SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA Cod proiect: Denumire proiect: Faza de Proiectare: Volum: Titlu volum: /11.2

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA Cod proiect: Denumire proiect: Faza de Proiectare: Volum: Titlu volum: /11.2"

Transcriere

1 Cod proiect: Denumire proiect: Faza de Proiectare: Volum: Titlu volum: / RO 2006/ , nr. SEAP Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Constanta STUDIU DE FEZABILITATE 1/1 Volum Unic Raport privind evaluarea impactului asupra mediului Data predarii: Iulie 2011 Beneficiar: Consiliul Judetean Constanta CUPRINSUL VOLUMULUI CUPRINSUL VOLUMULUI INFORMATII GENERALE PROIECTANT GENERAL BENEFICIARUL PROIECTULUI AUTORITATEA CONTRACTANTA DENUMIREA PROIECTULUI DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE) Infrastructura existenta Prezentarea generala a proiectului Zonele de colectare a deseurilor Colectarea deseurilor: Transportul/transferul deseurilor Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje Tratarea biologica a deseurilor Depozitarea deseurilor Reabilitarea depozitelor neconforme DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZE SI RESURSELE FOLOSITE INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE Materiale nepericuloase Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, compostare) si consumuri estimate INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI Poluarea fizica Poluarea chimica Poluarea biologica DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE Page 1 of 194 Consultant ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

2 Colectare si transport Deseuri menajere Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii Deseuri din ambalaje Deseuri biodegradabile Deseuri voluminoase Deseuri din parcuri si gradini Deseuri din piete Deseuri stradale Namoluri de la statiile de epurare Deseuri din constructii si demolari Alte fluxuri de deseuri Transportul si transferul deseurilor Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje Tratarea deseurilor biodegradabile Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului Constanta Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme Rezumatul analizei optiunilor PROCESE TEHNOLOGICE PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE Statiile de transfer Statiile de sortare Statiile TMB Depozit de deseuri conform Tortoman Inchidere depozite urbane neconforme VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor Cele mai bune tehnici disponibile Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat DESEURI DEPOZITUL DE DESEURI, STATIA DE SORTARE SI STATIA TMB TORTOMAN Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate Modul de gospodarire a deseurilor STATIILE DE SORTARE SI TRANSFER, STATIA TMB LUMINA Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate Modul de gospodarire a deseurilor INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate Page 2 of 194

3 3.3.2 Modul de gospodarire a deseurilor IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA APA Date hidrografice Date hidrogeologice Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman Statie de transfer Harsova Statie de transfer Deleni Statia de sortare si Statia de compostare Lumina Prognozarea impactului Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman Statia de transfer Harsova Statia de transfer Deleni Statia de sortare si statia de compostare Lumina Inchiderea depozitelor neconforme AER Date climatice Calitatea aerului Surse si poluanti generati Depozit de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Piese desenate SOLUL SI SUBSOLUL Calitatea solului Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului Date geologice si geomorfologice Date geotehnice Date seismice potentialul producerii alunecarilor de teren Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman Poluarea existenta in zona Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina Page 3 of 194

4 Surse de poluare a solului in perioada de constructie Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Inchiderea depozitelor urbane neconforme Poluarea existenta Natura poluantilor Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului BIODIVERSITATEA Biodiversitatea in judetul Constanta Situri Natura 2000 in judetul Constanta Situri natura 2000 in zona proiectului Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie de TMB Statia de transfer Harsova, inchidere depozit neconform Harsova Statia de transfer Deleni Statie de sortare, statie TMB Lumina Statie de sortare Topraisar Inchidere depozit urban neconform Cernavoda Inchidere depozit urban neconform Techrghiol PEISAJUL Amplasarea obiectivelor Impactul prognozat Depozitul de deseuri conform, statia de sortare si statia TMB Tortoman Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina Inchidere depozite neconforme Masuri de reducere a impactului Depozitul de deseuri conform, statia de sortare si statia TMB Tortoman Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina Inchidere depozite neconforme MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Date generale Aspecte economice Industria Turismul Agricultura Page 4 of 194

5 4.6.2 Impactul prognozat Zgomotul Poluare biologica Poluare bacteriologica Masuri de diminuare a impactului CONDITII CULTURAL SI ENTICE, PATRIMONIU CULTURAL ANALIZA ALTERNATIVELOR JUSTIFICAREA AMPLASAMENTELOR ALESE ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Evaluarea impactului pe factori de mediu Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) Evaluarea globala a impactului asupra mediului Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului MONITORIZAREA MONITORIZAREA IN FAZA DE EXECUTIE MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE Monitoringul emisiilor Monitoringul tehnologic Monitoringul calitatii factorilor de mediu MONITORIZAREA POST- INCHIDERE SITUATII DE RISC RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN) Date seismice Potentialul producerii alunecarilor de teren ACCIDENTE POTENTIALE ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DESCRIEREA DIFICULTATILOR REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC NECESITATEA PROIECTULUI DESCRIEREA PROIECTULUI METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Evaluarea impactului pe factori de mediu Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) Evaluarea globala a impactului asupra mediului IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI Depozit ecologic de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman Statii de sortare/transfer si statia TMB Lumina Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Constanta CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII/STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT Page 5 of 194

6 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1. INFORMATII GENERALE 1.1 Proiectant general S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 Bucuresti; Tel: , , ; Fax: ; office@romair.ro; website: Beneficiarul proiectului CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA B-dul Tomis nr. 51 Constanta, Judetul Constanta. 1.3 Autoritatea contractanta MINISTERUL MEDIULUI, AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS MEDIU Strada Justitiei, nr , Sector 4, Bucuresti 1.4 Denumirea proiectului 1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, postinchidere) Infrastructura existenta In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele deficiente identificate sunt: Colectarea deseurilor: Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubritate in mediul rural; Colectarea aleatorie a deseurilor municipale solide din mediul rural; Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut; Echipamentul existent este invechit si insuficient. In prezent, activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judetul Constanta, sunt organizate diferit in functie de: marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare si forma de proprietate a agentilor de salubritate. Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect prin concesionarea serviciului, societatilor specializate in servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate si opereaza mai ales in zonele urbane. Tratarea biologica a deseurilor: Page 6 of 194

7 Netratarea deseurilor biodegradabile imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana; Inexistenta facilitatilor de tratare. Reciclarea deseurilor: Capacitatile existente de sortare sunt foarte mici, conducand la imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana. In ceea ce priveste situatia deseurilor colectate, valorificate si eliminate de catre operatorii implicati in operatiuni de reciclare precum si cantitatile reciclate in judetul Constanta sunt foarte mici in comparatie cu deseurile colectate, datorita lipsei unui sistem de colectare selectiva eficient la nivelul judetului, in special in mediul urban. Astfel, intr-o mica masura, se realizeaza sortarea manuala a deseurilor receptionate in depozitele de deseuri pentru recuperarea deseurilor de hartie si carton, a deseurilor de PET, cat si a deseurilor metalice. Astfel, au fost sortate manual, in depozitul apartinand SC ECO GOLD INVEST SA: 4 tone deseuri de hartie si carton, 44 tone deseuri de mase plastice si 52 tone deseuri metalice. Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora. Depozitarea deseurilor: In prezent, in judetul Constanta deseurile generate si colectate sunt depozitate la cele 3 depozite de deseuri menajere conforme prezentate in cele ce urmeaza. Depozitul de deseuri menajere si asimilabile, amplasat in localitatea Ovidiu, administrat de SC TRACON SA, deserveste localitatile Constanta, Ovidiu si Navodari. Depozitul de deseuri menajere si asimilabile amplasat in localitatea Costinesti deserveste de locuitori din localitatile invecinate la care se adauga si de turisti/an. In anul 2007, a intrat in exploatare si celula conforma a depozitului de deseuri nepericuloase si periculoase stabile din Albesti-Mangalia. Acesta deserveste localitatile din sudul judetului, cat si statiunile din aceasta zona. Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul judetului Constanta exista 4 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa b ) aferente localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar. Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul Depozitarea tuturor deseurilor municipale solide nesortate in cadrul depozitelor neconforme existente conduce la mposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana; Se poate concluziona ca actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Constanta, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor. Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor. Page 7 of 194

8 Astfel, prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica Prezentarea generala a proiectului Zonele de colectare a deseurilor In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 8 zone de transport. Zona 1 Constanta este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri al SC.Tracon SA, din localitatea Ovidiu. Zona 1 include municipiul resedinta de judet Constanta si o serie de localitati urbane: Ovidiu, Murfatlar, iar ca localitati rurale, un numar de 3 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de persoane la nivelul anului 2013 ( in mediul urban si in zona rurala); Zona 2 Eforie include orasele Techirgiol si Eforie, precum si 9 comune din apropierea acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de persoane, dintre care populatie rurala si populatie urbana; Zona 3 Mangalia include orasul Negru Voda si un numar de 5 comune adiacente. Orasul Mangalia nu participa in cadrul proiectului. Astfel, populatia acestei zone numara de locuitori, din care 5871 locuiesc in mediul urban si in mediul rural. Zona 4 Medgidia include orasul Medgidia, precum si 8 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de persoane, dintre care populatie urbana si populatie rurala; Zona 5 Cernavoda include orasul Cernavoda, precum si 4 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de persoane, dintre care populatie urbana si 8762 populatie rurala; Zona 6 Targusor include cele 7 comune din nord-estul judetului, cu exceptia localitatii Cogealac, cu un total populatie rurala de locuitori. Zona 7 Harsova include orasul Harsova, precum si 9 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de persoane, dintre care populatie urbana si populatie rurala; Zona 8 Deleni include orasul Baneasa, precum si 10 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de persoane, dintre care populatie rurala si 5827 populatie urbana; Page 8 of 194

9 Figure 1.5-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta Table 1.5-1: Zonele de colectare a deseurilor localitati arondate ZONA 1-CONSTANTA ZONA 2-COSTINESTI CONSTANTA TECHIRGHIOL 7226 OVIDIU EFORIE 9972 MURFATLAR NAVODARI TOTAL urban ZONA TOTAL urban ZONA POARTA ALBA 4822 AGIGEA 6421 VALUL LUI TRAIAN Aug 5346 LUMINA 8869 BARAGANU 1940 M.KOGALNICEANU MERENI 2311 PECINEAGA 3225 TOPRAISAR 5580 TUZLA 6662 CUMPANA AMZACEA 2657 COSTINESTI 2485 TOTAL rural ZONA TOTAL rural ZONA TOTAL zona TOTAL zona ZONA 3-MANGALIA ZONA 4-MEDGIDIA Page 9 of 194

10 MANGALIA MEDGIDIA NEGRU VODA 5539 TOTAL urban ZONA TOTAL urban ZONA CERCHEZU 1547 N.BALCESCU 5062 COMANA 1862 MIRCEA VODA 4866 ALBESTI 3394 COBADIN 8934 CHIRNOGENI 3441 CUZA VODA 3547 LIMANU 5404 TORTOMANU 1759 CIOCARLIA 2965 PESTERA 3437 CASTELU 5008 TOTAL rural ZONA TOTAL rural ZONA TOTAL zona TOTAL zona ZONA 6-TARGUSOR ZONA 5-CERNAVODA CERNAVODA TOTAL urban ZONA COGEALAC 5542 SEIMENI 2126 GRADINA 1173 SALIGNI 2413 FANTANELE 1699 RASOVA 3900 TARGUSOR 1680 SILISTEA 1415 SACELE 2217 ISTRIA 2657 M.VITEAZU 3474 CORBU 5826 TOTAL rural ZONA TOTAL rural ZONA TOTAL zona TOTAL zona ZONA 6-TARGUSOR ZONA 7-HARSOVA HARSOVA TOTAL urban ZONA COGEALAC 5542 CIOBANU 3457 GRADINA 1173 CRUCEA 3236 FANTANELE 1699 GHINDARESTI 2744 TARGUSOR 1680 PANTELIMON 1895 SACELE 2217 TOPALU 1836 ISTRIA 2657 GARLICIU 1814 M.VITEAZU 3474 HORIA 1629 CORBU 5826 SARAIU 1384 VULTURU 751 TOTAL rural ZONA TOTAL rural ZONA Page 10 of 194

11 TOTAL zona TOTAL zona ZONA 8-DELENI BANEASA 5827 DELENI 2146 OSTROV 4897 ALIMAN 2627 LIPNITA 2988 OLTINA 2595 DOBROMIR 2627 ION CORVIN 1890 ADAMCLISI 2036 INDEPENDENTA 2763 DUMBRAVENI 532 TOTAL rural ZONA Colectarea deseurilor: Colectarea deseurilor va realiza selectiv o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabila Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 8 Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 5 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale). Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Deleni (in zona 8) si Harsova (zona 7). Tabel 1.5-1: Colectarea deseurilor in mediul urban Deseuri reziduale+bio (din care bio cca.75%) 3 pubele 240l Blocuri peste P+4 Hartie/carton Plastic/Metal 1 clopot 2500l 1 clopot 2500l 1 punct precolectare la fiecare bloc Sticla 1 clopot 600l Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%) 3 pubele 240l Blocuri sub P+4 Hartie/carton 1 clopot 1300l 1 punct precolectare la fiecare bloc Plastic/Metal 1 clopot 1300l Sticla 1 clopot 600l Gospodarii individuale Deseuri reziduale+bio (din care bio cca.75%) Hartie/carton pubela 120 l 1 clopot 1300l 1 punct precolectare la 125 locuitori Page 11 of 194

12 Plastic/Metal Sticla pubela 120 l 1 clopot 600l Tabel 1.5-2: Colectarea deseurilor in mediul rural Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%) 3 pubele 240l Blocuri sub P+4 Hartie/carton Plastic/Metal 1 clopot 1300l 1 clopot 1300l 1 punct precolectare la fiecare bloc Sticla 1 clopot 600l Deseuri reziduale+bio (din care bio cca.20%) saci menajeri Gospodarii individuale Deseuri biodegradabile Hartie/carton compostare individuala 1 container 1,1 mc 1 punct precolectare la 250 locuitori Plastic/Metal 1 container 1,1 mc Sticla 1 container 1,1 mc Transportul/transferul deseurilor Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti si respectiv Albesti sau cel nou propus de la Tortoman). In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume: transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit. Pentru zonele 1, 2, 3, 4 si respectiv 6, deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozite. Pentru zona 5 Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala Pentru zonele 7 si 8, analiza efectuata a demonstrat necesitatea construirii unor statii de transfer a deseurilor, in localitatile: Harsova, Deleni, care vor realiza transferul catre depozitul din zona centrala. Page 12 of 194

13 De la statiile de transfer, deseurile se transporta catre zona 4 (Medgidia), unde vor fi sortate si ulterior depozitate. Deseurile rezultate in urma sortarii in zonele 1, 2, 3 si 4 vor fi eliminate in depozitele conforme din zonele respective (Ovidiu, Costinesti, Albesti). Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport a deseurilor este structurata astfel: - perioada 1: finalizare proiectare si documente de licitatie pentru constructia statiilor de transfer; - finalizarea documentelor de licitatie pentru achizitii de bunuri, respectiv pubele si containere, autocamioane de transport lung curier, masini de colecta a deseurilor periculoase incarcatoare frontale si utilaje manevrare baloti; - campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva). - perioada 2: construirea statiilor de transfer; - achizitionare pubele si containere; - campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva). - perioada 3: finalizarea construirii statiilor de transfer; - operarea sistemului de colectare implementat si a statiilor de transfer al deseurilor, construite prin prezentul proiect; - campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva) Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective: Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si internationale; Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea punctelor de colectare selectiva a deseurilor pe 3 fractii: hartie/carton, sticla si plastic/metal; Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare. Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare: 1. Statia de sortare Lumina amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu 2. Statia de sortare Topraisar amplasata in vecinatea depozitului ecologic existent Costinesti 3. Statia de sortare Tortoman amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic Tortoman, construit prin proiect. Page 13 of 194

14 Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte plastic, metale feroase, si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013). Tabel 1.5-3: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Constanta Localitate Investitie Intrare sortare Iesire sortare Lumina Sortare 46,982 t, din care: 32,887 t, din care Plastic 17,314 14,700 Metal 5,736 4,870 Hartie/Carton 17,244 14,640 Sticla 6,687 5,677 Topraisar Sortare 4213 t, din care: 2949 t, din care Plastic Metal Hartie/Carton Sticla Tortoman Sortare 9588 t, din care: 6712 t, din care Plastic 3, Metal 1, Hartie/Carton 3, Sticla 1, Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata astfel: - perioada 1: finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statiile de sortare de la Topraisar, Lumina (situata in ansamblul Lumina, din care face parte si o statie TMB) si de la Tortoman (amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului conform de la Tortoman); - perioada 2: construirea statiilor de sortare de Topraisar, Lumina si Tortoman; - perioada 3: finalizarea construirii statiilor de sortare; - operarea statiilor de sortare Topraisar, Lumina si Tortoman Tratarea biologica a deseurilor Pentru a atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile pe termen mediu (50% in 2013), cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual. Page 14 of 194

15 Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2013 poate fi atinsa prin realizarea a doua facilitati de tratare biologica simpla, una langa depozitul de la Ovidiu in localitatea Lumina si una langa depozitul de la Tortoman. Trebuie subliniat faptul ca, compostul obtinut in acest proces din deseuri biodegradabile mixte nu este la fel de bun calitativ precum cel obtinut din deseurile verzi colectate separat (deseuri din parcuri si gradini). Dar pentru materialul biostabilizat de calitate slaba exista o mare cerere, fiind folosit la reabilitarea vechilor depozite de deseuri si ca strat de acoperire la noile depozite. Pe masura ce populatia se va obisnui cu sistemul de selectare a deseurilor, se asteapta fractie organica sa fie predominanta in pubela pentru rezidual si astfel, compostul obtinut ar putea fi folosit in scopuri agricole. Se va promova colectarea separata a deseurilor verzi din parcuri, gradini, curti si piete pentru a obtine un compost de calitate. Daca este posibil si in conformitate cu legislatia in vigoare, deseurile organice colectate separat din restaurante, cantine si supermarketuri se vor utiliza ca mancare pentru animale, reducandu-se astfel cantitatea de deseuri biodegradabile. Tabel 1.5-4: Caracteristici principale ale statiilor de tratare mecano-biologica (TMB) in judetul Constanta Localitate Lumina Tortoman Investitie intrare TMB capacitate TMB refuz TMB Biostabilizat intrare sortare refuz sortare Intrare compostare deseuri verzi Compost Sortare ,985 14, Compostare 171,889 85,944 85,944 42, ,387 1,312 Sortare ,623 2, Compostare 41, , , , Strategia de implementare a tratarii biologice a deseurilor in sistm centralizat este structurata astfel: - perioada 1: finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statia TMB Lumina, parte a ansamblului Lumina din care face parte si o statie de sortare, precum si pentru statia TMB Tortoman, parte a ansamblului Tortoman din care face depozitul ecologic Tortoman si o statie de sortare; - perioada 2: construirea statiilor TMB Lumina si Tortoman ; - perioada 3: finalizarea construirii statiilor TMB Lumina si Tortoman si achizitionarii echipamentelor de biostabilizare a deseurilor; - operarea statiilor TMB Depozitarea deseurilor In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in , dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului. Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme: Page 15 of 194

16 Tabel 1.5-5: Depozitarea deseurilor in judetul Constanta Amplasament Capacitate totala (mii m3) Capacitate disponibila* (t) Durata de viata (ani) Zona deservita OVIDIU Zona 1 COSTINESTI Zona 2 ALBESTI Zona 3 TORTOMAN Zonele 4-8 Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si de vest a judetului Constanta a fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul Constanta. Se propune implementarea acestui Depozit ecologic in zona Medgidia - localitate Tortoman, deoarece: depozitele existente din Albesti si Costinesti (ambele in zona de coasta) sunt suficiente pentru perioada de prognoza conform arondarilor actuale dar nu pot primi deseuri din alte zone deoarece acest lucru ar determina depasirea capacitatii proiectate pe perioada proiectului; mai mult, distantele de la statiile de transfer arondate la depozitul nou propus la Tortoman la depozitele Albesti si Costinesti sunt foarte mari, ceea ce ar duce la un cost de transport nerentabil si mai ales la inducerea unui risc de poluare prin transportul deseurilor, fapt cu implicatii negative inadmisibile, mai ales pentru un judet cu o industrie turistica deosebit de importanta; depozitul de la Ovidiu (de asemenea in zona de coasta) are nevoie de extindere si problema transporturilor este valabila ca si pentru depozitele Albesti si Costinesti; distantele de transport de la Harsova si Deleni la depozitele existente sunt mari si oricum la depozitul Ovidiu (cel mai apropiat dupa cel propus la Medgidia) capacitatea de depozitare se depaseste pe perioada proiectului, nefiind deci o solutie viabila de depozitare pentru zonele arondate depozitului nou Tortoman. Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 Targusor 7- Harsova si 8- Deleni, respectiv o populatie de locuitori. Table 1.5-2: Zonele de colectare a deseurilor localitati arondate depozitului ecologic Tortoman ZONA 4-MEDGIDIA ZONA 5-CERNAVODA MEDGIDIA CERNAVODA TOTAL urban ZONA SEIMENI 2126 TOTAL urban ZONA SALIGNI 2413 RASOVA 3900 N.BALCESCU 5062 SILISTEA 1415 MIRCEA VODA 4866 COBADIN 8934 CUZA VODA 3547 Page 16 of 194

17 TORTOMANU 1759 CIOCARLIA 2965 PESTERA 3437 CASTELU 5008 TOTAL rural ZONA TOTAL zona TOTAL rural ZONA CERNAVODA TOTAL zona TOTAL urban ZONA ZONA 6-TARGUSOR ZONA 7-HARSOVA HARSOVA TOTAL urban ZONA COGEALAC 5542 CIOBANU 3457 GRADINA 1173 CRUCEA 3236 FANTANELE 1699 GHINDARESTI 2744 TARGUSOR 1680 PANTELIMON 1895 SACELE 2217 TOPALU 1836 ISTRIA 2657 GARLICIU 1814 M.VITEAZU 3474 HORIA 1629 CORBU 5826 SARAIU 1384 VULTURU 751 TOTAL rural ZONA TOTAL rural ZONA TOTAL zona TOTAL zona ZONA 8-DELENI BANEASA 5827 DELENI 2146 OSTROV 4897 ALIMAN 2627 LIPNITA 2988 OLTINA 2595 DOBROMIR 2627 ION CORVIN 1890 ADAMCLISI 2036 INDEPENDENTA 2763 DUMBRAVENI 532 TOTAL rural ZONA In acest depozit vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale. Prevederi legislative privind proiectarea depozitelor de deseuri In cadrul sistemului de management integrat al deseurilor, depozitarea deseurilor este etapa finala. Avand in vedere incadrarea deseurilor solide in cele 3 categorii: deseuri periculoase, deseuri nepericuloase si deseuri inerte, si depozitele de deseuri sunt clasificate, conform HG 349/2005, in functie de natura deseurilor depozitate in 3 categorii: Page 17 of 194

18 depozite pentru deseuri periculoase; depozite pentru deseuri nepericuloase; depozite pentru deseuri inerte. Depozitul de deseuri conform de la Tortoman face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005,din categoria depozite de deseuri nepericuloase. Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera realizate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele HG nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC privind depozitarea deseurilor. Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si monitorizare postinchidere a depozitului de deseuri Tortoman s-au avut in vedere, in scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004. Conform punctul 5.4 al anexei 1 a OUG nr 152/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, depozitul de deseuri Tortoman se incadreaza in categoria Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseu/zi sau avand o capacitate mai mare de tone/an si pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu. Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate: deseuri municipale; deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002; deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care indeplinesc criteriile relevante de acceptar;. aceste deseuri nu se depoziteaza in celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate. Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si sectiunea 6, categoria depozite de deseuri nepericuloase. Dimensiunile depozitului de deseuri Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 Targusor 7- Harsova si 8- Deleni. In acest depozit vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile anuale de deseuri ce vor fi depozitate in depozitul de la Tortoman, pentru anul 2013, pe fractii, avand in vedere faptul ca deseurile reciclabile vor fi sortate in statiile de sortare de la Tortoman si Cernavoda, la depozit ajungand doar refuzul de sortare. Tabel 1.5-6: Parametrii de proiectare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta Depozit Tortoman Deseuri stradale Page 18 of 194

19 Deseuri din gradini si parcuri Deseuri din piete Refuz sortare reciclabile Refuz biostabilizare Rezidual rural TOTAL spre depozitare TOTAL CANTITATE DEPOZITATA (t/an) Volum necesar (mc) Capacitate celula 1 (tone) Durata de viata a celulei 1 8 ani Capacitate celula Capacitate celula Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule. Capacitatea totala de deseuri pentru cele trei celule va fi de m 3. Impermeabilizarea bazei depozitului Cerintele privind impermeabilizarea bazei depozitului de deseuri conform, sunt reglementate de Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din 26/11/2004. Astfel, conform acestui normativ, bariera geologica naturala trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Categoria Depozite pentru Depozite pentru Depozite pentru Cerinta deseuri inerte deseuri nepericuloase deseuri periculoase Permeabilitatea [m/s] <=10-7 <=10-9 <=10-9 Grosimea [m] >=1,00 >=1,00 >=5,00 Daca locatia depozitului de deseuri nu indeplineste aceste cerinte, se realizeaza calcule de hidraulica subterana care sa stea la baza proiectarii solutiilor alternative; in consecinta, in amplasament trebuie sa se execute o bariera geologica construita. Aceste bariere geologice construite sunt proiectate tinand cont de conditiile geologice locale si de recomandarile generale din acest normativ. Bariera construita trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele de mai jos. Cerinta Categoria Depozite pentru deseuri inerte Depozite pentru deseuri nepericuloase Depozite pentru deseuri periculoase Grosime geomembrana PEHD - 2,0 mm 2,5 mm Permeabilitatea [m/s] <=10-8 <=10-9 <=10-10 Grosimea [m] >=0,5 >=0,5 >=1,5 Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP Fiecare celula a depozitului de la Tortoman va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului format din: Page 19 of 194

20 Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m; Strat artificial de impermeabilizare geomembrana din polietilena de inalte densitate; Geotextil de protectie; Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10% cu grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m; Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate; Geotextil de separatie. Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafata. Impermeabilizare artificiala indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in timp, corespunzãtoare conditiilor de etansare cerute si cu un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim. Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a impermeabiliza celula depozitului de deseuri. Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur. Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o grosime de 2,00 mm. Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor (pag. 10) aprobat prin Ordinul nr. 757 din 23/11/2004. Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant, se face cu ajutorul unui geotextil de protectie, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj. Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii NP Drenarea, colectarea si tratarea levigatului Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este prezentata in tabelul urmator: Tabel 1.5-7: Compozitia levigatului Indicatorul de poluare Compozitia levigatului ( mg/l ) Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata CCO-Cr (mg/l) CBO5 (mg/l) COT (mg/l) Acizi volatili - carbon (mg/l) Amoniu (mg/l) Azotati (mg/l) Page 20 of 194

21 Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1 Cloruri (mg/l) Sodiu (mg/l) Magneziu (mg/l) Potasiu (mg/l) Calciu (mg/l) Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05 Fier (mg/l) Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2 Cupru (mg/l) 0,12 0,03 Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5 Plumb (mg/l) 0,40 0,14 Colectarea levigatului se va face prin: colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj; colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit. Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, deversat in cadrul bazinului de retentie. Strat de drenaj si conducte de drenaj Conductele de drenaj sunt inglobate intr-un strat drenant cu granulatia 16/32 mm, realizat din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu 10%. Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3% catre conducta de drenaj. La partea superioara, de o parte si de alta a conductei de drenaj, stratul drenant este orizontal, pe o lungime de 16,66 m. In exteriorul partii orizontale, stratul drenant are panta de 3%. Separarea stratului drenant de solurile depozitate se face cu ajutorul unui geotextil de separatie. Materialului geotextil trebuie sa aiba o permeabilitate ridicata (mai mare de 100 l/sec,m2) si o rezistenta mecanica suficient de mare pentru nu fi deteriorat in timpul instalarii sau in timpul operarii. Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii NP Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m. Page 21 of 194

22 In zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minimum 0,50 m. Conductele de drenaj vor avea urmatoarele caracteristici: diametru exterior: 250 mm; material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei, fara bavuri; panta de amplasare: 1% in lungul generatoarei conductei, catre conducta colectoare; amplasare: in interiorul celulei de depozit, in zona stratului drenant. In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare. Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral. Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora. Conductele de drenaj vor fi prevazute la capatul aval cu flanse oarbe amplasate in exteriorul caminelor de conectare si spalare, care vor fi indepartate numai pentru operatiile de spalare a acestora. Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile. Colectoare de canalizare a levigatului Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum si conductele de drenaj aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat. Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare, prevazute fiecare cu o vana de izolare din PEID DN 250 mm. Conductele de colectare vor avea urmatoarele caracteristici: diametru exterior: 315 mm; material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; panta de amplasare: 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie. De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa. Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de retentie. Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de 30 mc, capacitate necesara pentru stocare timp de 4 zile a levigatului produs in cea mai ploioasa luna a anului (iunie). Din bazinul de retentie levigatul va fi pompat in statia de epurare. Debitele de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului. Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline. Debitul maxim de levigat rezultat in luna cea mai ploioasa a anului va fi de 4,95 mc/zi. Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara soluri depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita permeabilitatii marite a stratului drenant. Page 22 of 194

23 Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare. Debitele maximale vor scade, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate. Statia de epurare levigat Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza. Statia de epurare va avea capacitatea de 5 mc/zi. Tratarea gazului de depozit Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta intre 120 si 400 m 3 gaze emise. Cantitatea specifica este functie de compozitia deseului menajer depus, de umiditatea din depunere, de temperatura din depunere, de gradul de compactare. In ceea ce priveste compozitia gazului, in afara de CO2 si CH4 compusii din gazele de emisie nu depasesc 0,1%. Din acestia se gasesc : metanol, oxid de carbon, amoniac, azot, etan acetona etc. toate in proportii masurabile in ppm. Tabel 1.5-8: Emisii de gaze pe timp lung EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG ANI O2 CO2 H2 N2 CH Previziuni asupra formarii gazelor de fermentatie In calculul cantitativ al volumelor de gaze degajate de masa de deseuri din depunere se fac urmatoarele aprecieri: cantitatile de carbon fermentabil provin din vegetale Cv% si din hartie Ch% de la umiditatea initiala a fiecarui component la colectare se trece la o umiditate medie a Intregului deseu in depozitare, de 24% concentratia de carbon In masa depusa trebuie recalculata la valoarea reala a umiditatii : C =V CvW=24% + H ChW=24% [kg C/kg deseu] unde V este proportia de vegetale In deseu si H proportia de hartie proportia de fermentare de tip metanizare a carbonului, cu semnificatia fizica a unei Page 23 of 194

