2 BAZE TEORETICE ALE REȚELELOR DE CALCULATOARE CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii
|
|
- Sidonia Mocanu
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii) reţelelor de calculatoare După cum am precizat în capitolul anterior, din punct de vedere fizic (hardware) elementele constitutive ale unei reţele de calculatoare sunt nodurile de reţea (staţii de lucru, servere, routere etc) legate între ele prin medii de transmisie (cablu coaxial, UTP, wireless etc). Peste acestea rulează o gamă mare de aplicaţii (programe de calculator, software), unele cu scopul de a face reţeaua funcţională, altele executând sarcini specifice pentru utilizatori (procesoare de text, , multimedia etc). Provenienţa componentelor unei reţele este variată geografic şi cronologic. La un moment dat, se achiziţionează echipamente de reţea de la producătorul A dintr-o anumită ţară. Peste un interval de timp, reţeaua se extinde cu noi elemente de la producătorul B din altă ţară. Pentru o bună funcţionare a tuturor acestor entităţi, ele trebuie proiectate, manufacturate şi configurate după reguli comune, referinţe, descrise detaliat în standarde naţionale şi internaţionale şi având o bună acoperire teoretică şi practică. Definirea unor sisteme de referinţă deschise este legată istoric de necesitatea sectorului industrial al armatei americane a anilor 70, care îşi propunea utilizarea informaticii în toate etapele de dezvoltare ale unui proiect dependent de un singur furnizor (single vendor), ceea ce a creat mari probleme nu numai în achiziţia platformelor hardware şi software, dar şi a productivităţii şi a performanţelor cerute unui sistem. În această accepţiune, a apărut necesitatea de a defini o structură care să poată realiza o independenţă faţă de platformele hardware şi software. Astfel se naşte conceptul de sistem deschis, concept care a determinat o relansare pe toate direcţiile a competiţiei în tehnologia informaţiei şi a determinat o abordare formală a standardelor în domeniu. Se poate considera că o dată cu acesta se crează premisele dezvoltării pe scară largă a programelor de calculator inter-operabile şi standardizate, altfel spus ia naştere 1
2 industria de software. Un sistem deschis SD (Open System) este definit de IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) în Guide of the POSIX Open System Environment ca fiind capabil: să implementeze suficient de multe specificaţii deschise pentru interfeţe, servicii şi să suporte formate care să asigure funcţionarea aplicaţiilor software, să fie portabil pe o gamă largă de sisteme (cu minime modificări), să realizeze interoperabilitatea cu alte aplicaţii locale sau la distanţă şi să interacţioneze cu utilizatorii astfel încât să fie efective facilităţile de portabilitate [1]. O astfel de definiţie este destul de largă şi greu de realizat practic. În realitate, conceptul SD se referă la două standarde distincte: Open System Interconnecting (OSI); u n model ierarhic pe şapte niveluri ale standardelor de comunicaţie, servicii şi protocoale care permit interconectarea şi, în anumite cazuri, interoperabilitatea între sisteme. Aceste standarde sunt definite de organisme de standardizare internaţională şi fac parte din efortul general de a standardiza modul în care sistemele automate comunică unele cu altele; [2] Open Computing System (OCS): s unt sisteme care, prin utilizarea componentelor comune sau compatibile - sisteme de operare, baze de date relaţionale, limbaje de programare - permit portabilitatea verticală şi orizontală a mediului utilizatorului, a aplicaţiilor, a datelor şi platformelor software. Sistemele deschise pretind un grad ridicat de portabilitate, scalabilitate şi interoperabilitate aplicaţii, date şi utilizator. [4] Pentru a maximiza rezultatele, problema trebuie abordată din ambele puncte de vedere. Implementarea numai a mecanismelor OSI va face ca portabilitatea să nu fie posibilă, iar implementarea numai a mecanismelor OCS va îngreuna comunicarea între entităţi. În acest sens, sunt de luat în considerare următoarele elemente: selectarea procesoarelor în direcţia setului de instrucţiuni disponibile selectarea sistemului de operare incluzând şi interfeţele acestuia cu utilizatorul şi aplicaţiile, serviciile pe care le pune la dispoziţie, dezvoltarea aplicaţiilor, administrarea resurselor 2
