Moll Flanders - Daniel Defoe

Transcriere

1 DANIEL DEFOE MOLL FLAI{DERS Traducere de Vera Cilin Editura ORIZONTURI

2 umele meu adevdrat este atdt de bine cunoscut in registrele 9i catastifele din Newgate gi Old Bailey gi, in locurile acelea, se mai afla incd mdrturii atdt de importante in legdturd cu via[a mea particulars, TncAt nu vd agtepta[i sdmi agtern numele pe hdrtie sau sd vorbesc despre familia mea. Lucrurile vor fi poate mai bine cunoscute dupd ce voi muri; acum insd nu leag da pentru nimic in lume in vileag, nu, nici chiar dacd ar veni o amnistie generald pentru tofi rdufdcdtorii 9i toate crimele. Deoarece insd c6[iva dintre tovardgii mei cei mai pdcdtogi, care acum numi mai pot face niciun rdu (cici au pdrdsit lumea cu ajutorul scdrii 9i al fr6nghiei, aga cum adesea md agteptam so pdrdsesc Ai eu) md cunogteau pe numele de Moll Flanders, imi veti ingddui sdl port, pdnd c6nd voi Tndrdzni s6 mdrturisesc cine am fost gi cine sunt. Am aflat cd intruna din tdrile vecine cu noi nu gtiu dacd in Franta sau in altd parte dacd un criminal osdndit la moarte, la galere, sau la deportare, lasd in urmd copii rdmagi fdrd sprijin din pricina confiscdrii bunurilor pdrintegti, acegtia sunt, din porunca regelui, dati Tn grija cdrmuirii 9i addpostiti in nigte clddiri numite orfelinate, unde sunt cresculi, imbrdcafi, hrdni[i, invdlafi iar, cand le vine timpul sd plece, da[i la meserii sau Tn slujbe, ca sd fie Tn stare sd se Tntre[ind prin muncd cinstitd gi cuviincioass. Dacd aga ar fi fost obiceiul gi la noi, nu miar fi fost hdritzit sd rdman pe drumuri ca o biatd fatd necdjitd, 11

3 fdrd cdpdtdi, fdrd prieteni, fdrd haine, fdrd ajutor, fdrd un om pe lume care sd md ocroteascd; in felul dsta insd, nu numai cam fost ldsatd pradd celei mai mari restrigti, incd inainte de a Tnfelege cei cu mine sau cum sd ies din impas, dar gi azvilrlitd intro via[d de rugine, a cdrei desfdgurare fireascd ma fdcut sd md pierd repede cu trup gi suflet. Asta, fiindcd la noi lucrurile se TntAmplS altfel. Mama mea fusese osdnditd pentru un furt at6t de mdrunt, Tncdt nici nu face sdl pomenesc anume imprumutase trei bucsfi de olandd find de la un pdnzar oarecare din Cheapside. lmprejurdrile furtului sunt prea multe ca sd le repet gi apoi leam auzit spuse in atatea feluri, cd nici nu mai gtiu carei povestea adevdratd. Oricum ar fi fost, toli se potrivesc cdnd spun cd maicdmea sa apdrat ardt6ndugi pdntecul gi, c6nd sa vdzutc6i insdrcinatd, pedeapsa sa amanat cu vreo gapte Iuni, dupd care, cum se zice, a fost readusd la prima judecatd; i sa fdcut hatarul de a fi deportatd la plantatii, iar eu, care aveam vreo gase luni, am fost l6satd, dupd cum vd putetiinchipui, pe mdini rele. Toate astea sunt prea apropiate de primele clipe ale viefii mele ca sd pot istorisi despre mine altceva decdt lucruri auzite; ajunge sd amintesc insd cd mam ndscut intrun loc atdt de pdcdtos, incat nu sa gdsit nicio parohie care sd md hrdneascd Tn primii ani ai copildriei gi nu gtiu, zdu, cum deam scipat cu zile; atdta gtiu din auzite cd o rudd dea mamei ma scos de acolo, dar pe socoteala sau cu sprijinul cui, habar nam. Primul lucru de caremi pot aminti sau pe care lam aflat despre mine este cd am r6tdcit intro bandd de oameni dintre cei care sunt numiti tigani sau