24 eficiente de metanizare, se poate accepta Intr-un interval ingust de temperatura ca variaza dupa o lege empirica liniarizata: EFFCH4 = t + 0,28 In calcule se pot lua ca temperaturi caracteristice in strat valori intre 80C si 12 0 C ca valoare medie: Cantitatea de carbon fermentata efectiv In strat se calculeaza cu relatia : Cfer = C EFFCH4 [kg C / kg deseu] Reactiile de producere a metanului si a bioxidului de carbon fiind de ordinul 1: 1kmol C 1kmol CH4 si 1kmol C 1kmol CO2, rezulta ca 1 kg de C va genera 22,4 Nmc de gaz indiferent daca este CH4 sau CO2. Volumul de gaz generat de 1 t de deseu se calculeaza cu relatia : Vgaz = 22,4 Cfer 1000 [ m 3 gaze emise / t deseu ] Calculele sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 1.5-9: Cantitati de gaze emise de depozitare CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE proportie de carbon In vegetale la colecta (Cv) % 9.6 proportie de carbon In vegetale la W=24% (Cv W=24% ) % 34.9 proportie de vegetale In deseu (V) % 69 cantitate de carbon din vegetale In tona de deseu (Cv t) kg/t proportie de carbon In hartie la colecta (Ch) % 25.3 proportie de carbon In hartie la W=24% (Ch W=24% ) % 22 proportie de hartie In deseu (H) % 6.2 cantitate de carbon din hartie In tona de deseu (Ch t) kg/t cantitate de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (C t) kg/t coeficient de activare (EFF) cantitate activa de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (C fer) kg/t 99.7 volum de gaze produs pe tona de deseu 1,87 mc/t de deseu mc/t Datele obtinute se Incadreaza In limitele determinate experimental In depozite supravegheate din strainatate: din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 mc gaze emise. Colectarea emisiilor de gaze din depozitul de deseuri Se utilizeaza trei sisteme de colectare a gazelor din puturile forate: sistemul cu colector inelar; sistemul cu legarea individuala a puturilor la statia centrala de reglaj; sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala. Sistem de colectare pe grupuri de puturi de colectare In sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala, o grupare zonala de puturi se racordeaza prin conducte individuale Page 24 of 194

25 la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin conducte colectoare de statia centrala de reglare. Cu toate ca in schema apar cateva substatii de reglare, costul lor este compensat de economia rezultata din evitarea conductelor lungi de legare individuala a fiecarui put de statia de reglare finala. Solutia este avantajoasa incepand chiar de la 2 statii intermediare de reglare. Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid succesiv, sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic. Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului de deseuri In continuare este prezentat informativ sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns la capacitatea maxima. Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este parte a acestui proiect. Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dupã atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizatã acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive: strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s; strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta; strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale; geotextil de separatie; strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal inierbat. Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN 13257:2005 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la depozite de deseuri solide si pren Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide periculoase. Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel: - perioada 1: finalizare proiectare si documente de licitatie pentru depozitul nou de la Tortoman, impreuna cu o statie de sortare si o statia TMB; - perioada 2: construirea depozitului conform de la Tortoman; - perioada 3: finalizarea construirii depozitului conform de la Tortoman (celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii acestui depozit; Page 25 of 194

26 Reabilitarea depozitelor neconforme Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 17,2 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit. Tabel : Depozite de deseuri municipale neconforme existente in judetul Constanta Denumire depozit/ Localizare Suprafata (ha) An inchidere HARSOVA 2,5 ha 2010 CERNAVODA 1,5 ha 2012 MURFATLAR 7,5 ha 2015 TECHIRGHIOL 2,0 ha 2012 MEDGIDIA 3,7 ha 2006 Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii. Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale au sistat activitatea in data de 16 iulie Autoritatile locale din judetul Constanta si-au asumat responsabilitatea inchiderii si ecologizarii acestora, prin urmare, aceste investitii nu au fost incluse in prezentul proiect. Prin prezentul proiect vor fi inchise so ecologizate depozitele urbane neconforme din localitatile Harsova, Cernavoda, Murfatlar, Techirghiol. 1.6 Durata etapei de functionare Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel: - perioada 1: finalizare proiectare si documente de licitatie pentru obiectivele propuse prin acest proiect; - perioada 2: constructia propriu-zisa; - perioada 3: finalizarea construirii obiectivelor (pentru depozitul conform de la Tortoman se va construi prin acest proiect doar celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii; Durata de functionare a depozitului va fi de 28 de ani. 1.7 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite. In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare. Page 26 of 194

27 In figurile de mai jos este prezentat circuitul deseurilor pentru fiecare zona: Figura 1.7-1: Fluxul deseurilor pentru Zona 1 Constanta Figura 1.7-2: Fluxul deseurilor pentru Zona 2 Costinesti Page 27 of 194

28 Figura 1.7-3: Fluxul deseurilor pentru Zona 3 Mangalia Page 28 of 194

29 Figura 1.7-4: Fluxul deseurilor pentru Zona 4 Medgidia Figura 1.7-5: Fluxul deseurilor pentru Zona 5 Cernavoda Page 29 of 194

30 Figura 1.7-6: Fluxul deseurilor pentru Zona 6 Targusor Figura 1.7-7: Fluxul deseurilor pentru Zona 7 Harsova Page 30 of 194

31 Figura 1.7-8: Fluxul deseurilor pentru Zona 8 Deleni 1.8 Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme, vor necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului este prezentata in tabelele de mai jos. La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului. Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore Materiale nepericuloase Terasamente depozit, statie de sortare si statie TMB Tortoman Tip material de Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Pamant Excavatie Depozit in afara excavatiei Page 31 of 194

32 vegetal deponeu mc Sol steril Sapatura mc Depozit in afara excavatiei Amenajare pat fundatie si diguri de delimitare depozit Tortoman Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Argila Bariera Pe amplasament geologica mc construita Umpluturi si diguri de delimitare mc Balast (16/32 mm) Dig delimitare subcelule 3041 mc Pe amplasament Geomembrana Impermeabilizare 47555mp Furnizor/ magazie PEID-rugoasa fundatie + de 2 mm taluzuri Geotextil Protectie Furnizor/ magazine 1200g/m 2 geomembrana mp Sistem de drenare si colectare levigat depozit Tortoman Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Conducta perforata de drenaj De 250mm PEID PN 10 Conducta neperforata de drenaj De 250mm PEID PN 10 Drenaj levigat 651 m Furnizor/ magazie Drenaj levigat 791 m Furnizor/ magazine Page 32 of 194

33 Conducta De 75mm PEID PN 10 Conducta De 75mm PEID PN 10 Refulare concentrat in corpul de deseuri Refulare permeat in bazinul de colectare ape pluviale 305 m Furnizor/ magazine 1425 m Furnizor/ magazie Conducta colectoare De 315mm PEID PN 10 Colectare levigat 462 m Furnizor/ magazine Balast 16/32 mm Strat drenant levigat 7540 mc Pe amplasament Geotextil de Filtru Furnizor/ magazine separatie mp 200g/mp Sisteme de colectare a apelor (tehnologice, menajere si pluviale) si de alimentare cu apa potabila, depozit, statie de sortare, statie TMB Tortoman Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Conducta Colectare apelor Furnizor/ magazine colectoare De 250 mm PEID PN uzate tehnologice: 889 m 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Colectare apelor uzate menajere Colectare apelor pluviale 469 m Furnizor/ magazine 259 m Furnizor/ magazine Conducta Dn Alimentare cu 2492 m Furnizor/ magazine Page 33 of 194

34 40mm Dale beton apa potabila Sant perimetral depozitului, dalat inferior - Pe amplasament Statie de sortare si compostare Lumina Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Pamant vegetal Decopertare Langa amplasamanet amplasament mc Sol steril Sapatura - imbunatatire teren de fundare Argila Umplutura - Imbunatatire teren de fundare mc 4810 mc Pe amplasament Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta Dn 40mm Colectare apelor uzate tehnologice Colectare apelor uzate menajere Colectare apelor pluviale Alimentare cu apa potabila m Furnizor/ magazine 462 m Furnizor/ magazine 252 m Furnizor/ magazine 1617 m Furnizor/ magazine Statie de sortare Topraisar Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de Page 34 of 194

35 depozitare Pamant vegetal Decopertare amplasament 2856 mc Langa amplasamanet Sol steril Sapatura - imbunatatire teren de fundare 2734 mc Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta Dn 40mm Colectare apelor uzate tehnologice Colectare apelor uzate menajere Colectare apelor pluviale Alimentare cu apa potabila 3375 m Furnizor/ magazine 67 m Furnizor/ magazine 47 m Furnizor/ magazine 432 m Furnizor/ magazine Statie de transfer Harsova Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Pamant vegetal Decopertare amplasament 1028 mc Langa amplasamanet Sol steril Sapatura - imbunatatire teren de fundare Argila Umplutura - Imbunatatire teren de fundare 495 mc 631 mc Pe amplasament Page 35 of 194

36 Conducta Dn 40mm Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Alimentare cu apa potabila Colectare apelor uzate menajere Colectare apelor pluviale 37 m Furnizor/ magazine 52 m Furnizor/ magazine 187 m Furnizor/ magazine Statie de transfer Deleni Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Pamant vegetal Decopertare amplasament 1698 mc Langa amplasamanet Sol steril Sapatura - imbunatatire teren de fundare 536 mc Conducta Dn 40mm Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Conducta colectoare De 250 mm PEID PN 10 Alimentare cu apa potabila Colectare apelor uzate menajere Colectare apelor pluviale 563 m Furnizor/ magazine 63 m Furnizor/ magazine 98 m Furnizor/ magazine Inchidere depozit neconform Harsova Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Page 36 of 194

37 Sol steril Acoperire corp deseuri strat de sustinere 9068 mc Pe amplasament Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri - separatie si filtrare mp Furnizor/ magazine Geocompozit 6000 g/mp Acoperire corp deseuri - Impermeabilizare mp Furnizor/ magazine Geosintetic Acoperire corp deseuri - Drenarea gazelor mp Furnizor/ magazine Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri - Drenarea apelor pluviale 8144 mc Pe amplasament Pamant argilos necompactat Inchidere finala mc Pe amplasament Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze mc Depozit in afara excavatiei Dale beton Sant perimetral dalat inferior colectare ape pluviale - Inchidere depozit neconform Cernavoda Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Sol steril Acoperire corp deseuri strat de sustinere 5185 mc Pe amplasament Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri - separatie si filtrare mp Furnizor/ magazine Geocompozit 6000 g/mp Acoperire corp deseuri - Impermeabilizare mp Furnizor/ magazine Geosintetic Acoperire corp deseuri - Drenarea gazelor mp Furnizor/ magazine Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri - Drenarea apelor pluviale 4657 mc Pe amplasament Pamant argilos necompactat Inchidere finala mc Pe amplasament Page 37 of 194

38 Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze 1777 mc Depozit in afara excavatiei Dale beton Sant perimetral dalat inferior (420 m) colectare ape pluviale Inchidere depozit neconform Murfatlar Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Sol steril Acoperire corp deseuri strat de sustinere mc Pe amplasament Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri - separatie si filtrare mp Furnizor/ magazine Geocompozit 6000 g/mp Acoperire corp deseuri - Impermeabilizare mp Furnizor/ magazine Geosintetic Acoperire corp deseuri - Drenarea gazelor Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri - Drenarea apelor pluviale mp mc Furnizor/ magazine Pe amplasament Pamant argilos necompactat Inchidere finala mc Pe amplasament Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze 9447 mc Depozit in afara excavatiei Dale beton Sant perimetral dalat inferior (420 m) colectare ape pluviale Inchidere depozit neconform Techirghiol Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare Sol steril Acoperire corp deseuri strat de sustinere 7342 mc Pe amplasament Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri - separatie si filtrare mp Furnizor/ magazine Page 38 of 194

39 Geocompozit 6000 g/mp Acoperire corp deseuri - Impermeabilizare mp Furnizor/ magazine Geosintetic Acoperire corp deseuri - Drenarea gazelor mp Furnizor/ magazine Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri - Drenarea apelor pluviale 6594 mc Pe amplasament Pamant argilos necompactat Inchidere finala 9981 mc Pe amplasament Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze 2515 mc Depozit in afara excavatiei Dale beton Sant perimetral dalat inferior (420 m) colectare ape pluviale Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, compostare) si consumuri estimate Substanta / Loc depozitare sau Consum Consum anual material utilizare zilnic l/an l/zi Hipoclorit sodiu de Gospodaria de apa Motorina Platforma tehnologica Ulei de motor Platforma tehnologica Informatii despre poluanti fizici si biologici Depozitul, cat si statiile de transfer si statiile de sortare si TMB ca obiective noi prevazute in proiect pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica Poluarea fizica Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora. Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante. Sursele de poluare sonora sunt: a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale Page 39 of 194

40 in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule. Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin mediu protejat se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta). Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt: includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului); intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru; stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile). Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 db(a) Poluarea chimica Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul. Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport Poluarea biologica Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari; poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri. Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul. Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc. Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport. De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare. Page 40 of 194

41 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate Fiecare componenta a sistemului de management a deseurilor a fost analizata din punct de vedere a optiunilor de implementare, astfel: Sistemul de colectare a deseurilor a fost analizat in functie de fractiile colectate, tipul de pubele si containere si tipul de echipamente de colectare utilizate; Locatia depozitului central al Judetului Constanta; Numarul, locatia si configurarea statiilor de transfer sau transfer si sortare (in conformitate cu Planul Regional/Judetean de Gestionare a Deseurilor); Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane; In cadrul analizei optiunilor s-au identificat diverse alternative pentru fiecare componenta a sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta (colectare, transport/transfer, tratare, depozitare) Colectare si transport Situatia existenta In judetul Constanta, la nivelul anului 2008, rata de racordare a populatiei la serviciile de salubritate era de 94,7% in mediul urban si 16,3 % in mediul rural. Obiective si tinte Asa cum se desprind din documentele care stau la baza definirii strategiei si proiectarii sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta (Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planurile National, Regional si Judetean de Gestiune a Deseurilor), obiectivele privind colectarea deseurilor in judetul Constanta vizeaza: Rata de racordare in mediul urban de 100% in anul Aceasta inseamna ca pana in anul 2013, toti locuitorii din mediul urban ai judetului vor fi racordati la serviciile de salubrizare; Rata de racordare in mediul rural de 80% in anul Avand in vedere ca acest studiu de fezabilitate a fost realizat in anul 2009 si ca situatia actuala prezinta un grad de conectare la servicii de salubritate in mediul rural extrem de scazut (sub 40%), aceasta tinta va putea fi atinsa abia in anul 2013, cand vor deveni functionale solutiile prevazite prin proiect pentru colectarea deseurilor menajere din mediul rural. Avand in vedere si tintele impuse privind reciclarea deseurilor si a obiectivelor POS Mediu, sistemul de management integrat al deseurilor menajere din judetul Constanta va cuprinde colectarea separata a deseurilor menajere. In primul rand se vor analiza alternativele referitoare la colectarea deseurilor menajere si asimilabile Deseuri menajere Optiunile ce pot fi luate in calcul pentru a fi analizate sunt urmatoarele: colectare in saci menajeri centre de pre-colectare colectare in pubele / conteinere Page 41 of 194

42 Tabel : Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale 1. din poarta in poarta, recipienti mici (50 litri) si preluare de saci menajeri 2. centre de pre-colectare 3. din poarta in poarta, pubele 120/240 litri Grad de colectare Confort Maxim Maxim ASPECTE SOCIALE Minim prin disconfortul transportului la centrul de colectare In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de colectare Maxim Maxim Obisnuinta Maxima Minima Maxima Nota Colectare Depozitare Constructii speciale Dimensiuni Efort fizic ridicat din partea incarcatorilor Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare Nu Recipiente (cosuri de gunoi de 50 litri) + saci menajeri aferenti ASPECTE TEHNICE Efort fizic minim Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada. Platforma betonata, deci necesitatea obtinerii unor suprafete in acest scop Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l Efort fizic minim Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare Nu Pubele de 120/240 litri Nota ASPECTE ECONOMICE Cost investitional in recipiente 0 Mic Mare Cost investitional in constructii Cost investitional in masini de colecta 0 Functie de locatie 0 Mediu Mic Mare Cost consumabile In Saci 0 0 Costuri operationale anuale COST ANUAL Mare Mic Mediu Nota ASPECTE DE MEDIU Page 42 of 194

43 Riscuri Risc de spargere a sacilor menajeri in caz de depozitare mai indelungata in strada Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu al nimanui, posibile desertari de deseuri langa conteinere Risc minim de deteriorare Nota Posibila amplasare Implementari anterioare Doar in zonele unde exista spatiu pentru un numar suficient de saci. In tari unde acest sistem a fost implementat se fac eforturi pentru inlocuirea lui cu un alt sistem APLICABILITATE IN ZONA URBANA BLOCURI Da Cel mai uzitat Page 43 of 194 Nu Nu exista Nota Posibila amplasare Implementari APLICABILITATE IN ZONA URBANA GOSPODARII INDIVIDUALE Da Amplasare dificila in zona urbana de case Da In tari unde acest sistem a fost implementat se fac eforturi pentru inlocuirea lui cu un alt sistem Rare, de obicei in tari slab dezvoltate Cel mai uzitat Nota Posibila amplasare Implementari Acces auto Da In tari unde acest sistem a fost implementat se fac eforturi pentru inlocuirea lui cu un alt sistem Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista riscul de a nu se putea colecta de la toate gospodariile. APLICABILITATE IN ZONA RURALA Foarte dificila, datorita necesitatii realizarii unor platforme betonate pe spatiul public Cel mai uzitat Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene, comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate) Da Rare, de obicei in tari dezvoltate Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista riscul de a nu se putea colecta de la toate gospodariile. Nota Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: aspecte sociale 25% aspecte tehnice 25% aspecte economice 40% aspecte de mediu 10% Astfel, rezulta urmatoarele note: optiunea 1: nota 8,00 optiunea 2: nota 8,05 optiunea 3: nota 8,70 In ceea ce priveste aplicabilitatea, ea va determina pentru fiecare zona in parte (urban blocuri, urban gospodarii individuale, rural) varianta optima de colectare prin medierea notei de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona. Rezulta astfel urmatoarele note finale

44 Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 Urban - blocuri 6,50 9,03 4,85 Urban case 6,50 4,54 9,35 Rural 8,50 8,03 8,35 Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea optiunii 2 pentru zona urbana blocuri: platforme de pre-colectare optiunii 3 pentru zona urbana gospodarii individuale: pubele individuale optiunii 1, pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii Pentru colectarea deseurilor din comert, industrie si institutii, similare cu cele menajere, exista urmatoarele optiuni: a) sa se realizeze colectarea acestora, in amestec, in cadrul unei pubele de deseuri colectate mixt; b) sa se realizeze colectarea selectiva a deseurilor asimilabile, pe mai multe fractii; Optiunea a) este posibila, dar nu este recomandata, deoarece mari cantitati de deseuri reciclabile sunt depozitate direct in cadrul depozitului central in loc sa fie supuse valorificarii. Pentru acest tip de deseuri, colectarea separata pe doua fractii este foarte usor de realizat; Optiunea b) este in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si este esentiala pentru atingerea tintelor impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana cu costuri investitionale minime Deseuri din ambalaje Pentru colectarea deseurilor din ambalaje exista urmatoarele optiuni: a) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate intr-o singura pubela denumita pubela deseuri reciclabile ; b) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate in recipienti personalizati individual pentru fiecare tip de fractie reciclabila. Ambele optiuni sunt in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si putandu-se atinge tintele impuse prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana. In Judetul Constanta, din anul 2009, s-a inceput implementarea unei colectari selective benevole de catre SC Eco-Rom Ambalaje SA, prin amplasarea a cate 3 recipiente de tip clopot in localitatile Constanta, Mangalia, Navodari,Eforie. Avand in vedere specificul activitatii si misiunea SC Eco-Rom Ambalaje SA, de a servi drept intermediar intre operatorii de salubritate ce colecteaza deseurile reciclabile din recipientele detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA, si operatorii care valorifica aceste deseuri reciclabile, cantitatile colectate in acest sistem vor fi integrate in proiect, ajungand la statiile de sortare realizate prin prezentul proiect. Asadar, cantitatile estimate a se colecta in sistemul de management integrat la nivel judetean includ si cantitatile preconizate a se colecta in punctele de colectare selectiva detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA. Page 44 of 194

45 Tintele privind reciclarea deseurilor vor fi atinse exclusiv pe baza prezentului proiect, neexistand garantii ca aceste societati comerciale isi vor continua activitatea, sau ca generatorii de deseuri reciclabile vor prefera sa duca deseurile direct la agentii economici autorizati, in conditiile in care vor beneficia de puncte de colectare separata a deseurilor realizate prin proiect. Datorita imposibilitatii atingerii tintelor exclusiv prin punctele de colectare selectiva, se impune implementarea unei colectari a fractiei reciclabile si la sursa. Tabel : Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje 1. un singur recipient pentru toate deseurile reciclabile 2. 3 recipienti (pubele sau containere) pentru deseuri reciclabile: Hartie/carton; plastic/metal; sticla Grad de colectare selectiva ASPECTE SOCIALE Mic Maxim Confort Maxim Mediu Obisnuinta Maxima Medie Nota 6 9 ASPECTE TEHNICE Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim Depozitare Spatiu de depozitare redus Spatiu de depozitare mare Constructii speciale Nu Nu Dimensiuni Recipienti (pubele de 240 litri sau containere de l) Recipienti (pubele de 120 litri sau containere de 240 l) Nota 10 9 ASPECTE ECONOMICE Cost investitional in recipienti Mediu Mare Cost investitional in constructii - - Cost investitional in masini de colecta Mediu Mediu Cost consumabile - - Page 45 of 194

46 Costuri operationale anuale Mediu Mediu Nota 10 8 ASPECTE DE MEDIU Riscuri Gradul de colectare selectiva fiind mai mic, exista un impact asupra mediului prin nevalorificarea la maxim a deseurilor reciclabile - Nota 8 10 APLICABILITATE Usurinta in introducerea sistemului Mentinerea colectarii selective in timp Da Usor Da Mediu Nota 10 9 Media finala este data luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: aspecte sociale 30% aspecte tehnice 15% aspecte economice 25% aspecte de mediu 10% aplicabilitate 20% Astfel, rezulta urmatoarele note finale: optiunea 1: nota 8,50 optiunea 2: nota 8,85 Avand in vedere notele de mai sus se impune alegerea optiunii 2, colectarea selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile. In cele ce urmeaza se analizeaza 2 variante de colectare selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile: din poarta in poarta, respectiv centre de precolectare: 1. din poarta in poarta, pubele 120/240 litri 2. centre de pre-colectare ASPECTE SOCIALE Grad de colectare Maxim Minim Page 46 of 194

47 Confort Maxim prin disconfortul transportului la centrul de colectare In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de colectare Obisnuinta Maxima Minima Nota 10 5 ASPECTE TEHNICE Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim Depozitare Constructii speciale Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare Nu Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada. Nu, necontinand parte organica Dimensiuni Pubele de 120/240 litri Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l Nota ASPECTE ECONOMICE Cost investitional in recipiente Mare Mic Cost investitional in constructii Cost investitional in masini de colecta 0 Functie de locatie Mare Cost consumabile 0 0 Costuri operationale anuale COST ANUAL Mediu Nota 6 10 Riscuri Risc minim de deteriorare ASPECTE DE MEDIU Mic Mic Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu al nimanui, posibile desertari de deseuri langa conteinere Nota 10 8 Posibila amplasare Implementari anterioare APLICABILITATE IN ZONA URBANA BLOCURI Nu Nu exista Da Cel mai uzitat Nota 1 10 Posibila amplasare APLICABILITATE IN ZONA URBANA GOSPODARII INDIVIDUALE Da Implementari Cel mai uzitat Da Nota 10 9 APLICABILITATE IN ZONA RURALA Posibila Da Da Da Page 47 of 194

48 amplasare Implementari Rare, de obicei in tari dezvoltate Cel mai uzitat Acces auto Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista riscul de a nu se putea colecta de la toate gospodariile. Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene, comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate) Nota 8 10 Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: aspecte sociale 25% aspecte tehnice 25% aspecte economice 40% aspecte de mediu 10% Astfel, rezulta urmatoarele note: optiunea 1: nota 8,40 optiunea 2: nota 8,55 In ceea ce priveste aplicabilitatea, ea va determina pentru fiecare zona in parte (urban blocuri, urban gospodarii individuale, rural) varianta optima de colectare prin medierea notei de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona. Rezulta, astfel, urmatoarele note finale: Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Urban - blocuri 4,70 9,28 Urban case 9,20 8,78 Rural 8,25 9,28 Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea optiunii 2 pentru zona urbana blocuri: platforme de pre-colectare optiunii 2, pentru zona rurala, gospodarii individuale: platforme de pre-colectare. Pentru zona urbana gospodarii individuale notele nu difera foarte mult, existand si posibilitatea unui sistem mixt, si anume de a prevedea: o pubela individuala pentru fractia plastic/metal (care depaseste procentual fractia hartie/carton) containere la puncte de precolectare pentru fractiile hartie/carton si sticla. Centralizand, sistemul de colectare al deseurilor din ambalaje se prezinta astfel: Zona urbana blocuri: o platforma de precolectare la 3 scari dotata cu: 1. un container albastru de litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 4 zile (de 2 ori pe saptamana) 2. un container galben de litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 4 zile (de 2 ori pe saptamana) 3. un container verde de litri pentru fractia sticla, colectarea realizanduse la 14 zile (2 saptamani) Page 48 of 194

49 Zona urbana gospodarii individuale: 1. o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia plastic/metal ce va fi colectata o data la 14 zile (2 saptamani) 2. un punct de precolectare la 125 persoane (50 de gospodarii) dotat cu: Zona rurala: 1. un container albastru de litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 7 zile (saptamanal) 2. la fiecare al doilea punct de precolectare se va prevedea un container verde de litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se la 14 zile (2 saptamani) 1. un punct de precolectare la 250 persoane (circa 100 gospodarii) dotat cu: 1. un container albastru de litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 31 zile (lunar) 2. un container galben de litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 21 zile (3 saptamani) 2. pentru fiecare sat se va prevedea si un container verde de litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se tot la 31 zile (lunar) Deseuri biodegradabile Reiterand analiza de optiuni pentru deseurile reziduale se va observa, in mod similar, ca optiunile castigatoare sunt: pentru zona urbana blocuri: platforme de pre-colectare pentru zona urbana gospodarii individuale: pubele individuale pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri. Totusi, mai exista o optiune ce poate fi luata in calcul, si anume colectarea fractiei organice si a rezidualului in acelasi recipient, urmand ca separarea sa se realizeze la statia de tratare mecanobiologica. Analiza este prezentata in cele ce urmeaza: 1. colectare in comun a deseului rezidual si celui biodegradabil 2. colectare separata a deseului biodegradabil de cel rezidual ASPECTE SOCIALE Grad de colectare Mediu Maxim Confort Maxim Mediu Obisnuinta Maxima Medie Nota 10 7 ASPECTE TEHNICE Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim Page 49 of 194

50 Constructii speciale Nu Spatiu - Dublu fata de optiunea 1 Nota 10 8 ASPECTE ECONOMICE Nu Cost investitional in recipiente - Dublu fata de optiunea 1 Cost investitional in constructii Costuri operationale anuale Cu circa 10% mai mari ca in varianta 1 Nota 9 7 ASPECTE DE MEDIU Riscuri Risc minim Risc minim Nota Posibila amplasare Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri APLICABILITATE IN ZONA URBANA BLOCURI Da Deja colectat impreuna cu cel rezidual Necesita spatiu suplimentar Nota 8 6 Posibila amplasare Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri APLICABILITATE IN ZONA URBANA GOSPODARII INDIVIDUALE Da Deja colectat impreuna cu cel rezidual Da Da Mai redusa Nota 8 8 Posibila amplasare Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri Altele Da Deja colectat impreuna cu cel rezidual APLICABILITATE IN ZONA RURALA Da Mai redusa Costuri foarte mari de colectare pentru cantitati foarte mici colectate Nota 8 6 Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: aspecte sociale 25% aspecte tehnice 25% aspecte economice 40% aspecte de mediu 10% Astfel, rezulta urmatoarele note: Page 50 of 194

51 optiunea 1: nota 9,60 optiunea 2: nota 7,55 In ceea ce priveste aplicabilitatea, ea va determina pentru fiecare zona in parte (urban blocuri, urban gospodarii individuale, rural) varianta optima de colectare prin medierea notei de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona. Rezulta, astfel, urmatoarele note finale Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Urban - blocuri 8,80 6,78 Urban case 8,80 7,78 Rural 8,80 6,78 Rezulta castigatoare pentru zona urbana optiunea 1, aceea de a avea colectate deseurile biodegradabile impreuna cu cele reziduale intr-un singur recipient de deseuri reziduale a carui compozitie va fi preponderent biodegradabila. Acesta va fi colectat si transportat catre statia TMB in scopul biostabilizarii partii biodegradabile. Compostarea individuala a deseurilor biodegradabile este recomandata in zonele rurale unde, intrun fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat. S-a considerat ca un procent de 50% din totalul fractiei biodegradabile se va composta individual. Avand in vedere cantitatile mici ce raman necompostate in gospodarii, deci un rezultat nesemnificativ la nivelul judetului si, mai ales, costurile foarte mari de colectare, fractia biodegradabila ramasa necompostata in gospodarie va fi colectata impreuna cu fractia nereciclabila (fractia altele ) intr-un singur recipient de deseuri reziduale. Acestea vor fi transportate catre depozit direct si prin intermediul statiilor de transfer. Centralizand, sistemul de colectare al deseurilor biodegradabile si reziduale se prezinta astfel: Zona urbana blocuri: 1. un punct de precolectare la fiecare 100 persoane dotat cu 2 pubele de 240 litri ce vor fi colectate o data la 2 zile, puncte amplasate astfel: - Blocuri peste P+4: in camerele de precolectare ale blocurilor cu tubulatura de colectare deseuri existenta - Blocuri de maxim P+4: pe platformele de precolectare existente: deseul va fi transporat catre statia TMB pentru biostabilizarea partii organice. Page 51 of 194

52 Zona urbana gospodarii individuale: 1. o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia biodegradabila si cea reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile; deseul va fi transporat catre statia TMB pentru biostabilizarea partii organice. Zona rurala: 1. pubela de 60 litri in gospodarie pentru fractia reziduala si fractia organica necompostata in recipientul de compostare individuala. Colectarea se va face saptamanal in saci menajeri, deseul fiind transportat la depozit Deseuri voluminoase Cantitatile de deseuri voluminoase generate la nivelul anului 2013 sunt: in mediul urban: 3191; in mediul rural: 1274; Total: 4.465, cantitati ce trebuie colectate integral. In conformitate cu principiul poluatorul plateste, fiecare generator de deseuri voluminoase are obligatia de a asigura colectarea acestui tip de deseuri. Astfel, fiecare generator va transporta prin mijloace proprii sau va plati suplimentar operatorului de salubritate pentru a-i fi colectate deseurile voluminoase. Deseurile voluminoase vor fi transportate cea mai apropiata facilitate de tratare/transfer a deseurilor, resoctiv la statiile de sortare de la Lumina, Topraisar si Tortoman si la statiile de transfer de la Harsova si Deleni. Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Constanta, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile voluminoase, costurile de transport al acestor deseuri fiind suportate de generator. Pentru zonele 7 si 8, deseurile voluminoase vor fi transportate cu camioanele lung curier de la statiile de transfer Harsova si Deleni la statia de sortare Tortoman. In acest sens, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase, respectiv cate 2 containere de 18 mc, la fiecare dintre cele patru statii de sortare, si 2 containere de 18 mc la statiaile de transfer. Dezmembrarea deseurilor voluminoase in vederea depozitarii, se va realiza in interiorul statiilor de sortare Lumina, Topraisar si Tortoman si in cadrul statiei de sortare realizata prin Phare la Cernavoda Deseuri din parcuri si gradini Deseurile din parcuri si gradini sunt reprezentate de totalitatea deseurilor colectate din cosurile de gunoi amplasate pe aleile parcurilor, dar includ si o fractie verde formata din frunze si crengi. Ca si ipoteza, s-a considerat ca acest tip de deseu se genereaza doar in mediul urban. Ponderea cea mai mare in acest tip de deseu o au deseurile verzi, fractia organica reprezentand 76% din total. Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini exista urmatoarele optiuni: a) sa se realizeze colectarea in amestec a deseurilor din parcuri si gradini; b) sa se realizeze colectare separata a deseurilor din parcuri si gradini. Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece acest tip de deseu este singurul producator de compost pentru fertilizare. Optiunea b) este optiunea viabila datorita si faptului ca in acest mod se vor putea atinge tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, la nivel judetean. Aceste tipuri de deseuri vor fi colectate in mai multe tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pubele de 240 l pentru fractia reciclabila, conteinere de 1,1 mc si 18 mc pentru fractia verde. Page 52 of 194