3 selectarea facilităţilor de comunicaţie, a standardelor şi protocoalelor implicate alegerea limbajelor de programare, Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD), automatizarea activităţilor de birou gradul în care informaţia este disponibilă administratorului de sistem, firmelor care dezvoltă aplicaţii software, utilizatorului final, producătorilor de hardware viteza de modificare a hardware-ului, a sistemului software şi a facilităţilor de comunicaţii consistenţa cu care sunt elaborate facilităţile utilizatorilor consistenţa cu care dezvoltarea aplicaţiilor urmăreşte definiţiile interfeţelor sistemelor de operare, a interfeţelor utilizator ca metode de dezvoltare, documentare şi standarde ale managementului ciclului de viaţă, proceduri sau doctrine. Un sistem deschis trebuie să ofere: compatibilitate: aplicaţiile care se execută pe un sistem trebuie să poată fi executate pe versiunile ulterioare ale aceluiaşi sistem portabilitate: aplicaţiile care se execută pe o platformă hardware, sub un sistem de operare, să poată fi executate sub acelaşi sistem de operare pe platforma hardware a unui alt furnizor scalabilitate: aplicaţiile scrise pentru un sistem dat să poată fi executate pe întreg domeniul arhitecturilor de sistem (de la micro la mainframe) interoperabilitate: aplicaţiile scrise pentru un sistem dat să fie capabile să comunice între ele cu alte aplicaţii în cadrul aceloraşi protocoale de reţea utilizate Modelul OSI (Open System Interconnection) [2] Modelul de referinţă OSI (Open System Interconnection, Interconectarea Sistemelor Deschise) propune criterii generale pentru realizarea comunicării în cadrul sistemelor de calcul, astfel încât acestea să poată schimba informaţii, indiferent de particularităţile constructive ale sistemelor (fabricant, sistem de 3
4 operare, ţară). Modelul de referinţă OSI are aplicaţii în toate domeniile comunicaţiilor de date, nu doar în cazul reţelelor de calculatoare. Modelul OSI divide problema complexă a comunicării între două sau mai multe sisteme informatice în şapte niveluri sau straturi ( layers) distincte, într-o arhitectură ierarhică. Fiecare nivel are funcţii bine determinate şi comunică doar cu nivelurile adiacente. Aceste şapte niveluri formează o ierarhie plecînd de la nivelul superior 7 Aplicaţie (Application) şi până la ultimul din partea de jos a stivei, nivelul 1 Fizic (Physical). Deşi astăzi există şi alte sisteme, cei mai mulţi distribuitori de echipamente de comunicaţie folosesc OSI pentru a instrui utilizatorii în folosirea echipamentelor. Literatura de specialitate şi manualele de bună practică estimează că OSI este cel mai bun mijloc prin care se poate face înţeles modul în care informaţia este transmisă şi recepţionată în cadrul reţelelor de calculatoare. Modelul OSI include un set de protocoale care încearcă să definească şi să standardizeze procesul comunicaţiilor de date. Protocoalele OSI au fost definite de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) în anul Modelul OSI a fost susţinut şi adoptat de cele mai importante companii producătoare de calculatoare şi de echipamente de reţea, clienţi comerciali (enterprise) şi de marile guverne, începând cu Statele Unite. Este un concept care descrie modul în care comunicaţiile de date ar trebui să aibă loc, prin împărţirea procesului în şapte grupe numite niveluri (layers). Aceste niveluri includ, de fapt, protocoalele standard dezvoltate de ISO (International Organization for Standardization) şi alte organisme de standardizare, inclusiv IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers), ANSI (American National Standards Institute) şi ITU (International Telecommunication Union), cunoscut anterior ca CCITT (Comité Consultatif Internaţional Téléphonique et Telegrafic). Modelul OSI nu este singurul model care defineşte comunicaţiile de date, există şi alte stive de protocoale definite pentru fiecare nivel. Modelul OSI stabileşte modul în care procesul ar trebui să fie divizat şi ce protocoale ar trebui să fie utilizate la fiecare nivel. În cazul în care un producător de echipamente pune în aplicare unul dintre protocoale la fiecare nivel, componentele de reţea produse ar trebui să fie compatibile cu cele oferite de alţi furnizori. Este modular, ceea ce înseamnă că fiecare strat succesiv al modelului OSI se află în strânsă legătură cu cel superior sau inferior. Cel puţin în teorie, putem substitui un 4