faraoni, dar cred cd nam stat decdt pu[ina vreme printre acegtia, pentru cd nu miau schimbat culoarea pielii, cum fac ei de obicei cu copiii pe carei furd; nag gti insd sd spun nici cum mam.pripdgit pe acolo gi nici cum am scdpat. Jiganii mau lepddat la Colchester, in Essex gi parcd miamintesc cd eu iam pdrdsit (adicd mam ascuns gi nam vrut sd pornesc mai departe), dar nag fi in stare sd dau amdnunte Tn privinta asta. AtAt miamintesc cd, fiind culeasd de nigte slujbagi ai parohiei din Colchester, am povestit cam venit Tn orag cu tiganii, cd nam vrut sd m6 mai tin dupd ei, cd ei mau lepddat, dar cd nu gtiu incotro au apucato; parese cd, degi sau fdcut cercetdri prin tinut, nu li sa mai dat de urmd. Eram acum in situafia de a primi ajutor; cdci degi, dupd lege, nu trebuia sd cad Tn sarcina vreunei parohii dintro parte sau alta a oragului totugi, fiindcd povestea mea ajunsese sd fie cunoscutd gifiindcd eram prea micd pentru a fi bund la vreo muncd naveam mai mult de trei ani mila ia impins pe magistra[ii oragului sd se ingrijeascd de mine, aga cd am ajuns gi eu una din ocrotitele lor, gi incd TntratAta de parcag fi fost ndscutd in locurile acelea. A fost norocul meu cd, in grija lor pentru mine, mau dat in seama unei doici, cum i se spune, care era intradevdr sdracd, dar o dusese mai bine pe vremuri. gi acum trdia din ce cdgtiga de pe urma unor copii de teapa mea, pe carei cregtea asigurandule cele trebuincioase, pdnd la o anumitd varstd, cand copiii igi puteau gdsi o slujba gi agonisi singuri pdinea. Femeia asta tinea gi o micd gcoald, undei invdfa pe copii sd citeascd gi sd lucreze; gi, cum spuneam, deoarece inainte dusese o via[d mai aleasd, cregtea copiii cu pricepere gi cu multd tragere de inimd. lmportant e cdi cregtea cu frica lui Dumnezeu, fiindcd ea Tnsdgi era o femeie foarte cumpdtatd 9i pioasd, in al doilea rand, bund gospodind gi curatd, iar Tn al treilea rdnd, bine crescutd gi cu purtdri frumoase. Aga incdt, ldsdnd la o parte mdncarea care era simpld, locuinfa care era sdrdcdcioasd gi hainele care erau grosolane, eram 12 13

4 crescuti cu atata distinc[ie, de parcam fi fost la o gcoald de dans. Am stat acolo pdnd am implinit opt ani, cand am aflat cu groazd cd magistrafii (parcd aga li se spunea) au poruncit sdmi gdsesc slujbd. Oriunde mag fi dus, mare lucru nu eram in stare sd fac, poate doar sd alerg dupd comisioane sau sd fac muncd de roabd pe l6ngd o bucdtdreasd gi mi se vorbea at6t de des despre asta, incdt md Tnspdimdntasem riu de tot. Degi erann at6t de micd, aveam o sfdntd groazd de serviciu cum se spunea. lam ardtat doicii cd ag putea sdmi agonisesc traiul, fdrd sd intru in serviciu, dacd ar vrea ea; cdci md invdtase sd cos 9i sd torc ldnd din cea asprd care alcdtuiegte negotul cel mai de seamd al oragului 9i iam fdgdduit c5, dacd md fine mai departe, voi lucra pentru ea giincd din rdsputeri. Aproape in fiecare ziii fdgdduiam cd am sd muncesc pe rupte; intrun cuvdnt, nu fdceam toatd vremea decdt sd lucrez gi sd pl6ng, ceea ce o necdjea at6t de mult pe biata femeie care era tare de ispravd gi md 9i iubea, incdt p6nd la urmd a Tnceput sdgi pund la inimd necazul meu. Aga cd, intro bund zi, a intrat in odaia unde copiii sdrmani lucrau laolaltd gi sa agezat, nu la locul ei obignuit de