53 Deseuri din piete Pentru deseurile din piete exista urmatoarele optiuni privind colectarea: a) colectare mixta b) colectare duala intr-o fractie biodegradabila si una mixta, ce nu va fi supusa reciclarii datorita gradului mare de impurificare cu deseuri biodegradabile. Avand in vedere pobderea mare de deseuri biodegradabile din total generat in acest mediu (85%) recomandarea este ca optiunea castigatoare sa fie b). Tipurile de recipiente in care se va face colectarea acestor tipuri de deseuri sunt conteinere de 1,1 mc, intr-un raport 1: 2 - deseu mixt: deseu biodegradabil Deseuri stradale Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de m) si pubele de 240 l. Pentru colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala exista urmatoarele optiuni: a) sa se realizeze colectarea manuala a deseurilor stradale; b) sa se realizeze colectare manuala si mecanizata a deseurlor stradale. Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece necesita personal numeros si totodata si materiale si pubele mobile pentru fiecare lucrator in parte. Optiunea b) este optiunea alesa, prin care se poate realiza eficient curatenia stradala. In mediul rural insa, optiunea a) este cea viabila datorita distantelor foarte mici de strazi ce trebuie curatate Namoluri de la statiile de epurare In prezent namolurile rezultate de la statiile de epurare din judet dupa deshidratare pe paturile de uscare sunt eliminate/transportate la rampele de deseuri existente, prin urmare nu putem vorbi de o tratare/ valorificare, nici macar de utilizarea acestuia ca fertilizant in agricultura. Namolul rezultat de la statiile de epurare este supus procesului de deshidratare prin trecerea acestuia prin concentratorul de namol. Nu exista instalatii de compostare sau incinerare. Nu se cunosc date cu privire la cantitatea de namol fermentat anaerob. In ceea ce priveste co-incinerarea, judetul dispune de o capacitate suficienta, insa deocamdata aceasta metoda nu a fost utilizata, implicand cheltuieli mai mari fata de depozitare. Colectarea, transportul si tratamentul namolurilor de la statiile de epurare din judetul Constanta cad in sarcina operatorului retelei judetene de apa/canal. Mentionam faptul ca gestionarea cantitatilor de namoluri rezultate din epurarea apelor uzate va intra in exclusivitate in sarcina Operatorului SC. Raja SA, care prin Proiectul de modernizare a infrastructurii de apa/apa uzata in judetul Constanta propune ca solutie privind eliminarea namolurilor depozitarea in depozitul propiu de la Luminita (Adresa din 8 iulie 2009) Deseuri din constructii si demolari Aceasta categorie cuprinde deseurile din activitatile de constructii si demolari (resturi de caramizi, moloz, elemente de structura buiandrugi, placi, etc lemn (ferestre, usi, astereala, sarpante), sparturi de gresie si faianta, sticla (geamuri obisnuite, geam armat), resturi de elemente de izolatii (carton asfaltat, polistiren, etc). Colectarea acestor deseuri este asigurata de catre firmele de constructii (prin contracte obligatorii la nivel de autorizatie de construire sau demolare). In acest moment nu exista date suficiente in ceea ce priveste modul de colectare, transport, reciclare si recuperare a acestui tip de deseuri. De asemenea, exista date insuficiente si in ceea ce priveste Page 53 of 194

54 cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate, acestea fiind inregistrate distinct de catre APM Constanta in Rapoartele despre starea factorilor de mediu, incepand cu anul Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate si depozitate in perioada sunt prezentate in tabelele urmatoare. Tabel : Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate (tone) Tipuri de deseuri Cantitate (tone) Deseuri din constructii si demolari colectate separat Sursa: APM Constanta, Date din chestionare Din anul 2008, in localitatea Ovidiu a fost autorizata functionarea depozitului de deseuri inerte,operat de SC OVI PREST CON SRL, unde sunt eliminate deseurile din constructii si demolari generate in judet. Tabel : Cantitatile de deseuri din constructii si demolari depozitate in perioada (tone) Tipuri de deseuri Deseuri din constructii si demolari depozitate (include cantitatile colectate separate de operatorii de salubrizare) Cantitate (tone) , , ,16 Sursa: APM Constanta, Date din chestionare Responsabilitatea tratarii, inclusiv a transportului deseurilor din constructii si demolari revine generatorilor/detinatorilor acestora, primariile fiind obligate sa indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport. In conformitate cu principiul poluatorul plateste, fiecare generator de acest tip de deseuri are obligatia de a asigura eliminarea deseurilor din constructii si demolarii, in conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta cu mijloace proprii direct la depozit sau va plati operatorului de colectare sa i se preia acest tip de deseu. Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Constanta, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile din constructii si demolari, costurile de transport si depozitare a acestor deseuri fiind suportate de generator Alte fluxuri de deseuri Deseuri periculoase continute in deseuri menajere Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa vizeaza colectarea regulata din poarta in poarta, prin campanii saptamanale in zonele 1, 2 si 3 si lunare in zonele 4-8. Avand in vedere ca exista mai multe categorii de deseuri periculoase, transportul acestora realizandu-se cu masini speciale (compartimentate), si ca obligativitatea colectarii cade in sarcina autoritatilor publice, a fost prevazuta in cadrul proiectului achizitionarea a doua masini pentru colectarea deseurilor periculoase, una urmand sa fie folosita in zonele 1, 2, 3 in timp ce cealalta va deservi zonele 4-8. Deseurile periculoase vor fi depozitate temporar la statiile de sortare, fiind necesare, pentru fiecare statie de sortare, cate doua containere de 18 mc pentru deseuri periculoase. Furnizarea acestor Page 54 of 194

55 containere va cade in sarcina operatorilor statiilor de sortare, lucru care va fi specificat in caietele de sarcini aferente procedurilor de atribuire in urma carora vor fi desemnati acesti operatori. Depozitarea finala a acestui tip de deseu se va realiza la depozitul conform la Perieti, judetul Ialomita, care include o celula speciala pentru depozitarea deseurilor periculoase. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE) Pentru colectarea DEEE exista urmatoarele optiuni: Colectare regulata (o data pe luna, gen Prima sambata din luna preluara gratuita, etc.) din poarta in poarta Colectare paralela cu colectarea regulata a deseurilor menajere Colectare prin puncte de colectare a deseurilor din echipamente electrice si electronice Tabel : Analiza de optiuni privind colectarea DEEE 1. Colectare regulata a DEEE 2. Colectare paralela cu colectarea deseurilor menajere 3. Colectare prin puncte de colectare Grad de colectare ASPECTE SOCIALE Mediu Maxim Redus Confort Maxim Mediu Redus Obisnuinta Medie Maxima Minima Nota Afectarea mediului ASPECTE DE MEDIU Medie Maxima Minima Nota Considerand ponderi egale pentru cei 2 parametri, rezulta prima optiune (nota 8) ca fiind cea recomandata. Astfel, pentru fiecare oras va trebui instituit un program de colectare (cel mai simplu, lunar) al deseurilor din echipamente electrice si electronice. De asemenea, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor din echipamente electrice si electronice la fiecare dintre statiile de sortare si transfer. Vehicule scoase din uz Responsabilitatea colectarii acestui tip de deseu cade in sarcina producatorilor, consiliile locale fiind implicate doar in identificarea si eliminarea autovehiculelor scoase din uz / fara proprietar / etc. In judetul Constanta au fost autorizati pentru colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, patru operatori economici, din care trei au colectat VSU. Acestia au colectat, in anul 2008, 1661 vehicule si au tratat (dezmembrat) 1363 vehicule. Tabel : Capacitati de dezmembrare ale VSU din jud. Constanta Nr. Denumirea societatii Adresa Page 55 of 194

56 crt. 1. SC REMAT SA CONSTANTA Str. Interioara Nr. 2, Tel 0241/623220; Fax 0241/ SC VMB LUX SONOR SRL CONSTANTA Constanta, Str. Interioara Nr. 3, Tel. 0241/620941, Fax 0241/632302, 3. SC RECSAL SRL OVIDIU Ovidiu, intrare incinta Siutghiol, tel/fax 0241/253111, Sursa: APM Constanta Raportul privind starea mediului in anul 2008 Tabel : Numar de vehicule scoase din uz colectate/tratate intre anii Denumirea societatii Numar VSU colectate in 2006 Numar VSU colectate in 2007 Numar VSU colectate in 2008 Numar VSU tratate in 2006 Numar VSU tratate in 2007 Numar VSU tratate in 2008 SC REMAT SA CONSTANTA SC VMB LUX SONOR SRL CONSTANTA SC RECSAL SRL OVIDIU TOTAL Sursa: APM Constanta Raportul privind starea mediului in anul Transportul si transferul deseurilor Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti si respectiv Albesti sau cel nou propus de la Tortoman). In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume: transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit. Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta dintre statie si depozitul conform este mai mare de cca. 15 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor containere de mari dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece cantitatea de deseuri ramane constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar opta pentru varianta de transportare a deseurilor la depozitul central cu ajutorul autogunoierelor). Pentru a analiza optiunile din punctul de vedere al statiilor de transfer trebuie tinut cont de urmatoarele: zonarea propusa; cantitatile colectate in fiecare zona a judetului. facilitatile de valorificare (TMB, statii de sortare) si depozitare a deseurilor Astfel, se contureaza ca optiuni de analizat urmatoarele variante: Page 56 of 194

57 1. statii de transfer in zonele Targusor, Harsova si Deleni 2. statii de transfer in zonele Harsova si Deleni In tabelul urmator se prezinta costurile investitionale totale (inclusiv celelalte componente ale sistemului integrat), costurile de operare precum si NPV in cele 2 variante. Tabel : Analiza comparativa optiuni de transfer 1. ST la Targusor, Harsova si Deleni 2. ST la Harsova si Deleni Costuri totale de investitie Costuri anuale de operare NPV operare pe perioada proiectului NPV investitie + operare EUR EUR EUR/an EUR/an EUR EUR EUR EUR Din analiza rezultatelor calculelor sintetizate in tabelul de mai sus rezulta ca fiind optima varianta fara statie de transfer in zona Targusor, atat din punct de vedere al investitiei cat si al costurilor de operare. Astfel, optiunea recomandata de catre consultant este optiunea 2, constructia a 2 statii de transfer, una in zona 7 la Harsova si alta in zona 8 la Deleni. Tipuri de deseuri acceptate La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri: Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor alterabile si nealterabile. Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele doua fractii. Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii directe. Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini includ, de obicei, frunze, resturi de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala. Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticla si cutiile de aluminiu. Page 57 of 194

58 Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei deseuri reciclabile. Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii directe in cadrul depozitului central de deseuri. La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri: Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele. De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire zilnica la depozitul ecologic. Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje Situatia existenta Din cauza procentului scazut de colectare selectiva a deseurilor de la populatie, componentele reciclabile din deseurile menajere (hartie, carton, sticla, materiale plastice, metale) nu se recupereaza, ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane. Intr-o mica masura, se realizeaza sortarea manuala a deseurilor receptionate in depozitele de deseuri pentru recuperarea deseurilor de hartie si carton, a deseurilor de PET, cat si a deseurilor metalice. Astfel, au fost sortate manual, in depozitul apartinand SC ECO GOLD INVEST SA: 4 tone deseuri de hartie si carton, 44 tone deseuri de mase plastice si 52 tone deseuri metalice. Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora. In prezent activitatea de recuperare/valorificare a materialelor reciclabile din deseurile menajere este organizata in principal pentru recuperarea fractiei plastic/pet, care se prelucreaza prin maruntire si regranulare. La stabilirea necesitatilor de sortare pentru sistemul de management integrat al deseurilor proiectat prin prezentul proiect, in scopul atingerii tintelor judetene privind reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje, au fost luate in considerare si outputurile de reciclabile provenite de la statiile existente, respectiv MM Recycling si Cernavoda. Obiective si tinte Scopul prezentului proiect este acela de a analiza si stabili un set de masuri care sa conduca treptat la un standard de viata ridicat al populatiei din judetul Constanta, precum si la un mediu mai putin poluat. In acest sens, obiectivele generale ale proiectui sunt urmatoarele: Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Constanta, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Page 58 of 194

59 Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor in judetul Constanta, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din judet. In ceea ce priveste componenta de sortare a sistemului de management integrat al deseurilor, obiectivul specific, a carui indeplinire va duce la realizarea obiectivelor generale mentionate mai sus, este atingerea tintelor de reciclare si valorificare a ambalajelor, stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, cu obiectivul complementar referitor la constientizarea populatiei cu privire la necesitatea colectarii selective si valorificare a deseurilor. Masurile prin care vor fi atinse aceste obiective vizeaza investitii pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor la nivelul intregului judet, constructia unor facilitati pentru sortarea deseurilor si campanii de constientizare a populatiei asupra necesitatii si beneficiilor colectarii selective, reciclarii si valorificarii deseurilor. Tintele de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje din judetul Constanta sunt prezentate in tabelul urmator: Page 59 of 194

60 Tabel : Cuantificare tintelor de reciclare si valorificare in judetul Constanta, in perioada Fractii reciclabile UM An Hartie/carton tone/an 10,281 11,001 11,551 12,128 12,735 13,372 Sticla tone/an 3,296 4,188 5,092 5,833 6,890 8,038 Plastic tone/an 1,828 2,134 2,614 3,137 3,706 4,864 Metale tone/an 1,682 1,799 1,889 1,984 2,083 2,187 Lemn tone/an ,273 1,670 1,754 1,842 Total reciclare tone/an 18,811 23,177 26,898 30,933 35,304 40,776 Total valorificare tone/an 22,801 27,447 30,741 35,640 40,246 44,483 Analiza de optiuni In continuare se vor analiza doua scenarii referitoare la o amplasare optima a statiilor de sortare la nivelul intregului judet: Optiunea 1: Realizarea a 4 statii de sortare a deseurilor: - Lumina (ce va deservi zona 1) - Topraisar (ce va deservi zonele 2 si 3) - Tortoman (aferenta noului depozit si ce va deservi zonele 4, 5, 6 si 8) - Harsova (ce va deservi zona 7) Optiunea 2: Realizarea a 3 statii de sortare, similar cu optiunea 1 dar fara statia de sortare aferenta zonei 7, de la Harsova (deseurile reciclabile din aceasta zona urmand a fi transferate la statia de sortare de la Tortoman) Evaluarea optiunilor s-a realizat tinand cont de toate costurile de operare precum si de valoarea investitiilor in ambele variante. Costurile sunt cele de la nivelul intregului judet si cuprind toate elementele necesare (colectare, transfer, long curier, sortare, compostare, depozitare, etc.). Tabel : Analiza comparativa optiuni sortarea deseurilor Optiunea 1 Optiunea 2 Costuri totale de investitie EUR EUR Costuri anuale de operare din care EUR/an EUR/an Colectare , ,77 Transport long curier , ,38 Transfer , ,33 Sortare , ,76 Page 60 of 194

61 Compostare , ,31 Depozitare , ,30 Inchidere depozite , ,99 NPV operare pe perioada proiectului EUR ,60 EUR NPV investitie + operare EUR EUR Din analiza rezultatelor calculelor sintetizate in tabelul de mai sus rezulta ca fiind optima varianta 2, fara statie de sortare la Harsova, atat din punct de vedere al valorii investitiei cat si al costurilor de operare. Astfel, optiunea recomandata de catre consultant este optiunea 2, constructia a 3 statii de sortare la Lumina, Topraisar si Tortoman. Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi: distributia zonala a liniilor de sortare; tipul de deseu prelucrat; gradul de automatizare a sortarii. Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele: distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei variante de baza: dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare; dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean; dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a depozitului judetean. Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a depozitului central. Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de sortare trebuie sa indeplineasca un numar de conditii: sa deserveasca o populatie de minim locuitori; zona deservita sa genereze un flux total de deseuri menajere si asimilabile de minimum to/an; sa primeasca un flux total de deseuri reciclabile (colectate selectiv) de minimum to/an; sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite preluarea fractiilor sortate de catre reciclatori; sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati. Tipul de deseu prelucrat poate fi: mixt; fractie reciclabila; fractie biodegradabila. Page 61 of 194

62 Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul reciclabil pentru obtinere de fractii reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn), deseul reciclabil rezulta din colecta selectiva, asa cum a fost prezentat mai sus. Motivatia acestei decizii este data de: aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul biodegradabil sau mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati (a nu se confunda cu activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte caracteristici); calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita contaminarii cu material biologic putrescibil, umiditate si fractie fina. gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel: instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual; instalatia se preteaza pentru productivitati mici (debite de deseuri reciclabile prelucrate de maxim to/an); in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea transportul balotilor se realizeaza cu carucioare impinse manual; instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic si partial manual; instalatia se preteaza pentru productivitati medii (debite de deseuri reciclabile prelucrate cuprinse intre si to/an) alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica); se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn; se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat) transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni; se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.); transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare; transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent mecanic, procesele fiind conduse de o centrala de automatizare; instalatia se preteaza pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri reciclabile prelucrate de peste to/an) si nu separa decat fractiile: hartie + carton, plastic + PET, metale feroase si metale neferoase; gradul de reusita a selectarii, definit ca Page 62 of 194

63 raport dintre masa de material selectat si masa cuprinsa in deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari Tratarea deseurilor biodegradabile Situatia existenta Deseurile biodegradabile municipale reprezinta fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec precum si fractia biodegradabila din deseuri municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri stradale. In Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor procentul de deseuri biodegradabile din deseurile menajere este apreciat la aproximativ 50% in mediul urban si respectiv 60% in mediul rural. Pentru deseurile biodegradabile, H.G. 349/2005 (privind depozitarea deeurilor, care transpune Directiva 99/31/CE) stipuleaza necesitatea scaderii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, dupcum urmeaza: reducerea cantitii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, pana in anul 2010; reducerea cantitii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totala, exprimatgravimetric, produsa in anul 1995, pana in anul 2013; reducerea cantitii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsin anul 1995, pana in anul In judetul Constanta nu exista echipamente de tratarea deseurilor biodegradabile. In zona rurala au fost luate masuri pentru reducerea cantitatilor de deseuri prin decizii ale consiliilor locale privind obligativitatea cetatenilor de a depozita deseurile in propia gospodarie. Practic aceste masuri sunt partial respectate de locuitorii acestor zone, in gospodariile rurale fiind create spatii de depozitare deseuri menajere mai ales biodegradabile, deasemeni o mare parte din resturile alimentare sunt utilizate ca hrana pentru animalele domestice. Obiective si tinte La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la 35% pana in In ceea ce priveste cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate din judetul Constanta, aceasta trebuie sa fie de maxim tone in 2013, ceea ce inseamna ca aproximativ tone de deseuri biodegradabile vor trebui deviate de la depozitare. Pentru anul 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile ce vor trebui deviate de la depozit este de aproximativ tone. Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza prin sortarea si reciclarea deseurilor din hartie si carton, lemn si textile si prin compostarea fractiei organice a deseurilor municipale. Tabel : Cuantificare tintelor de deviere a deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul Constanta, anii 2013, 2016 An % conform tintelor 50% 35% Ponderea deseurilor biodegradabile Biodegradabil URBAN - Deseuri populatie si agenti economici Page 63 of 194

64 Biodegradabil RURAL - Deseuri populatie si agenti economici Biodegradabil - Deseuri din gradini si parcuri - 90% Biodegradabil - Deseuri din piete - 80% Biodegradabil - Deseuri stradale - 20% Hartie (100% biodegradabil) Lemn (100% biodegradabil) Textile (50% biodegradabil) TOTAL BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL ADMIS A SE DEPOZITA BIODEGRADABIL necesar a fi redirectionat Analiza de optiuni Tinand seama de compozitia deseurilor municipale din tara noastra, in care predomina materia organica usor si mediu fermentabila, respectiv 50-60% din totalul acestora, restul fiind compusa din ambalaje (maculatura, plastice, metale, textile, sticla, lemn etc.) cca % si resturi nevalorificabile pentru depozitare, cca %, solutia de compostare a deseurilor de natura organica, la care sa se adauge sistemul de precolectare selectiva direct de la sursa de generare, atat a deseurilor de ambalaje (maculatura, plastice, metale, sticla, textile etc.) cat si a deseurilor organice (resturi de la bucatarii, vegetale etc) si depozitarea ecologica a deseurilor care nu pot fi valorificate sub nici o forma, este solutia optima pentru acest proiect. In capitolul de fata se prezinta o analiza a optiunilor de compostare aeroba, cu obtinere de deseu stabilizat ce va fi folosit ca strat de acoperire la depozitul de deseuri. Variantele ce pot fi luate in considerare pentru analiza de optiuni sunt: stramutare biocelule cu membrana semipermeabila biocontainere cu intoarcerea brazdei Tabel : Analiza comparativa a diferitelor tehnologii de compostare Tipul instalatiei Avantaje pentru alegere Dezavantaje pentru alegere Argumente pentru alegerea solutiei finale CU STRAMUTARE Sistem mecanizat de compostare; Calitate buna a compostului; Functional tot timpul anului; Poate fi extins. Necesita cladire acoperita cu suprafata mare; Mecanizare relativ mare; Personal de lucru mai mult; Investitie specifica mare. Solutie mecanizata dar nu automatizata; Volum foarte mare de infrastructura; Suprafata foarte mare de teren. BIOCELULE Sistem mecanizat de compostare; Permite extindere Investitie si pret de cost pentru tratare mic; Personal de lucru redus; Investitie specifica mica; Pret de cost tratare mic. Nu asigura decat faza de fermentare, suficienta pentru biostabilizare, dar insuficienta pentru asigurarea si a fazelor de maturare si depozitare daca in viitor se va pune problema compostarii. Este economica; Usor de codus, cu personal redus; Tehnicitate simpla; Poate fi usor extinsa prin marirea nr. de celule; Investitie specifica si pret de cost redus. Page 64 of 194

65 BIOCONTAINER Suprafata mica de constructii; Permite extindere oricat de mare; Mecanizare superioara; Ecologizare mediu; Personal de lucru redus. Cost mai ridicat de utilaje, dar economic la unitati mari; Automatizare ridicata; Cost ridicat de utilaje pentru unitati mici; Investitie specifica mare. Nu necesita cladiri acoperite; Necesita numai platforma betonata pentru amplasarea biocontainerelor. CU INTOARCEREA BRAZDEI Sistem mecanizat de compostare; Functional tot timpul anului; Poate fi extins; Utilaje simple usor de manevrat. Necesita cladire acoperita cu suprafata mare; Mecanizare relativ mare; Investie specifica mare. Volum mare de infrastructura; Semi-mecanizat, asigura necesarul de apa si aer; Poate rivaliza cu celelalte sisteme de vanturare. Tabel : Analiza de optiuni privind tehnologia de compostare 1. Compostare cu biocelule 2. Compostare cu intoarcerea brazdei Cost investitional ~ / 12 ani = /an ASPECTE ECONOMICE TMB TORTOMAN ~ / 12 ani = /an Cost exploatare /an /an COST TOTAL /an = 11,6 /to /an = 12,4 /to NOTA 10 9 Cost investitional ~ / 12 ani = /an TMB LUMINA ~ / 12 ani = /an Cost exploatare /an /an COST TOTAL /an = 9,9 /to /an = 9.9 /to NOTA Locuri de munca Confort Mediu ASPECTE SOCIALE Similar Mic, se lucreaza direct cu deseurile in curs de compostare Nota 9 8 Grad de stabilizare Durata de stabilizare Mediu Mica ASPECTE TEHNICE Mediu Medie Flexibilitate Maxima, prin marirea numarului de biocelule Medie, prin redimensionarea constructiei Risc de intrerupere al aerarii fortate Mic, prin intreruperea curentului electric Mediu, odata cu defectarea utilajului de aerare Page 65 of 194

66 Nota 9 7 ASPECTE DE MEDIU Emisii Reduse Posibile Nota 9 8 APLICABILITATE Eficienta Medie Mare Existenta unor proiecta similare in Romania Nu Nota 8 10 Da Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: aspecte sociale 15% aspecte tehnice 15% aspecte economice 40% aspecte de mediu 10% aplicabilitate 20% Astfel, rezulta urmatoarele note finale: - Pentru statia de tratare mecano-biologica de la Tortoman optiunea 1: nota 8,95 optiunea 2: nota 8,15 - Pentru statia de tratare mecano-biologica de la Lumina optiunea 1: nota 8,95 optiunea 2: nota 8,30 Din cele de mai sus, pentru ambele locatii, se impune alegerea optiunii 1, statii de tratare mecano biologica cu aerare fortata in biocelule cu membrana semipermeabila Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului Constanta Depozitarea deseurilor in judetul Constanta se realizeaza in momentul de fata prin cele 3 depozite ecologice: Ovidiu, Costinesti si Albesti, si cele 4 depozite neconforme din mediul urban: Techirghiol, Cernavoda, Murfatlar, Harsova. Tabel : Situatia depozitelor de deseuri municipale conforme in 2008 judetul Constanta Amplasament Capacitate totala (mii m3) Capacitate disponibila * (t) Suprafat a (m²) Anul punerii in functiun e Durata de viata Zona deservita Observatii Page 66 of 194

67 COSTINESTI Costinesti, Eforie, Tuzla, Negru Voda capacitatea disponibila* se refera la prima celula, pentru celelalte celule capacitatea este de aproximativ mc conform AIM ALBESTI Mangalia, statiuni sudul litoralului din capacitatea disponibila* se refera la celula 1, pentru celulele 3 si 4, capacitatea disponibila este de aproximativ mc, conform AIM OVIDIU (din care suprafata ocupata de celule ) Sursa: Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Constanta Constanta, Ovidiu, Navodari capacitatea disponibila* a depozitului Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si de vest a judetului Constanta a fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul Constanta. Se propune implementarea acestui Depozit ecologic in zona Medgidia - localitate Tortoman, deoarece: depozitele existente din Albesti si Costinesti (ambele in zona de coasta) sunt suficiente pentru perioada de prognoza conform arondarilor actuale dar nu pot primi deseuri din alte zone deoarece acest lucru ar determina depasirea capacitatii proiectate pe perioada proiectului; mai mult, distantele de la statiile de transfer arondate la depozitul nou propus la Tortoman la depozitele Albesti si Costinesti sunt foarte mari, ceea ce ar duce la un cost de transport nerentabil si mai ales la inducerea unui risc de poluare prin transportul deseurilor, fapt cu implicatii negative inadmisibile, mai ales pentru un judet cu o industrie turistica deosebit de importanta; depozitul de la Ovidiu (de asemenea in zona de coasta) are nevoie de extindere si problema transporturilor este valabila ca si pentru depozitele Albesti si Costinesti; distantele de transport de la Harsova si Deleni la depozitele existente sunt mari si oricum la depozitul Ovidiu (cel mai apropiat dupa cel propus la Medgidia) capacitatea de depozitare se depaseste pe perioada proiectului, nefiind deci o solutie viabila de depozitare pentru zonele arondate depozitului nou Tortoman. Pentru amplasarea depozitului si a statiilor de sortare si TMB prevazute in cadrul platformei tehnologice a depozitului, au fost analizate urmatoarele locatii: Comuna Mircea Voda Sat Gherghina terenul disponibil, o fosta cariera de caolin, nu indeplineste criteriile de selectie, fiind amplasat la mai putin de 500 m fata de zona locuita; Comuna Mircea Voda sat Tibrinu terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice necesare pentru amplasarea depozitului, insa situatia juridica a terenului este incerta (in prezent se afla in concesiune); in plus, natura terenului (cariera de caolin, exploatata sporadic) impune investigatii suplimentare; Page 67 of 194

68 Comuna Cuza Voda suprafata terenului disponibil nu este suficienta pentru investitia propusa; Comuna Tortoman terenul disponibil intruneste conditiile tehnice si legale necesare pentru amplasamentul depozitului central; Medgidia fosta cariera Lafarge terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice necesare pentru amplasarea depozitului, insa nu indeplineste conditiile legale, datorita faptului ca Medgidia nu a aderat oficial la ADI Dobrogea, iar situatia juridica a terenului este incerta (in prezent concesionat catre societatea Lafarge); Medgidia sat Remus Opreanu terenul disponibil nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru amplasarea depozitului, fiind amplasat la mai putin de 1 km fata de zona locuita; Tinand cont de actuala situatie, pentru amplasarea depozitului din zona centrala, a fost recomandat amplasamentul din localitatea Tortoman, astfel: Depozit zona Medgidia locatie Tortoman. Localizare: NE localitatiitortoman Distanta fata de zona locuita: cca.1 km Drum de acces: drum de pamant aprox. 800 m din localitate, acces la DJ 224 Distanta fata de orasul Medgidia: 12 km Utilitati: curent electric, alimentare cu apa Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul judetului Constanta exista 4 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa b ) aferente localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar. Datele la care isi vor inceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de sistare / incetare a activitatii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), sunt prezentate in Anexa 2.7. Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele trebuie inchise conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii. In zonele rurale exista amplasamente pentru depozitarea deseurilor in fiecare localitate. Au fost identificate aproximativ 230 de locatii pe care sunt depozitate in continuare necontrolat deseurile generate, fara a se realiza o minima selectare a acestora. Depozitele din zona rurala si-au sistat depozitarea la 16 iulie Inchiderea si ecologizarea acestora nu face obiectul prezentului proiect, deoarece se va realiza prin contributia autoritatilor locale. In cadrul proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta sunt incluse urmatoarele investitii: Page 68 of 194

69 1. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii. 2. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita. 3. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita. 4. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 7,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita. Tabel : Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme - judetul Constanta Denumire depozit/ Localizare Suprafata (ha) Cantitatea de deseuri (mc)existenta Cantitatea de deseuri (mc)existenta la momentul inchiderii Suprafata dupa inchidere An inchidere HARSOVA 2,5 ha ha 2010 CERNAVODA 1,5 ha ; ha 2012 MURFATLAR 7,5 ha ha 2015 TECHIRGHIOL 2,0 ha ha 2012 Inchiderea depozitelor se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004. Astfel, se vor respecta urmatoarele. Lucrari de inchidere Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Se vor construi berme perimetrale si indiguiri pentru a incorpora deseurile. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si Page 69 of 194