5 protocol cu altul în cadrul aceluiaşi nivel, fără a afecta funcţionarea nivelurilor OSI superioare sau inferioare. De exemplu, echipamentele hardware Token Ring sau Ethernet ar trebui să opereze cu mai multe servicii ale nivelurilor superioare, inclusiv protocoalele de transport, de reţea, aplicaţii şi interfeţe. Cu toate acestea, pentru ca această interoperabilitate să existe, producătorii trebuie să creeze produse care respectă specificaţiile modelului OSI. Deşi fiecare strat al modelului OSI asigură propriul set de funcţii, este posibilă gruparea nivelurilor în două categorii distincte. Primele patru niveluri, fizic, data link, network, precum şi transport, oferă funcţiile punct la punct necesare transferului de date între cele două sisteme. Aceste straturi furnizează protocoalele de comunicaţii asociate reţelei folosite, pentru a conecta două computere. Straturile superioare, application, presentation, precum şi nivelul session, oferă serviciile aplicaţie, necesare schimbului de informaţii. Nivelurile superioare permit ca două aplicatii, fiecare rulând pe un nod diferit de reţea, să interacţioneze prin intermediul serviciilor oferite de sistemele de operare Nivelurile Modelului OSI (Layers of OSI Reference Model) Modelul OSI împarte arhitectura reţelei în şapte niveluri, construite unul deasupra altuia, adaugând funcţionalitate serviciilor oferite de nivelul inferior. Modelul OSI nu precizează cum se construiesc nivelurile, dar insistă asupra serviciilor oferite de fiecare în parte şi specifică modul de comunicare între niveluri, prin intermediul interfeţelor. Fiecare producător poate implementa sau construi nivelurile aşa cum doreşte, însă fiecare nivel trebuie să furnizeze un anumit set de servicii. Modelul OSI are şapte straturi sau niveluri (layers) şi anume: Layer 7 Application Layer 6 Presentation Layer 5 Session Layer 4 Transport Layer 3 Network Layer 2 Data Link Layer 1 Physical Recomandăm următoarea formulă mnemotehnică: APSTNDP (All People 5
6 Seem To Need Data Processing) Nivelurile 7, 6, 5 sunt grupate într-un singur nivel şi se mai numesc Application Layers. Ele se ocupă de problemele legate de transferul de fluxuri de date între sisteme (controlul dialogului, controlul prezentării, criptare, compresie, interfaţa cu utilizatorul). Nivelurile 4, 3, 2, 1 se mai numesc şi Data Flow Layers. Ele se ocupă de problemele legate de transportul fizic al mesajelor în reţea (impulsuri electrice şi fenomenele legate de acestea, adresare fizică, adresare logică, recuperarea mesajelor pierdute). Figura 2.1 Nivelurile modelului OSI, comunicaţia point-to-point dintre două aplicaţii [2] 6
Reţele de calculatoare
Reţele de calculatoare #4 Modele de referinţă Modelul ISO/OSI 2019 Adrian Runceanu www.runceanu.ro/adrian Curs 4 Modele de referinţă 28.03.2019 Reţele de calculatoare 2 Modele de referinţă 2. Modelul de
Mai multMicrosoft PowerPoint - automatizari_lucrarea9.ppt
LUCRĂRI DE LABORATOR LA AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR 1 Asist.ing. Teodor V. Chira Domotica este o ştiinţă relativ nouă care are ca prinicipal obiect de interes conducerea centralizată, asistată de calculator
Mai multCOLEGIUL TEHNIC „VICTOR UNGUREANU” CAMPIA TURZII
Familia Microsoft Windows Server Familia Microsoft Windows Server Familia de sisteme de operare Windows 2003/2008 server oferă o gamă variată de servicii care poate acoperi majoritatea cerințelor în materie
Mai multProiectarea Sistemelor Software Complexe
Proiectarea Sistemelor Software Complexe Curs 4 Arhitecturi de Sistem Software Bazate pe Tehnologii Middleware. Obiecte Distribuite. Rolul unui arhitect software este foarte asemănător cu cel al unui arhitect
Mai multINFORMATICĂ ŞI MARKETING
CUPRINS CAPITOLUL 1... 7 UTILIZAREA CONCEPTELOR ŞI INSTRUMENTELOR TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI ÎN ACTIVITATEA DE MARKETING... 7 1.1 IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI ASUPRA
Mai mult1
1. Funcţionarea echipamentelor într-o reţea locală Placa de reţea (NIC-Network Interface Card) este o placă cu circuite integrate poate fi preinstalată în calculator sau se montează într-un slot de extensie
Mai multREGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/ AL COMISIEI - din 8 septembrie privind cadrul de interoperabilitate prev
9.9.2015 L 235/1 II (Acte fără caracter legislativ) REGULAMENTE REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1501 AL COMISIEI din 8 septembrie 2015 privind cadrul de interoperabilitate prevăzut la articolul