profesoard, ci l6ngd mine, ca gi cum giar:fi pus Tn g6nd sd md observe ca.sd vadd cum md descurc. Coseam ceva cemi ddduse ea, parc6 miamintesc cd insemnam nigte cdmdgi; gi, dupd catdva vreme, femeia incepu sdmi vorbeascd: Copil prost ce egti, zice, mereu plangi (pldngeam gi atunci). De ce, md rog? Fiindcd vor sd md ia de aici, zic eu, 9i sd md trimitd la un serviciu gi eu nu md pricep la gospoddrie. Bine, feti[o, spune ea, chiar dacd nu te pricepi la gospoddrie, ai sd inve[i cu timpul gi doar no sd te pund la treburi grele de la inceput. Ba da, spun eu, gi dacd no sd md descurc, au sd md batd pand gi slujnicele ca sd fac treburi grele, gi eu sunt o fetifd micd gi nu md pricep. $i iar mam pornit pe pl6ns pdnd ce nici nam putut sd mai vorbesc. Cu inima ei de mamd, doica era at6t de migcats, incdt a hotdrdt sd nu md lase incd la serviciu; ma indemnat sd nu mai pldng, fdgdduindumi cd o sd vorbeascd cu domnul primar giincredin{dndumd cd nu voi intra in serviciu decdt dupd ce voi cregte mai mare. Dar vedeti cd nici asta nu md multumea, fiindcd numai gandul de a intra in serviciu md inspiimdnta in aga hal, inc6t dacd femeia rnar fi incredintat cd nu voi pleca de la ea p6nd la doudzeci de ani, tot la fel ar fi fost, ag fi pldns toatd vremea, numai de teamd cd, p6nd la urmd, tot o sd se intample. Cdnd a vdzut cd nu md potolesc, a inceput sd se supere. Ceai vrea? imi spunea. Nu tiam fdgdduit cd nu te duci la serviciu p6nd nu mai cregti putin? Da, fdcui eu, dar atunci tot o sd trebuiascd sd md duc. Ceo maifi gi asta, a Tnnebunittata? Ce! Nu cumva vrei sd te faci cucoand? Ba da, am spus eu, gi iar mam pornit pe pl6ns, pdnd cand pldnsul sa fdcut bocet. Vd inchipuifi cd bdtranica a Tnceput sd r6dd de mine. Zdu, spunea ea, luandumd in rds, vrei sd te faci cucoand? $i cum ai sd faci ca sajungi? Cum? Migcdnd din varful degetelor? Da, am spus eu cu nevinovdfie. Pai cdt po[i cagtiga pe zi din ce lucrezi? md intrebd. Trei penny, dacd torc, gi patru cu cusutul. Ei, sdrmand cucoand, spuse ea rlzdnd din nou, ceai sd faci numai cu atdt? O sd md intre{in, am zis eu, dacd md kisali sd locuiesc cu dumneavoastrd. $i am rostit cuvintele acestea 14 15

5 cu glas atdt de nenorocit gi de rugdtor, incdt inima femeii sa muiat, dupd cum mia mdrturisito chiar ea, odatd, mai tdrziu. Dar, mia spus, asta nuti ajunge gi pentru mdncare gi pentru haine; gi apoi, cine vrei sd cumpere haine pentru micufa doamnd? $imi zdmbea tot timpul. Atunci o sd lucrez mai mult, am spus eu, gi o sd vd dau dumneavoastr6 tot. Sdrmand copild! No sa!i ajungd. Deabia o sd fie destul pentru hran6. Atunci, nam nevoie de hrand, am spus eu din nou cu nevinovdlie. Ldsatimd numai sd stau cu dumneavoastrd. Cum, vrei sd trdiegti fdra hrana? maintrebat ea. Da, am rdspuns eu ca un copil ce eram, putefi fi sigurd caga o si fac, gi iar am pldns cu ndduf. Nu urmdream niciun scop, vede[i gi dumneavoastrd ci vorbele veneau de la sine; dar se imbinau cu atdta nevinovdfie gi cu atdta patimd, inc6t na trecut mult gi biata fiinta cu suflet de mamd sa pornit giea pe pl6ns, gi, pand la urmd, hohotea la fel de tare ca mine. La sfargit, ma luat de mdnd gi ma scos din odaia unde Tnvdtam. Hai, mia spus, nai si intriin serviciu; ai sd rdmdi cu mine, 9i asta ma potolit pentru cdtva timp. DucAnduse, nu