70 demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. Gropilor existente in corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Profilul depozitului dupa inchidere va fi de forma unei calote, cu pante ale taluzurilor de minim1:10 si maxim 1:3. Depozitul de deseuri va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza: Strat suport de minim 0,50 m cu k >1x10-4 m/s; Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime minima de 0,30m; Geotextil de separare de 400 gr/mp; Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de minim 0,50 m, cu k<5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta; Geotextil de protectie; Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10-3 m/s sau materiale artificiale; Geotextil de separatie de 400 gr/mp; Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15m va fi strat vegetal fertilizat; Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 9 puturi (cu adancime medie de 6m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care au ca si capac biofiltre; Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (620m), construit pe bermele perimetrale. Imprejmuire. Proiectul de inchidere a actualelor depozite de deseuri neconforme, nu cuprinde masuri de colectare a levigatului. La depozitele pentru deseuri menajere si asimilabile acestora, caracterizate printr-o parte organica ridicata compozitia levigatului din faza finala se deosebeste considerabil, de compozitia din fazele acida sau a metanului, incarcarea cu principalele elemente impurificatoare variind in timp. S-a constatat: concentratia substantelor chimice prezente in levigat atinge o valoare maxima in primii 3-5 ani de la deschiderea depozitului, dupa care descresc gradual in timp. Substantele usor solubile si biodegradabile au valori maxime la inceperea exploatarii depozitului. Dupa primii ani de exploatare levigatul contine substante organice dizolvate usor biodegradabile urmare, in special, a prezentei a acizilor grasi volatili. Specific acestei perioade este ph-ul cuprins intre 6-7, care, dupa o vechime a depozitului de 4-5 ani, prezinta valori in crestere ajungand la 7-8, ca urmare a epuizarii substantelor usor biodegradabile si a producerii gazelor de fermentatie. In timp concentratiile compusilor din levigat scad, continutul fiind format din apa, gaze dizolvate (bioxid de carbon si metan) si biomasa. Cantitativ levigatul creste in primii 4 ani, descreste pana in cel de-al 8-lea an si ramane constant in continuare la o valoare ce reprezinta cca. 1 din cantitatea maxima. Avand in vedere ca depozitele au fost deschise acum cca. 30 de ani in urma, fara a avea prevazut un sistem de impermeabilizare la baza acestora, levigatul format pe parcursul perioadei de functionare a depozitului a poluat atat solul cat si apa freatica. Apele pluviale au un rol major in formarea levigatului, prin percolarea corpului de deseuri. Page 70 of 194

71 Masurile luate privind inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme vor stopa patrunderea apelor pluviale in corpul de deseuri si astfel cantitatea de levigat produsa va fi neglijabila. Remedierea, respectiv decontaminarea solului/subsolului si a apelor subterane pe care este amplasat depozitul, este de asteptat sa se produca in mod natural, urmare masurilor de inchidere propuse, prin procesul complex denumit atenuare naturala, (concept definit in art. 2 din HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, care include un ansamblu de conditii si fenomene geologice, fizice si chimice ce produc in timp neutralizare sau scaderi ale concentratiilor de poluanti in mediul geologic) proces care, intr-un interval de mai multi ani, functie de gradul de contaminare local, poate conduce la revenirea acestuia in cvasitotalitate la parametri initiali. Monitorizarea apelor subterane Conform Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, controlul calitatii apei subterane se va realiza prin 3 foraje de control, unul amplasat amonte si doua aval fata de depozit, pe directia de curgere a apelor subterane. Se va monitoriza astfel nivelul apei subterane, prin prelevari la intevale de 6 luni, si compozitia acesteia (pentru aceasta, frecventa de prelevare se stabileste astfel incat sa fie posibile actiuni de remediere intre doua determinari, in cazul in care se atinge un prag de alerta). Monitorizarea depozitului se va face pe o perioada de minim 30 de ani Rezumatul analizei optiunilor Tabelul urmator ofera o centralizare a optiunilor analizate si a solutiei recomandate de catre consultant. Tabel : Rezumatul analizei de optiuni Componenta sistemului de management integrat al deseurilor Zona de aplicare Optiuni Optiunea recomandata mediul urban blocuri de locuinte cu peste 5 etaje - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA Puncte de precolectare: Pubele fractie reziduala 3 Containere fractie reciclabila mediul urban blocuri de locuinte cu mai putin de 5 etaje - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: Pubele fractie reziduala 3 Containere fractie reciclabila COLECTAREA DESEURILOR Colectarea deseurilor menajere mediul urban gospodarii individuale - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Pubele individuale fractie reziduala Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila mediul rural - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Saci menajeri fractie reziduala Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila Compostare individuala Page 71 of 194

72 Componenta sistemului de management integrat al deseurilor Colectarea deseurilor asimilabile celor menajere Zona de aplicare Optiuni Optiunea recomandata mediul urban mediul rural - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: Pubele fractie reziduala 3 Containere fractie reciclabila mediul urban blocuri de locuinte cu peste 5 etaje - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila mediul urban blocuri de locuinte cu mai putin de 5 etaje - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila Colectarea deseurilor din ambalaje mediul urban gospodarii individuale - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Pubele individuale pentru plastic/metal Puncte de precolectare: 2 Containere fractie reciclabila mediul rural - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila mediul urban blocuri de locuinte - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Pubele fractie reziduala in puncte precolectare Colectarea deseurilor biodegradabile mediul urban gospodarii individuale - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Pubele individuale fractie reziduala mediul rural - colectare selectiva - colectare duala COLECTARE SELECTIVA: Saci menajeri fractie reziduala Compostare individuala Colectarea deseurilor voluminoase toate zonele - Colectare regulata a deseurilor voluminoase - Colectare paralela cu colectarea deseurilor menajere - Colectare prin puncte de colectare COLECTARE REGULATA A DESEURILOR VOLUMINOASE Colectarea deseurilor din gradini si parcuri mediul urban - colectare in amestec - colectare separata COLECTARE SEPARATA Colectarea deseurilor din piete toate zonele - colectare mixta - colectare duala - colectare selectiva COLECTARE SELECTIVA Colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala mediul urban mediul rural - colectare manuala - colectare manuala si mecanizata COLECTARE MANUALA SI MECANIZATA COLECTARE MANUALA Page 72 of 194

73 Componenta sistemului de management integrat al deseurilor SORTAREA DESEURILOR Transportul si transferul deseurilor Zona de aplicare Optiuni Optiunea recomandata - transfer prin descarcare directa - transfer prin compactare cu cap de presare - statie de sortare semi-automata - statie de sortare automata Transfer prin compactare cu cap de presare la statia de transfer Harsova Transfer direct la sttiile Topraisar, Deleni STATII DE SORTARE SEMI- AUTOMATA TRATAREA BIOLOGICA ADESEURILOR DEPOZITAREA DESEURILOR INCHIDEREA DEPOZITELOR URBANE NECONFORME - biocelule cu membrana semipermeabila - compostare cu intoarcerea brazdelor - construirea unui depozit nou pentru zonele 4 8 la Tortoman - transferul deseurilor din zonele 4-8 catre depozitele existente HARSOVA CERNAVODA MURFATLAR TECHIRGHIOL MEDGIDIA Sursa: Analiza Consultantului BIOCELULE CU MEMBRANA SEMIPERMEABILA Construirea unui nou depozit conform la Tortoman Inchiderea depozitelor neconforme 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 Procese tehnologice de productie Statiile de transfer Autogunoierele care intra pe poarta statiei de transfer sunt mai intai cantarite, dupa care isi continua traseul urcand rampa catre nivelul superior. Deseurile sunt descarcate in containere printr-o palnie. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece deseurile sunt transferate direct din vehiculul de colectare in containerul pentru transport de lung curier. Dupa ce se umple containerul, acesta este inlocuit cu unul gol. Containerele pline sunt transportate la depozitul de la Tortoman cu ajutorul unui mecanism de ridicare cu carlig. Transferul deseurilor biodegradabile si mixte se va face cu compactare, in timp ce deseurile reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta a sortarii optima Statiile de sortare Statia de sortare a deseurilor va fi alcatuita din: instalatia de sortare; platforma de descarcare; platforma depozitare baloti/expediere. Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul Page 73 of 194

74 magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice, precum si o parte din reciclabilele care nu au fost recuperate. Functii de baza ale statiei de sortare: preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si fractie uscata ; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor; stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor. Gradul de automatizare a sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual; alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica); se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn; se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat) transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni; se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semiautomate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PETuri, etc.); transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare; transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul: deseurile sunt aduse de la statiile de transfer in containerele de transport lung curier sau din zona de deservire directa a depozitului, cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie; urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa descarcarea pe platforma a deseurilor de tip pubela reciclabile ; refuzul selectat se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare; deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip minitractor cu lama in cuva de alimentare; cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de selectare; banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,0 in cuva desfacatorului de saci; Page 74 of 194

75 deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare; la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare; pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti; dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori; banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz; refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala. dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate apucatoare Statiile TMB Descompunerea aeroba - compostarea este un proces controlat, aerob, biologic, de oxidare, de biodegradare si stabilizare a fractiilor organice de deseu. Compostarea inseamna transformarea materiei organice in reziduuri solide, caldura, CO 2 si apa, prin actiunea microorganismelor in prezenta oxigenului. Prin aceasta, emisiile de gaze de efect de sera (in principal metan si CO 2 ) in timpul procesului de depozitare sunt reduse. Pre-tratarea mecanica cuprinde urmatorul echipament: magnet permanent tocator tambur rotativ (ciur) Se presupune ca magnetii permanenti separa 95% din materialele feroase si ca tamburul rotativ asigura cernerea deseurilor maruntite in doua fluxuri de deseuri: deseuri biodegradabile si refuz de compostare ce contine in special fractii deseuri reciclabile ce vor fi incarcat in containere si transportat la depozitul de deseuri conform Muchea. Tratarea prin aerare a fractiei biodegradabile va avea loc 350 de zile pe an, 24 de ore pe zi Depozit de deseuri conform Tortoman Activitatile specifice ce au loc in zona de depozitare sunt urmatoarele: inregistrarea deseurilor; controlul strict al deseurilor acceptate la depozitare; compactarea; Page 75 of 194

76 acoperirea zilnica a deseurilor; motorizarea apei freatice; monitorizarea regulata pe durata inchiderii si dupa aceea. Modul de realizare a depozitarii deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor celule zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor picior de oaie si acoperi ulterior cu pamant sau compost. Depozitul va fi operat in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din prevazut de Ordinul 757/2004. Activitatea de depozitare a deseurilor se desfasoara in urmatoarele etape: cantarire pe platforma electronica de cantarire; descarcare pe platforma de descarcare; inspectia vizuala a compozitiei deseurilor; transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii; imprastiere si compactare pentru reducerea volumului; asternere de straturi de acoperire, periodic; cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura. Metoda de depozitare a deseurilor consta in depozitare pe suprafata prin descarcarea si compactarea deseurilor ce formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima, de obicei nu depaseste 2,50 m. Nivelarea si compactarea: Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe avantaje: creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum; reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor; minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt. Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din otel. In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad de compactare optim astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de formare si evacuare a levigatului si a biogazului din depozit. Valoarea densitatii deseurilor compactate de 0,8 tone/m 3 este optima pentru desfasurarea normala a proceselor de biodegradare in deseurile menajere. Acoperirea periodica: Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor. Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la escavarile efectuate pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate. Delimitarea zonelor de lucru: Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinand cont de urmatoarele: Page 76 of 194

77 securitatea muncii; prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, pasari, impact vizual); suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului; tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri; forma celulelor de depozitare; modul de eliminare a biogazului si a levigatului; stabilitatea depozitului. Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control strict pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru. Echipamente mobile pentru exploatarea deseurilor: Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor picior de oaie si un incarcator frontal. Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces catre interiorul celulei. Levigatul drenat din interiorul celulei va fi deversat in colectorul de canalizare din PEID De 315 mm PN 10 si se va scurge gravitational in bazinul de retentie al levigatului si de aici in statia de epurare levigat. Din statia de epurare permeatul rezultat va fi evacuat in bazinul de retentie si evaporatie. Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului drenant de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca. 15 m. Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip picior de oaie prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,05 t/mc. Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare. Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in vederea protejarii stratului drenant Inchidere depozite urbane neconforme Solutia adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme urbane in judetul Constanta a fost descrisa in capitolul Dupa inchiderea depozitelor se va face colectarea pasiva a biogazului. 2.2 Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor Documentul, disponibil in prezent doar in limba engleza, cuprinde: 1. INFORMATII GENERALE; 2. PROCESE SI TEHNICI APLICABILE: Page 77 of 194

78 Tehnici comune aplicate in acest sector; Tratamentul biologic al deseurilor; Tratamentr fizico-chimice a deseurilor; Tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri; Tratamente primare premergatoare producerii de materiale utilizabile drept combustibili sau convertibile energetic; Tehnici de reducere a emisiilor. 3. CONSUMURI CURENTE SI NIVELE DE EMISII: Emisii si consumuri pentru procese/activitati de tratare comuna a deseurilor; Emisii si consumuri pentru tratarea biologica; Emisii si consumuri pentru tratamentul fizico-chimic; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile drept combustibili; Emisii si consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ; Monitorizare. 4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE IN BAT: Tehnici comune considerate determinante in BAT; Tehnici considerate BATin tratamentul biologic; Tehnici considerate BATin tratamentul fizico-chimic; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile drept combustibili; Tratamentul gazelor reziduale; Managementul apelor reziduale; Managementul reziduurilor; 5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE: Generic BAT; BAT pentru tipuri specifice de tratare a deseurilor. 6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor); 7. CONCLUZII Cele mai bune tehnici disponibile In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe categorii, cât si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii, activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT, atunci când: A. In domeniul managementului de mediu: Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite circumstantele de implementare a lui in viitorul apropiat; Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate; Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta, programe adecvate de pregatire a personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu; Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata; Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri B. In domeniul managementului utilitatilor si a materiilor prime Page 78 of 194

79 asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul de sursa (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi combustibilii conventionali si deseuri) asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a consumului de materii prime identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pentru tratarea altor deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri, atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind dispinibila. Daca acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii deseurilor. C. In domeniul stocarii si procesarii: Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii; Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizând materiale impermeabile si rezistente; Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii deseurilor; Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor; Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu aceasta destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre personal calificat; D. Tratamente pentru emisiile in aer Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi anorganici, BAT trebuie sa: interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi sa utilizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate de reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica transferul de volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a containerelor. sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare, rezervoare de amestecare/reactie si zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu solventi) sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv manipularea si tratarea/eliminarea a materialelor uzate au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati operationale care au un punct de descarcare pentru emisiile de proces. Instalarea unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care descarcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru instalatia principala de curatare. sa aiba detectoare de scurgere si proceduri de reparare rapida a) manipularea unui numar mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot curge usor si ar crea o problema de mediu (de exemplu, emisiile usor dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi vazut ca un element al SMM. reduce emisiile de aer pana la urmatoarele niveluri Page 79 of 194

80 Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/nm 3 ) COV 7 20 PM 5 20 Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea emisii de aer (BAT numere 35 41) de asemenea contribuie la realizarea acestor valori. E. Tratamente biologice BAT trebuie sa: Parametru utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces efectuat, precum si reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, in functie de continutul de componente nonbiodegradable) utilizeze urmatoarele tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci când se aplica fermentarea anaeroba reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de biogaz pe post de combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NO x, SO x, CO, H 2 S si COV, utilizând o combinatie corespunzatoare a tehnicilor imbunatateasca tratamentele mecanico-biologice reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la urmatoarele niveluri: Gaze de emisie tratate Miros (oue/m 3 ) < NH 3 (mg/nm 3 ) < Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat Comparând tehnicile prevazute/recomandate de BAT, cu cele cuprinse in proiectul evaluat, constatam urmatoarele: Sunt respectate/atinse tehnicile Bat in ceea ce priveste: Managementul de mediu pe intreg proiectul; Managementul utilitatilor si materiilor prime; Stocarea si procesarea deseurilor; Tratamentele biologice a deseurilor. Sunt respectate/atinse tehnicile privind emisiile in aer, in sensul ca: Aerul incarcat cu componenti urât mirositori, in procesele tehnologice de sortare si tratare mecano-biologica a deseurilor, este colectat cu instalatii de exhaustare; Inaintea eliberarii in atmosfera, emisiile de la Statia de sortare si Statia de tratare mecano-biologica sunt deodorizate prin filtrare bioactiva; Gazele emise la instalatia de ardere a gazului de depozit sunt dispersate printr-un cos de dispersie de inaltime adecvata pentru asigurarea protectiei zonelor limitrofe amplasamentului depozitului. Page 80 of 194

81 Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi Parametru (UM) Tehnici propuse de proiectant Valori limita Prin cele mai bune tehnici disponibile Conform celor mai bune practici de mediu Consum de energie electrica (KWh/t deseu procesat) Consum de energie termica (GJ/t deseu procesat) Emisii de poluanti in aer (mg/m 3 ; g/t deseu procesat) Emisii de poluanti in apa (mg/l; g/t deseu procesat) Reciclabilitate (% din deseu colectat) 4,60 0 In limitele Ordinului 462/93 In limitele NTPA 001/ ,66 Proiectul este realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cât mai mult posibil a efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii populatiei, generate de depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri. Rata de conectare la serviciile de salubritate 2013 Nivelul ratei de conectare la serviciile de 100% salubritate previzionat a fi atins prin implementarea proiectului, corespunde cu 100% nivelul stabilit prin PJGD Salaj 3. DESEURI 3.1 Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod ), amestecuri metalice (cod ), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante Page 81 of 194

82 (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod ) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod ) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod ), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod ), deseuri municipale amestecate (cod ). In perioada de exploatare Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri: deseuri menajere sau asimilabile acestora; deseuri de tip stradal; deseuri tehnologice. Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase. Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare. Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi: namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate ); emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate ); Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare. Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza este trimis inapoi pe depozitul de deseuri. Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de 70%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta mecanica Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Page 82 of 194

83 Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase. Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor; *baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate; anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate; *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate; *namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil. OBS: Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase. Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit. Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. 3.2 Statiile de sortare si transfer, statia TMB Lumina Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod ), amestecuri metalice (cod ), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante Page 83 of 194

84 (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod ) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod ) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod ), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod ), deseuri municipale amestecate (cod ). In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. In perioada de exploatare Activitatea desfasurata in cadrul statiilor este la randul ei generatoare de deseuri: deseuri menajere sau asimilabile acestora; deseuri tehnologice. Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume: namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate ) Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative. Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase. Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate. 3.3 Inchiderea depozitelor neconforme Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG Page 84 of 194

85 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod ), amestecuri metalice (cod ), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod ) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod ) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod ), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod ), deseuri municipale amestecate (cod ). Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative. Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse. Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate. 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA 4.1 Apa Date hidrografice Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Constanta se imparte in doua unitati distincte si anume: grupa danubiana si grupa maritima. Raurile din grupa danubiana dreneaza partea vestica a judetului, majoritatea lor terminandu-se prin limane fluviatile. In general, judetul Constanta are o retea de rauri saraca a carei densitate medie este sub 0.1 km/ km 2. Debitele medii multianuale specifice sunt scazute, sub 1 l/s km 2, valori ceva mai mari fiind numai in zonele de izvoare ale raurilor Casimcea si Topolog. Debitele medii multianuale sunt relative mici comparativ cu marimea suprafetelor bazinelor de receptie. De la an la an debitele medii anuale variaza mult in functie de conditiile meteorologice ale anului respectiv. Urmare a ploilor torentiale, viiturile care se produc sunt de scurta durata (uneori de cateva ore) si au debite de varf foarte ridicate. Page 85 of 194

86 Desi Dunarea nu traverseaza judetul Constanta, dar reprezinta limita acestuia cu jud. Ialomita si Calarasi, pe o lungime de 137 km, trebuie aratate si cateva date caracteristice ale fluviului pe acest sector. Suprafata bazinului de receptie la intrarea in judet este de circa km 2, lungimea de la izvor de 2484 km, iar panta de 4 cm/km. Imediat in aval, Dunarea se desparte in doua brate, Bratul Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta care de fapt delimiteaza la E judetul Constanta si la V Balta Ialomitei. Aceste brate se reunesc intr-un singur curs, dupa circa 134 km, la Vadu Oii, dupa care urmeaza o noua despletire in 3 brate: Cremenea, Vilciu si Macin, ultimul delimitand pe prima portiune jud Constanta de jud Braila. In aval de Ostrov (km 346) din Bratul Dunarea Veche se desparte Bratul Bala care conflueaza cu Bratul Borcea la km 68 si transporta un debit important in acesta. Debitul mediu multianual al Dunarii pe sector este de circa 6000 m 3 /s din care circa 90% se scurge pe Bratul Dunarea Veche, procent care se diminueaza in aval de Bratul Bala, la circa 39%. Lacurile. Exista patru tipuri de lacuri: limane fluviatile,limane fluvio-maritime, lagune si iazuri. Limanele fluviatile, formate prin bararea gurilor de varsare a raurilor de catre aluviunile Dunarii, sunt situate de-a lungul malului drept al fluviului si au adancimi sub 1.5 m. Cele mai importante sunt: Bugeacul sau Girlita (S = km 2 ), Oltina (S = 19 km 2 ), Mirleanu (S = 7.7 km 2 ), Vederoasa (6.08 km 2 ) si Baciu (S = 3.4 km 2 ). La acestea s-ar mai putea mentiona si fostele limanuri Cochirleni, Seimenii Mari si Seimenii Mici in prezent desecate. Limanele fluvio-maritime situate pe latura estica a jud s-au format prin anastomozarea gurilor de varsare a raurilor de catre cordoanele marine. Din aceasta categorie fac parte: Corbu sau Gargalic (S = 5.39 km 2 ), Tasaul (S = 22.8 km 2 ), Agigea (S = 0.55 km 2 ), Techirgiol (S = km 2 ), Tatlageac (S = 1.41 km 2 ) si Mangalia (S = 2.61 km 2 ). Lagunele sunt reprezentate prin Lacul Sinoie (S = km 2 ) component al complexului lacustru Razim, cu anexele sale Istria si Nuntasi Tuzla, Lacul Siutghiol (S = km 2 ) cu anexa sa Tabacaria (S = 0.96 km 2 ) din care sunt separate printr-un grind nisipos, Iezerul Mangaliei si Comorova. Iazurile sunt in general mici si de importanta locala. Majoritatea au fost amenajate in bazinul Carasu (37 iazuri) Date hidrogeologice Existenta stratelor acvifere este in stransa legatura cu constitutia litologica a rocilor care intra in alcatuirea regiunii respective, iar pozitia lor este dependenta de conditiile tectonice regionale. In Dobrogea sunt cunoscute strate acvifere subterane, la baza loessului si a depozitelor deluviale: in Pliocen trei strate, in Sarmatian doua strate, in Senonian, Cenomanian Turonian, Aptian, Barremian, Jurasic si pe suprafata Sisturilor verzi, a rocilor metamorfice si eruptive cate un strat. Dobrogea Centrala Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi, amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10-3 la 10-4 cm/sec). Apa care este in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a denumit panza suprasiluriana.in zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o zona de calcare masive cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de Izvorul Turcului. Page 86 of 194

87 Dobrogea de Sud La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova Canara, se dezvolta calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte. O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic. Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii , au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea Darmen, la adancimi de 500 m sub nivelul Marii Negre. La baza formatiunilor jurasice se gasesc in mai multe puncte izvoare, fiindca apa infiltrata prin loess si calcarele jurasice este oprita pe suprafata sisturilor verzi impremeabile. Zona de calcare jurasice acoperita de loess reprezinta zona purtatoare de strate acvifere freatice si ape cu circulatie neregula in profunzime prin fisuri, iar portiunile neacoperite de loess ca zone calcaroase cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri. Pe Valea Carasu, stratul acvifer este constituit din pietrisuri, nisipuri, maluri afanate, loessuri resedimentate prin spalare de ape si lehmuri. Puturile sapate la Basarbi produc din pietrisurile intalnite la 12-14m de la suprafata 10-12l/sec. Un alt put, la Poarta Alba, in nisipuri si prafuri argiloase, produce 3l/sec. Alimentarea stratului freatic cuarternar din valea Carasu se face din stratele acvifere din versanti, din balti si pe prima parte a vaii Carasu, din Dunare. Zona de la S de valea Carasu este caracterizata de prezenta unui strat acvifer cuaternar, ce se gaseste la baza loessului, patul fiind constituit de argilele de la partea superioara a complexului sarmatian, iar in unele cazuri de lehmurile de la baza loessului. Acest strat acvifer constituie sursa de alimentare a asezarilor ce se gasesc pe Platoul Dobrogean propriu-zis (Ciocirlia, Cobadin, Topraisar etc). Apa este in cantitati mici, coeficientii de permeabilitate ai materialului loessoid fiind redusi ( cm/sec). Mineralizarea puternica a acestor ape le claseaza intre cele nepotabile Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman Alimentarea cu apa Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 2,25 m 3 /zi, respectiv de 585 m 3 /an. Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 2 m 3 /zi, respectiv 520 m 3 /an (260 zile pe an). Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 4,25 m 3 /zi. Consumul anual mediu va fi de 1105 m 3. Page 87 of 194

88 Se propune executia unei conducte ce va fi bransata la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Tortoman. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces din localitate catre amplasamentul lucrarilor proiectate. Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile igienico - sanitare. Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn 40 mm. Managementul apelor uzate In urma activitatilor de prelucrare si tratare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate: levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat in radierul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin corpul depozitului); ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative / intretinere si cu folosinte similare; ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice; ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor. Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel: colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant dalate inferior amplasate la baza acestuia; colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj; sistemul de transport al levigatului colectat din corpul depozitului catre statia de epurare. Levigatul Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai nociv pentru factorii de mediu. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza. Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 1607 m 3 /zi pentru celula 1. Productia maxima de levigat, are loc cand celulele 1 si 2 vor fi pline, iar celula 3 este in functiune. Levigatul va fi colectat intr-un bazin de retentie cu un volum de cel putin 2000 m 3. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in statia de epurare cu osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale) Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti. Page 88 of 194

89 Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de epurare din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in rigola executata adiacent si apoi descarcate in Valea Tortoman. Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm. Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare. a) Ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de levigat, de unde vor fi directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in santul deschis perimetral si apoi descarcate in Valea Tortoman. Ape uzate menajere Ape uzate tehnologic e Bazin retentie levigat Statie Epurare levigat Canal deschis Valea Tortoman Levigat Figure 4.1-1: Managementul apelor uzate Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 3,25 mc/zi, 260 zile pe an. Managementul apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte de evacuarea in emisar, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi. Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent celulelor de depozitare, de pe acoperisuri, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in valea Tortoman ce se afla la o distanta de aprox. 150 m. Astfel, in emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu deseurile. Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului ambele categorii fiind considerate conventional curate vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate in emisar. Managementul levigatului Page 89 of 194

90 Generarea compozitia levigatului Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane. Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane. Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a barierei de impermeabilizare depinde in mare masura de acesta. Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 1607 m 3 /zi pentru celula 1. Productia maxima de levigat, are loc cand celulele 1 si 2 vor fi pline, iar celula 3 este in functiune. Statia de epurare Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse. S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila. Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Calitatea apei tratate poate fi evaluata on line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta. Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007. Statia propusa de tratare a levigatului trebuie sa asigure ca apa epurata va fi de calitate satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici: Materiale solide suspendate Consum chimic de oxigen Consum biochimic de oxigen amonianc nitrati sulfuri clorati Metale grele. Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti: Nitrogen amonianc Page 90 of 194

91 Compusi organici biodegradabili si non-degradabili Compusi organici clorinati Saruri minerale. Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale, modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific. Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului si apelor uzate este metoda cu osmoza inversa. Incarcarile debitelor de apa uzata ce intra in statia de epurare sunt: Q levigat = 1607 m 3 /zi Q ape reziduale = 3,25 [m 3 /zi] CBO 5 = mg/l CCO = mg/l SS = mg/l TN = mg/l TP = 6 mg/l Cerintele privind calitatea apelor epuarate sunt: CCO CBO5 SS NO 3 70 mg/l 20 mg/l 35 mg/l 25 mg/l NH 4 2 mg/l TN 10 mg/l TP 1 mg/l FC 50 / 100 ml Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati. Bazin de retentie levigat un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate inainte de a fi pompate catre Statia de epurare. Unitate de pre-filtrare Unitate de separare Unitate osmoza inversa Conducta evacuare efluent catre emisar Atat levigatul cat si apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin 2000 m³. Unitate de pre-filtrare In continuare, levigatul impreuna cu apele uzate colectate vor fi conduse la unitatea de prefiltrare, urmat de unitatea de separare, iar de aici la unitate osmoza inversa. Tratarea cu prefiltrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie - 3-pasiosmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces. Apele uzate colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu. Page 91 of 194

92 Unitatea de separare De la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de separare unde are loc indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contraflux la levigat, iar amoniacul este indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe fundul coloanei au continut scazut in amoniac. Apele uzate curatate vor fi pompate afara cu pompa de descarcare. Valoare ph-ului la iesire este usor mai scazuta decat la intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite cu o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu care va de asemenea va fi facut din polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie va fi montata pe un container. Unitatea de osmoza inversa Apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa. Inainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversa, anti-detartrantul si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea ph-ului. Apa uzata bruta trece prin filtrele cartusului de 10 µm (rata de filtrare) ca pas final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide suspendate. O pompa cu conectata in paralel asigura presiunea necesara de funtionare pentru procesul de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si ph-ul vor fi controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o presiune de bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de distantare mai mare pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri. Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in emisar dupa o reglare finala a ph-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este incetinit de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor. Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatarem in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea acestei linii, aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor proceduri, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal. Evacuarea efluentului catre emisar Apa epurata din unitatea de osmoza inversa este evacuat catre un canal deschis ce descarca in emisarul Valea Tortoman, aflat la o distanta de 150 m. Page 92 of 194

93 Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta nu poate fi evacuat catre emisar decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse. De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri. Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizicochimici: Indicator Valoare Indicator Valoare ph 6,5 8,5 CCO Cr 125 mgo 2 /dm 3 CCBO5 25 mgo 2 /dm 3 Azot amoniacal 2,0 mg/dm 3 Azot total 10 mg/dm 3 Azotiti 1 mg/dm 3 Fosfor total 1 mg/dm 3 Sulfati 600 mg/dm 3 Cu 0,1 mg/dm 3 Mn 0,1 mg/dm 3 Zn 0,5 mg/dm 3 Cloruri 500 mg/dm 3 azotati 25 mg/dm 3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm 3 In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii. In concluzie, toate apele uzate (menajere, reziduale, levigat) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza inversa, epurate in statia de epurare, apoi evacuate si descarcate controlat in Valea Tortoman Statie de transfer Harsova Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin racordarea la sistemul public de alimentare cu apa a orasului Harsova. Acesta va asigura alimentarea cu apa a containerelor grup sanitar barbati si grup sanitar femei inclusiv cladirea administrativa. Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 11 persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,83 m 3 /zi. La aceasta se adauga 1 mc/zi volum de apa ce va deservi la spalarea platformelor din incinta, totalizand un volum de 380 m 3 /an. Statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de transport lung curier. Colectarea apelor uzate Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape. Capacitatea bazinului vidanjabil va fi de minim 30m 3. De aici, prin grija beneficiarului, apele vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si vor fi descarcate la cea mai apropiata statie de epurare din zona.. In acelasi bazin vidanjabil, se vor descarca si apele reziduale rezultate prin colectarea lor din incinta in urma spalarii platformelor, scurgeri din deseuri sau alte activitati ale personalului. Page 93 of 194