Mai multCL2009R0976RO bi_cp 1..1
2009R0976 RO 31.12.2014 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B REGULAMENTUL (CE) NR. 976/2009 AL COMISIEI
Mai multLUMINIŢA SCRIPCARIU
ANEXA A PROGRAMAREA SERVICIILOR INTERNET Programarea serviciilor de reţea implică o cunoaştere amănunţită a modului în care circulă datele prin Internet şi, mai precis, a protocoalelor din suita TCP/IP
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Mate
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Matematică şi Informatică 1.3 Departamentul Departamentul
Mai multNr
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Al promoţiei 2015-2019 Programul de studii universitare de licenţă Domeniul fundamental Domeniul de licenţă Facultatea cu frecvenţă ()/ cu frecvenţă redusă (R)/ la distanţă (ID) Calculatoare
Mai multFIŞA UNITĂŢII DE CURS/MODULULUI MD-2004, CHIŞINĂU, BD. ȘTEFAN CEL MARE, 168, TEL: , TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE APLICATE 1. Date
MD-2004, CHIŞINĂU, BD. ȘTEFAN CEL MARE, 168, TEL: 022 23-54-58, www.utm.md TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE APLICATE 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii Catedra/departamentul
Mai multFD Informatica
1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior FIŞA DISCIPLINEI Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2. Facultatea Ştiinţe Economice 1.3. Departamentul Ştiinţe Economice 1.4. Domeniul
Mai multInformatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. u
Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. unitatea de intrarea B. unitatea de memorie interna
Mai multMicrosoft Word - Curs_09.doc
Capitolul 7. Proiectarea conceptuală Scop: reprezentarea cerinţelor informale ale aplicaţiei în termenii descrierii complete şi formale dar independent de criteriul folosit pentru reprezentare în sistemul
Mai multLucrarea 10
Lucrarea 10. Studierea facilitatilor senzoriale, de calcul si de comunicatie ale unei placi de tip Arduino 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea isi propune sa prezinte facilitatile de calcul, senzoriale si
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Matematică şi Infrormatică 1.3 Departamentul Departamentul
Mai multCorporate 2 Template
Curs 8 FUNCŢIILE ŞI ARHITECTURA UNUI SISTEM DE FLUXURI DE ACTIVITĂŢI Cuprins Rolul unui sistem de fluxuri de activ Structura sistemelor informatice Modelul de referinta WFMC Componentele modelului Relatiile
Mai multFIŞA DISCIPLINEI
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea
Mai multModulul 1 M1-2.3 Protocoale şi servicii în reţea În acest capitol ne propunem să abordăm următoarele: Protocoalele şi aplicaţiile folosite în reţelele
M1-2.3 Protocoale şi servicii în reţea În acest capitol ne propunem să abordăm următoarele: Protocoalele şi aplicaţiile folosite în reţelele locale şi în Internet Porturile şi numerele de port M1-2.3.1.
Mai multMicrosoft Word - Alina-Mihaela ION - TEHNOLOGIA INFORMA?IEI CU APLICA?II
Tehnologia informației cu aplicații în sistemul de învăţământ superior din domeniul economic Alina-Mihaela ION TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI CU APLICAȚII ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DIN DOMENIUL ECONOMIC
Mai multTestare manuala: situatia in care o persoana initiaza fiecare test, interactioneaza cu el si interpreteaza, analizeaza si raporteaza rezultatele. Test
Testare manuala: situatia in care o persoana initiaza fiecare test, interactioneaza cu el si interpreteaza, analizeaza si raporteaza rezultatele. Testare automata: exista un mecanism pentru executia fara
Mai multColegiul Economic Administrativ - Iasi
Unitatea şcolară Colegiul Tehnic PTc Gheorghe Airinei Profesor: Toma Simona Clasa IIA pl Competente specifice Planificare calendaristică Anul şcolar 2017-2018 Sef de catedra Avizat Director 1. Instaleaza
Mai multBiomedical Wi-Fi data transmissons
Ce este WireShark? Introducere in WireShark (indrumar de laborator) Wireshark este un sniffer de pachete gratuit, care captureaza pachetele care sunt vehiculate pe o anumita interfata de retea. Aceasta
Mai mult2
7 Proiectarea unei rețele mici de calculatoare 7.1 Obiective: Cunoașterea regulilor și a subsistemelor cablării structurate pentru o rețea locală de calculatoare (LAN). LAN-ul este definit ca o singură
Mai multUnitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic de Posta si Telec. Ghe. Airinei Calificarea profesională: Analist programator Modulul: MODELAREA SISTEMELOR IN
Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic de Posta si Telec. Ghe. Airinei Calificarea profesională: Analist programator Modulul: MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE (M1) Nr. de ore/an: 120 din care: T:54 LT:
Mai mult
Manual Google Cloud Print Versiunea 0 ROM Definiţia notelor În acest manual de utilizare, pentru note este folosit următorul stil: Notele vă informează asupra măsurilor care trebuie luate în anumite situaţii
Mai multDiscipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeni
Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeniu fundamental: Domeniu de studiu: Ştiinţe inginereşti
Mai multPowerPoint Presentation
UPB - Facultatea ETTI - Curs ISC - an IV Specializarea RST 2010-2011 Inginerie Software pentru Comunicatii (ISC / RST) Titular curs: Eduard-Cristian Popovici Suport curs: http://discipline.elcom.pub.ro/isc/
Mai multSoftGroup Granary 2007
2 este un sistem de execuție si fabricație (MES) pentru gestionarea eficientă, controlul și optimizarea activităților din depozitele de cereale, depozite publice și din societățile comercializatoare de
Mai multrptFisa
Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea MARKETING 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ 1.4. Domeniul
Mai multFIŞA DISCIPLINEI ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FIŞA DISCIPLINEI ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii
Mai multANEXA nr
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației 1.3 Departamentul
Mai multDCS-2330L_A1_QIG_v1.00(EU).indd
HD WIRELESS N OUTDOOR CLOUD CAMERA DCS-2330L GHID DE INSTALARE RAPIDĂ CONŢINUTUL PACHETULUI HD WIRELESS N OUTDOOR CLOUD CAMERA DCS-2330L ADAPTOR DE ALIMENTARE ADAPTOR CABLU ETHERNET (CAT5 UTP) CONECTAŢI
Mai multLaborator - Configurarea de bază DHCPv4 pe un router Topologie Tabela de Adresare Echipame nt Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gateway Ob
Topologie Tabela de Adresare Echipame nt Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gateway Obiective R1 G0/0 192.168.0.1 255.255.255.0 N/A G0/1 192.168.1.1 255.255.255.0 N/A S0/0/0 (DCE) 192.168.2.253
Mai multCaraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai
Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai specializați dintre noi în domeniul calculatoarelor
Mai mult
Manual de utilizare Wi-Fi Direct Versiunea A ROM Modelele aplicabile Acest ghid al utilizatorului este valabil pentru modelele următoare: DCP-J4110DW, MFC-J4410DW/J4510DW/J4610DW Definiţii ale notelor
Mai multPowerPoint Presentation
Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul
Mai multPrezentarea calculatorului
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu BAZE DE DATE LECTOR DR. ADRIAN RUNCEANU 28.04.2014 Curs 2 - BAZE DE DATE 2 Curs 2 Sistemul
Mai multMicrosoft Word - Curs_08.doc
Partea a II-a. Proiectarea bazelor de date Capitolul 6. Tehnici de proiectare şi modele În capitolele precedente s-au analizat modele de baze de date şi limbaje, presupunând în cele mai multe cazuri că
Mai multVoIP Voice Over IP
COMUNICAŢII VoIP și SERVICII MULTIMEDIA DE REȚEA CURS VI PRINCIPII VoIP RCC CVoIPSMR - 2015 1 PRINCIPII VoIP conținut Principii VoIP Elemente specifice VoIP Încapsulare Costuri 2 Elemente specifice VoIP
Mai multCarrier Pidgeon Protocol
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiectarea Rețelelor 34. Integrarea ibgp, BGP cu protocoale de rutare de rutare din interiorul unui sistem autonom Actualizări
Mai multMicrosoft Word - ReteleCalculatoare-IA-FisaDisciplina-2019.doc
FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Informatică 1.4. Domeniul
Mai multTechnical Regulation
ROIR 03 REGLEMENTARE TEHNICĂ pentru interfaţa radio privind sisteme de transmisiuni de date de bandă largă 1 1. Consideraţii de bază Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16
Mai multMINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 2017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ UNIVERSITATEA DE STAT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ UNIVERSITATEA DE STAT APROBAT: SENATUL USM din Proces verbal nr. Facultatea
Mai multPLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil începând cu anul universitar 2013-2014 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE Programul de studii universitare de licenţă: INFORMATICĂ Domeniul fundamental:
Mai multCuprins