mult dupd aceea, sdl vadd pe primar, doica ia spus povestea mea. El a fost atdt de incantat, cdnd a auzito, incdt gia chemat nevasta gi pe cele doud fete so asculte gi pute[i sd vdnchipuifi cum sau veselit cu tolii pe seama mea. Nicio sdptdmand na trecut gi, intro bund zi, vine doamna primdreasd cu fetele so vadd pe bdtr6na mea doicd gi sdi viziteze gcoala gi copiii. Dupd ce sau uitat putin Tn jurul lor, spune primdreasa cdtre doicd: Ei, doamnd... ia spunemi, te rog, carei fetita care vrea sd ajungd cucoand? Eu am auzito c6nd a spus aga gi mi sa fdcut tare fricd, degi nici eu nu gtiam de ce; dar doamna primdreasd sa apropiat de mine gi mia spus: domnigoard, la ce lucrezi? lazi, Cuvdntul,,domni9oard" nu prea il auzisem in gcoala noastrd 9i md intrebam ce nume nenorocit o mai fi gi 6sta; totugi, mam ridicat in picioare, fi'r= rfl'r inclinat, iar ea mia luat lucrul din mdnd, sa uitat la el gi a spus cd e foarte frumos; pe urmd sa uitat la mainile mele. Sar putea sd iasd o cucoand din ea, dupd cate inteleg eu, a spus; zdu cd are mdini de cucoans. Grozav miau plscut vorbele astea; dar doannna primdreasd nu sa oprit aici, ci a v6r6t mdna in buzunar, mi*a dat un giling gi ma indemnat sdmi vdd de treabd 9i sd Tnvdt sd lucrez bine, fiindcd, dupd pdrerea ei, sar pulea sd ajung cucoand. ln tot timpul acesta, buna gi bdtrdna mea doicd, doamna primdreasa gi tofi ceilal[i nici nu intelegeau mdcar ce voiam, fiindcd pentru ei cuvdntul cucoand insemna un lucru, iar pentru mine cu totul altceva; cdci vai! tot ce in [elegeam eu spundnd cd vreau sd fiu cucoand era sd pot lucra pentru mine gi sd cagtig de ajuns ca sd md Tntretin, ldrd a fi nevoitd sd caut o slujbd, pe cdnd ei credeau cd vreau sd trdiesc pe picior mare gi mai gtiu eu ce. $i aga, dupd ce sa dus doamna primdreasd, au intrat Tn odaie cele doud fete ale ei, au intrebat unde e cucoana gi au vorbit mult cu mine, iar eu le rdspundeam in felul meu nevinovat; dar de cate ori md Tntrebau dacd eram hotdr6td sd fiu cucoand, rdspundeam: da. Pdnd la urmd mau intrebat ce este o cucoand? Asta ma Tncurcat tare. Totugi, am rdspuns prin propozifiuni negative, spun6nd cd o cucoand e o persoand care nu se duce la slujb6, ciigi vede de cass; sau ardtat foarte incantate 9i lea pldcut, pesemne, pdlsvrdgeala mea, cdci miau dat gi ele nigte bani. Cdt despre banii acegtia, ii dddui toti stdpdnei mele, doica, dupd cum ii spuneam eu, fdgdduindui cd va 16 17

6 cdpdta tot ce voi avea, la fel ca 9i acum, gi atunci cdnd voi fi cucoand. Tot auzindumd vorbind aga, bdtrdna incepu sd inteleagd ce voiam sd spun prin cuvdntul cucoand 9i cd el nu insemna mai mult decdt putin[a de amicdgtiga pdinea prin munca mea. PAnd la urmd, ma intrebat dacd aga este. lam spus cd da gi am stdruit, ardtdndui cd a face aga, inseamnd sd fii cucoand... fiindcd, ii explicam eu, gtiu una din astea gi am numit o femeie care repara danteld gi spdla bonetele brodate ale cucoanelor. Ea, spusei eu, e cucoand, gi i se spune,,doamnd". Sdrmand copild, fdcu bdtrdna mea doicd, nu e greu sd ajungi curind o cucoand de soiul dsta, cu nume prost gi doi copii din flori. Eu nam inleles nimic din vorbele ei, dar iam rdspuns: Sunt sigurd cd i se spune,,doamnd"; 9i nu se duce la slujbd gi nici treabd Tn casd nu face. $i am stdruit cd