94 Debitul de apa uzata: Qu zi med = 1,00 m 3 /zi Qu zi max = 1,20 m 3 /zi Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate. Separatorul deproduse petroliere este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectie rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002. Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata intr-un canal stradal deschis, dirijata ulterior pe o suprafata de teren neproductiva din zona Statie de transfer Deleni Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin realizarea unui put forat cu pompa si hidrofor ce va asigura necesarul de apa tehnologica in statia de transfer. Apa potabila va fi asigurata personalului din cabina cantar prin dozatoare mobile puse la dispozitie de catre operatorul statiei. Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele interioare, vor fi dirijate prin guri de scurgere si retea de canalizare catre separatorul de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002. Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata in santul de garda al drumul de acces la incinta. Page 94 of 194

95 Statia de sortare si Statia de compostare Lumina Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va face printr-o aductiune de apa de la o statie de pompare din zona aflata la o distanta de 1342 m. Adancimea si gradul de potabilitate a apei vor fi stabilite printr-o documentatie tehnica de specialitate ce va pusa la dispozitie de furnizor. In caz contrar aceasta apa va fi folosita in scop tehnologic, iar apa potabila va fi asigurata prin dozatoare mobile. Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum igienico sanitar. Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1.88 m 3 /zi, respectiv de 585 m 3 /an. Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 10 m 3 /zi, respectiv 2600 m 3 /an (260 zile pe an). Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 12 m 3 /zi. Consumul anual mediu va fi de 3120 m 3. Se propune executia unei conducte cu o lungime de 1500 m, ce va fi bransata la statia de pompare din vecinatate. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces catre amplasamentul lucrarilor proiectate. Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare. Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn40 mm. Managementul apelor uzate Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale) Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti. Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul vidanjabil amplasat la intrarea in incinta. De aici va fi transportat cu vidanje catre o SE existenta Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm. Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare. Ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul acelasi bazin vidanjabil, de unde vor fi preluate cu vidanja si transportate catre epurare. Page 95 of 194

96 Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 35 mc/zi, 260 zile pe an. Managementul apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi. Apa rezultata in urma procesului de separare a grasimilor va fi descarcata intr-un bazin tampon de unde va fi pompata in afara incintei in santul de garda al drumului de acces la incinta. In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii. In concluzie, toate apele uzate (menajere, reziduale) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza inversa, epurate in statia de epurare, apoi evacuate si descarcate controlat Prognozarea impactului Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman In perioada de constructie si amenajare a depozitului, a statiei de sortare si a statiei TMB Tortoman se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive. In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau freatice din zona. Impactul asupra calitatii apei freatice In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/ Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC). Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s-a adoptat solutia executiei depozitului semiingropat. Depozitul va avea inaltimea maxima de 15 m din care 4 m sub nivelul solului. Nivelul freaticului in zona amplasamentului este de 5-10 m. In consecinta, nu va exista impact asupra freaticului. Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice. Pentru impermeabilizarea de fund se vor folosi cele mai bune materiale, indicate in Normativul Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impactul asupra calitatii apei de suprafata Schema de epurare selectiva a apelor uzate (descrisa pe larg la punctul ) rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in Page 96 of 194

97 conditiile unei exploatari corecte a procesului. Proiectul prevede urmatoarele instalatii: statia de epurare a levigatului (inclusiv pentru apele uzate tehnologic); statia de epurare ape uzate menajere; separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei. In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare. Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate (levigat, menajere, tehnologice) Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statiile de epurare. Deoarece prin proiect este prevazut un bazin de retentie pentru levigat si apele uzate tehnologic cu o capacitate de stocare de 4 zile, in cazul unor defectiuni la statia de epurare, nu exista riscul deversarii acetor ape in mediul natural. Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din: impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului; colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit; pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%; un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale digului perimetral; urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice; optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa. Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum: colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica; epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa; colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere; Page 97 of 194

98 prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale provenite de pe platforma betonata din incinta. In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizariide fund a depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004) Statia de transfer Harsova Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de: deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier; scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite. Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie: echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora; folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora. organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata. Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil. Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare; preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural; pastrarea curateniei pe amplasament Statia de transfer Deleni Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de: deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier; scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite. Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie: echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora; folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora. organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata. Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil. Page 98 of 194

99 Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare; preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural; pastrarea curateniei pe amplasament Statia de sortare si statia de compostare Lumina Faza de constructii Pe perioada realizarii constuctiilor in cadrul organizarii de santier vor fi asigurate toalete ecologice vidanjabile pentru personalul de pe santier care vor fi mentinute in stare de igiena si curatenie. Pentru colectarea apelor uzate de la lavoare se va monta o fosa vidanjabila. Pentru vidanjarea periodica a apelor uzate si igienizarea toaletelor ecologice se va incheia un contract cu o firma de servicii specialiazata. Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie: echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora; folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora. organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata. Faza de operare Surse de poluare levigat de la celulele de compostare; ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din halele de compostare; ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din hala de sortare deseuri reciclabile; ape uzate menajere; ape pluviale colectate de pe spatii verzi, cladiri, alei, platforme betonate. Debitele de apa (potabila, uzata menajera, uzata tehnologica) si sistemele de colectare a apelor sunt descrise pe larg la punctul Masuri de protectie a calitatii apelor Apele uzate colectate in bazinul etans vor fi vidanjate periodic si transportate la cea mai apropiata statie de epurare, cu respectarea NTPA 002/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare. Table 4.1-1: Indicatori de calitate ape uzate vidanjate Indicator de calitate U.M. Valorile maxime admise Materii in suspensie mg/dm 3 35 CBO 5 mg O 2/dm Page 99 of 194

100 Consum chimic de oxigen mg O 2/dm Azot amoniacal (NH 4) mg/dm 3 30 Fosfor total (P) mg/dm 3 5 Sulfuri si hidrogen sulfurat (S 2- ) mg/dm 3 1 Sulfiti(SO 2-3 ) mg/dm 3 2 Sulfati(SO 2-4 ) mg/dm Substante extractibile cu solvent organici mg/dm 3 30 Cupru (Cu 2+ ) mg/dm Crom total mg/dm Zinc (Zn 2 ) mg/dm 3 1 Mangan total mg/dm 3 2 ph mg/dm Apele pluviale colectate din incinta statiei de sortare si compostare, de pe platforme betonate, drumuri, spalare autovehicule transport deseuri vor fi colectate prin rigole si conduse la separatorul de hidrocarburi, unde vor fi preepurate. Din separatorul de hidrocarburi si preepurare apele pluviale sunt evacuate in bazinul de retentie ape pluviale, apoi sunt evacuate in santul adiacent drumului, limitrof amplasamentului. Parametri apei pluviale evacuate vor respecta NTPA 001/2005. Table 4.1-2: Indicatori de calitate ape pluviale Indicator de calitate U.M. Valorile maxime admise Materii in suspensie mg/dm 3 35 CBO 5 mg O 2/dm 3 25 Consum chimic de oxigen mg O 2/dm Azot amoniacal (NH 4) mg/dm 3 2 Fosfor total (P) mg/dm 3 1 Sulfuri si hidrogen sulfurat (S 2- ) mg/dm Sulfiti(SO 3 2- ) mg/dm 3 1 Sulfati(SO 4 2- ) mg/dm Substante extractibile cu solvent organici mg/dm 3 20 Produse petroliere mg/dm 3 5 ph mg/dm Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: Page 100 of 194

101 colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare; preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural; pastrarea curateniei pe amplasament; Inchiderea depozitelor neconforme Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia. Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea depozitulelor. In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu hidrocarburi. Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului. Aceste ape pot fi deversate in mediul natural, ele fiind potential curate. Prin inchiderea depozitelor neconforme din judetul Constanta, in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis. Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor; respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa; prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului; Page 101 of 194

102 monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea a 3 foraje de monitorizare amplasate pe directia de curgere a apelor subternae. Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata. 4.2 Aer Date climatice Judetul Constanta apartine in proportie de 80% sectorului cu clima continentala (zona de clima de campie si pe o zona restransa clima de dealuri) si in proportie de circa 20% sectorului cu clima de litoral maritim (zona cu clima de campie). Temperatura aerului Mediile anuale sunt de C la Murfatlar, C la Constanta si Mangalia si de C la Cernavoda. Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de C la Murfatlar, C la Constanta si de C la Mangalia. Influenta marii se manifesta in semestrul cald, prin scaderea usoara a mediilor lunare pe litoral. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt de C la Cernavoda, C la Murfatlar, C la Constanta si C la Mangalia. Precipitatiile atmosferice Sunt mai reduse decat in celalalte judete ale tarii. Cantitatile medii anuale totalizeaza mm la Cernavoda, mm la Constanta si mm la Mangalia. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie, cand la Cernavoda se inregistreaza 63.9 mm, la Constanta 43.5 mm, iar la Mangalia 39.9 mm. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in martie, si sunt de 25.9 mm la Cernavoda, 23.8 mm la Constanta si 24.3 mm la Mangalia. Cea mai mare parte a precipitatiilor cade in semestrul cald mai ales sub forma de averse. Stratul de zapada prezinta numeroase discontinuitati atat in spatiu cat si in timp. Durata medie anuala este de 24 zile pe litoral si 28 zile in interior. Grosimile medii decadale ating valori maxime de circa 3.0 cm in decada a treia a lunii februarie. Vanturile Prezinta frecvente si viteze care se diferentiaza in functie de relief. Frecventele medii anuale inregistrate la Cernavoda indica predominarea vanturilor din NV (21.8%), NE (19.5%) si SE (17.2%). La Constanta frecventele cele mai mari se inregistreaza pentru directiile N (21.5%), V (12.7%) si NE (11.7%), iar la Mangalia pentru directiile NE (17.3%), NV (15.6%) si N (13.7%). Frecventa medie anuala a calmului este redusa, ea reprezentand 11.3% din cazuri la Cernavoda, 15.2% la Constanta si 10.9% la Mangalia Calitatea aerului Principalele surse de poluare le reprezinta productia de energie electrica si termica, extractia din platforma continentala a Marii Negre, rafinarea si prelucrarea petrochimica a titeiului, activitille de manipulare si depozitare a marfurilor pulverulente vrac, industria maselor plastice, toate tipurile de transport, incalzirea casnica prin arderea combustibililor fosili. Impactul activitatilor din sectorul industrial asupra factorului de mediu - aer Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati tratati. Page 102 of 194

103 Pentru reducerea gazelor cu efect de sera, industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale); se impune sa se promoveze folosirea unor surse de energii alternative (solara,eoliana); transportul va trebui sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante, si sa se foloseasca mai rar automobilele personale si sa fie utilizat mai mult transportul public (care ar trebui sa devina extrem de atractiv, ca frecventa, pret si confort) Surse si poluanti generati Depozit de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman Faza de constructie Construirea depozitului si a statiei de sortare si TMB consta in lucrari de constructie pentru: depozitul propriu-zis anexele necesare pentru exploatarea acestuia. lucrari perimetrale, drumuri parcari Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari: a) pregatirea patului depozitului b) amenajarea fundului depozitului, constand in: hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului c) construirea digului de contur Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate: a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie (TSP), b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor, c) traficului auto de lucru emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor d) eroziunii eoliene emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite. Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune: sunt emisii la nivelul solului, nedirijate, au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor) sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului). Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Page 103 of 194

104 Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile praf. Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 m (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice HAP, substante cu potential cancerigen). Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu mult mai reduse. Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de t. Lucrari si consumuri de carburanti pentru etapa 1 de constructie a depozitului. Efectele aferente fazei de constructie sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor pe de o parte si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii. Table Emisii de particule surse nedirijate Nr crt Categorie lucrare/operatie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m (a) DECAPARE STRAT VEGETAL 1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0, Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007 (b) SAPATURI 3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0, Incarcare in vehicule 0,300 0,083 0,067 0,007 TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817 (c) UMPLUTURI 5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0, Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026 TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186 TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003 Page 104 of 194

105 9. (d) EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare. Faza de operare Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele: Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala) Descarcarea/manipularea deseurilor (statia de compostare, statia de sortare, statiile de transfer si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului Descompunerea deseurilor depozitate emisii de gaze specifice: CO 2, CH 4, N 2 si urme de H 2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. Sistemul de colectare si evacuare si tratatea a gazului de depozit (ardere controlata) Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala Durata de viata a proiectului va fi de minimum 25 ani, aceasta incluzand constructia, operarea si inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani, urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata. Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de inchideri izilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de la deschidere): Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport, Impingerea lor in celule, Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor, Inchiderea finala a celulelor Lucrari de constructie a celulei anuale Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule. Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor. Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune: sunt emisii la nivelul solului, nedirijate, au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor) sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului). Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari: Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala) Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici Page 105 of 194

106 gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV. Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor: Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse. Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera. In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H 2 S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive. Poluanti rezultati din inchiderea depozitelor neconforme sunt specifici lucrarilor de constructii: emisii de patricule si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile. Descompunerea deseurilor depozitate Emisii de gaze rezultate din descompunerea deseurilor apar la momentele T + 20 ani si T + 30 ani, unde T este momentul inceperii functionarii depozitului. Constituenti primari ai gazului emanat de depozitele de deseuri sunt: CH 4, CO 2, H 2 S, NH 3, COV. Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO 2, 55 % CH 4, 5 % N 2 si alte gaze ce nu depasesc 0,1%. Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea. Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 m 3 gaze emise si depinde de compozitia deseurilor. Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si arderea in instalatii performante de ardere a gazului la facla. Mentionam ca sistemul de colectare a gazelor din corpul celulei/celulelor care au ajuns la capacitate maxima, nu este parte a acestui proiect. Sistemul de captare si tratare a a gazelor de depozit este prezentat in capitolul Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala. In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri: optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului. Inchiderea finala a depozitului Page 106 of 194

107 Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos. Table 4.2-2: Emisii de particule inchidere emisii nedirijate Nr. crt. Categorie lucrare/operatie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m 1. Umpluturi Masuri de reducerea poluarii aerului Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi recuperate in vederea procesarii. Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului. Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort. Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici. Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: optimizarea circulatiei vehicolelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii: pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; emisii de gaze de esapament de la utilajele angrenate in efectuarea constructiilor; traficului auto de lucru emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor; Sursele potentiale de poluarea a aerului, in faza de exploatare sunt reprezentate de: emisii rezultate in caz de incidente in stocarea deseurilor sau accidente privind distrugerea ambalajelor, deseurilor si imprastierea deseurilor; emisiile provenite din manevrarea/descarcarea deseurilor colectate; emisii rezultate de la autovehiculele si utilajele folosite in cadrul statiei de transfer; emisii de praf si fum rezultate din potentiale accidente de incendii, explozii etc. Page 107 of 194

108 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Sursele potentiale de poluarea a aerului aferente etapei de inchidere a unui depozit neconform sunt urmatoarele: compactarea deseurilor emisii reduse de particule; descompunerea deseurilor depozitate emisii de gaze specifice; CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organic speciali (inclusive compusi organic clorurati) si de mercur Piese desenate Viteza medie anuala a vantului ( ) harta Page 108 of 194

109 4.3 Solul si subsolul Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol subsol. Din acest motiv, impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum si masurile de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna Calitatea solului Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima perioada, datorita atât modificarilor climatice cât si factorului uman starea fertilitatii solurilor a scazut, crescând suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea mai rapida a solurilor. Din totalul suprafetei agricole a judetului Constanta de ha, aproximativ 67,84% reprezentind ha, este cartata pedologic conform noului Sistem de Taxonomie a solurilor. Gruparea solurilor pe categorii de folosinta si tipuri de sol este urmatoarea: Din totalul agricol cartat de ha: teren arabil care ocupa o suprafata de ha, reprezentând 85,09% din total agricol; pasunea ocupa o suprafata de ha reprezentând 11,28% din total agricol; viile care ocupa o suprafata de ha, reprezentând 2,29% din total agricol; livezile care ocupa o suprafata de ha, reprezentând 1,34 % din total agricol. Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Constanta este redata in tabelul de mai jos: Nr. Crt. Specif. U.M. (ha) Clase de pretabilitate I II III IV V VI 1 Arabil Pajisti Vii Livezi Total Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2009, APM Constanta Page 109 of 194

110 4.3.2 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului Date geologice si geomorfologice Teritoriul judetului Constanta apartine in intregime unitatii structurale de platforma ale Dobrogei de Sud si Dobrogei Centrale. Platforma Dobrogei de Sud se intinde in sudul unei dislocatii tectonice profunde - falia Topalu- Palazu Mare, si are un fundament constituit din formatiuni granitice si cristaline. Acesta este fracturat si scufundat la adancimi de peste 1000 m. Peste fundamental cristalino - magmatic se dispune o stiva groasa de roci sedimentare apartinand silurianului (sisturi argiloase, cuartite), devonianului (gresii, marnocalcare), jurasicului (calcare), cretacicului, ce apare la zi in lungul vailor dunarene (calcare, marnocalcare, gresii, conglomerate, creta, roci glauconitice), eocenului (calcare, nisipuri glauconitice), tortonianului (argile, gresii calcaroase, nisipuri), sarmatianului, deschis in lungul vailor si in falezele Marii Negre (marne, argile nisipoase, bentonite, calcare lumaselice) si pliocenului (marne, nisipuri, calcare lacustre). Suprafata podisului este acoperita cu o cuvertura groasa de loess. Platforma Dobrogei Centrale ocupa partea de nord a judetului fiind constituita dintr-un fundament de sisturi cristaline, mezometamorfice (micasisturi, amfibolite, cuartite) acoperite de formatiunea sisturilor verzi (pelite, sisturi sericito-cloritoase, cuartite, gresii, conglomerate). Acestea din urma apar la zi pe valea Casimcea. Peste acest soclu, mult inaltat fata de Dobrogea de Sud, s-a depus o cuvertura sedimentara, partial inlaturata de eroziune, formata din roci jurasice (calcare), cretacice (pietrisuri, gresii glauconitice) si sarmatiene (pietrisuri, nisipuri), toate acoperite de o cuvertura de loess. Page 110 of 194

111 Figura 4.3-1: Harta fizico-geografica a judetului Constanta Dobrogea Centrala Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi, amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10-3 la 10-4 cm/sec). Apa care este in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a denumit panza suprasiluriana.in zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o zona de calcare masive cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de Izvorul Turcului. Dobrogea de Sud La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova Canara, se dezvolta calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte. O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic. Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii , au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea Darmen, la adancimi de 500 m sub nivelul Marii Negre. Teritoriul judetului Constanta este format dintr-un podis suspendat fata de Marea Neagra si Dunare, cu altitudini de m la N si la S de culoarul transversal, mai coborat, al Vaii Carasu (50-100m). Cele mai scazute altitudini sunt inregistrate in lungul litoralului (0m) si in lunca joasa a Dunarii (8-10m). Sub raport morfostructural relieful apartine celor doua mari unitati de podis: Dobrogea de Sud si Dobrogea Centrala sau Podisul Casimcei. Podisul Dobrogei de Sud corespunde in fundament soclului rigid de platforma format din sisturi cristaline mezometamorfice, iar la suprafata cuverturii sedimentare cretatice si sarmatiene acoperita cu loess. Aceasta din urma confera podisului un caracter structural cvasitabular. Aproape 2/3 din suprafata sa este drenata de bazine hidrografice ce se indreapta spre Dunare, cumpana lor de ape gasindu-se foarte aproape de tarmul Marii Negre la altitudini mai scazute (70-80m) decat inaltimile dinspre latura dunareana ( m) pe care le strabate. Unele diferentieri geomorfologice permit impartirea acestui podis in trei subunitati: Pod. Carasu, Pod. Oltinei si Pod. Cobadin. Podisul Carasu, cunoscut si sub numele de Podisul Medgidiei sau Podisul Dorobantu, situat la N de valea Carasu, este constituit dintr-o suita de platouri joase ce coboara in panta domoala catre valea Carasu, sau catre Dunare ce au altitudini de m. Valea Carasu, ce separa podisul cu acelasi nume de podisurile ceva mai inalte din S, apare ca o arie depresionara Page 111 of 194

112 transversala ce uneste latura dunareana cu cea maritima a judetului. Este marginita de versanti inalti si abrupti de loess. Podisul Oltinei, situat in partea de SV a judetului, este format dintr-o serie de poduri interfluviale, cu altitudini de m, ce coboara usor catre NV, oprindu-se cu m deasupra luncii joase a Dunarii. Intre acestea, reteaua dunareana de vai Ceairu, Canaraua Fetei, Valea Mare, Urluia, Baciu, Pestera apare sub forma unor culoare depresionare, puternic adancite, marginite de versanti abrupti. Este cel mai fragmentat podis al Dobrogei de Sud. In interiorul podisului aceste vai au aspect de canioane. Spre Dunare se largesc insa mult, sub forma unor palnii largi, in care sunt cantonate limane fluviatile. Podisul Cobadin constituie partea centrala si estica a Dobrogei de Sud. Este mai putin fragmentat si are aspect tabular format din intinse poduri interfluviale usor ondulate. In cadrul sau se deosebesc doua trepte morfologice: treapta inalta vestica, de m, sectionata de valea Urluia in doua subunitati (Podisul Cobadin propriu-zis in N si Podisul Negru Voda in S) si treapta joasa estica (Podisul Topraisar) cu altitudini de 40-90m. Contactul cu Marea Neagra se realizeaza printr-un tarm inalt, cu faleze, intrerupt de zone joase cu limanuri fluvio-maritime. Prezenta calcarelor sarmatiene si cretacice a determinat aparitia reliefului carstic: vai seci, chei, doline, pesteri. Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei se extinde in judet numai prin ramnificatiile sale sudice ce vin in contact pe un aliniament NV-SE cu Podisul Dobrogei de S. Este un podis de eroziune cu inaltimi medii de m, depasind uneori 200 m, fragmentat pe directia NV- SE de valea Casimcea. Masivele calcaroase, resturi ale unei vechi bariere de corali din marea jurasica, ramase sub forma unor martori de eroziune pe aliniamentul Harsova Crucea Gura Dobrogei, introduc o nota de diversitate in peisaj. Relieful calcaros este evidentiat prin martori de eroziune, chei (Mireasa, Sirtoman, Valea Seaca), doline, pesteri (Gura Dobrogei). Pe laturile dunareana si cea maritima altitudinile podisului coboara sub 100m, conturandu-se astfel 2 subunitati: Podisul Harsovei, in V, si Podisul Istriei, care domina laguna Sinoie si campia joasa litorala de grinduri si perisipuri Tasaul Chituc in E Date geotehnice Amplasamentul viitorului depozit de deseuri a fost investigat prin 8 foraje geotehnice pana la adancimea maxima de m adancime, executate de catre Romair Consulting, in luna octombrie In vederea determinarii proprietatilor fizice, mecanice sau chimice ale pamanturilor din cele 8 foraje (F1 F8) au fost prelevate probe tulburate si netulburate de la diverse adancimi. Pe baza observatiilor directe in teren, a determinarilor in situ si a datelor obtinute prin determinari de laborator au fost intocmite fisele de foraj. In continuare se prezinta o descriere a stratificatiei interceptata in foraje: Forajul F1 (cota 28.5 m): m: sol vegetal; m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; de la m cu concretiuni calcarose; m: argila prafoasa albicioasa, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; m: argila albicioasa, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; Page 112 of 194

113 m: argila nisipoasa albicioasa, uscata, plastic tare; m: nisip argilos roscat, uscat, plastic vartos; m: nisip fin prafos roscat, uscat, plastic vartos; de la m cu bolovani de calcar. Forajul F2 (cota 31.5 m): m: sol vegetal; m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; m: argila prafoasa galbuie, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa; m: argila grasa albicioasa, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; m: argila albicioasa, plastic vartoasa la plastic tare. Forajul F3 (cota 44.2 m): m: sol vegetal; m: argila roscata, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; m: bolovanis de calcar, colmatat cu praf nisipos, uscat. Forajul F4 (cota 48.4 m): m: sol vegetal; m: argila prafoasa galbui - roscata, uscata, sfaramicioasa, plastic vartoasa la plastic tare; de la m cu concretiuni calcaroase; m: argila roscata, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa; m: argila prafoasa galbuie, umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa la consistenta; Forajul F5 (cota 32.8 m): m: sol vegetal; m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; m: nisip argilos, galbui, uscat, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; m: argila calcaroasa galbui - cafenie, sfaramicioasa, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; de la m cu bolovani de calcar; m: argila nisipoasa galbuie, cu concretiuni calcaroase, plastic tare. Forajul F6 (cota 50.1 m): m: sol vegetal; m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; de la m umed; m: argila prafoasa galbuie, umeda, sfaramicioasa, plastic vartoasa; m: argila calcaroasa galbui - cafenie, sfaramicioasa, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; de la m cu bolovani de calcar; m: argila cafenie, umeda, sfaramicioasa, plastic vartoasa. Page 113 of 194

114 Forajul F7 (cota 29.5 m): m: sol vegetal; m: argila prafoasa galbuie, uscata, sfaramicioasa, plastic tare; m: praf argilos, galbui, putin umed, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase plastic tare la vartos; m: argila prafoasa galbui - albicioasa, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa la consistenta; Forajul F8 (cota 26.7 m): m: sol vegetal; m: praf nisipos rosiatic - albicios, cu bolovanis de calcar; m: bolovanis de calcar, colmatat cu praf nisipos rosiatic, uscat. In forajele F1 F8 apa subterana nu a fost interceptata, cu exceptia forajului F4 unde nivelul hidrostatic a fost interceptat la adancimea de 7.50 m. La finalizarea forajului F4, s-a constatat ascensiunea acestuia pana la adancimea de 7.00 m Date seismice Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Galda de Jos se incadreaza in macrozona de intensitate 7 1, cu perioada de revenire de 50 de ani Zonarea seismica a teritoriului Romaniei Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.16g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=0.7sec (fig si ). Page 114 of 194

115 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare a g pentru cutremure Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns potentialul producerii alunecarilor de teren Conform normativului G.T , elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Tortoman, este caracterizata cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren si probabilitate moderata. Page 115 of 194

116 Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman Poluarea existenta in zona Folosinta actuala a terenului in zona amplasamentului depozitului Tortoman, este cea agricola, in ultimii ani fiind utilizat pentru pasunat, astfel ca nu este identificabila o poluare notabila a solului sau subsolului Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea investitiei propuse. Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt: depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia; depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport utilizate la constructia depozitului; pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasamnet; scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier; Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate. In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni: Scoaterea din circuitul natural al terenului a suprafetei destinata constructiei obiectivului Prin realizarea depozitului se va scoate din circuitul agricol o suprafata de teren de cca. 18 ha careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 27 ani. Ulterior eliberarii de Page 116 of 194

117 sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta. Decopertarea solului In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului. Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului. Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina: modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil), modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv), modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil). Conform proiectului, excavarile necesare realizarii depozitului din cadrul depozitului, dar si a instalatiilor din zona tehnica, vor fi efectuate astfel incât sa asigure posibilitatea separarii solului vegetal de celelalte componente geologice, in vederea utilizarii ulterioare la straturile de acoperire Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare Surse potentiale de poluare a) Instalatiile din zona tehnica Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incât toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este diminuata la maxim. b) Instalatiile de canalizare Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distinct pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluvial. Sistemul de colectare a apelor uzate pe amplasament este descries la punctul Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice. c) Sistemul de colctare si tratare levigat Page 117 of 194

118 Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, având in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat. d) Zona de depozitare Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incât straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor de levigat in sol si subsol. Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului. Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat. Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat Prognozarea impactului Solul decopertat Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incât solul fertil de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara a digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitelor neconforme. Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului, decat local. Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cât si la inchiderea lor. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucât ele sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor de deseuri. Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, deoarece aceste lucrari sunt destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform. Impactul asupra componentelor subterane In ceea ce priveste dimensiunea geologica a amplasamentului, constructia celulelor de depozitare va avea un impact considerabil, datorita amplorii acestora. Nivelul de fundare a fost stabilit la cota -4m, care asigura fata de nivelul hidrostatic un strat de minimum 1 m grosime, astfel incât se evita aparitia fenomenului de rupere hidraulica. Eventuale probleme din aceasta perspectiva, ar putea aparea doar in perioada anterioara depozitarii primului strat de deseuri, dupa care echilibrul geologic se va restabili. Impactul asupra retelei hidrologice Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiei de epurare, sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact semnificativ asupra acesteia. Page 118 of 194

119 Impactul transfrontiera Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Constanta si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu Masuri de diminuare a impactului In perioada de constructie respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica; scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti; la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incât sa fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale. In perioada de exploatare verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi; verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor; respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri. levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare; verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata; se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate In perioada post-inchidere respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri. Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina Surse de poluare a solului in perioada de constructie Lucrarile de amenajare a obiectivelor se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat. O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din zona ce va fi betonata, in faza de executie. Solul decopertat va fi refolosit pentru reamenajarea zonelor din incinta statiilor, care au fost afectate de executia lucrarilor. Page 119 of 194

120 Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii, materiale izolatoare, deseuri menajere etc. Sursele posibile de poluare a solului sunt: depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie; infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate rezultate din organizarea de santier; scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje; Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare Surse potentiale de poluare Instalatiile de procesare a deseurilor Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer. Instalatiile de canalizare A fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite de la cladirea administrativa si un sistem seprata de colectare si preepurare a apelor pluviale. Descrierea detaliata a sistemelor se regaseste in capitolul In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate menajere Prognozarea impactului Decopertare stratului de sol Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului. Impactul asupra componentelor subterane Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ. Impactul transfrontiera Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Constanta si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu. Page 120 of 194

121 Masuri de diminuare a impactului In perioada de constructie Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse. Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare: evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate; orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise; mentinerea curateniei pe amplasament; folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare; verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei; organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa; utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei. In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol. In perioada de exploatare folosirea statiilor doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate; utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare; verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare; verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor; functionalitatea echipamentului hidraulic; interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in containerele prevazute; utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol Inchiderea depozitelor urbane neconforme Poluarea existenta Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe lânga deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri industriale etc. Page 121 of 194

122 Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de deseuri menajere Natura poluantilor Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor. Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse. In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului Prognozarea impactului Inchiderea depozitului Inchiderea depozitelor urbane neconforme conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din corpul de deseuri si prin reducere producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri. Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi abundente. Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de inchidere a depozitelor neconforme. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucât ele se circumscriu tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri. Impactul asupra componentelor subterane In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat. Impactul asupra retelei hidrologice Page 122 of 194

123 Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata. Impactul transfrontiera Având in vedere distantele relativ mari la care sunt situate amplasamentele fata de frontiera de stat, comparativ cu dimensiunile spatiale ale impactului asupra solului si subsolului, apreciem ca nu va exista un impact transfrontiera pe acest factor de mediu Masuri de diminuare a impactului Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie: evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate; orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise; mentinerea curateniei pe amplasament; verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei; organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa; utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei. Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa pluviala si infiltrate in masa solului. Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului. 4.4 Biodiversitatea Biodiversitatea in judetul Constanta Judetul Constanta se remarca printr-un numar important de habitate naturale si seminaturale, cu o mare diversitate, raspandite in toate mediile, acvatic, terestru si subteran astfel: habitate acvatice: habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere; habitate terestre: habitate de padure, de pajisti stepice si tufarisuri (local denumite si bleacuri), habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii; habitate subterane:habitate cavernicole sau de pestera. In contrast cu zonele naturale, apar peisaje puternic antropizate, aflate intr-o continua transformare. Interventia omului s-a facut simtita in mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc. Activitatile antropice sunt numeroase si diverse, multe avand un impact semnificativ asupra ecosistemelor si biodiversitatii. Printre principalele activitati umane cu impact asupra mediului se pot enumera: agricultura, pescuitul, vanatoarea si braconajul, mineritul, urbanizarea, zone industriale sau comerciale, depozitarea deseurilor menajere, industriale si inerte in conditii improprii, retele de comunicare, turismul, poluarea s.a. In judetul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate din care 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt Page 123 of 194