Cuprins 1. Introducere 2. Modele și limbaje pentru specificația sistemelor 3. Interfețe de comunicație 4. Periferice pentru sisteme dedicate 5. Microcontrolere 6. Procesoare dedicate 7. Dezvoltarea programelor
Mai multSlide 1
Cursul 1 1 Introducere 06 Octombrie 2008 Motto If you can t explain it simply, you don t understand it well enough. Albert Einstein 04.10.08 2 Ce este un sistem de operare? Un sistem de operare este un
Mai multVariante ale magistralei PCI
Variante ale magistralei PCI Magistrala PCI-X Magistrala PCI Express Variante pentru calculatoare portabile Variante pentru sisteme industriale 1 Variante pentru calculatoare portabile Mini PCI Standarde
Mai multReţele de calculatoare
Reţele de calculatoare #7 Configurarea unei placi de retea, a unei conexiuni PPPoE, conexiuni wireless si router/modem ADSL 2019 Adrian Runceanu www.runceanu.ro/adrian Curs 7 Configurarea unei placi de
Mai multMicrosoft PowerPoint - TDRC_II-03-Ethernet.ppt
Curs 3 Introducere Tehnologii Fast Ethernet şi Gigabit Ethernet Fibra optica High Speed Wireless LAN Ethernet Corneliu Zaharia 2 Corneliu Zaharia De ce High Speed LAN? LAN uzuale folosesc pentru conectivitate
Mai multMicrosoft Word - cap2.2.UNIX-NOS.doc
2.2. UNIX-NOS Conf. Dr. Carmen Timofte NOS= Network Operating System sistem de operare de reţea 1. Conectarea la un server de Unix situat la distanţa (în reţea) 2. Cum se conecteaza la reţea? 3. Ce trebuie
Mai multMicrosoft Word - 11_Evaluare ETC_master_Master_ESI.doc
universitar 2009/2010 Misiunile programului MASTER Specializarea: Electronica Sistemelor Inteligente (program 2 ani), I si criterii evaluare, asigurarea recunoasterii acumularilor progresive la disciplinele
Mai multSSC-Introducere-2
Indicatori de performanță Timpul de execuție Timpul UCP MIPS MFLOPS Legea lui Amdahl 1 Compararea și sintetizarea performanțelor Evoluția programelor de evaluare a performanțelor SPEC CPU2017 2 O măsură
Mai multSlide 1
E-CAESAR Cercetări avansate în domeniul serviciilor electronice Agenda Prezentare generală E-CAESAR Membrii fondatori Organizare Viziune şi obiective Centru de cercetare şi demonstraţii pentru studii avansate
Mai multMicrosoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode]
2.1.2.2.2 Divizarea în subreţele de dimensiuni variabile Divizarea în subreţele de dimensiuni variabile sau cu măşti de subreţea de lungime diferită, VLSM (variable length subnet masks) subreţelele obţinute
Mai multGestionarea I/E
Gestionarea I/E Apelurile de sistem I/O in Linux si apelurile API de I/E pentru Windows Herea Cristian 431 A 1. Linux Apeluri de sistem (system calls) Sistemele de operare au un nivel suplimentar de interfete
Mai multAtributii:
Universitatea din Craiova Serviciul de Informatică şi Comunicaţii Raport de activitate pentru perioada 01.01.2014-31.12.2014 Misiuni îndeplinite de personalul SIC: - proiectarea, dezvoltarea, testarea,
Mai multMicrosoft Word - Ansamblul software CRONIS
Ansamblul software CRONIS este un sistem decizional multiagent pentru generarea, optimizarea şi managementul RRBCN/RNBCN pornind de la un set de date medicale complexe, rezultate din entități medicale
Mai multMicrosoft Word - Plan de invatamant CALCULATOARE - prima pagina
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ începând cu anul universitar 2018 / 2019 Programul de studii de licenţă Domeniul fundamental Domeniul de licenţă Durata studiilor:
Mai multPLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Valabil începând cu anul universitar 2018-2019 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE Programul de studii universitare de licenţă: INFORMATICĂ Domeniul de licenţă:
Mai multPROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE
Curs 2 Principiile Programării Orientate pe Obiecte Programare Orientată pe Obiecte Tehnici de programare Programarea procedurală Modul în care este abordată programarea, din punct de vedere al descompunerii
Mai multFISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Institutia de invatamint superior Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Electronică, Teleco
FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Institutia de invatamint superior Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3 Departamentul
Mai multaplicatii java
Proiectarea bazelor de date #2 SQL Sistemul de gestiune a bazelor de date ORACLE 2017 Adrian Runceanu www.runceanu.ro/adrian 1 Curs 2 Sistemul de gestiune a bazelor de date ORACLE 2 S.G.B.D. ORACLE 2.1.
