuri şi după aia au ajuns la sinecuri la Parlament European. Iar cealaltă parte a societăţii cere legi şi reguli ca oricine, bogat sărac, gras slab, bun rău, să aibă drepturi şi să aibă dreptul la un proces echitabil. Nu dreptul la arestări cu avocaţi aranjaţi. Octavian Hoandră: Da, e ruşinos pentru un avocat. O să văr rog să intraţi în direct cu domnul Florian Bichir şi cu domnul Ovidiu Şimonca, dacă mai aveţi timp şi nu vă Sebastian Ghiţă: Îi salut pe invitaţii dumneavoastră, sigur că da. Chiar am avut câteva conversaţii şi spumoase şi plăcute şi-l admir şi ca istoric şi ca om care astăzi gândeşte în România. Bogdan Comaroni: Şi scopul care a fost, să atragă proprii, nu ştiu, o forţă imensă sau nebunia, paranoia, ce?

4 4 Sebastian Ghiţă: Cred că la sfârşit a fost doar satisfacerea unei vanităţi, orgolii, o chestiune pe care doar Biblia poate să o explice. Mai bine ca oricine. Octavian Hoandră: Domnule Ghiţă vă las, vă mulţumesc foarte mult, vreun ziarist occidental de la marile ziare v-a căutat până acum? Discuţia telefonică nu mai continuă întrucât invitatul Sebastian Ghiţă nu mai este disponibil la telefon. Emisiunea continuă cu temele zilei. În urma analizării raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că, în cadrul emisiunii Realitatea Românească, ediţia din 26 ianuarie 2019, la adresa unei persoane au fost făcute afirmaţii de natură acuzatoare, conform cărora, avocatul din oficiu al domnului Sebastian Ghiţă ar fi cerut arestarea acestuia întrucât ar fi avut un aranjament cu procurorii, acreditându-se ideea unor abuzuri/ procese aranjate. Astfel, membrii Consiliului au constatat că acuzaţiile aduse de invitatul emisiunii Sebastian Ghiţă au fost preluate şi de moderatorul emisiunii, iar radiodifuzorul a afişat pe ecran fotografia unui bărbat cu privire la care moderatorul a menţionat: îl văd pe avocatul care a cerut arestarea, avocatul dumneavoastră din oficiu, care a cerut arestarea dumneavoastră. Îl avem acum pe ecran., fără ca aceste acuzaţii să fie susţinute cu dovezi. Din desfăşurarea emisiunii, astfel cum a fost redată în raportul de monitorizare, nu rezultă că radiodifuzorul ar fi încercat să contacteze persoana la adresa căreia au fost formulate acuzaţiile sau că ar fi invitat-o să prezinte un punct de vedere referitor la cele imputate, situaţie de natură să contravină dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Codul audiovizualului. Potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Codul audiovizualului, în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt. Astfel, având în vedere aspectele constatate, ţinând cont de criteriile legale de individualizare a sancţiunii prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, membrii Consiliului au votat propunerea de sancţionare a radiodifuzorului cu somaţie publică, decizia fiind adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare. În temeiul prevederilor art. 90 alin. (4) şi ale art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea DECIZIE: Art. 1. Radiodifuzorul S.C. REALITATEA MEDIA S.A., titular al licenţei audiovizuale nr. S-TV 30.8/ şi al deciziei de autorizare nr / , se sancţionează cu somaţie publică de intrare în legalitate pentru încălcarea prevederilor art. 40 alin. (1) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

5 5 Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, radiodifuzorul are obligaţia de a transmite pe postul REALITATEA TV, în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar , din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text: Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat cu somaţie publică postul REALITATEA TV deoarece, în cadrul emisiunii Realitatea Românească, ediţia din 26 ianuarie 2019, la adresa unei persoane au fost formulate acuzaţii nesusţinute cu dovezi, iar persoana căreia îi erau imputate faptele nelegale nu a fost contactată şi invitată să exprime un punct de vedere referitor la acestea. Potrivit dispoziţiilor art. 40 din Codul audiovizualului, în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt. Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate. VICEPREŞEDINTE INTERIMAR, MARIA MONICA GUBERNAT Serviciul juridic şi reglementări, Şef serviciu Dumitru Ciobanu