e cucoand gi cd vreau sajung ca ea. Cucoanele au aflat despre cuvintele mele gi iar sau inveselit gi, una, doud, fetele domnului primar veneau sd md vadd 9i intrebau unde e cuconi[a, lucru de care eu eram tare mandrd. Uneori domnigoarele, care veneau des, mai aduceau pe cate cineva cu ele, aga incdt eram cunoscutd prin tot oragul. implinisem aproape zece anigiincepeam sd ardt ca o femeiugcd, fiindcd eram tare serioasd gicu purtdrialese, gi auzind adesea cucoanele spundnd cd sunt drdguls 9i cd voi fi foarte frumoasd, vd Tnchipuifi cd md umflarn in pene. Totugi, m6ndria asta incd navea urmdri proaste asupra mea; numai cd, primind adesea bani 9i ddndui pe toti bdtrdnei mele doici care era atat de cumsecade, incdt ii punea deoparte pentru mine gimi cumpdra bone[ele, albituri gi mdnugi, umblam foarte curd[icd. $i chiar in vremea cand eram imbrdcatd in zdrente, tot imi pldcea sd fiu curats, incdt mi le spdlam gi le cdlcam singurd. Dar, cum spuneam, ori de c6te ori primeam bani, buna mea doicd ii cheltuia cinstit pentru mine gi spunea regulat cucoanelor cd lucrul dsta sau dla a fost cumpdrat din banii lor gi atunci ele imi dddeau 9i mai mulli. Tn cele din urmd insd, tot am fost chematd de magistrati ca sd intru in slujba. Numai c5, intre timp, ajunsesem o lucrdtoare atat de bund gi cucoanele erau at6t de drdgule cu mine, inc6t nici nu mai aveam nevoie de slujbs, cdci md simfeam in stare sd c69tig singurd banii de care avea nevoie doica mea ca sd md intretind. Aga Tnc6t femeia lea spus cd, dacd i se ingdduie, e gata so tind pe cu pe l6ngd ea, ca ajutor la conitd cum mi se spunea cregterea copiilor, ajutor pe care eram Tn stare sd il dau, cdci eram indemdnaticd, mdcar cd eram atat de tdndrd. Dar bundtatea cucoanelor nu sa oprit aici, fiindcd de cum inleleserd cd nu mai sunt Tntrelinutd de orag, ca mainainte, au inceput sdmi dea bani gi mai des; iar pe mdsurd ce cregteam, miaduceau de lucru, ca, de pildd, lenjerie de cusut, dantel5 de reparat, bonete de potrivit 9i nu numai cd md pldteau pentru ce fdceam, dar imi gi ardtau cum si lucrez. latd cd ajunsesem o cucoand, aga cum infelegeam eu cuvdntul, cdci nici nu implinisem bine doisprezece ani gi nu numai cdmi fdceam singurd rost de imbrdcdminte, dar ii pldteam doicii intretinerea mea gi mai aveam gi bani de buzunar. Cucoanele imi dddeau adesea haine deale lor sau deale copiilor, ciorapi, fuste, rochii, una un lucru, alta altul. $i aceste daruri, doica le gospoddrea ca o mamd gi mi le pdstra, silindumd sd le cdrpesc ai sd le folosesc cu cdt mai multd socoteald, cdci era o gospodind desdvargitd. PAnd la urmd, una dintre cucoane ma Tndrdgit at6t de tare, Tncdt a vrut sd md ia acasd la ea, sd stau cu fetele ei, pentru o lund. Degi era un lucru foarte frumos din partea ei, totugi, dupd cum ia spus bdtr6na, dacd nu era hotdratd sd md 18 19