Mai multMINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Nr. Data 19.07.2019 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE A N U N Ţ Ministerul Finanţelor Publice,cu sediul în Bulevardul Libertății nr. 16, sector 5, organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor publice de
Mai multMicrosoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc
Anexa nr. la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. /. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Tehnoredactare asistată
Mai multU.T.Cluj-Napoca, C.U.N. Baia Mare Facultatea: Inginerie PLAN de INVĂŢĂMÂNT Domeniul: Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei anul univ Progr
Domeniul: Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei anul univ. 2015-2016 Anul I Cod 1 Analiză matematică I (Calcul diferenţial) 2 Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială 3 Proiectare logică N
Mai multMicrosoft Word - lab-fr_3
LUCRAREA 3 Urmarirea conexiunilor (Partea 2) 1 Mecanismul de stare a conexiunii (continuare) 1.1 Conexiuni UDP Conexiunile UDP sunt în sine conexiuni fara stare. Sunt cateva motive pentru care ele sunt
Mai multIntroducere
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic AEACD 17. Segmentarea imaginilor: Region-based segmentation. Graph Theory In Image Segmentation Region-based segmentation
Mai multPentru afacerea dumneavoastră ModernBiz Glossary 2014 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate.
Pentru afacerea dumneavoastră ModernBiz Glossary 2014 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate. A Acces cu single sign-on: O funcție software care permite utilizatorilor să acceseze mai multe
Mai multKein Folientitel
S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând
Mai multCURS
Capitolul Cuvinte-cheie SOAP, XML, REST, ASP.NET, client web, PHP, NuSOAP IH.12.1. Introducere Ce înseamnă serviciile web? Ele înseamnă invocarea la distanță a metodelor, prin web; limbaje și platforme
Mai multFacultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax:
Documentație pentru accesarea platformei e-learning de catre profesori Platforma de e-learning a facultății poate fi accesată la adresa http://fspac.ubbcluj.ro/moodle. Conturile profesorilor sunt create
Mai multAvenir Telecom isi consolideaza activitatea in Romania cu ajutorul Microsoft Dynamics NAV Despre organizatie Avenir Telecom are peste 3000 de angajati
Avenir Telecom isi consolideaza activitatea in Romania cu ajutorul Microsoft Dynamics NAV Despre organizatie Avenir Telecom are peste 3000 de angajati, este activa in sase tari (Franta, Marea Britanie,
Mai mult1
DOKEOS GHIDUL CURSANTULUI Versiunea documentului 1.0 Iunie 2008 2001-2008 SIVECO România SA. Toate drepturile rezervate 1/10 CUPRINS CUPRINS... 2 1. INTRODUCERE... 3 2. LANSAREA APLICAŢIEI... 4 2.1. SPECIFICAŢII
Mai multPornire rapidă Powerline 1200 Model PL1200
Pornire rapidă Powerline 1200 Model PL1200 Conţinutul ambalajului În unele regiuni, un CD cu resurse este furnizat odată cu produsul. 2 Proceduri preliminarii Adaptoarele Powerline vă oferă o metodă alternativă
Mai multMicrosoft Word - 5_ _Eval_ ETC_master_ESI_AnI-II_completat.doc
universitar 2010/2011 Misiunile programului universitare MASTERAT: ELECTRONICA SISTEMELOR INTELIGENTE (program 2 ani), Anii I, II si criterii evaluare, asigurarea recunoasterii acumularilor progresive
Mai multPrezentarea calculatorului
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie şi Dezvoltare Durabilă Departamentul de Automatică, Energie, Mediu şi Dezvoltare Durabilă Baze de date Lect.dr. Adrian Runceanu Curs
Mai multST Descărcătoare cu oxizi metalici de joasă tensiune
Pagina: 1 / 10 SPECIFICAŢIE TEHNICĂ Prezentul document a fost întocmit de către : Divizia Conectare la Rețea şi Modernizare Serviciul Politici Tehnice din cadrul DELGAZ GRID S.A. 1 Pagina: 2 / 10 FOAIE
Mai mult15.1_FD_Sisteme informatice financiar contabile comparate_
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea
Mai multAUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module
Mai mult..MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I CENTRUL DE DEZVOLTARE ACADEMICĂ. FIŞA DISCIPLINEI (CO
FIŞA DISCIPLINEI (COD FI3504) 1. Date despre program 1.1. Institutia de învătământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA 1.2. Facultatea FIZICA 1.3. Departamentul FIZICA 1.4. Domeniul de studii
Mai multSistem de rutare între VLAN-uri bazat pe LISA
Universitatea Politehnică Bucureşti Facultatea de Automatică şi Calculatoare Sistem de rutare între VLAN uri bazat pe LISA Autor: Radu Rendec Coordonatori ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Ţăpuş Drd.