124 rezervatii stiintifice (categoria I IUCN), 36 de arii protejate sunt declarate la nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale. Suprafata totala a ariilor protejate este de 19617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata judetului si 0,082% din suprafata tarii. Dintre acestea, pentru un numar de 11 rezervatii naturale s-a acordat custodia, iar pentru cele 4 arii strict protejate din perimetrul R.B.D.D. responsabilitatea admnistrarii revine Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii situatie prezentata in Anexa 2.1 Pe teritoriul judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice: stepica si pontica cu un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI) si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Siturile din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 includ 34 din cele 38 de arii protejate la nivel national sau local. Astfel, 16 situri de protectie speciala avifaunistica(spa) si 13 situri de importanta comunitara (SCI) se suprapun total sau partial pe arii protejate. Unele din siturile Natura 2000 pot include in limitele lor mai multe arii protejate de importanta nationala sau locala. Suprafata acestora ocupa cca 30% din teritoriul judetului Constanta, exceptand zonele marine, care reprezinta aproximativ ha. Suprafata totala a ariilor de protectie speciala avifaunistica este de ha, iar cea a siturilor de importanta comunitara ha (inclusiv zona marina). Pe teritoriul judetului se afla si o parte din cea mai importanta arie naturala protejata din reteaua nationala si una din cele mai reprezentative la nivel mondial, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, remarcabila prin suprafata si biodiversitate. Este cea mai intinsa arie compacta de stufarisuri si una din cele mai intinse zone umede din lume, habitat al pasarilor acvatice reprezentate prin mai mult de 300 de specii Situri Natura 2000 in judetul Constanta Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este valorizata prin instituirea regimului de protectie pentru un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI),declarate prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Tabel 4.4-1: Siturile de importanta comunitara (SCI) in judetul Constanta Codul sitului Denumirea sitului Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente) 5 ROSCI0006 Halta Mica a Brailei Harsova (I %) ROSCI0012 Bratul Macin Judetul Constanta: Ciobanu (3%), Garliciu (5%), Harsova (7%) ROSCI0022 Canaralele Dunarii Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%) ROSCIW53 Dealul Alah Bair Crucea (1%) ROSCI006S Delta Dunarii Corbul (48%), Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Sacele (10%) Page 124 of 194

125 ROSCI0066 ROSCI007I Delta Dunarii -zona marina Dumbraveni Valea Urluia-Lacul Vederoasa Adamclisi (18%), Aliman (46%), Chirnogeni (5%), Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobrorair (1%). Dumbraveni (26%). Independenta (6%), Ion Corvin (6%), Rasova (4%) ROSV10073 Dunele marine de ta Agigea Judetul Constanta: Agigea (<1%) ROSCI0083 Fantanita Murfatlar Judetul Constanta: Basarabi (10%) ROSCI0094 ROSCI0114 ROSCI0149 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia Mlastina Hergheliei -Obanul Mare sl Pestera Movilei Padurea Esechioi -Lacul Bugeac Judetul Constanta: Marea Neagra (<1%) Judetul Constanta: Mangalia (4%) Lipnita (2%), Ostrov (18%) ROSCI0157 ROSCI0172 Padurea Hagieni-Cotul Vaii Padurea si Valea Canaraua Fetii iortmac Judetul Constanta: Albesti (17%), Limanu (11%), Mangalia (1%), Negru Voda (4%), Pecineaga <<1%) Aliman (8%), Baneasa (26%), Dobromir (1%), Ion Corvin (18%), Lipnita (18%), Oltina (39%) ROSCI0191 Pestera Limanu Limanu (<1%) ROSCI0197 Plaja submersa -Eforie Nord - Eforie Sud Marea Neagra (<1%) ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean Judetul Constanta: Vulturu (<1%) ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia Cogealac (<1%), Gradina (16%), M.Kogalniceanu (1%), Pantelimon (5%), Silistea (<1 %), Targusor (28%) ROSCW269 Vama Veche -2 Mai Marea Neagra (<1 %) ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla Marea Neagra (<1%) Tabel 4.4-2: Ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA) in judetul Constanta Codul sitului ROSPA0001 Denumirea sitului Aliman Adamclisi Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente) 5 Adamclisi (71 %), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%); ROSPA0002 Allah Bair Capidava Crucea (27%), Seimeni (16%), Silistea (1 %), Topalu (24%) ROSPA000S Balta Mica a Brailei: Harsova (1%) ROSPA0007 Balta Vederoasa Adamclisi (< 1%), Aliman (11%), Rasova (6%); ROSPA0008 Baneasa -Canaraua Fetei Baneasa (12%), Lipnita (8%), Oltina (3%); ROSPA0017 Canaralele de la Harsova Ghindaresti (13%), Harsova (12%) ROSPA0019 ROSPA0031 Cheile Dobrogei Delta Dunarii si Complexul Razint Sinoie Cogealac (11%), Fantanele (6%), Gradina (22%), Mihail Kogalniceanu (6%), Pantelimon (15%), Sacele (2%), Silistea (< 1%), Targusor (42%); Cogealac (10%), Corbu (62%), Fantanele (1 %), Istria (85%), Mihai Viteazu (75%), Sacele (63%); ROSPA0036 Dumbraveni Deleni (< 1 %), Dumbraveni (17%) Page 125 of 194

126 ROSPA0039 ROSPA0040 Dunare Ostrov Dunarea Veche -Bratul Macin Aliman (6%), Cernavoda (4%). Ion Corvin (1 %), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (11%); Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova (7%), Saraiu (< 1%) ROSPAOOSS Lacul Bugeac Lipnita (< 1 %). Ostrov (8%) ROSPA0054 Lacul Dunareni Aliman (6%), Ion Corvin (2%); ROSPAOOSS Lacul Oltina Lipnita (2%), Oltina (26%) ROSPA0057 Lacul Siutghiol Constanta (16%), Lumina (< 1%), Navodari (1%) ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu. Corbu(3%), Mihail Kogalniceanu (1%), Navodari (33%) ROSPA0061 Lacul Techirghiol Techirghiol (24%), Tuzla (2%); ROSPA0066 Limanu -Herghelia Mangalia (2%); ROSPA0076 Marea Neagra Corbu Marea Neagra (< 1%), Marea Neagra (< 1%) ROSPA0094 Padurea Hagieni Limanu (5%); ROSPA0100 Stepa Casimcea Vulturu (< 1%); ROSPA0101 Stepa Saraiu-Horea Garliciu (3%), Horia(13%), Saraiu(27%), Vulturu (1%) Situri natura 2000 in zona proiectului Sectiunea urmatoare descrie siturile Natura 2000 luate in considerare in acest studiu, calitatea si importanta acestora, precum si obiectivele lor de conservare. Localizarea acestor sit-uri este prezentata in figura de mai jos. Figura 4.4-1: Siturile Natura 2000 in judetul Constanta Page 126 of 194

127 Descrierea siturilor din vecinatatea facilitatilor propuse prin proiectul Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta va fi prezentata in cele ce urmeaza, in raport cu investitiile propuse Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie de TMB Situri natura 2000 In imediata vecinatate a localitatii Tortoman nu exista situri Natura 2000 alte zone protejate. Impactul estimat Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt: praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente. Page 127 of 194

128 Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Poluarea aerului cu substante daunatoare Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Metanul (CH 4 ), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO 2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale. Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona Prin amenajarea depozitului de la Tortoman se reduce suprafata de teren util pentru agricultura cu aproape 34 ha Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomot si cresterea numarului de indivizi din speciile ruderale Datorita neintretinerii terenului - pasunii, deja a fost redusa cantitatea furaje ce se poate recolta. Prin realizarea deponeului acest efect se va accentua. De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti. Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona. Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume: reduce poluarea cu suspensii si CO 2, ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc. Afectarea unor specii de plante si animale protejate In zona amplasamentului sau in vecinatatea sa NU sunt areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate. Afectarea unor specii cu valoare economica In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc). Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale. Modificarea rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Nu este cazul. Page 128 of 194

129 Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Plantarea unei perdele vegetale Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece. Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor. Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici. Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil. Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume: reduce poluarea cu suspensii si CO 2, ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc. Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei. Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate Statia de transfer Harsova, inchidere depozit neconform Harsova Situri Natura 2000 ROSPA0005 Balta Mica a Brailei Judetul Constanta: Harsova (1%) Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51''; Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha) Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 26 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 72 Page 129 of 194

130 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: - Colonii de Ardeidae - Ciconia nigra - Aytya nyroca - Haliaetus albicilia Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de gaste si rate. Situl este important pentru iernat pentru gaste si rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de de exemplare de pasari de balta, fiind desemnat sit RAMSAR. Caracteristici generale ale sitului N ,512 Rauri, lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N Pajisti naturale, stepe N Paduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Vulnerabilitate: - Intensificarea agriculturii: - Braconaj, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor,deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii) - scoaterea puilor pentru comert ilegal - Desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii - Industrializare si extinderea zonelor urbane - - reglarea cursurilor raurilor - Electrocutare si coliziune in linii electrice - Amplasare de generatoare eoliene - Turismul in masa - Inmultirea necontrolata a speciilor invazive - Adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.) ROSPA0017 Canaralele de la Harsova Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine E 27º 55' 28''; Longitudine N 44º 40' 37'' Suprafata sitului (ha): Caracteristici generale ale sitului N , 512 Rauri, lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N Pajisti naturale, stepe N Culturi (teren arabil) N Pasuni N Paduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Calitate si importanta: Page 130 of 194

131 Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 33 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus, Coracias garrulus, Antus campestris, Burhinus oedicnemus, Accipiter brevipes,calandrella brachydactyla, Picus canus, Hieraaetus pennatus,dendrocopos syriacus,circaetus gallicus, Melanocorypha calandra,lanius minor, Lanius collurio,milvus migrans. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: rate, gaste, rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:branta ruficollis,haliaetus albicilla. Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Harsova rezida in principal in activitatile de navigatie fluviala, activitatile portuare si in impactul antropic exercitat de vecinatatea localitatilor (ex. oras Harsova). ROSCI0006 Balta Mica a Brailei Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51'', Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha): Regiunile administrative: Judetul Ialomita: Giurgeni (2%) Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (18%), Chiscani (29%), Gropeni (13%), Marasu (5%), Stancuta (35%), Judetul Constanta: Harsova (1%) Caracteristici generale ale sitului N , 512 Rauri, lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N Pajisti naturale, stepe N Paduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Fiind situata in lunca inundabila a Dunarii, in cuprinsul zonei exista un ansamblu de ecosisteme terestre si acvatice a caror configuratie este dependenta de dinamica anuala a cursului Dunariiamploarea si durata viiturilor sezoniere. Astfel, exista o succesiune si o inlocuire periodica intre tipurile de ecosisteme, fara o delimitare stricta in timp. Ca urmare si biocenozele prezinta particularitati legate de regimul hidrologic, avand loc o trecere gradata in ambele sensuri de la terestru la amfibiu si acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocupa peste 60% din suprafata, fiind reprezentate prin paduri, pajisti si tufarisuri. Padurile: - Padurile de salcie si alte esente moi (plop)reprezinta elementul autohton al fondului forestier, fiind in regres. Sunt perimetrale baltilor, pe grinduri interioare si de mal. - Padurile de amestec Page 131 of 194

132 sunt naturale si fac legatura intre padurile de salcie compacte din jurul baltilor si zonele depresionare - Padurile in regim de plantatie - pe locuri unde s-au facut defrisari ale padurilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu crestere rapida:plop euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Inlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea fenomenului de eroziune laterala exercitata de bratele Dunarii cu aparitia surparilor de mal. Specifica este lipsa padurilor de lunca cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand absolut dominante zavoaiele de plop si salcie. Pajistile au distributie neuniforma, preponderent in sud. - Pajisti de lunca localizate in depresiuni, pe grinduri interioare sau in padurile de amestec - Pajisti de stepa pe sesuri depresionare mai inalte, ocupand suprafete mai mari. Sunt in continuu regres, fiind cele mai afectate de pasunatul intensiv al animalelor lasate in stare semisalbatica. Tufarisurile au cea mai mica dezvoltare, fie facand parte din structura pajistilor, fie exista izolat, pe arii restranse, in zona malurilor nisipoase. Ecosistemele acvatice Viiturile de lunga durata care se intind pe parcursul a mai multe luni, ca si cele de scurta durata sau atunci cand lipsesc, influenteaza toata structura functionala a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe si mai bine reprezentate decat ale ecosistemelor terestre. Asociatiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)balti permanente (iezere) si temporare (care evolueaza gradat spre ecosistem acvatic de tip mlastina sau zona mlastinoasa si apoi uscat) b)mlastini c)zone mlastinoase d)canale (privaluri) permanente si temporare. Vegetatia acvatica a baltilor este deosebit de bogata mai ales in ceea ce priveste macrofitobentosul. Asociatiile de cosor, bradis si marar de apa au o dezvoltare foarte mare, in lunile iulie si august formand adevarate paduri subacvatice, iar atunci cand adancimea apei este mica intrarea spre interiorul baltilor se face cu mare greutate sau uneori in anumite portiuni vegetatia este de nepatruns. Calitate si importanta: In ciuda modificarilor aparute atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situat in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila) dupa indiguirea in proportie de 70% a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei. Datorita atributelor sale-zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon-balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru reconstructia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare. Jumatate din ecosistemele identificate-balti si paduri specifice din lunca inundabila-sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50. Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornotologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie a pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un numar mare de pasari protejate pe plan international prin conventiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei. Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice, in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit Ramsar (la pozitia 1074), al doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Page 132 of 194

133 Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor salbatice. Proportia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale, 35% seminaturale si 15% alte tipuri. Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse in anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flora si fauna. Fata de care s-au stabilit prioritati de conservare. Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor ermanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avand o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai putin numeroase, atat ca numar de specii, cat si ca numar de indivizi. Vulnerabilitate: 1. Reducerea fondului forestier autohton prin inlocuirea cu specii alohtone de plop repede crscator. S-au redus (si chiar au disparut in unele frasin si ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum si padurile de salcie-cranguri si galerii de Salix alba si Populus alba. Inlocuirea salciei cu plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bratele fluviului Dunarea si ca urmare la surparea malurilor.. Reducerea pajistilor prin inlocuire cu plantatii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales in pajistile de stepa, prin pasunatul intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite populatii de pesti. ROSCI0022 Canaralele Dunarii Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 24' 43''; Longitudine E 28º 4' 48'' Suprafata sitului (ha): Regiunile administrative: Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%), Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (12%), Giurgeni (10%), Stelnica (4%) Caracteristici generale ale sitului N , 512 Rauri, lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N Culturi (teren arabil) N Pasuni N Paduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Bine reprezentate sunt habitatele de stancarie (calcare)si cele cu vegetatie de margini de ape. Apele fluviului Dunarea constituie un factor determinant in prezenta unei avifaune bogate si diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia arheologica a cetatii Carsium (infiintata de Traian in anul 103 d.i.h.), rezervatiile geologice Locul Fosilifer Cernavoda si Punctul Fosilifer Movila Banului si rezervatia geologica si paleontologica Reciful Neojurasic de la Topalu. Calitate si importanta: Page 133 of 194

134 Situl prezinta o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pana la cele xerofile, incuzind pajisti, tufarisuri, paduri,etc. Intre aceste habitate cel mai reprezentativ, atat ca suprafata ocupata in sit (30%) cat si la nivel national (11%) este habitatul 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. Acesta include suprafete importante de arborete excluse, inca de la formare, de la interventii silvice, ce pot fi considerate ca paduri virgine (situate in special pe ostroave ), precum si arborete cu arbori seculari (plopi in special) pe suprafete de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc). Locul secund ca importanta il ocupa habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezinta aproximativ 2,5% din suprafata nationala a habitatului, reprezentat pe unele suprafete prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale, cu numeroase specii amenintate Cea mai importanta dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai importanta zona din sit este rezervatia naturala Celea Mare Valea lui Ene. Dintre asociatiile endemice de stepa petrofila trebuie subliniata prezenta cenotaxonilor Sedo hillebrandtii Polytrichetum piliferi si Agropyro brandzae Thymetum zygioidi, raspandite predominant in nordul sitului, intre Ghindaresti si Harsova. Habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase Ponto Sarmatice include si doua asociatii rare la nivel national, de mare valoare conservativa, respectiv Rhamno catharticae Jasminietum fruticantis si Paliuretum spinae christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999). Desi reduse ca suprafata, padurile xeroterme incluse in habitatele 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus sp., 91 M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun, 91AA* Vegetatie forestiera cu stejar pufos, prezinta o importanta deosebita, inclusiv din punct de vedere paleoecologic, reprezentand ultimele vestigii ale padurilor de coasta ce au constituit calea de migratie a speciilor forestiere din Peninsula Balcanica spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pascovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste paduri este protejata in rezervatiile Padurea Bratca, Padurea Cetate si Celea Mare-Valea lui Ene. Desi nu constituie un habitat protejat, arboretele de Celtis glabrata(asociatia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezinta o importanta stiintifica deosebita, fiind foarte rare si endemice pentru Dobrogea. Situl constituie principala cale de migratie a speciilor de plante in general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanica spre Dobrogea de Nord si Delta Dunarii (ex. Periploca graeca), fiind situat si pe una din caile principale de migratie pentru pasari, fapt pentru care a fost si propus ca SPA. In acelasi timp situl constituie o zona vitala pentru reproducerea si migratia sturionilor si a altor specii de pesti. Includerea Cursului Dunarii in sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii cit si pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lastari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre nordul Dobrogei si Delta Dunarii. Vulnerabilitate: Situl este indeosebi amenintat prin : -Efectuarea de plantatii in cuprinsul habitatelor 92A0, 62 CO*, si mai putin 91AA si 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie. Page 134 of 194

135 - exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice in habitatele 92 A0 si 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste interventii fiind de intensitate redusa. - poluari ale apelor Dunarii, indeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusa. - dragarea unor sectoare de Dunare (ex. Cochirleni- Cernavoda) si perspectiva efectuarii de astfel de lucrari si in alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri. - Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene in sit si in vecinatatea acestuia. Impactul prognozat Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de siturile descries anterior, nu se preconizeaza un impact asupra sitului. Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de: organizarea de santier; descarcari accidentale de ape uzate menajere; emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor; deseuri menajere si de constructie. Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare. Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei). In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost: praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: - amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; - suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar; - se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor Page 135 of 194

136 respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului; - la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale. Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt: particule SOx CO hidrocarburi NOx aldehide si cetone substante organice 0,222 kg 0,005 kg 0,001 kg 0,480 kg 1,450 kg 0,120 kg 0,080 kg In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, compostare si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre: utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil tranzitarea ariilor protejate; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz; Statia de transfer Deleni Situri Natura 2000 ROSPA0001 Aliman Adamclisi Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 8' 21''; Longitudine E 27º 56' 45'' Suprafata sitului (ha) Regiunile administrative : Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%) Alte caracteristici ale sitului: In perimetrul sitului bine reprezentate sunt habitatele de stepa si silvostepa unde au fost identificate specii de pasari enumerate in anexa 1 a DP. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 33 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38 Page 136 of 194

137 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare: Falco cherrug, Milvus migrans,circaetus gallicus,circus pygargus, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus si Burhinus oedicnemus. Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare. Vulnerabilitate: Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea traditionala de pasunat, prin turismul practicat mai ales in zona monumentului Trophaeum Traiani si ruinelor cetatii romano-bizantine de la Adamclisi si exploatari miniere de suprafata (cariere de piatra). In zonele acoperite cu vegetatie forestiera se desfasoara activitati de vanatoare. ROSCI0071 Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 58' 10''; Longitudine E 27º 58' 43'' Suprafata sitului (ha) Regiunile administrative: Judetul Constanta: Adamclisi (18%), Aliman (46%), Chirnogeni (5%), Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobromir (1%), Dumbraveni (26%), Independenta (6%), Ion Corvin (6%), Rasova (4%) Alte caracteristici ale sitului: Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunca, cu un grad accentuat de meandrare si este situat in sectorul limanic al vaii Urluia sau valea Vederoasa. In partea vestica a lacului exista o faleza bine definita. Fragmentarea accentuata a versantilor se datoraza vailor scurte formate de torenti in depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existenta unor izvoare ascensionale de mal, cu origine in calcarele de la baza falezei si care alimenteaza subteran apele lacului. Peste 80% din suprafata lacului este acoperita de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic pasarilor.pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia paleontologica Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezinta ca un perete abrupt constituit dintr-o alternanta de calcare cu marno-calcare si mai rar cu argile marnoase, care apartin cretacicului inferior. Calitate si importanta: Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este Page 137 of 194

138 estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea Dumbraveni. Vulnerabilitate: Exista doua cariere de calcar (Dumbraveni si Sipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea functionarii lor nu ar afecta in mod semnificativ conservarea speciilor si habitatelor din sit. Trebuie evitata taierea masivelor batrane de padure nativa, in special de stejar, precum si alte activitati ce ar putea distruge vegetatia nativa (incendieri etc.) Impactul pasunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea daca se poate vorbi sau nu despre suprapasunat in limitele sitului. Impactul prognozat Construirea statiei de transfer Deleni va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere caracteristicile obiectuvului de investitie, nu se preconizeaza un impact asupra sitului. Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de: organizarea de santier; descarcari accidentale de ape uzate menajere; emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor; deseuri menajere si de constructie. Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar; se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului; la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale. Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt: particule SOx 0,222 kg 0,005 kg Page 138 of 194

139 CO hidrocarburi NOx aldehide si cetone substante organice 0,001 kg 0,480 kg 1,450 kg 0,120 kg 0,080 kg In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, compostare si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre: utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil tranzitarea ariilor protejate; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz Statie de sortare, statie TMB Lumina Situri Natura 2000 ROSPA0057 Lacul Siutghiol Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 14' 45''; Longitudine E 28º 36' 15'' Suprafata sitului (ha): Regiunile administrative: Judetul Constanta: Constanta (16%), Lumina (<1%), Navodari (1%) Caracteristici generale ale sitului N Rauri lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) Alte caracteristici ale sitului: Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20 m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 Page 139 of 194

140 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus,oenante pleschanka,antus campestris, Aytya nyroca, Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Branta ruficollis,pelecanus onocrotalus,phalacrocorax pygmaeus,larus minutus,sterna sandvicensis,melanocorypha calandra,sterna hirundo,mergus albellus,oenante pleschanka,larus genei,ardea purpurea Circus aeruginosus, Lanius minor,sterna albifrons,calandrella brachydactyla, Ficedula parva Chlidonias hybridus,chlidonias niger, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Alcedo attis, Antus campestris, Aytya nyroca, Botaurus stellaris,galerida cristata. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Larus ridibundus,podiceps nigricollis,fulica atra, Larus canus, Aytya fuligula,aytya ferina. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4. Vulnerabilitate: Data fiind activitatea antropica deosebit de intensa, manifestata prin, turism de masa, sporturi nautice, pescuit, circulatie rutiera, habitare umana (Statiunea turistica Mamaia, Oras Constanta, Oras Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), s.a. impactul asupra sitului este major cu efecte negative asupra habitatului lacustru si a speciilor de flora si fauna asociate. Impactul prognozat Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de: organizarile de santier; depozitarea inadecvata a deseurilor de constructie si a celor menajere generate pe perioada realizarii investitiei; manipularea deseurile menajere; deversari accidentale de ape uzate menajere; Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare. Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un nivel redus. Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar; se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului; la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale. Page 140 of 194

141 In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, compostare si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre: utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, eventual gasirea unei traseu alternativ; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, functie de caz; Statie de sortare Topraisar Nu exista situri natura 2000 sau zone protejate in vecinatatea amplasamentului Inchidere depozit urban neconform Cernavoda Situri Natura 2000 ROSPA0036 Dumbraveni Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 58' 25''; Longitudine E 27º 59' 6'' Suprafata sitului (ha): Regiunile administrative 100% Constanta Caracteristici generale ale sitului N Pajisti naturale, stepe N Culturi (teren arabil) N Paduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. In sit se afla ariile naturale protejate Peretii calcarosi de la Petrosani si Locul fosilifer Credinta. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66 Page 141 of 194

142 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus,dendrocopos syriacus, Lanius minor, Hieraaetus pennatus, Emberiza hortulana, Lullula arborea, Accipiter brevipes, Milvus migrans,buteo rufinus. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus cyaneus,phylloscopus orientalis. Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea rezida in presiunea factorilor antropici din interiorul si imediata vecinatate a sitului. Influente negative importante exercita pasunatul, vanatoarea/braconajul, exploatarile de suprafata de piatra, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrara). Managementul sitului Nu exista plan de management, pentru Rezervatia Padurea Dumbraveni custodele ariei naturale protejate a elaborat si avizat Regulamentul rezervatiei. ROSPA0039 Dunare - Ostroave Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 13' 32''; Longitudine E 27º 45' 48'' Suprafata sitului (ha) : Regiunile administrative: 44.9% Calarasi, 55.1% Constanta Caracteristici generale ale sitului N , 512 Rauri, lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N Culturi (teren arabil) N Paduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Ostroavele din lunca Dunarii sunt reprezentate prin paduri naturale si plantatii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de padure si tufarisuri de lunca. In perimetrul sitului se afla aria protejata Puctul fosilifer de la Cernavoda, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogata fauna fosila, reprezentata prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 36 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Platalea leucorodia,egretta garzetta, Nycticorax nycticorax,plegadis falcinellus,phalacrocorax pygmaeus,ardea purpurea, Page 142 of 194

143 Haliaeetus albicilla,ardeola ralloides,lanius minor,caprimulgus europaeus,milvus migrans. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Plegadis falcinellus,phalacrocorax pygmaeus,aytya nyroca,sterna hirundo,tringa glareola, Himantopus himantopus,ciconia ciconia. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis,phalacrocorax pygmaeus Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea sitului este determinata in principal de factorii antropici, prin activitati de transport fluvial, activitati extractive din albia Dunarii, dragajele, consolidarile de maluri, pescuit comercial. Determinanti sunt si factorii naturali cu impact asupra habitatelor naturale si seminaturale,cum ar fi variatiile dramatice ale nivelului Dunarii, eroziunea din cauze naturale a malurilor. Impact prognozat Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei). In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost: praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); In vecinatatea amplasamentului investitiei sau pe suprafata acestuia nu sunt identificate Situri Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi afectate. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar; se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului; la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale. Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere Page 143 of 194

144 si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc). Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor Inchidere depozit urban neconform Techrghiol Situri Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 1' 35''; Longitudine E 28º 35' 35'' Suprafata sitului (ha): Regiunile administrative: Techirghiol (24%), Tuzla (2%) DESCRIEREA SITULUI N , 512 Rauri, lacuri N , 412 Mlastini, turbarii N Culturi (teren arabil) N Pasuni N , 243 Alte terenuri arabile N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) Alte caracteristici ale sitului: Cele doua diguri construite in 1983 si 1989 impart lacul in trei parti rezultand trei zone diferite si anume : -zona cu apa dulce in partea de Vest ( g/l salinitate) -zona cu apa salmastra in partea centrala (6-8g/l salinitate)- -zona cu apa salina este in partea de lac situata in apropierea Marii Negre (52-55g/l salinitate) In partea cu apa salina namolul are proprietati terapeutice si este utilizat pentru tratamente variate intr-un centru medical international de fizioterapie construit in aceasta zona. Dupa privatizare, mici cladiri apartinand fermierilor au fost construite in jurul lacului, aceasta ducand la un impact negativ asupra lacului si faunei sale. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Ixobrychus minutus,himantopus himantopus. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:larus minutus,sterna albifrons, Philomachus pugnax,larus melanocephalus,pelecanus onocrotalus,ciconia ciconia, Charadrius alexandrinus,situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Page 144 of 194

145 Oxyura leucocephala,branta ruficollis,anser erytropus,larus minutus,phalacrocorax pygmaeus,cygnus cygnus,mergus albellus,anser albifrons,larus ridibundus,podiceps nigricollis. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR. Vulnerabilitate: Impactul antropic se manifesta mai ales prin turism, Techirghiol, Eforie Sud si Eforie Nord fiind statiuni ce atrag turistii mai ales prin promovarea proprietatilor terapeutice ale namolului sapropelic. Alte activitati desfasurate in zona sunt cele agricole. Lacul Techirghiol se confrunta cu problema scaderii salinitatii, cu repercusiuni asupra compozitiei specifice in elemente de flora si fauna caracteristice apelor hipersaline. Proprietate publica a statului, in administrarea Directiei Apelor Dobrogea -Litoral. Planul de management al ariei protejate Lacul Techirghiol este in curs de elaborare de catre Directia Apelor Dobrogea Litoral administratorul sitului. Impact prognozat Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei). In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost: praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); In vecinatatea amplasamentului investitiei sau pe suprafata acestuia nu sunt identificate Situri Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi afectate. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar; se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului; la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale. Page 145 of 194

146 Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc). Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. Page 146 of 194

147 4.5 Peisajul Amplasarea obiectivelor Amplasamentele obiectivelor de investitii propuse prin prezentul proiect sunt prezentate in cele ce urmeaza: 1. Comuna Tortoman - Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tratare mecano-biologica (TMB) Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km. 2. Statie de sortare si transfer Harsova Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga. 3. Statia de transfer Deleni Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m. 4. Statia de sortare si statia de compostare Lumina Terenul statiilor de sortare si compost este amplasat in extravilanul satului Sibioara, ce apartine de comuna Lumina, la o distanta de aproximativ 1.5 km de zona intravilana a localitatii Sibioara, in sud-estul acesteia. Locatia este pozitionata, pe partea dreapta a drumului DC 86, drum de mers spre localitatea Sibioara. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 22/E87, sensul de mers dinspre localitatea Ovidiu spre localitatea Mihai Viteazu, din care se vireaza dreapta, se parcurge o distanta de circa 2 km pe DC 86 spre satul Sibioara. 5. Statia de sortare Topraisar Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in extravilanul comunei Topraisar, la o distanta de aproximativ 700 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 391, care constituie limita sudica a terenului. 6. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,7 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii. 7. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Page 147 of 194

148 Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita. 8. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita. 9. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 1,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita Impactul prognozat Depozitul de deseuri conform, statia de sortare si statia TMB Tortoman In cazul depozitului de deseuri conform si a statiei de sortare, peisajul nu are o valoare deosebita deoarece este un teren agricol. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi de exploatare a obiectivelor, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o suprafata de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. In faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 30 ani, la o inaltime maxima de 15 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului. Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului, schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte. Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe acestuia a deseurilor. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori. Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor spre exemplu vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, Page 148 of 194

149 nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc. In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc. Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii; zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant). Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume prin: aspecte negative: - disparitia caracterului natural al zonei; - imaginea unui santier in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani; - aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor. aspecte pozitive: - senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada santierului si a drumului de acces va fi corect intretinuta. - realizarea unei perdele verzi in jurul incintei Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivelor, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori. Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie. Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si TMB se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective. Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii. Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului. Page 149 of 194