7 pdstreze pentru totdeauna, putea sdmi facd mai mult rdu dec6t bine. Da, spuse cucoana, ai dreptate. Atunci o iau la mine numai pentru o sdptdmand, ca sd vdd cum se Tmpacd fetele mele cu ea gi cum md impac eu cu firea ei gi pe urmd iti spun eu ce o sd fie. $i, dacd, intre timp, vine cineva so vad5, cum se int6mpls de obicei, spune cai trimiso pdnd la mine. Lucrurile erau destul de bine chibzuite gi mam dus la casa cucoanei unde mam simfit atdt de bine printre domnigoare 9i ele atdt de bine cu mine, incdt nu mia fost ugor sd plec, mai ales cd nu voiau sdmi dea drumul. Totugi, am plecat giam mai trdit aproape un an cu bdtrdna cea cumsecade, cdreia ajunsesem sdi fiu de mare ajutor, cdci Tmplinisem aproape paisprezece ani; eram Tnaltd pentru vdrsta mea gi ardtam ca o femeiugcd; dar in casa cucoanei prinsesem gust de viatd aleasd gi, Tn vechea mea locuintd, nu md mai simfeam la largul meu ca inainte. Md gandeam cd intradevdr ar fi minunat sd fiu cucoand, cdci acum aveam altd pdrere decat inainte despre ceea ce inseamnd sd fii cucoand; gi, fiincicd g6ndeam cd ar fi minunat sd fiu cucoand, imi gi pldcea sd md aflu printre cucoane 9i, prin urmare, tanjeam sd md Tntorc inapoi. Aveam vreo paisprezece ani gi trei luni c6nd buna mea doicd ar trebui s5i spun mami * cdzu la pat gi se prdpddi. Starea mea era jalnics, fiindcd aga cum familia unui sdrac se imprdgtie de Tndatd ce omul e bdgat in groapd, tot aga de indatd ce au ingropato pe sdrmana femeie, copiii au gi fost dugi de epitropii parohiei. Se sfdrgise cu gcoala 9i externii naveau altceva de fdcut decdt sd stea 9i sd agtepte pdnd vor fi trimigi intralt loc. CAt despre mogtenirea bdtrdnei, o fiicd dea ei, o femeie mdritatd, a venit gi a luat totul. $iin timp ce se cdrau lucrurile, oamenii nu gdseau ceva mai bun de fdcut decat sd md ia in ras, spunand cd micula doamnd poate sd se instaleze pe cont propriu, dacd are chef. imi iegisem aproape din min[i de spaimd gi nu gtiam ce sd fac; cdci erarn, ca sd zic aga, scoasd din casd gi azvarlitd in lumea largd 9i, ceea ce era mai rdu, ii Tncredinlasem bdtranei aceleia de ispravd doudzeci gi doi de gilingi, adicd toatd averea micufei doamne; dar c6nd iam cerut fiicei ei sd mii dea, ma ocdrat gi mia spus cd pe ea toate astea no privesc. E drept cd buna bdtrdnd ii vorbise fiicdsii de ei gii spusese cdi pusese in cutare loc Ai cd erau banii copilului, ba md gi chemase o datd sau de doud ori ca sd mii dea, dar din nefericire nu eram pe acolo gi cand mam intors, ea nu mai era in stare sdmi vorbeascs. Totugi, pdnd la urmd, fiicdsa sa ardtat cinstitd gi mi ia inapoiat, degi la inceput ma chinuit atata din pricina lor. Acum eram Tntradevdr o cucoand sdracd 9i, chiar in noaptea aceea, trebuia sd fiu azvdrlitd in lumea largd; cdci fiica rdposatei cdrase tot ce se afla in casd gi eu naveam unde sd md addpostesc Ai nici mdcar un codru de paine din care sd mdnanc. Se pare insd cd unor vecini li sa fdcut mild giau Tngtiinlato pe cucoana in casa cdreia locuisem; ea a trimis indatd o slujnicd dupd mine, iar eu mam dus cu boccelele gi, fifi siguri, cu bucurie in suflet. Spaima prin care trecusem mi zguduise atdt de rdu incdt acum nu mai doream sd fiu cucoand, ci eram multumitd sd fiu slujnicd gi incd orice fel de slujnicd ar fi socotit ei de cuviinfd sd facd din mine. Dar mdrinimoasa mea stdpand avea gdnduri mai bune in ce md privea. $i spun mdrinimoasa, pentru cd o Tntrecea Tn toate pe bdtrana cea cumsecade pe langd care trdisem inainte, aga cum o intrecea giin avere; spun Tn toate, in afard de cinste. Trebuie sd amintesc in toate imprejurdrile c5, degi cucoana aceasta era foarte dreaptd, totugi prima mea gazdd, aga sdrmand cum era, era cum nlr se poate mai cinstita