Mai multMicrosoft Word - TST48.10.docx
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3
Mai multExample Title with Registration Microsoft® and Trademark SQL ServerTM
802.1x şi NAP 12 aprilie 2010 Cuprins EAP 802.1x Supplicant Pass-through authenticator Authentication server NAP Client Server 802.1x şi NAP 2 Extensible Authentication Protocol Standard IETF (RFC 3748)
Mai multSlide 1
SCTR -SZOKE ENIKO - Curs 4 continuare curs 3 3. Componentele hard ale unui sistem de calcul in timp real 3.1 Unitatea centrala de calcul 3.1.1 Moduri de adresare 3.1.2 Clase de arhitecturi ale unitatii
Mai multO SINGURĂ licență și ai acces de pe oricâte stații de lucru! Olteniei nr.4, Baia Mare Tel.: 0262 / , 0743 /
Ai nevoie de... Reducerea costurilor și eliminarea pierderilor Organizarea proceselor și activitățiilor de business Optimizarea stocurilor și creșterea nivelului de onorare al comenzilor Implementarea
Mai multUniversitatea Politehnica din București Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Metode de extindere a duratei de viaţă a
Universitatea Politehnica din București Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Metode de extindere a duratei de viaţă a bateriei dispozitivelor mobile bazate pe platforma
Mai multA.E.F. - suport laborator nr.3 sem.ii Aplicațe privind utilizarea rețelelor 1D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizarea schițelo
Aplicațe privind utilizarea rețelelor 1D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizarea schițelor utilizate în crearea elementelor, orientarea corectă a elementelor în conformitate cu structura
Mai multGhid de instalare Powerline 500, model XAVB5221
Pornire rapidă Powerline 1000 Model PL1000v2 Conţinutul ambalajului În unele regiuni, un CD cu resurse este furnizat odată cu produsul. 2 Începeţi Adaptoarele Powerline vă oferă o metodă alternativă de
Mai multLOGISTICA INFORMAŢIEI UN ELEMENT INTEGRATOR PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITATE DIN ORGANIZAŢIE
LOGISTICA INFORMAŢIEI UN ELEMENT INTEGRATOR PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITATE DIN ORGANIZAŢIE Autori: Prof. dr. ing. Dumitru Stanciu, Universitatea Politehnică Bucureşti Prof. dr. ing. Ion David, Universitatea
Mai multSC AI COMSYS SRL
We make IT happen! PREZENTAREA FIRMEI CINE SUNTEM NOI? Suntem o firma infiintata in anul 2005, ne numim AI COMSYS, activam in industria IT si va oferim o gama completa de servicii, solutii si vanzari IT
Mai multPLAN MANAGERIAL
Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Inginerie Tehnologică Motto: Un lider bun îi determină pe oameni să creadă în el Un lider foarte bun îi determină pe oameni să creadă în ei înşişi PLAN
Mai multST Tester portabil pentru baterie staţionară de acumulatori
Tester portabil baterie staţionară de Pagina: 1 / 6 TESTER PORTABIL PENTRU BATERIE STAŢIONARĂ DE ACUMULATORI Prezenta specificaţie tehnică s-a întocmit de către: Divizia Conectare la Rețea și Modernizare
Mai multUtilizare Internet
Curs 3 LAN Local Area Network acopera distante maxim de ordinul km WAN Wide Area Network poate acoperi intreaga lume Internetul e cea mai mare WAN Stea: toate nodurile sunt conectate la un nod central
Mai multEW-7416APn v2 & EW-7415PDn Ghid de instalare Macintosh / v2.0 0
EW-7416APn v2 & EW-7415PDn Ghid de instalare Macintosh 09-2012 / v2.0 0 Ghid introductiv Înainte de a începe folosirea acestui punct de acces, vă rugăm să verificaţi dacă lipseşte ceva din pachet şi să-l
Mai multGhidul Utilizatorului GW210
V1.0 1 Întroducere... 3 1.2 Componente hardware... 3 1.2 Componente software... 3 2 Instalarea GW210... 5 2.1 Conectarea GW210...5 2.2 Conectare iniţială...5 2.3 Configurarea GW210...5 3 Setările GW210
Mai multLucrarea nr
Lucrarea nr. 3 Tehnici de programare a aplicaţiilor pe sisteme cu microcontroloare 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea urmăreşte studierea tehnicilor de dezvoltare si depanare a programelor scrise pentru sisteme
Mai mult