150 Inchidere depozite neconforme In ceea ce priveste depozitele neconforme existente ce urmeaza a fi inchise, putem vorbi de un impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren inierbat. Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor de inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului Masuri de reducere a impactului Depozitul de deseuri conform, statia de sortare si statia TMB Tortoman Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii: imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida; perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj; Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces. Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului. Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea vegetala din arbori si arbusti Inchidere depozite neconforme Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitelor au rolul de igienizare a terenului pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta. Page 150 of 194

151 4.6 Mediul social si economic Date generale Dupa datele ultimului recensamant ( ), populatia judetului este de locuitori, judetul situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Conform datelor furnizate de INSS Constanta, la , populatia judetului, numara locuitori din care locuitori in mediul urban si locuitori in mediul rural. Densitatea populatiei este de 101 locuitori / km2 peste media pe tara. Ca structura etnica, majoritatea o reprezinta romanii, respectiv 91,70%, procent in care au fost incluse si persoanele care, la recensamant, s-au declarat macedo-romani. Pe langa acestia mai convietuiesc si minoritati nationale (3,20% turci, 3,20% tatari, 0,80% rusi-lipoveni, 0,60% rromi, 0,20% maghiari si 0,30% alte nationalitati). Specific judetului este litoralul Marii Negre, care se intinde pe o lungime de 82 km 2, avand o populatie stabila de peste locuitori si cuprinde urmatoarele orase si statiuni: Constanta, Navodari, Mamaia, Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Neptun, Cap Aurora, Olimp, Venus, Saturn, Jupiter, Mangalia, localitatile 2 Mai si Vama Veche Aspecte economice Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si privatizare. O pondere insemnata in economia judetului o detine agricultura si viticultura Industria Industria judetului se bazeaza pe activitati ce utilizeaza tehnologii moderne de prelucrare in industria lemnului, textile, confectii, industria alimentara, materiale de constructii, acestea reprezentand ramuri de varf ale economiei nationale. Tabel 4.6-1: Numarul agentilor economici din judetul Constanta, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN si categorii de salariati, in 2007 Activitati ale economiei nationale Total Clase de marime, dupa numarul de salariati 0-9 salariati salariati salariati 250 si peste Agricultura, vanatoare si silvicultura Pescuit si piscicultura Industria extractiva Industria prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transporturi, depozitare si comunicatii Intermedieri financiare Page 151 of 194

152 Tranzactii imobiliare si alte servicii Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati ale economiei nationale TOTAL Sursa: Institutul national de Statistica - Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete Industria prelucratoare este mediu dezvoltata, avand profil preponderent in chimie si petrochimie. Sectoarele industriale mai importante s-au dezvoltat in judetul Constanta, ca o consecinta a evolutiei istorice a regiunii precum si a cerintelor pietii Turismul Litoralul romanesc al Marii Negre are o alcatuire complexa care-i mareste valoarea turistica. Intreaga zona dispune de plaje intinse si insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau sarate si namoluri terapeutice, izvoare minerale si pe alocuri faleze inalte. Figura 4.6-1:Statiunile de pe litoral Apa Marii Negre cu o salinitate mai redusa si fara maree, lipsa stancilor si a faunei periculoase, climatul marin linistit si placut confera in plus litoralului romanesc calitati remarcabile. Statiunile de pe litoral cunoscute in turismul international, cu baze de cazare si tratament si diverse posibilitati de agrement, ofera conditii pentru odihna si tratament in sezonul estival, iar unele si in extrasezon. In perioada sezonului estival, in statiunile de pe litoral isi petrec vacanta peste 1 milion de turisti romani si straini. Judetul Constanta concentreaza peste 45% din capacitatea de Page 152 of 194

153 cazare turistica a Romaniei, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, se pot mentiona: orientarea plajei spre est-sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative. Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din: Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, in care functioneaza (la nivelul anului 2007) un numar de peste 980 unitati de cazare (hoteluri, vile, campinguri, pensiuni, tabere etc) Agricultura In cadrul economiei nationale, agricultura judetului Constanta ocupa o suprafata agricola de ha, din care sectorul privat detine ha. Judetul Constanta dispune de cel mai complex sistem de irigatii, suprafata amenajata fiind de ha Impactul prognozat Investitiile propuse prin prezentul proiect sunt menite sa atinga urmatoarele tinte: extinderea sistemului de colectare in zona rurala a judetului Constanta; implementarea sistemului de colectare selectiva; imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport; optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor; promovarea si incurajarea compostarii individuale in zona rurala; depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme. Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile: influenta asupra calitatii vietii; influenta asupra activitatilor economice existente in zona; influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare. Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca. Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone. Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Constanta este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti. De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Constanta. Page 153 of 194

154 Inchiderea depozitelor neconforme va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru locuitorii oraselor Harsova, Cernavoda, Techirghiol si Murfatlar. Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman, precum si a statiilor de sortare, transfer si TMB s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m). Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiei de transfer; se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe alte terenuri un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor; prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor; existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri. Realizarea depozitului zonal la Tortoman va avea inerent unele efecte negative legate de: costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exloatare se va reflecta in cest cost. Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin: afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor; poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni - muste, tantari, sobolani, pasari); modificarea peisajului in zona. Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de suprafata Zgomotul Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin mediu protejat se intelege mediul locuit urban sau rural care se afla la distante de peste 1000 m, asa cum este recomandat in legislatie. Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dba), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise, Page 154 of 194

155 cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie. De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3 panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli. Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de exploatare. Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dba. Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre dba, in functie de tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa. La statia TMB zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dba. Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o bariera. Dublând distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli. Nivelul de decibeli aferent sursei de zgomot Distanta dintre receptorul zgomotului si sursa de zgomot Nivelul de decibeli lânga receptorul zgomotului (db) (m) (db) 90 1, , , , , , , , Poluare biologica Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri Page 155 of 194

156 poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari. Depozite neconforme: Populatia din vecinatatea depozitului poate fi expusa la riscul unor imbolnaviri atât datorita unor eventuale poluari biologice, in special poluarilor cu dioxine, furani, H2S; CH4;CO2, cât si a unor compusi de fermentatie (acizi grasi volatili, acizi aminici, aldehide, amoniac, etc.) acestia din urma fiind produsi metabolici. Din halda de deseuri pot rezulta o serie de compusi organici volatili, toxici, care pot afecta negativ starea de sanatate a personalului care activeaza in zona. Totodata, diferiti agenti patogeni, existenti in produsele organice de natura vegetala si animala au un aport substantial in raspândirea unor boli. Prezenta insectelor care au ca biotop principal platformele de gunoi neigienice, sporesc riscul contaminarii oamenilor si animalelor. Prin inchiderea depozitelor, toate aceste probleme vor fi eliminate Poluare bacteriologica Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura. Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare; suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare; contaminarea vehiculelor care transporta deseuri. Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari ciori, pescarusi. Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate). Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din Tortoman, cea mai apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate Masuri de diminuare a impactului Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin: Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor Page 156 of 194

157 uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata; Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica; Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant; Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru; Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor. Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul. Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi: Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii; Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare; Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta; Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc. Masuri de reducere a zgomotului Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate reduce impactul zgomotelor. Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele trebuie sa fie pozitionate cât mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot (personal angajat). Page 157 of 194

158 Când este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci, sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor, pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila expunerea zilnica a muncitorului la zgomote. Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de control prin care se limiteaza expunerea unui numar cât mai redus de muncitori la procesele sau utilajele producatoare de zgomot. NPZ urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge decibeli. NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina distanta sigura de la sursa (90decibeli). Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi marcata ca Zona zgomotoasa A se purta antifoane, in acelasi mod in care se marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie. Page 158 of 194

159 4.7 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural Monumente istorice. Judetul Constanta este plin de numeroase ruine ale cetatilor grecesti si romane, acestea din urma constituind o dovada de intensa romanizare a tinutului. Cele mai de seama sunt: Cetatea Histria (lânga satul Istria, pe malul lacului Sinoe), cea mai veche dintre cetatile grecesti de pe malul românesc al Marii Negre, intemeiata la 657 inainte de Chr. de colonistii greci veniti din Milet (Asia-Mica). Cucerita de romani odata cu restul Dobrogei, a fost darâmata de Goti in sec III d. Chr. si reconstruita apoi de Romani. Zidurile actuale dateaza probabil de la sfârsitul acestui secol. Sapaturile incepute la 1914 de marele arheolog si istoric Vasile Pârvan au descoperit aproape intreaga incinta a zidurilor puternice pastrate pe alocuri pâna la 7 m inaltime, strajuite de turnuri de aparare. In interior, diferite cladiri publice (therme, bazilici, etc..). Cetatea Histria paote fi socotita «Pompeiul» românesc. Lânga cetate, un mic muzeu local, in care sunt pastrate o parte din monumentele ei sculpturale si epigrafice. Cetatea Callatis (Mangalia), zidita de colonistii greci la 504 si recladita de Romani. Zidurile cetatii se pastreaza numai pe unele laturi, mult deteriorate deoarece orasul modern este zidit deasupra orasului antic. Un mic muzeu local conserva o parte dintre diferitele obiecte antice descoperite acolo. Cetatea Tomis (Constanta), mai putin importanta in epoca greceasca, dar mai insemnata in epoca romana. Aici a fost exilat, in timpul imparatului August, poetul roman Publius Ovidius Naso. Din vechea cetate se pastreaza abia câteva urme dintre care un turn din zidul cetatii, pe B-dul Carol din Constanta. Cetatea Tropaeum Traiani (lânga satul Adamclissi), construita de imparatul Traian. Trofeul lui Traian, lânga cetatea Tropaeum ridicat in amintirea victoriei si a soldatilor cazuti. Cel mai important monument de acest fel din provinciile imperiului roman. Basoreliefurile sale au fost transportate la Bucuresti (Parcul Carol). Cetatea Ulmetum (lânga satul Pantelimonul de Sus) desgropata prin sapaturile lui Vasile Pârvan. Cetatea Capidava (la Nord de Cernavoda), pe malul Dunarii, zidita de Romani. Impunatoarele ziduri si turnuri de aproape 7 m inaltime se vad de departe. Cetatea Axiopolis ( Cernavoda), locul de nastere al lui Dasius (Dacicus). Cetatea Carsium in al carui nume de poate recunoaste forma impura a Hârsovei de azi. Statiunea preistorica de la Cernavoda, sapata in 1917, a dat la iveala resturile unei civilizatii din epoca de arama (2.000 a. Chr.). «Valurile lui Traian», unul din piatra si celalalt din pamânt, strabat Dobrogea de la Mare (Constanta ) pâna la Dunare (Cernavoda) si se pot vedea inca foarte bine de la mare intindere. Nu se cunoaste cu precizie data construirii acestor vaste fortificatii militare. Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora. Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona. O harta a monumentelor istorice din judetul Constanta se poate vizualiza accesand urmatorul link: Page 159 of 194 Consultant ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

160 Lista monumentelor istorice din judet se regasesc la urmatoarea adresa: 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 5.1 Justificarea amplasamentelor alese Proiectul Sistem de management integrat al deseurilor este localizat in judetul Constanta. La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele aspecte: Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona; Cantitatile de deseuri generate; Distanta pana la zonele locuite; Accesul autogunoierelor la facilitate; Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile solului, distanta la care se afla apele de suprafata, etc); Disponibilitatea terenurilor; Distantele pana la depozitele conforme existente si proiectate. Amplasamentele obiectivelor de investitii propuse prin prezentul proiect sunt prezentate in cele ce urmeaza: 1. Comuna Tortoman - Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tratare mecano-biologica (TMB) Pentru amplasarea depozitului si a statiilor de sortare si TMB prevazute in cadrul platformei tehnologice a depozitului, au fost analizate urmatoarele locatii: Comuna Mircea Voda Sat Gherghina terenul disponibil, o fosta cariera de caolin, nu indeplineste criteriile de selectie, fiind amplasat la mai putin de 500 m fata de zona locuita; Comuna Mircea Voda sat Tibrinu terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice necesare pentru amplasarea depozitului, insa situatia juridica a terenului este incerta (in prezent se afla in concesiune); in plus, natura terenului (cariera de caolin, exploatata sporadic) impune investigatii suplimentare; Comuna Cuza Voda suprafata terenului disponibil nu este suficienta pentru investitia propusa; Comuna Tortoman terenul disponibil intruneste conditiile tehnice si legale necesare pentru amplasamentul depozitului central; Medgidia fosta cariera Lafarge terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice necesare pentru amplasarea depozitului, insa nu indeplineste conditiile legale, datorita faptului ca Medgidia nu a aderat oficial la ADI Dobrogea, iar situatia juridica a terenului este incerta (in prezent concesionat catre societatea Lafarge); Medgidia sat Remus Opreanu terenul disponibil nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru amplasarea depozitului, fiind amplasat la mai putin de 1 km fata de zona locuita; Tinand cont de actuala situatie, pentru amplasarea depozitului din zona centrala, a fost recomandat amplasamentul din localitatea Tortoman, astfel: Depozit zona Medgidia locatie Tortoman. Page 160 of 194

161 Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km. 2. Statie de sortare si transfer Harsova Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga. 3. Statia de transfer Deleni Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m. 4. Statia de sortare si statia de compostare Lumina Terenul statiilor de sortare si compost este amplasat in extravilanul satului Sibioara, ce apartine de comuna Lumina, la o distanta de aproximativ 1.5 km de zona intravilana a localitatii Sibioara, in sudestul acesteia. Locatia este pozitionata, pe partea dreapta a drumului DC 86, drum de mers spre localitatea Sibioara. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 22/E87, sensul de mers dinspre localitatea Ovidiu spre localitatea Mihai Viteazu, din care se vireaza dreapta, se parcurge o distanta de circa 2 km pe DC 86 spre satul Sibioara. 5. Statia de sortare Topraisar Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in extravilanul comunei Topraisar, la o distanta de aproximativ 700 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 391, care constituie limita sudica a terenului. 6. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,7 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii. 7. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita. 8. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita. Page 161 of 194

162 9. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 1,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita. 5.2 Analiza impactului asupra mediului Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala). Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza: indici de calitate pe factori de mediu ( I c ) indicele de poluare globala ( I PG ) Evaluarea impactului pe factori de mediu Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele proiectului asupra mediului avand la baza marimea care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele. In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( I c ): L proiect actiunile proiectului L reglementat norme si acte de reglementare Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel: + influenta pozitiva 0 influenta nula influenta negativa E efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare. I c = +1 I c = - 1 I c = 0 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise - starea mediului nu este afectata de proiect Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) Matricea de evaluare a impactului Page 162 of 194

163 Actiunea sau sursele generatoare Efectele asupra factorilor de mediu Aer Apa Sol-subsol Biodiversitate a Asezari umane Amplasamentul si modul de ocupare a terenului Evacuare ape uzate Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A. Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis Managementul deseurilor Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului Efectul social si economic MARIMEA EFECTELOR E AER = +1 E APA = +1 E SOL-SUBSOL = +1 E BIODIVERSITATE = 0 E ASEZARI UMANE = +2 Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (I c ) Concluzii Aer +1 afectat in limite admise Apa +1 afectat in limite admise Sol subsol +1 afectat in limite admise Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ Asezari umane 0,5 afectat in limite admise Valoarea I c indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Iasi, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute. Page 163 of 194

164 5.2.3 Evaluarea globala a impactului asupra mediului Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe: valoarea indicilor de calitate (I c ) pe factori de mediu; scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor I c Nota de bonitate Valoarea I c Efectele asupra mediului inconjurator 10 I c = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata 9 I c = 0,0 0,25 8 I c = 0,25 0,50 7 I c = 0,50 1,00 6 I c = -1,0 5 I c = -1,0-0,5 4 I c = -0,5-0,25 3 I c = -0,25-0,025 2 I c = -0,025-0, I c = sub 0, mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. - efectele sunt pozitive - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2. - efectele sunt pozitive - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. - efectele sunt pozitive - mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1. - efectele sunt negative - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. - efectele sunt negative - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3. - efectele sunt negative - mediul este degradat, nivel 1. - efectele sunt nocive la durate lungi de expunere - mediul este degradat, nivel 2. - efectele sunt nocive la durate medii de expunere - mediul este degradat, nivel 3. - efectele sunt nocive la durate scurte de expunere Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (I PG ), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati. Starea ideala (S i ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm). Starea reala (S r ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale. Page 164 of 194

165 Indicele de poluare globala - I PG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (S i ) si starea reala (S r ). IPG = 1 - nu exista poluare I PG 1 - exista modificari de calitate a mediului. Scara de calitate: I PG = 1 I PG = I PG = I PG = I PG = mediul natural nu este afectat de activitatea umana - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata I PG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata. Determinarea indicelui de poluare globala Indicele de poluare globala I PG - rezulta din raportul S i / S r conform metodologiei prezentate. Valoarea S i (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 cm 2 Valoarea S r (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor N b (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. Valoarea N b - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic. Factor de mediu I c (indice de calitate) N b (nota de bonitare) Aer +1 7 Apa +1 7 Sol-susol +1 7 Biodiversitate 0 10 Asezari umane 0,5 8 Relatia grafica - intre N b calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: S r =156,11 cm 2. Page 165 of 194

166 Valoarea indicelui de poluare globala este: I PG = 1,64 Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului. Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive. 6. MONITORIZAREA Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si postinchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect. Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale Apele Romane, organele locale de sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc). Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de operare. Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente: monitoringul emisiilor; monitoringul calitatii factorilor de mediu; monitoringul tehnologic; monitoringul post inchidere. 6.1 Monitorizarea in faza de executie In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala. Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.planul de management se va elabora pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de mediu. Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de ARPM Galati prin Acordul de mediu. Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management. Planul de management de mediu va fi inaintat APM Constanta inainte de inceperea lucrarilor. Page 166 of 194

167 Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor. Constructorul are obligatia notificarii APM Constanta a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a unui accident major Depozitul de deseuri zona de depozitare propriu-zisa Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametri de mediu: Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite. Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate; constructia barierelor. Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit. Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii de mediu: Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera; Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare. 6.2 Monitorizarea in faza de exploatare Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala, trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca, pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse. In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; Page 167 of 194

168 pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit, se va realiza etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare; se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului din sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului de drenare a apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului; se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate; verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare (spitalicesti, toxice si/sau periculoase) canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de scurgere corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionare prin curatire periodica; se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei freatice in zona depozitului; se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol. Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului. Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii factorilor de mediu Monitoringul emisiilor Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni: controlul levigatului; urmarirea producerii gazului de fermentare. Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005). Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 6.2-1: Monitoringul emisiilor Indicatori urmariti Debit / Volum PH CCO-Cr (mg/l) CBO 5 (mg/l) Azot amoniacal (mg/l) Nitrati (mg/l) Frecventa de analiza Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Page 168 of 194

169 Sulfuri (mg/l) Cloruri (mg/l) Metale grele (mg/l) Alti indicatori * ) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu * ) Stabiliti in autorizatia de mediu Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 6.2-2: Monitoringul emisiilor Indicatori urmariti CH4 (mg/m3) CO2 (mg/m3) H 2 S (mg/mc) Frecventa de analiza lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Compusi organici volatili (mg/mc) La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate. Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/ Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3. Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare. Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul depozitului de deseuri catre APM Constanta. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre APM Constanta in maximum 12 ore. Anual se vor raporta catre APM Constanta si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi) Monitoringul tehnologic Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul depozitului, respectiv: Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului: starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; starea impermeabilizarii depozitului Page 169 of 194

170 starea sistemelor de drenaj levigat; urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite; functionarea instalatiilor de epurare a levigatului functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit; functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale; starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri. Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului: comportarea taluzurilor si digurilor; aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor; aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv modul de depunere a straturilor de deseuri; Controlul intrarilor de deseuri: verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri; verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu. Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului. Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de: incendii si explozii; distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; colmatarea sistemelor de drenaj; tasari inegale dupa inchiderea depozitului; fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate Monitoringul calitatii factorilor de mediu Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni: Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate: Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului; Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului; Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). Page 170 of 194

171 Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator: Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare. Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore. Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului. Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. 6.3 Monitorizarea post- inchidere Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa. Se va pune accentul pe: cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane; calitatea aerului si productia de biogaz; regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare. Tabel 6.3-1: Parametrii urmariti Parametrii urmariti (*) Volumul levigatului si compozitia levigatului Compozitia apei subterane Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) Frecventa de analiza o data la 6 luni o data la 6 luni o data la 6 luni (*) Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu Page 171 of 194

172 Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia. Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere. Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Constanta si sa propuna masuri de remediere. APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona. 7. SITUATII DE RISC 7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren) Date seismice Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 7 1, cu perioada de revenire de 50 de ani. Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec. Page 172 of 194

173 Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani Figure Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns Potentialul producerii alunecarilor de teren Conform normativului G.T , elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a alunecarilor de teren. Page 173 of 194

174 Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc). Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren. Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv functionarea statiilor de sortare, transfer si TMB. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade. Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede udarea suprafetelor. 7.2 Accidente potentiale Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale: scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol; emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate. Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu. In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului de deseuri Tortoman, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului. De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit. Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert. Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu unelte si Page 174 of 194

175 dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti dubli. Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de ph si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata. Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare. 7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu. Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 Seveso II ). In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii. In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ. 7.4 Planul pentru situatii de risc Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative. Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu. In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitoring. In majoritatea zilelor, statiile de sortare/compostare desfasoara activitati de rutina. Cu toate acestea, operatorii statiilor trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta: Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a incasarii taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a energiei electrice. Lipsa sau defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In instalatiile care au cantare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri. Page 175 of 194

176 Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la incendiile declansate in toate punctele de lucru din incinta CMID, inclusiv in incintele in care au loc operatii de sortare/compostare. In mod obisnuit, masurile de aparare impotriva incendiilor constau in protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie. Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale. Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara in spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgent. Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai apropiate spitale. Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort. 7.5 Masuri de prevenire a accidentelor In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele: pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor; respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor; respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnicecorespunzatoare la executarea acestora; verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice; interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor; colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate. In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare: Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse. S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Page 176 of 194

177 Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila. Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta. Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore. In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, cu o capacitate de mc si hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede. Tinerea evidentelor Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia functioneaza in mod eficient si in conformitate cu prevederile legale. Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa perceputa; Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia incarcaturii; Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru; Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare; Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli; Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot; Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile; Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor; Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor. Protectia muncii si prevenirea incendiilor Toate activitatile din cadrul obiectivelor proiectate se executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor. Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul obiectivelor proiectate trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile, compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor. Page 177 of 194

178 De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de: incendii si explozii; distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; colmatarea sistemelor de drenaj; tasari inegale dupa inchiderea depozitului; fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate. 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic. Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinelor MAPM nr. 860 si nr. 863/2002, presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la faza de Studiu de fezabilitate. De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect. S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei Directive. 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 9.1 Necesitatea proiectului Scopul principal al proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constantai este proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si programul de investitii pentru Judetul Constanta, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC. Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europene, in ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare intre s-a dezvoltat Programul Operational Sectorial al Romaniei (POS). POS-ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare si cu Cadrul Strategic National de Referinta, continand un numar de axe prioritare, una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric". Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu urmatoarele obiective: cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseurilor municipale; servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile; reducerea cantitatii de deseuri depozitate; cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite; configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor. Page 178 of 194

179 In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme identificate sunt: Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva; Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor; Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE; Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea selectiva a deseurilor in intregul judet; Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra mediului; Lipsa facilitatilor de depozitare si transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la preturi mai mari pentru gestionarea deseurilor in viitor, cand depozitele de deseuri neconforme din Harsova si Cernavoda se vor inchide. Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor. Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica. 9.2 Descrierea proiectului Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene vor fi indeplinite. Sistemul de management integrat al deseurilor (SMID) in judetul Constanta consta din urmatoarele componente: Colectarea deseurilor; Transferul deseurilor; Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de recuperare materiale si reciclare); Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica - TMB, compostare); Eliminarea deseurilor in depozitul de deseuri conform; Reabilitarea depozitelor de deseuri urbane neconforme existente. Tabelul de mai jos prezinta investitiile propuse a se realiza prin prezentul proiect: Page 179 of 194

180 Tabel 9.2-1: Investitii propuse in cadrul proiectului SMID judetul Constanta Componente propuse Inchidere depozite urbane neconforme Constructie depozit ecologic Tortoman Nr. :4 Denumire Scurta descriere Termen limita de inchidere Suprafata (ha) 1 Locatia: Murfatlar Locatia: Techirghiol Locatia: Cernavoda Locatia: Harsova Nr. : 1 Nume: Depozit ecologic de deseuri Tortoman Suprafata: 3 ha prima celula Capacitate: m 3 prima celula Tinte in concordanta cu PRGD anul 2013 Termene de inchidere conform HG 349/2005 Construirea unui depozit ecologic de deseuri in zona centrala a judetului Constanta Statii de sortare Nr.3 : Denumire Capacitate (to/an) Reciclarea si valorificarea deseurilor din 1 Tortoman Lumina Topraisar Input: hartie/carton, sticla, plastic/metal, deseuri voluminoase (inclusiv din lemn) ambalaje Tinta 2013: Valorificare totala: 60% Reciclare totala: 55% cu: 60%sticla 60%hartie/carton 50%metale 22.5%plastic 15%lemn Statii TMB si compostare individuala Nr. 2: Denumire Capacitate (to/an) Deviere de la depozitare a 50% din cantitatea depozitata in anul 1995, respectiv to/an. Maxim admis la depozitare to/an 1 Tortoman Lumina Input statii MBT: deseuri reziduale biodegradabile din mediul urban, deseuri din parcuri, deseuri din piete Compostare individuala in gospodarii: t/an Statii de transfer Nr.2: Denumire Capacitate (tone/an) Construirea de statii de transfer be baza studiilor de 1 Harsova 9600 fezabilitate 1 Deleni 6500 Nr.: Capacitate 6 Masini lung courier Page 180 of 194

181 Colectarea deseurilor - Masuri pentru zonele rurale Colectarea deseurilor - Masuri pentru zonele urbane 41 Containere transfer deseuri menajere si asimilabile Nr. puncte de colectare 24/32 mc Echipamente pentru colectarea selectiva a deseurilor: cos gunoi 60 l pt deseu rezidual: buc conteiner 1,1 mc fractia hartie/carton :760 buc conteiner 1,1 mc fractia plastic/metal: 760 buc container 1,1 mc fractia sticla: 253 buc comtainer 1,1 mc deseu rezidual (pt blocuri): 432 buc Masini de colecta: 10 buc Echipamente pentru colectarea selectiva a deseurilor: pubela 120 l deseu rezidual: buc pubela 120 l fractia plastic/metal: buc pubela 240 l deseu rezidual: 2334 buc conteiner 1,1 mc fractia hartie/carton: 566 buc conteiner 1,1 mc fractia plastic/metal: 291 buc conteiner 1,1 mc fractia sticla: 361 buc Masini de colecta: 30 buc Extinderea gradului de colectare a deseurilor la 100% in mediul rural Acoperire: 100% in 2013 Implementarea sistemelor de colectare selectiva Implementarea sistemelor de colectare selectiva 100% in mediul urban, astfel incat sa se asigure atingerea obiectivelor referitoare la deseurile din ambalaje si deseurile biodegradabile Page 181 of 194

182 In vederea cresterii eficientei activitatilor de management al deseurilor, au fost stabilite 8 zone de colectare pentru judetul Constanta. Harta privind impartirea pe zone de gestiune a deseurilor in judetul Constanta este prezentata in continuare: Figura 9.2-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta Page 182 of 194

Microsoft Word - borderou.doc

Microsoft Word - borderou.doc BORDEROU CAPITOLUL 1. INTRODUCERE.....8 1.1. Baza legala a elaborarii Studiului privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si a...8 1.2. Scopul si limitele Planului Local privind Gestionare

Mai mult

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc ISSN L: 1842 578X CHELTUIELI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, ÎN ANUL 2015 CHELTUIELILE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI, ÎN ANUL 2015 Protecţia mediului înglobează mai multe activităţi direcţionate către o mai bună

Mai mult

Anexa nr

Anexa nr Anexa nr. la nr. 30587/ 20.01.2012 Planificarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă prin antrenamente, exerciţii şi concursuri de specialitate Nr. crt. 1 2. TIPUL Exemplu: avertizare/alarmare/alertare

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation CONFERINȚA DE FINALIZARE A PROIECTULUI SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL PRAHOVA 22 NOIEMBRIE 2018 Proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional

Mai mult

Directiva nr

Directiva nr Directiva nr. 31 din 26/04/1999 Publicat in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 182 din 16/07/1999 Intrare in vigoare: 16/07/1999 privind rampele de gunoi DIRECTIVA CONSILIULUI 1999/31/CEE din

Mai mult

PROGRAMUL DE MEDIU AL NAŢIUNILOR UNITE MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA Proiectul UNEP/GEF „Republ

PROGRAMUL DE MEDIU AL NAŢIUNILOR UNITE  MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI  MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA   Proiectul UNEP/GEF „Republ PROGRAMUL DE MEDIU AL NAŢIUNILOR UNITE MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA Proiectul UNEP/GEF Republica Moldova: Lansarea activităților privind pregătirea celei

Mai mult

RezervePVTragereSorti

RezervePVTragereSorti 1 MUNICIPIUL CONSTANŢA BORALI SEZEN E Operator UAT 2 MUNICIPIUL CONSTANŢA PRAHOVEANU CĂTĂLIN-FLORIAN N Operator UAT 3 MUNICIPIUL CONSTANŢA ŞERBU DANIEL-ANDREI B Operator UAT 4 MUNICIPIUL CONSTANŢA MANOLE

Mai mult

FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI

FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MAI 2007 1 PREFAŢĂ Metodologia de elaborare a Planurilor Judeţene de Gestionare

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Asistenţă Tehnică pentru pregătirea Aplicaţiei de Finanţare şi a Documentaţiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL SATU MARE/REGIUNEA

Mai mult

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova PROIECT DECIZIA ETAPEI

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova PROIECT DECIZIA ETAPEI PROIECT DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresate de S.C. OMV PETROM S.A., reprezentata prin Mincu Adrian Director administrare al Rafinariei Petrobrazi,

Mai mult

PROIECT NR. 53/2017 ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE MENAJERA LA IMOBIL D+P+4E,SOLA 29 PARCELA A158/5 TRUP 1(D) LOT 3/1/2/2/1 ZONA MAMAIA NORD, NAVODAR

PROIECT NR. 53/2017 ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE MENAJERA LA IMOBIL D+P+4E,SOLA 29 PARCELA A158/5 TRUP 1(D) LOT 3/1/2/2/1 ZONA MAMAIA NORD, NAVODAR PROIECT NR. 53/2017 ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE MENAJERA LA IMOBIL D+P+4E,SOLA 29 PARCELA A158/5 TRUP 1(D) LOT 3/1/2/2/1 ZONA MAMAIA NORD, NAVODARI JUD. CONSTANTA Faza :D.T.A.C. BENEFICIAR BURUNTEA

Mai mult

ROMANIA JUDETUL PRAHOVA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU CAIET DE SARCINI PIESE DENUMIRE LUCRARE: REPARATII TROTUARE, SAT ALBESTI PALEOLOGU, COMUNA ALBESTI

ROMANIA JUDETUL PRAHOVA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU CAIET DE SARCINI PIESE DENUMIRE LUCRARE: REPARATII TROTUARE, SAT ALBESTI PALEOLOGU, COMUNA ALBESTI ROMANIA JUDETUL PRAHOVA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU CAIET DE SARCINI PIESE DENUMIRE LUCRARE: REPARATII TROTUARE, SAT ALBESTI PALEOLOGU, COMUNA ALBESTI PALEOLOGU, BLOC NR. 1 SCRISE 2019 1. DATE GENERALE

Mai mult

Glosar de termeni

Glosar de termeni Glosar de termeni 2013-01-22, 14:05:00 Glosarul de termeni prezentat în cele ce urmează este extras din Regulamentul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare pentru localitățile membre ale Asociației

Mai mult

Circularitatea și colectarea separată a deșeurilor de la teorie la practică, Legea nr. 31/2019 și OUG nr. 74/2018 Primăria Municipiului Cluj-Napoca -

Circularitatea și colectarea separată a deșeurilor de la teorie la practică, Legea nr. 31/2019 și OUG nr. 74/2018 Primăria Municipiului Cluj-Napoca - Circularitatea și colectarea separată a deșeurilor de la teorie la practică, Legea nr. 31/2019 și OUG nr. 74/2018 Primăria Municipiului Cluj-Napoca - 29 martie 2019 - ÎN PREZENT Conform Strategiei locale

Mai mult

Microsoft Word - Strategia de dezv aprilie 2014

Microsoft Word - Strategia de dezv aprilie 2014 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE Colectiv de elaborare DIRECTOR EXECUTIV Ing. Septimiu Sânmărghițan Consilier juridic Măriuca Pop Economist Anamaria Mureșan Inginer Iancu Pintea Inspector

Mai mult

Nr

Nr Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaṭi PROIECTUL DECIZIEI ETAPEI DE INCADRARE Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresată de SC GDF Suez

Mai mult

Microsoft Word - MT SDEE INT Fundeni 2017

Microsoft Word - MT SDEE INT Fundeni 2017 MEMORIU DE PREZENTARE 1. DENUMIREA PROIECTULUI Pr. nr. 12.734/2017 Îmbunătăţire nivel de tensiune sat Fundeni, comuna Fundeni, judeţul Galaţi. 2. TITULAR 2.1. Numele companiei: S.D.E.E. Muntenia Nord S.A.

Mai mult

Legislaţie

Legislaţie Legislaţie 2013-03-23, 09:22:00 Puteți vizualiza sau descărca aici Regulamentul serviciilor publice de apă şi canalizare în localităţile membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare Apă-Canal Timiş

Mai mult

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ Titularu

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ Titularu RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ Titularul proiectului: Consiliul Judeţean Maramureş Colectiv

Mai mult

CAIET DE SARCINI AL SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ÎN ZONA DE COLECTARE 2 SIGHETU MARMAȚIEI CONSTÂND ÎN: - COLECTAREA SEPARATĂ ȘI TRANSPORTUL SEPARAT AL D

CAIET DE SARCINI AL SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ÎN ZONA DE COLECTARE 2 SIGHETU MARMAȚIEI CONSTÂND ÎN: - COLECTAREA SEPARATĂ ȘI TRANSPORTUL SEPARAT AL D CAIET DE SARCINI AL SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ÎN ZONA DE COLECTARE 2 SIGHETU MARMAȚIEI CONSTÂND ÎN: - COLECTAREA SEPARATĂ ȘI TRANSPORTUL SEPARAT AL DEȘEURILOR MUNICIPALE ȘI AL DEȘEURILOR SIMILARE; - COLECTAREA

Mai mult

PR

PR PLAN URBANISTIC ZONAL Proiect nr. 06/2015 CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI conform H.G. nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii evaluării de mediu

Mai mult

SC NOVACSUR IMPEX SRL

SC NOVACSUR IMPEX SRL S.C. PIATRA SI NISIP S.R.L. Seini, str. Baii, nr. 127A, jud. Maramures MEMORIU DE PREZENTARE În vederea obţinerii acordului de mediu pentru SCOATERE TEREN DIN FOND FORESTIER IN VEDEREA EXTINDERII CARIERA

Mai mult

Capitolul 4 Colectarea şi Transportul Deşeurilor Periculoase

Capitolul 4 Colectarea şi Transportul Deşeurilor Periculoase Capitolul 4 Colectarea şi Transportul Deşeurilor Periculoase 4 Colectarea şi Transportul Deşeurilor Periculoase 4.1 Condiţiile actuale 4.1.1 Aspecte tehnice şi operaţionale In România există foarte puţine

Mai mult

Documentație pentru obținerea AVIZULUI COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI URBANISM pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU PENTRU CON

Documentație pentru obținerea AVIZULUI COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI URBANISM pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU PENTRU CON Documentație pentru obținerea AVIZULUI COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI URBANISM pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU PENTRU CONSTRUIRE CLADIRI SI AMENAJARI (PLATFORMA DEPOZITARE)

Mai mult

CAIET DE SARCINI 2014 LG 99

CAIET DE SARCINI 2014 LG 99 Telefon/fax:0259-394007, e-mail:primaria.cefa@cjbihor.ro - 1 - Anexa nr. 1 la HCL nr. 79 din 27 noiembrie 2014 SE APROBĂ, PRIMAR BARNAU DUMITRU ALIN CAIET DE SARCINI PENTRU DELEGAREA ACTIVITĂŢII DE COLECTARE

Mai mult

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev: Identificarea substantei/pr

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev: Identificarea substantei/pr FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Fertilizator betisoare universal Ver. 1 0 Rev 05.05.2011 Identificarea substantei/preparatului si a producatorului Informatii produs Denumire

Mai mult

Microsoft Word - anexe HCL caiete sarcini- STUDIU DE OPORTUNITATE

Microsoft Word - anexe HCL caiete sarcini- STUDIU DE OPORTUNITATE ANEXA NR LA HCL NR63/18092017 STUDIU DE OPORTUNITATE CUPRINS: LISTA ABEVIERILOR 2 INTRODUCERE 3 1 ASPECTE GENERALE 3 11 Context 3 2 SCOPUL SI OBIECTUL STUDIULUI DE OPORTUNITATE 6 3 CADRUL LEGAL CARE STA

Mai mult

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: CONSTRUIRE 2 IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE IN

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: CONSTRUIRE 2 IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE IN MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: CONSTRUIRE 2 IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE IN REGIM DE P+4E+PENTHOUSE, FUNCTIUNI COMPLEMENTARE LA

Mai mult

FISA DE PREZENTARE SI DECLARATIE ASCOM_docx

FISA DE PREZENTARE SI DECLARATIE ASCOM_docx FISA DE PREZENTARE SI DECLARATIE, necesara obtinerii AUTORIZATIEI DE MEDIU pentru: Activitatea de comert cu deseuri nepericuloase Comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor S.C Ascom International

Mai mult

Microsoft Word - mem pud

Microsoft Word - mem pud PLAN URBANISTIC DETALIU DESFIINTARE CONSTRUCTII EXISTENTE CONSTRUIRE SHOW ROOM TEXTILE IMPREMUIRE STR PLOPILOR 18 BACĂU BENEFICIAR: - SC ANCA-ROM SRL 1 SC REAL PROIECT CONSTRUCT SRL L I S T Ă D E S E M

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Dro

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Dro NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul actului normativ HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Drobeta-Turnu Severin (Autostrada Sudului) Secţiunea a

Mai mult

Microsoft Word - strategie 2018 cu obiective.doc

Microsoft Word - strategie 2018 cu obiective.doc STRATEGIA LOCALĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ŞI FUNCŢIONAREA PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ÎN MUNICIPIUL CRAIOVA CUPRINS CAPITOLUL 1. PREAMBUL CAPITOLUL 2. CONTEXT 2. 1. Cadrul legislativ

Mai mult

Microsoft Word - NY$.docx

Microsoft Word - NY$.docx C.P. 16 162, 062510 BUCUREŞTI tel. 021.4113617, fax 021.4114280 e-mail: office@matrixrom.ro, www.matrixrom.ro Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare

Mai mult

CONSILIUL CONCURENŢEI СОВЕТ ПО КОНКУРЕНЦИИ PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI DECIZIE Nr. ASER-20 din mun. Chişinău Plenul Consiliului Concuren

CONSILIUL CONCURENŢEI СОВЕТ ПО КОНКУРЕНЦИИ PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI DECIZIE Nr. ASER-20 din mun. Chişinău Plenul Consiliului Concuren CONSILIUL CONCURENŢEI СОВЕТ ПО КОНКУРЕНЦИИ PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI DECIZIE Nr. ASER-20 din 04.04.2019 mun. Chişinău Plenul Consiliului Concurenţei acționând în temeiul art. 41 al Legii concurenţei

Mai mult

PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner

PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE ECOPartner Context National Premise si motoare pentru eco-inovare in Romania Coordonator Tehnic CNPCD - Churican Andrei PROIECT CO-FINANTAT PRINTR-UN GRANT DIN PARTEA ELVETIEI

Mai mult

Microsoft Word - HotarareaNr144_2008.doc

Microsoft Word - HotarareaNr144_2008.doc R O M Â N I A JUDEŢUL VASLUI CONSILIUL JUDEŢEAN H O T Ă R Â R E A Nr.144/2008 privind aprobarea documentului strategic Master Plan privind gestionarea deşeurilor 2007-2037, judeţul Vaslui având în vedere:

Mai mult

Microsoft Word - HOTARAREA 122 DIN Aprobare SF si indicatori Apa.doc

Microsoft Word - HOTARAREA 122 DIN Aprobare SF si indicatori Apa.doc ROMÂNIA JUDEŢUL CLUJ COMUNA TURENI CONSILIUL LOCAL - H O T Ă R Ậ R E A Nr. 122 din 21 septembrie 2017 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru Proiectul regional

Mai mult

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: Faza proiect: Amplasament: Beneficiar: Proiec

MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: Faza proiect: Amplasament: Beneficiar: Proiec MEMORIU DE SPECIALITATE 1. DATE GENERALE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei: Denumire investitie: Faza proiect: Amplasament: Beneficiar: Proiectant general: ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONA (P.U.Z.)

Mai mult

MEMORIU Deseuri Mehedint_

MEMORIU Deseuri Mehedint_ Cod document: Revizia: 1 Pag. 2 Cuprins I. Denumirea proiectului... 4 II. Titular... 4 II.1 Adresa poştală... 4 II.2 Date de contact... 4 II.3 Persoană de contact... 4 III. Descrierea proiectului... 5

Mai mult

FIŞĂ DE PREZENTARE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL Odorheiu Secuiesc Programul Operațional Regional Axa prioritară 3 Sprijinir

FIŞĂ DE PREZENTARE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL Odorheiu Secuiesc Programul Operațional Regional Axa prioritară 3 Sprijinir FIŞĂ DE PREZENTARE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL Odorheiu Secuiesc Programul Operațional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de

Mai mult

Nr. /ARBDD/ 2012 Către: HUBATI TUDOR Adresa: str.a I a,nr. 187,Ap.19, Loc. Sulina, Jud. Tulcea A p r o b G U V E R N A T O R DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRA

Nr. /ARBDD/ 2012 Către: HUBATI TUDOR Adresa: str.a I a,nr. 187,Ap.19, Loc. Sulina, Jud. Tulcea A p r o b G U V E R N A T O R DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRA Nr. /ARBDD/ 2012 Către: HUBATI TUDOR Adresa: str.a I a,nr. 187,Ap.19, Loc. Sulina, Jud. Tulcea A p r o b G U V E R N A T O R DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2012 Viorica BÎSCĂ Ca urmare a solicitării

Mai mult

Nr

Nr Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului DE STAT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. 848 din...2019 Ca urmare a solicitărilor de emitere a acordului de mediu adresate de Castel Ionela

Mai mult

AUTORIZAŢIE DE MEDIU Nr....din... Ca urmare a cererii adresate de AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE- FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTAŢIRI FUNC

AUTORIZAŢIE DE MEDIU Nr....din... Ca urmare a cererii adresate de AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE- FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTAŢIRI FUNC AUTORIZAŢIE DE MEDIU Nr....din... Ca urmare a cererii adresate de AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE- FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTAŢIRI FUNCIARE MOLDOVA NORD- UNITATEA DE ADMINISTRARE BOTOŞANI,

Mai mult

Microsoft PowerPoint - buc. sept.2011 bucurescti - PowerPoint - Copy [Compatibility Mode]

Microsoft PowerPoint - buc.  sept.2011 bucurescti  - PowerPoint - Copy [Compatibility Mode] IMPLEMENTAREA DIRECTIVELOR, PRIVIND APA POTABILA SI EPURAREA APELOR UZATE IN ROMANIA MODIFICARILE APARUTE IN OPERAREA STATIEI DE EPURARE CONSTANTA SUD CA URMARE A PUNERII IN FUNCTIUNE A STATIEI DE EPURARE

Mai mult

Birou Individual de Arhitectura

Birou Individual de Arhitectura S.C. Schmidt Architecture Studio S.R.L. B-dul Muncii nr.13, ap.1, mun. Brașov C.U.I. 36454911, J8/1750/2016 Tel: 0766 413 990; 0749 855 945 E-mail: contact@arhbv.ro P.U.Z. construire locuințe în com. Bod,

Mai mult

Denumirea masurii Modernizarea exploatatiilor agricole Codul masurii 2.1 Tipul masurii x INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. DESCRIEREA GENERALA A

Denumirea masurii Modernizarea exploatatiilor agricole Codul masurii 2.1 Tipul masurii x INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. DESCRIEREA GENERALA A Denumirea masurii Modernizarea exploatatiilor agricole Codul masurii 2.1 Tipul masurii x INVESTITII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1. DESCRIEREA GENERALA A MASURII Justificare. Corelare cu analiza SWOT Obiective

Mai mult

Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2

Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2 Către: CONSTANTINESCU DOINA şi CONSTANTINESCU ALEXANDRU Str.Gheorghe Doja,nr.114,Loc. Ploieşti, Jud.Prahova DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr.... din...2011 Ca urmare a solicitării de emitere a acordului

Mai mult

Microsoft Word - 5 C - MEDIU

Microsoft Word - 5 C - MEDIU S.C. EDIM CONSULTING S.R.L. Roman, str. Smirodava 46/5, J27/1310/2006 ; R19186770/2006 Tel/fax: :0233 / 738038, Faza : Mediu Proiect de planificare strategica Comuna ION CREANGA Judetul NEAMT BENEFICIAR

Mai mult

Cod post LOCALITATE Mediu UNITATE Alte unitati NIVEL DISCIPLINA VALU LUI TRAIAN VALU LUI TRAIAN RURAL RURAL 1027 CONSTANŢA URBAN 1071 MEDGID

Cod post LOCALITATE Mediu UNITATE Alte unitati NIVEL DISCIPLINA VALU LUI TRAIAN VALU LUI TRAIAN RURAL RURAL 1027 CONSTANŢA URBAN 1071 MEDGID 1003 1004 VALU LUI VALU LUI 1027 URBAN 1071 URBAN 1072 URBAN 1075 MANGALIA URBAN 1105 23 AUGUST 1117 COMANA 1121 COMANA 1178 CHIRNOGENI 1187 VALU LUI 1259 ALBEŞTI 1268 ALBEŞTI 1270 ALBEŞTI 1275 ALBEŞTI

Mai mult

Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARGEŞ PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. din Ca

Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARGEŞ PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. din Ca Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. din Ca urmare a notificării adresate de SC RDS-RCS S.A., cu sediul sediul in municipiul Bucuresti,

Mai mult

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL MEMORIU GENERAL Întocmit în conformitate cu Ordinul MLPAT nr.37/n/08.06.2000 pentru aprobarea reglementării tehnice GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CONŢINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC DE

Mai mult

Nr

Nr Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI MARAMUREȘ DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE (proiect) Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu

Mai mult

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. -

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice  - A.N.R.S.C. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. - Starea serviciului de alimentare cu energie

Mai mult

SC G&M 2000 SRL Bucuresti FISA CU DATE DE SECURITATE conform Regulamentului CE nr.1907/2006 ( REACH ) 1. Date privind identificarea produsului si a pr

SC G&M 2000 SRL Bucuresti FISA CU DATE DE SECURITATE conform Regulamentului CE nr.1907/2006 ( REACH ) 1. Date privind identificarea produsului si a pr SC G&M 2000 SRL Bucuresti FISA CU DATE DE SECURITATE conform Regulamentului CE nr.1907/2006 ( REACH ) 1. Date privind identificarea produsului si a producatorului Produsul Nume : HEXY SPRAY Domeniu de

Mai mult

ROMANIA

ROMANIA ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU - CONSILIUL LOCAL - H O T Ă R Â R E pentru aprobarea planului urbanistic de detaliu "Construire bloc locuinţe colective cu regim de înălţime P+2E pe terenul intravilan,

Mai mult

STUDIU DE FEZABILITATE VOLUMUL I - Capitolul 8 Anexa 8.A.1 - ANALIZA OPŢIUNILOR PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTAREA CU APA POSTA BALACEANCA Proiect regiona

STUDIU DE FEZABILITATE VOLUMUL I - Capitolul 8 Anexa 8.A.1 - ANALIZA OPŢIUNILOR PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTAREA CU APA POSTA BALACEANCA Proiect regiona VOLUMUL I - Capitolul 8 Anexa 8.A.1 - ANALIZA OPŢIUNILOR PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTAREA CU APA POSTA BALACEANCA 1 CUPRINS ANEXA 8.A.1. 8.1 Analiza optiunilor pentru sistemul de alimentare cu apa Posta

Mai mult

Nr. crt Tabel centralizator cu propunerile de proiecte din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului direcţionate către PRAM/PLAM Cod proie

Nr. crt Tabel centralizator cu propunerile de proiecte din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului direcţionate către PRAM/PLAM Cod proie Tabel centralizator cu propunerile de e din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului direcţionate către PRAM/PLAM 1 G2A02P351 Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă Făurei, înlocuire

Mai mult

Manual de utilizare pentru aspirator SJ72WWB6

Manual de utilizare pentru aspirator SJ72WWB6 Manual de utilizare pentru aspirator SJ72WWB6 CITIȚI CU ATENȚIE ACESTE INSTRUCȚIUNI Acest produs trebuie să fie asamblat și utilizat doar în scopul pentru care a fost creat și doar în modul în care este

Mai mult

AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de

AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de interconexiune. Acest proces ţine cont de o serie

Mai mult

DIRECŢIA INTEGRARE EUROPEANĂ Compartiment Protecţia Mediului RAPORT LUNAR PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD - MARTIE 2018

DIRECŢIA INTEGRARE EUROPEANĂ Compartiment Protecţia Mediului RAPORT LUNAR PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD - MARTIE 2018 DIRECŢIA INTEGRARE EUROPEANĂ Compartiment Protecţia Mediului RAPORT LUNAR PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD - MARTIE 8 - A.. CALITATEA AERULUI A. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Mai mult

Nr. 2881/ 194/ MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA M

Nr. 2881/ 194/ MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA M Nr. 2881/ 194/ 28.03.2008 MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI Aleea Lacul Morii, nr. 1, sectorul

Mai mult

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI Aleea La

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI Aleea La MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI Aleea Lacul Morii, nr. 1, sectorul 6, cod 060841 Bucuresti

Mai mult

Anexa PROCEDURA de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deşeuri industriale şi municipale, utilizată drept combustibil sau

Anexa PROCEDURA de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deşeuri industriale şi municipale, utilizată drept combustibil sau Anexa PROCEDURA de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deşeuri industriale şi municipale, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică

Mai mult

Microsoft Word - L20 60 USI METALICE ADAPOST.doc

Microsoft Word - L20 60 USI METALICE ADAPOST.doc ELI NP ROMANIA Strada Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV Project number: 26/2011 L20 60 Usi metalice speciale - adapost aparare civila Revision Date Status Description Author Checked by A mai 2012 P.T.

Mai mult

Nr

Nr Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureș D E C I Z I A E T A P E I D E Î N C A D R A R E PROIECT Ca urmare a solicitării de emitere a

Mai mult

Prezentare Parc Industrial Freidorf

Prezentare Parc Industrial Freidorf Prezentare Parc Industrial Freidorf www.primariatm.ro/index.php?meniuid=2&viewcat=4518&viewitem=5604 INFORMATII PRIVIND CONCESIONAREA PARCELELOR SITUATE ÎN PARCUL INDUSTRIAL FREIDORF Prin Hotarârea Consiliului

Mai mult

ROMÂNIA

ROMÂNIA Anexa 2 la H.C.L. nr. 172/18.05.2018 TEMĂ DE PROIECTARE conţinut-cadru pentru elaborare studiu de fezabilitate aferent lucrărilor tehnico-edilitare şi sistematizare verticală aferent obiectivului de investiţii

Mai mult

Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI Proiectul DECIZIEI ETAPEI DE ÎNCADRARE nr. 51

Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI Proiectul DECIZIEI ETAPEI DE ÎNCADRARE nr. 51 Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI Proiectul DECIZIEI ETAPEI DE ÎNCADRARE nr. 516/19.08.2013, revizuită Afişat ín data de 19.04.2019

Mai mult

VOLUMUL I - Capitolul 2

VOLUMUL I - Capitolul 2 VOLUMUL I - Capitolul 2 INFORMATII GENERALE 1 CUPRINS CAPITOL 2 2. INFORMATII GENERALE 3 2.1 INTRODUCERE IN STUDIUL DE FEZABILITATE 3 2.1.1 Cadrul Proiectului 3 2.1.2 Structura Studiului de Fezabilitate

Mai mult

ST Izolator suport de 35 kV pentru stații de transformare

ST Izolator suport de 35 kV pentru stații de transformare Izolator suport de 35 kv stații de Pagina: 1 / 9 IZOLATOR SUPORT DE 35 KV PENTRU STAȚII DE TRANSFORMARE Prezenta specificație tehnică s-a întocmit de către: Departament Strategie și Tehnologie Rețea Electricitate

Mai mult

1

1 Fişă cu Date de Securitate în conformitate cu Regulamentul (EC) 1907/2006 Pagina 1 din 6 Metylan Tapete Structurate Nr FDS : 41483 V001.3 Revizuit: 17.06.2015 Data tipăririi: 22.07.2015 Înlocuieşte versiunea

Mai mult

HOTĂRÂREA NR

HOTĂRÂREA NR HOTĂRÂREA NR. 74 din 18 iunie 2015 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei Reabilitarea sistem rutier pe DJ 154E Jabenița - Adrian-Gurghiu

Mai mult

Stații de epurare a apelor uzate menajere AS-VARIOcomp K STAȚII DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE PENTRU 3 PÂNĂ LA 25 LE AS-VARIOcomp K, AS-VARIOcomp

Stații de epurare a apelor uzate menajere AS-VARIOcomp K STAȚII DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE PENTRU 3 PÂNĂ LA 25 LE AS-VARIOcomp K, AS-VARIOcomp STAȚII DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE PENTRU 3 PÂNĂ LA 2 LE, ULTRA Avantajele utilizării Certificare în conformitate cu legislația europeană SR EN 1266-3+A2:13 Costuri minime de exploatare Livrare

Mai mult

FISA PROIECTULUI Denumire lucrare: Amplasament: Beneficiar: P.U.D. pentru CONSTRUIRE LOCUINŢE COLECTIVE, ÎMPREJMUIRE, AMENAJĂRI EXTERIOARE, RACORDURI

FISA PROIECTULUI Denumire lucrare: Amplasament: Beneficiar: P.U.D. pentru CONSTRUIRE LOCUINŢE COLECTIVE, ÎMPREJMUIRE, AMENAJĂRI EXTERIOARE, RACORDURI FISA PROIECTULUI Denumire lucrare: Amplasament: Beneficiar: P.U.D. pentru CONSTRUIRE LOCUINŢE COLECTIVE, ÎMPREJMUIRE, AMENAJĂRI EXTERIOARE, RACORDURI SI BRANSAMENTE Cluj-Napoca, str. Borhanci, nr. cad.262538,

Mai mult

LEGE nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONIT

LEGE nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONIT LEGE nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 30 octombrie 2015 Data intrarii

Mai mult

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Granule contra cartitelor Reg.. Nr.: N Cod art Ver. 1 0 Rev:

FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Granule contra cartitelor Reg.. Nr.: N Cod art Ver. 1 0 Rev: FISA CU DATE DE SECURITATE conf Regulament CE nr 1907/2006 COMPO Granule contra cartitelor Reg.. Nr. N-18429 Cod art. 16707 Ver. 1 0 Rev 11.08.2011 Identificarea substantei/preparatului si a producatorului

Mai mult

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160C BX1-200C BX1-250C IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver. 1/Re

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160C BX1-200C BX1-250C IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver. 1/Re MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160C BX1-200C BX1-250C IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. 1 Cuprins Instrucţiuni de siguranţă Prezentarea aparatului de

Mai mult

CALENDARUL ORIENTATIV

CALENDARUL ORIENTATIV CALENDARUL ORIENTATIV AL LANSĂRII DE CERERI DE PROIECTE PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU ÎN LUNA NOIEMBRIE 2011 Axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 1.2 Facultatea/Departamentul FACULTATEA DE GEOGRAFIE 1.3 Catedra METEOROLOGIE-HIDROLOGIE 1.4 Domeniul

Mai mult

CURRICULUM VITAE

CURRICULUM VITAE Nr. proiect: AED-PUZ 25/2014 Denumire proiect: PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN ȘI CONSTRUIRE HALĂ PENTRU FABRICAREA ELEMENTELOR DE DULGHERIE ȘI TÂMPLĂRIE FOLOSITE ÎN CONSTRUCȚII

Mai mult

Microsoft Word - Memoriu_PUD_ANCA BUCUR.doc

Microsoft Word - Memoriu_PUD_ANCA BUCUR.doc MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei DENUMIREA LUCRARII: Obtinere A.C. pentru construire hala si imprejmuire teren BENEFICIAR: BUCUR ANCA PROIECTANT: Birou Individual

Mai mult

Nr

Nr Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Decizia etapei de încadrare Nr..din Proiect din data 28.02.2019 Ca urmare a solicitări de emitere a acordului de mediu adresate de de S.C.

Mai mult

Microsoft Word - DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU.doc

Microsoft Word - DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU.doc DECLARATIA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICA DE MEDIU (SEA) a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economiei Romanesti (POS CCE) Raportul de a analizat axele prioritare si domeniile

Mai mult

Hotararea nr. 537_09 iunie 2010.doc

Hotararea nr. 537_09 iunie 2010.doc HOTĂRÂRE nr. 537 din 9 iunie 2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 82/2010 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului

Mai mult

Microsoft Word - leg_pl365_04.doc

Microsoft Word - leg_pl365_04.doc PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. Legea apelor nr.107/1996, publicată

Mai mult

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160CP1 BX1-200CP1 BX1-250CP1 IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160CP1 BX1-200CP1 BX1-250CP1 IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver MANUAL DE INSTRUCŢIUNI BX1-160CP1 BX1-200CP1 BX1-250CP1 IMPORTANT: Va rugam sa cititi instructiunile de folosire inainte de utilizarea produsului. Ver. 1/Rev. 0; Data: 27.05.2016; Traducere a instructiunilor

Mai mult

2011_Bucharest_Marica

2011_Bucharest_Marica Management şi dezvoltare durabila la agregatele din sudul şi centrul României Silviana Marica Importanţa agregatelor Resursele de pietriş şi nisip, respectiv piatra spartă reprezintă al doilea material

Mai mult

MEMORIU DE PREZENTARE MEDIU DENUMIRE PROIECT : HALĂ PRODUCŢIE ŞI DEPOZITARE OBIECTE MATERIALE PLASTICE CU REGIMUL DE ÎNĂLŢIME PARTER ŞI ÎMPREJMUIRE BE

MEMORIU DE PREZENTARE MEDIU DENUMIRE PROIECT : HALĂ PRODUCŢIE ŞI DEPOZITARE OBIECTE MATERIALE PLASTICE CU REGIMUL DE ÎNĂLŢIME PARTER ŞI ÎMPREJMUIRE BE MEMORIU DE PREZENTARE MEDIU DENUMIRE PROIECT : HALĂ PRODUCŢIE ŞI DEPOZITARE OBIECTE MATERIALE PLASTICE CU REGIMUL DE ÎNĂLŢIME PARTER ŞI ÎMPREJMUIRE BENEFICIARUL INVESTIŢIEI : S.C. TRACOREX PROD S.R.L.

Mai mult

Municipiul Chişinău, fondat în anul mii locuitori Drapelul

Municipiul Chişinău, fondat în anul mii locuitori  Drapelul CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ,,Consolidarea capacităților naționale pentru locuințe durabile Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM 8-9 septembrie 2015 Recepţionarea, transportarea și epurarea

Mai mult

Microsoft Word - 5. CAPITOLUL III - Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor).docx

Microsoft Word - 5. CAPITOLUL III - Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor).docx CAPITOLUL III: Analiza SWOT( analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor) Analiza SWOT este capabila sa sintetizeze punctele cheie ale grupului. In primul rand, gruparea problemelor

Mai mult

utcb

utcb TRANSPORTURILE EFECTE NEGATIVE emisii de gaze care determina: formarea ploilor acide, efectul de sera si formarea ozonului la nivelul solului; emisii de pulberi si praf; zgomot si vibratii; accidente;

Mai mult

Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, Romania Volumul 5.1 Rezumat Proiect - Judetul Maramures Septembrie 2009

Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, Romania Volumul 5.1 Rezumat Proiect - Judetul Maramures Septembrie 2009 Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte in domeniul deseurilor, Romania Volumul 5.1 Rezumat Proiect - Judetul Maramures Septembrie 2009 A COMPANY OF HASKONING NEDERLAND B.V. ENVIRONMENT Barbarossastraat

Mai mult

Microsoft Word - HG-105~3.DOC

Microsoft Word - HG-105~3.DOC Hotararea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive Publicat

Mai mult

Anexă la Hotărâre MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2013 Pagina 1 din 66

Anexă la Hotărâre MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2013 Pagina 1 din 66 Anexă la Hotărâre MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2013 Pagina 1 din 66 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE... 5 1. INTRODUCERE... 6 1.1. Scopul Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor... 6 1.2.

Mai mult

PROIECT HOTĂRÂREA NR. din 2019 privind aprobarea Regulamentului de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare în judeţul Mureş Consili

PROIECT HOTĂRÂREA NR. din 2019 privind aprobarea Regulamentului de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare în judeţul Mureş Consili PROIECT HOTĂRÂREA NR. din 2019 privind aprobarea Regulamentului de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare în judeţul Mureş Consiliul Judeţean Mureş, Văzând Expunerea de motive nr.10084/25.04.2019

Mai mult

FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor

FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor FĂRĂ *) Prof. univ. dr. ing. UTCB PELEȚI DIN LEMN: SISTEME DE ÎNCĂLZIRE EFICIENTE ȘI ECOLOGICE Ioan BĂRDESCU *) 1. Argument Utilizarea combustibililor ecologici în producerea energiei termice reprezintă

Mai mult

Ministerul Mediului Agenția Națională pentru Protecția Mediului AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI DOLJ AUTORIZAȚIE DE MEDIU Nr. număr din zz.ll.aaaa..

Ministerul Mediului Agenția Națională pentru Protecția Mediului AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI DOLJ AUTORIZAȚIE DE MEDIU Nr. număr din zz.ll.aaaa.. Ministerul Mediului Agenția Națională pentru Protecția Mediului AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI DOLJ AUTORIZAȚIE DE MEDIU Nr. număr din zz.ll.aaaa Titularul activității: XVILLE CONSTRUCT SRL Adresa:

Mai mult

Ordinul 1032/2011 M.Of. 196 din 22-mar-2011

Ordinul 1032/2011 M.Of. 196 din 22-mar-2011 ORDIN nr. 1032 din 10 martie 2011 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la

Mai mult